Sucul gastric

Androne Camelia
Dobre Alexandra
Seris 6
Grupa 49
Stomacul reprezinta cel mai dilatat segment constitutiv al tractului
digestiv,fiind in acelasi timp si cel mai proximal organ abdominal. De
asemenea,stomacul indeplineste functii de o importanta majora in derularea
procesului fiziologic al digestiei si conform ansamblului diversificat de
afectiuni pe care le poate dezvolta detine si o mare importanta clinica.
 Glande gastrice
Se diferentiaza in diversele regiuni
gastrice pe baza particularitatilor
morfofunctionale:
1. Glande cardiale-localizate in
mucoasa esofagului si cea
fundica;secreta mucus si putini
electroliti
2. Glande fundice(glande
principale)-localizate in zona
fundica si in corpul
stomacului;secreta
HCl,mucus,principalele enzime
gastrice
3. Glande antropilorice- celulele lor
exocrine secreta mucus si
pepsinogen,iar celulele
endocrine(mai putine) secreta
gastrina si serotonina
Celula epiteliala mucoasa
superficiala

Celula mucoasa a coletului

Celula parietala
(oxintica,marginala)
HCl,apa,electroliti,factor
intrinsec

Celule principale
(zimogene)
pepsinogen, renina,
gelatinaza

Celule endocrine ale

glandelor fundice
 Compozitia sucului gastric
• Sucul gastric e un amestec de secretii ale celulelor
epiteliale de suprafata si ale glandelor gastrice.Acesta
este un lichid incolor, transparent, usor opalescent. 
• Cantitate :1200-1500 ml/24h
• pH: 0,9-1,2
• Compozitie: 99% H2O
1% rezidiu uscat (substante organice
0,4% si substante anorganice
0,6%)
 Substantele anorganice
• Principalele substante anorganice ale sucului gastric sunt :
HCl, cloruri de Na, K, fosfati de Ca, Mg, sulfocianuri etc.
• Compozitia ionica a sucului gastric depinde de rata
secretiei ( rata mare  concentratie mare ioni de
hidrogen),exceptie –ionii de clor.
• Ionul de Clor e principalul anion al sucului gastric.
• Numarul ionilor de potasiu e intotdeauna mai mare decat
in plasma,ceea ce face ca in stari de voma prelungite,sa se
poata instala hipokalemia.
• In celulele parietale exista un sistem format dintr-o retea de filamente si tubuli delimitati de
membrane permeabile numai unidirectional penru H+ si Cl-.
• pH-ul celulei parietale este intre 7,02 si 7,20 ceea ce dovedeste ca H+ si Cl- sunt secretati activ
(energie furnizata de metabolismul aerob al celulei parietale)
• Celula parietala contine un sistem de canalicule secretorii ramificate,care traverseaza
citoplasma . Aceste canalicule sunt tapetate de microvili.Citoplasma celulei contine un sistem
tubulovezicular .
• Cand celula parietala e stimulata  modificari morfologice : tubulii si veziculele sistemului
tubulovezicular fuzioneaza cu membrana plasmatica a canaliculilor secretori,diminuand
continutul tubulovezicular si crescand mult suprafata canaliculilor.
http://highered.mheducation.com/sites/0072943696/student_view0/chapter16/animation
__hydrochloric_acid_production____of_the_stomach.html
 Controlul secretiei acide
• Stimulatori : Acetilcolina(Ach),Histamina , Gastrina
(G).
• Inhibitori: A.Atropina(inhibitor pentru Ach)-
antagonist muscarinic, Cimetidina(inhibitor pentru
histamina) –antagonist ai receptorilor H2 ,Proglumida
(antagonist al receptorilor pentru gastrina)
B.Prostaglandinele E si I, Somatostatina,
EGF(epidermal growth factor), misoprostolul
(analogul prostaglandinei), neurotensina, calcitonina ,
peptide opioide ( β-endorfinas, metenkefalina,
dinorfina)
• Proglumida este un derivat de acid izoglutamic ;
impiedica fixarea gastrinei de receptorii celulari, inhiband
specific actiunea excitosecretorie a acesteia. De asemenea,
stimuleaza secretia de mucus protector si favorizeaza
circulatia sanguina in mucoasa.
• Atropina este un antagonist competitiv pentru receptorul
muscarinic (M2) al acetilcolinei (neurotransmitatorul
principal al sistemului nervos parasimpatic). 
• Cimetidina apartine clasei de agenti farmacologici care
inhiba actiunea histaminei la nivelul receptorilor
histaminici H2. 
• Prostaglandinele (notate PG) reprezintă un grup de
compuși lipidici activi fiziologic, derivați ai acizilor grași,
care acționează în
corpul animalelor asemănător hormonilor 
Din cauza ca nici unul din stimulatorii primari ai secretiei acide nu
este pe deplin eficace cand actioneaza de unul singur,s-a postulat
ca este necesar ca toti cei 3 receptori membranari specifici sa fie
activati simultan pentru a declansa secretia acida efectiva.
 Regleaza ritmul
evacuarii
gastrice +eliberarea de
secretina in contact
cu mucoasa
duodenala

