SECRETIA GASTRICA

STOMACUL
 Este situat in etajul
supramezocolic al cavitatii
abdominale, intre splina si
ficat.

 In stare de umplere are 25

cm, iar gol 18 cm.

 Capacitatea lui este de

1300-1500 cm3 .
 doua fete (anterioara si posterioara)
 doua margini, denumite curburi
- curbura mare, convexa, la stanga
- curbura mica, concava, la dreapta
 doua orificii, cardia si pilorul
Stomacul poate fi impartit
in doua portiuni:
- verticala
-fundul stomacului
(contine punga cu
aer a stomacului)
-corpul stomacului
- orizontala
-antrul piloric
-canal piloric
Peretele stomacului este constituit din patru
tunici, de la exterior spre interior, sunt:
1.Tunica seroasa 2. Tunica musculara
3.Tunica submucoasa 4.Tunica mucoasa
 Tunica Seroasa
Aceasta tunica este formata
din peritoneul visceral
Seroasa inveleste stomacul
aproape in intregime, lasand
neacoperita, numai o mica
portiune care vine in raport
direct cu diafragmul.
Se continua cu elementele
de sustinere si fixare ale
stomacului alcatuind
epiploonul gastrocolic,
gastrohepatic si ligamentul
gastrofrenic.
 Tunica Musculara
Este alcatuita din fibre musc. netede,
asezate in trei straturi:

-stratul extern este format din fibre

longitudinale, fiind continuare a
fibrelor long. ale esofagului

-al doilea strat contine fibre asezate

circular

-al treilea strat, cel intern, este format

din fibre dispuse oblic (“parabolice”
sau “in ansa”)
 Tunica submucoasa
Este formata din fibre conjunctive si fibre elastice.
 Tunica mucoasa
Pe suprafata mucoasei
gastrice se pot observa
criptele (foveele) in fundul
carora se deschid glandele
stomacului.

Criptele
Sunt profunde in regiunea
antrala, ocupand ½ din
grosimea mucoasei
Mai putin profunde in
regiunea fundica, ocupand
doar 1/5 din grosimea
mucoasei.
Aspect microscopic
 Glandele mucoasei gastrice
Pe langa cel. secretante de
mucus care se gasesc
raspandite pe toata
suprafata stomacului,
mucoasa gastrica prezinta
doua tipuri importante de
glande tubulare:
Glandele oxintice (glande
cardiale, fundice)

Glandele pilorice
 Regiunea Celule Secretia
Regiunea cardiala 1. Celule mucoase Mucosubstante
2. Celule parietale Substante de grup sanguin
3. Celule zimogene Pepsinogen

Regiunea fundica Celule superficiale Electroliti, Mucus, Lipaza

Celule parietale Acid clorhidric, Factorul intrinsec,

Substante de grup sanguin

Celule principale Pepsinogen, renina gastrica, lipaza,

electroliti (Cl-, HCO3-, HPO42-)
Celule mucoase Mucosubstante
 
Celule endocrine
 Tip D Somatostatina
 Tip EC1 Histamina, Serotonina, Kinine

 Tip P Substante P, bombesina

 
Regiunea pilorica Celule mucoase Mucosubstante, electroliti (K+, Na+, Cl-,
HPO42-, HCO3-)

Celule endocrine
 Tip G Gastrina
 Tip D Somatostatina
 Tip P Bombesina
SECRETIA GLANDELOR OXINTICE (GASTRICE)
O glanda oxintica tipica este
alcatuita din 3 tipuri de celule:

Celulele mucoase, de la nivelul

colului, care secreta predominant
mucus

Celule peptice (principale) care

secreta cantitati mari de
pepsinogen

Celule parietale (oxintice) care

secreta acid clorhidric si factor
intrinsec.
 SECRETIA GLANDELOR PILORICE
Glandele pilorice sunt similare din punct de vedere structural cu
glandele oxintice, dar contin mai putine celule peptice si aproape
nici o celula parietala.

In schimb, contin predominant celule mucoase identice

morfologic cu celulele mucoase de la nivelul colului glandelor
oxintice si celule endocrine.

Aceste celule secreta

- cantitate redusa de pepsinogen
- o cantitate deosebit de mare de mucus apos - contribuie la
lubrifierea tranzitului alimentelor , protectia peretelui gastric
impotriva actiunii digestive a enzimelor gastrice.
- hormonul numit gastrina (cel endocrine) – rol cheie in controlul
secretiei gastrice
 SUCUL GASTRIC
Reprezinta amestecul care rezulta din:

-Secretia celulelor epiteliale mucoase superfic.

