Sunteți pe pagina 1din 19

Ruptura de splina

Anatomie
Localizare
• Situata in compartimentul superior al cavitatii peritoneale, in
profunzimea hipocondrului stang, posterior de stomac, ocupand la acest
nivel spatiul ce ia denumirea de loja splenica.
• Este mentinuta in aceasta pozitie prin intermediul formatiunilor
peritoneale constituie din ligamente:
• Gastrolienal
• Frenocolic stang
• Renolienal
• Splinei i se descriu 2 fete, 2
margini si 2 extremitati. Fata
diafragmatica este acoperita de
diafragma , iar cea viscerala
este impartita la randul ei intr-o
fata renala, gastrica si colica
prin care vine in raport cu
organele respective.
• Intre fata renala si gastrica se
afla hilul splenic pe unde trec
vasele si nervii splinei care in
ansamblu alcatuiesc pediculul
splenic. Acesta este cuprins in
ligamentul renolienal alaturi de
coada pancreasului.
• Ligamentul gastrosplenic
contine vasele gastrice scurte si
gastro-epiploice
Structura
• Suprafata este captusita de
peritoneu care constituie
tunica seroasa a acesteia.
• Urmeaza tunica fibroasa ce
reprezinta capsula splenica
formata din fibre de colagen si
fibre musculare netede .
• De la nivelul capsulei pleaca
trabeculele splenice prin
care trec arterele si venele
splinei. Aceste tracturi
alcatuiesc scheletul conjuctiv
al splinei, iar intre capsula si
trabecule se gaseste scheletul
reticular al splinei.
• Acesta este reprezentat de o
retea de tesut reticular in care
se gaseste pulpa rosie,
formata din vase cu perete
subtire, denumite sinusoide,
despartite de cordoanele
pulpare.
• Pulpa rosie separa
formatiunile constituente ale
pulpei albe, tecile
periarteriale limfatice si
foliculii limfatici, cunoscuti
sub denumirea de corpusculi
Malpighi.
Vascularizatie
• Vascularizatia arteriala a
splinei este asigurata de
artera splenica, ram din
trunchiul celiac. De la origine
urmareste marginea
superioara a pancreasului intr-
un traseu sinuos. Trunchiurile
sale terminale, superior si
inferior, dau prehilar mai
multe ramuri care patrund in
splina si se continua cu
arterele trabeculare.
• Arterele trabeculare odata
patrunse in pulpa splenica
sunt denumite artere
pulpare(centrale), datorita
faptului ca in jurul lor se
gasesc tecile si foliculii
limfatici. La iesirea dintre
formatiunile pulpei albe,
arterele centrale emit
arteriolele penicilate.
Acestea dau nastere
capilarelor glumare care se
continua ulterior cu
sinusoidele splenice.
• Sistemul venos din
parenchimul splinei
conflueaza in venele
trabeculare mari, care la
randul lor formeaza
trunchiurile venoase ce vor da
nastere venei lienale.
Aceasta are un traiect
rectiliniu pe fata posterioara a
pancreasului.
• Impreuna cu vena mezenterica
inferioara formeaza trunchiul
venos splenomezenteric, care
se va uni cu vena mezenterica
superioara si vor forma vena
porta.
• Vasele limfatice insotesc arterele urmarind
modul de ramificare al acestora. Se indreapta
spre ganglionii pancreaticolienali si mai
departe spre ganglionii celiaci.
• Inervatia este asigurata de plexul lienal format
din fibre cu origine in plexul celiac. Acestea
ajung pana la nivelul trabeculelor splenice unde
vor inerva vasele si fibrele musculare cu rol in
splenocontractie.
Raporturi

• Fata diafragmatica -
diafragm, recesul pleural
costodiafragmatic stang si
marginea inferioara a
plamanului stang prin care
este despartita de coastele 9,
10 si 11
• Fata gastrica -fata
posterioara a stomacului. In
portiunea sa inferioara, intre
stomac si splina, se disting
ligamentul gastrolienal si
recesul splenic al bursei
omentale
• Fata renala –partea superioara a rinichiului
stang si partial glanda suprarenala stanga
• Fata colica –flexura stanga a colonului si
ligamentul frenocolic stang
Ruptura de splina
• Desi este protejata de coastele 9-
12, splina este organul cel mai
frecvent ranit in traumatismele
abdominale. Legatura stransa
dintre splina si coaste este in
defavoarea acesteia in cazul
fracturilor costale. Lovituri
severe in partea stanga pot
fractura una sau mai multe
coaste ,rezultand fragmente
ascutite de oase ce pot lacera
splina. Din cauza vascularizatiei
bogate, in caz de ruptura de
splina, se produce o hemoragie
importanta in cavitatea
peritoneala si reprezinta o
urgenta medicala
Simptome
• Durere si sensibilitate la atingerea in
hipocondrul stang
• Daca sangerarea interna determina scaderea
tensiunii arteriale, pacientul poate deveni
confuz. Privirea incetosata si lesinul pot fi, de
asemenea, prezente.
Tratament
• Tratamentul depinde de severitatea situatiei.
Leziuni mici se pot vindeca fara interventie
chirurgicala-pacientul va sta sub supravegherea
medicilor si va primi ,daca este necesar, tranfuzii
de sange.
• Daca leziunea este severa, splina va necesita
reparatie chirurgicala sau va fi extirpata,
procedura numita splenectomie.
• Splenectomia partiala, atunci cand este posibila,
este urmata de regenerare rapida.
Splenectomie-tehnica chirurgicala
• Calea de abord cea mai frecvent utilizata este laparotomia mediana
supraombilical
• Explorarea abdomenului: se izoleaza peretele abdominal si se ridica
rebordul costal stang cu ajutorul unei valve.
• Se va realiza o hemostaza temporara
prin compresiunea pediculului
splenic pe coloana. Se patrunde in
loja retrogastrica prin sectionarea
ligamentului gastrocolic. Se
tractioneaza median stomacul, se
patrunde in ligamentul gastro-
splenic, unde vasele pot fi pensate.
De-a lungul marginii superioare a
pancreasului se identifica artera
splenica cu traiect sinuos. Se
deschide cu grija peritoneul de
deasupra arterei, se penseaza si apoi
se ligatureaza.Dupa ligatura arterei
splenice se rezeca si ligamentul
gastro-splenic pornind de la polul
inferior spre polul superior. Se
sectioneaza si ligamentul spleno-
renal si spleno-colic ceea ce permite
mobilizarea completa a splinei. Se
separa prin disectie boanta de coada
pancreasului . Se clampeaza vena
splenica si se ligatureaza. Se
sectioneaza si se ligatureaza vasele
restante.
Complicatii
• Splenectomia totala nu are de obicei urmari
grave, mai ales la adulti, deoarece majoritatea
functiilor sale sunt asumate de alte organe
reticuloendoteliale. Exista insa riscul de a
contacta infectii severe sau amenintatoare de
viata, de aceea medicul poate
recomanda vaccinarea anti-
pneumococ si vaccinare gripala anuala.
Bibliografie
• Anatomia lui Gray pentru studeti-Richard L.
Drake, A. Wayne Vogl, Adam W. M. Mitchell
• Moore Clinically Oriented Anatomy-Keith L.
Moore, Arthur F. Dalley, Anne M. R. Agur
• https://www.mayoclinic.org/diseases-
conditions/ruptured-spleen
• https://anatomie.romedic.ro/splina

S-ar putea să vă placă și