Efect
bactericid

HCl
Fe3+Fe
2+

Denatureaza
proteinele si le
pregateste pentru
actiunea proteolitica
a pepsinei
 Substante organice
Pepsina
• Secretata sub forma inactiva(pepsinogen) in
glandele fundice(cel. Principale)
• Aciditatea gastrica: pepsinogen
 pepsina
• pH optim de actiune:3
• Actiune de tip endopeptidazic
• Actioneaza asupra proteinelor numai dupa
ce acestea au fost transformate de HCl in
acidalbumine=>albumoze primare,
secundare si peptone
 Labfermentul(renina gastrica)

• Secretat sub forma inactiva de celulele

principale ale glandelor fundice
• Activat de HCl
• Actiune:caseina(lapte)paracaseina
solubila (in prezenta de Ca) paracaseinat de
Ca
• Se gaseste in sucul gastric la sugar
• pH de actiune:4,5-6
 Lipaza gastrica

• Actiune lipolitica slaba

• Hidrolizeaza grasimile fin
emulsionate in lapte,frisca, galbenus
de ou
• pH optim:5,5
 Factorul intrinsec(Castle)
• Glicoproteina necesara pentru absortia
intenstinala a vit. B12
• Secretat de cel. Parietale ale glandelor fundice
• In cazul formarii de anticorpi anti-factor
intrinsec(gastrita cronica, anemia pernicioasa):
-Tipul blocant(I)-se fixeaza pe situsurile de legare ale
vit. B12
-Tipul precipitant(II)-se leaga de complex si
impiedica legarea la receptorii ileali
 Mucusul gastric
• Alcatuit din proteine(70%) si polizaharide (30%)
• Secretat de celulele mucoase din regiunile
antropilorica si cardiala
• 2 componenti majori:
– Mucopolizaharide acide (sulfo-mucine) care se pot
fractiona in mucopolizaharide sulfatate
– Glicoproteine ce contin ac. Neuraminic cu rol in
mentinerea rezistentei mucoasei gastrice
• Este un excelent lubrifiant si un protector al
peretului gastro-intestinal
 Mucus
• Este aderent=>se ataseaza de alimente si alte particule
• Adera si deperetele intestinal, prevenind contactul direct
dintre particulele alimentare si mucoasa
• Opune rezistenta mica la frecare=>particulele pot
aluneca usor in lungul tubului digestiv
• Are rol de substanta adeziva, determinand formarea
bolului fecal
• Este foarte rezistent la actiunea enzimelor digestive
• Are proprietati amfotere(e capabil sa tamponeze mici
canitati de acizi sau baze)
 Mucus
• Impreuna cu secretiile alcaline=>bariera
mucoasei gastrice
• Secretia de mucus este stimulata de:
– Vag, gastrina, histamina, substante iritante (HCl)
• Secretia de mucus este inhibata de:
– Atropina, aspirina, indometacin
 Rolurile sucului gastric

●
Pregateste cu HCl proteinele in

Dige ●
vederea digestiei
Activeaza pepsinogenul cu
ajutorul HCl si apoi autocatalitic
stiv ●
Pepsina digestia proteinelor
pana la faza de peptone

●
Antimicrobian
,antiseptic prin
Prot secretia acida
●
Mecanica si chimica
ectie prin bariera mucus-
bicarbonat

ROL Alte
functii
●

●
Rol antianemic
Contolul
sfincterului
piloric
 Fazele secretiei gastrice
• Fazele secretorii postalimentare se suprapun
partial si cuprind:
– Faza cefalica
– Faza gastrica
– Faza intestinala

https://highered.mheducation.com/sites/9834092339/student_view0/chapter48
/three_phases_of_gastric_secretion.html
 Faza cefalica

• Incepe inainte ca alimentele sa ajunga in

stomac
• Se realizeaza prin mecanisme nervoasa
conditionate si neconditionate
 Mecanisme nervoase neconditionate