- Secretia glandelor gastrice;

Are un pH puternic acid, cu valori cuprinse intre

0,9 si 1,2

Secretia zilnica de suc gastric este de 1,2 – 1,5 L

 Componenta anorganica
• Ca o consectinta a eterogenitatii
functionale a mucoasei gastrice,
cercetarile au evidentiat ca sucul
gastric prezinta doua componente
distincte, reprezentate de:
– Secretiile celulelor parietale, bogate
in H+
– Secretiile celulelor non-parietale,
bogate in Na+
• Aceasta constatare explica relatia
de inversa proportionalitate intre
concentratiile luminale ale Na+ si
H+, ca un rezultat al ratei secretiei
gastrice.
Pe langa H+ si Na+, se mai gasesc si ioni de:

-Cl-, principalul anion din sucul gastric, care nu

depinde de rata secretorie;dupa ce H+ si Cl- sunt
secretati de catre celulele parietale in lumenul
gastric, se formeaza HCl.

- HCO3-, implicat in mecanismul de protectie a

mucoasei gastrice impotriva actiunii corozive a
HCl;

- K+, a carui concentratie in sucul gastric este

mai mare decat in plasma (de aceea, in stari de
voma prelungita, apare hipokalemie).
SECRETIA HCL
Celula parietală:-are formă triunghiulară, nucleu central
-are o ultrastructură specială, prezentând:
• Un sistem de canalicule secretorii ramificate, care:
-traversează citoplasma
-au suprafaţa tapetată cu microvili
-sunt conectate la o iesire comună la suprafaţa luminală a celulei
• Un sistem tubulo-vezicular:
-la nivelul citoplasmei, în porţiunea apicală a celulei parietale
nestimulate
-conţine H⁺/K⁺ATP-aza , responsabilă pt. secreţia acidă
În urma stimul, citoscheletul se rearanjează a.î. membr. vor
fuziona cu membr. canalic., având ca rezultat inserţia pompelor
H⁺/K⁺ şi a canalelor ionice pt.K⁺, Cl ̄ în membr. canaliculară.
Mecanismul secreţiei de HCl
 Controlul secreţiei acide
Stimulare: există 3 secretagogi importanţi
1.Acetilcolina- neurotransmiţător
-eliberată la nivelul terminaţiilor nervoase parasimpatice(colinergice), prin reflexe
lungi sau scurte
-rol: + stimularea secretiei de HCl si pepsina activand:
• direct celulele parietale => HCl
celulele principale => pepsinogen
•indirect: celulele ECL => histamina
celulele G => gastrina
- inhibarea celulelor D
-stimulează direct celulele parietale prin legarea la receptori muscarinici M3 de pe
membrana bazală
-legarea =>deschide canalele de Ca++=>cresterea concentratiei Ca++ in citosol
=>eliberarea Ca++ din rezervoarele intracelulare.
-creşterea concentraţiei intracelulare de Ca++ =>stimularea secretiei de HCl
2.Histamina = amina biogena formata prin decarboxilarea histidinei
-produsa in celulele ECL(enterocromaffin-like), care pot fi stimul de
–gastrina
-acetilcolina
-subst. hormonale secretate de SN enteric al peretului gastric
-actioneaza local,paracrin,are efect puternic, creste secretia HCl
-se leaga la receptorii H2 de pe membrana bazala(blocati de
cimetidina, ranitidina)
-activeaza adenilat ciclaza=>creste cantitatea de AMPc in citosol
=>stimuleaza o proteinkinaza AMPc dependenta -> prin fosforilare activeaza
proteine ce regleaza secretia de HCl(ex: pompa H⁺/K⁺ATP-aza )

3.Gastrina -polipeptid secretat de celulele gastrinice G(pilor, antru, duoden

proximal)
-creste nivelul intracelular de Ca+ in celula parietala prin intermediul
inozitolfosfatului=>creste secretia HCl
Proglumida=antagonist al receptorului pentru gastrina
-exista 3 tipuri de gastrine –big gastrin G34 (34 aminoacizi)
-little gastrin G17(17 aminoacizi)
-mini gastrin G14(14 aminoacizi)
Exista 4 cai de eliberare a gastrinei:

1.stimuli nervosi ai SN-PS prin mecanism – colinergic

(acetilcolina)
– necolinergic
(bombezina)

2.stimuli chimici (alimentar): substante secretagoge:

aminoacizi, proteine, grasimi, alcool, cofeina

3.stimuli umorali: Ca2+, acetilcolina, bombezina

4.stimuli mecanici: distensia gastrica

Gastrina actioneaza asupra: -celulelor parietale => HCl
-celulelor ECL => histamina
- celulelor principale => pepsinogen
Inhibitie: Somatostatina produsa de celulele D(localizate in corp, antru dar si
la niv. Insulelor Langerhans pancreatice)=mecanismul central de inhibitie a
secretiei de acid
Actioneaza:

1.direct: se leaga de receptorii de pe membrana bazolaterala a celulei

pancreatice si inhiba adenilat ciclaza
-stimulii-nervosi si umorali – stimuleaza celulele D din corpul stomacului
-pH-ul scazut – le stimuleaza pe cele antrale

2.indirect:-la nivelul corpului somatostatina inhiba celulele ECL

-la nivelul antrului somatostatina inhiba celulele

Inhbitia se realizeaza clasic, prin mecanism de feedback negativ:

pH intragastric scazut => sunt stimulate celulele D => acestea elibereaza
somatostatina => va inhiba eliberarea de gastrina din celulele G => scade cant.
De HCl
Alti inhibitori: prostaglandinele E si I, EGF(epidermal growth factor),
neurotensina, calcitonina, peptide opioide
Inhibitia = mecanism de protectie pt. evitarea aparitiei ulcerului peptic
= mecanism de mentinere a unui pH optim pt. functionarea enzimelor
 Componenta organica

1. Pepsinogenul
2. Factorul intrinsec
3. Renina gastrica/labfermentul
4. Lipaza gastrica
5. Mucusul
 Pepsinogenul
1. Este o proenzima proteolitica secretata de celulele
principale din glandele fundice, dar si de celulele
mucoase din regiunile cardiala, fundica si antrala;

2. Cresterea [Ca2+] exocitoza veziculelor

sau secretorii ce contin
AMPc pepsinogen

Activarea pepsinogenului depinde de pH si de HCl si

consta in clivarea secventei N-terminale.

Pepsinogenul este activat si de pepsina nou-formata.

Viteza formarii pepsinei creste cu scaderea pH-ului, mai
ales la valori mai mici decat 3 (aspect indicat de
grosimea sagetii);
Valorile pH-ului mai mari decat:
-3,5 inactiveaza reversibil pepsina;
-7,2 inactiveaza ireversibil pepsina
Pepsina este o endopeptidaza care initiaza procesul de digestie a
proteinelor;
Pepsina scindeaza proteinele in peptide mai mici (peptone) si AA
Peptonele stimuleaza celulele G sa secrete gastrina (care, la
nivelul stomacului, creste secretia de HCl si de pepsinogen si
stimuleaza motilitatea gastrica)
Intre secretia de HCl si activarea pepsinogenului exista un
mecanism de tip feedback +
 Factorul intrinsec
- Este o glicoproteina secretata alaturi de HCl de catre
celulele parietale din glandele fundice;
- Este esential pentru absorbtia vitaminei B12;
- Impreuna cu vitamina, formeaza un complex foarte
rezistent la digestie;
- Complexul se leaga de receptorii sai din mucoasa
intestinala si vitamina B12 este absorbita.
Atunci cand celulele parietale ale mucoasei gastrice
sunt distruse, lucru intalnit, de exemplu, in gastritele
cronice, bolnavul manifesta:hipo sau aclorhidrie
(absenta HCl in sucul gastric);
Deseori – anemie pernicioasa, deoarece eritrocitele nu
se mai pot matura in lipsa cobalaminei
 Renina gastrica

• Cunoscuta si sub numele de labferment;

• Este secretata de celulele principale ale glandelor
fundice numai la sugar;
• Este activata de HCl si are un pH optim de actiune
cuprins in intervalul 4,5-6;
• Actioneaza asupra cazeinei, o proteina din lapte, pe
care o transforma intr-o substanta solubila,
paracazeina. [14]
2+
Labferment, Ca
cazeina paracazeinat de calciu
 Lipaza gastrica
Este o glicoproteina secretata de celulele principale ale
glandelor fundice;

Gastrina stimuleaza secretia ei;

Alaturi de lipazele linguala si faringiala, face parte dintr-

un grup de serin-hidrolaze, al caror pH optim de actiune
este aproximativ 4;

Sunt inactivate de proteazele pancreatice;

In cazul insuficientei pancreatice, absenta HCO3- si a

proteazelor in duoden poate permite in continuare actiunea
lipazei gastrice, ceea ce conduce la malabsorbtia grasimilor.
 Mucusul
Stratul de mucus este alcatuit din mucina
(o glicoproteina), fosfolipide, electroliti si apa;
Protejeaza mucoasa gastrica impotriva substantelor
nocive din lumenul gastric, cum ar fi HCl, pepsina, acizii
biliari sau etanolul;
Daca mucusul vine in contact cu solutii de pH foarte
scazut, se desprinde din mucoasa, asa ca celulule
trebuie sa secrete constant mucus.
Stimulii principali pentru secretia mucoasa sunt:
- Stimularea vagala;
- Gastrina, histamina;
- Iritarea fizica/chimica a mucoasei gastrice.
 Bariera mucoasa

Bicarbonatul secretat de celulele epiteliale superficiale

face parte din mucus (astfel, HCO3- neutralizeaza
majoritatea acidului care ajunge in mucus);

Celulele epiteliale ale mucoasei sunt solidarizare prin

jonctiuni (astfel, sucul gastric nu se poate scurge in
celelalte tunici);

Celulele mucoase lezate sunt imediat inlocuite prin

diferentierea celulelor stem din structura mucoasei.
 Bariera mucoasa

Orice factor care erodeaza bariera mucoasa provoaca

inflamatia peretelui stomacului, numita si gastrita;

Prostaglandinele joaca un rol important in mentinerea

integritatii barierei mucoase prin:

Inhibarea secretiei acide;

Stimularea secretiei de HCO3- si de mucus;

Cresterea fluxului sangvin la nivelul mucoasei.