• Declansate de introducerea alimentelor in

cavitatea bucala
– Sunt stimulati receptorii gustativi
– Impulsuri aferente pe calea nervilor VII, IX, X
– Centru gastrosecretor bulbar
– Din bulb pleaca impulsuri eferente prin vag->glandele
gasrice
– Stimuleaza secretia HCl si pepsinogen
Mecanisme nervoase conditionate
• Centrul gastrosecretor bulbar primeste
impulsuri de la centrii nervosi
superiori(cortex,hipotalamus)
 Faza gastrica
• Declasata de patrunderea alimentelor in
stomac
• Dureaza 3-4 ore
• Se realizeaza prin mecanism nervos si umoral
 Mecanismul nervos
• Declasat de distensia gastrica->stimularea
receptorilor gastrici->impulsuri conduse de
vag la centrul gastrosecretor bulbar->impulsuri
eferente vagale->glandele gastrice
(reflex vago-vagal)
 Mecanismul umoral
• Declansat de:
– Distensia gastrica
– Contactul mucoasei cu produsii de digestie
– Eliberarea in sange a gastrinei
 Faza intestinala
• Incepe o data cu patrunderea chimului in
duoden
• Se realizeaza prin mecanisme nervoase si
umorale
 Mecanismul nervos
• Declansat de distensia mecanica a duodenului:
– Stimuleaza receptorii
– Impulsuri aferente vagale
– Centru gastrosecretor bulbar
– Fibre eferente vagale->inhiba glandele gastrice
 Mecanismul umoral
• Declasat de contactul mucoasei duodenale cu:
– Constituientii lipidici,proteici,glucidici ai chimului
– Aciditatea chimului
• Secretina
• GIP
• CCK
 Inhibarea secretiei gastrice
• Prezenta solutiilor acide in duoden determina:
– Eliberarea de secretina
– Eliberarea de bulbogastrona
• Secretina (inhiba eliberarea de gastrina si raspunsul
celulelor parietale la gastrina)
• Bulbogastrona -inhiba secretia de acid de catre cel
parietale
 Inhibarea secretiei gastrice
• Acizii grasi cu mai mult de 10 at. de C si MG
determina eliberarea de:
– GIP(gastric inhibitory peptid)-suprima eliberarea
de gastrina
– Colecistokinina
• Solutiile hiperosmotice
 Stimularea secretiei gastrice
• Gastrina (eliberata din celulele G din duoden
si jejun proximal)
• Enterooxintina (eliberata de duoden)
Implicatii clinice
Ulcer peptidic • Leziune a mucoasei
stomacului/duodenului in
care HCl si pepsina au un
rol important
• Forme:
– Ulcer duodenal
– Ulcer gastric
 Cauze
• Secretie excesiva de HCl si pepsina
• Scaderea capacitatii mucoasei gastrointestinale de protejare impotriva
proprietatilor digestive ale secretiei gastrice
• Sunt boli cronice produse de infectia cu Helicobacter Pylori (HP)
Ulcer duodenal -dezechilibru intre factorii agresivi(HCl si
pepsina) si factorii protectori (mucus gastric, bicarbonat si
prostaglandine)

Ulcer gastric –aceleasi cauze ca si ulcerul duodenal, dar

pacientii cu ulcer gastric prezinta o rata a secretiei de HCl
normala sau redusa
 Alti factori care predispun la aparitia
ulcerului
• Fumatul (stimulare nervoasa crescute a
glandelor secretorii gastrice)
• Alcoolul (tinde sa lezeze bariera mucoasa)
• Aspirina si alte antiinflamatoare (potential
crescut de lezare a barierei mucoase)
 Gastrita
• Afectiune produsa prin
inflamarea mucoasei
gastrice
• Poate fi:
• Cronica – usoara sau
moderata
• Acuta si severa (in
putine cazuri)
• Inflamatia:
• Superficiala
• Poate ajunge in
profunzimea mucoasei
gastrice
• In cele mai multe cazuri
este produsa de o infectie
bacteriana
 Sindromul Zollinger-Ellison
(Gastrinom)
Cauzat de o tumora pancreatica secretanta de gastrina care
provoaca crestrea excesiva a cantitatii de acid din stomac
 Bibliografie
• “Fiziologie-note de curs editia a II-a”-Anca
Badarau
• Guyton&Hall-”Tratat de fiziologie al omului”
• https://highered.mheducation.com
• http://www.ymed.ro/proglumida/
• http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/
cimetidina_15724
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/39193
96