Reglarea echilibrului hidric

Se face prin:
1)Reglarea pierderilor de apă, prin sistemul osmoreceptor - hormon
antidiuretic cu rol major în controlul reabsorbţiei renale de apă-
economisirea apei eliminabile renal ADH-depen.
2)Reglarea aportului de apă prin mecanismul setei(apetit pt apă)
3)Reglarea aportului de sare – apetitul pentru sare
4)Reglarea eliminării de sare – aldosteron,SRA,peptid natriuretic.
Prin aceste 4 mecanisme se face controlul osmolarităţii LEC-ului
(plasmei)295 – 300mOsm/l(6,7 atm,5300 mmHg,-0,56C şi al
concentraţiei de Sodiu (142 mosm/l) - constante care sunt
implicate in reglarea unor parametrii de interes hemodinamic:
presiunea arterială, debitul cardiac, volemia,presiunea venoasă
centrală,Flux Sanguin
Osmoreceptori centrali şi periferici
Baroreceptori de joasa si de inalta presiune
ADH-ul
Mecanismul setei
PNA
Rinichi
Cord si vase
Plamin
Glande endocrine : hipofiza,suprarenale,
Sistemul renina-angiotensina-aldosteron
Aldosteron şi alţi factori endocrini şi umorali
 Feedback-ul osmoreceptori(neuroni osmosenzitivi)
–> ADH –> osmolaritate LEC,plasmă
A) Dacă creşte peste 290 mOsm/(ADH=4pg/ml) sunt stimulati
osmoReceptorii centrali hipotalamici(neuroni) din zonele vecine NSO si
NPV (Hipotalamus A)in OVLT, OSF

OsmoR excita NSO 5/6 si NPV 1/6 secretă ADH ->în neurohip(tractHH)

ADH creste reabsorbtia de apă ȋn TCD2 si TColector spre interstitiu

Reabsorbtia apei + eliminarea urinară a Sodiului produc corectarea

cresterii iniţiale osmotice.Sensibilitatea variaţiei e de 1%=3mOsm!

B) Dacă scade OSM LEC-ului(270) se formeaza mai putin ADH şi se

elimină apa în exces faţă de solviţi corectind hipotonia de la 270 la
290 mosm/l
Dacă se ingeră 1 L apă(încărcare),scade Osmol.VP spre 265 mOSm/L,ce
va inhiba ADH-ul care nu va mai reabsorbi apa în TC şi se va elimina în
1-2 ore în urină.Fluxul urinar creşte pânâ la 15 ml/min.
Mecanismul de actiune al ADH
 Reglarea secretiei de ADH

Eliberatori ADH Inhibitori ADH->-poliurie

Scaderea LIC prin: Crestere LIC prin:

hipertonia LEC -1% variatie - hipotonia LEC/ osmol.plasma <285

osmol.plasma >290,solviti mai
concentrati

Hipotensiune arteriala prin: Hipertensiune arteriala prin:

scadere VP cu10%,LEC,scade - cresteri VP, LEC si DC;PEV,

D.C;hemoragii,diuretice

Stres, emotii, durere,Ortostatism,voma Clinostatism,PNA

Morfina, nicotina, colinergice,AII . Alcool, adrenalina, anticolinergice,cafea

Cresteriea T sangelui hipotalamic Scaderea T si T mediu.

 Setea
Necesitatea constienta (cortical) de a bea apa.

Centrii setei – aria preoptica anterior de NSO si NPV,in

HIPOTALAMUS A-L, OSF siOVLT. Aceleasi arii neuronale de la
nivelul zonei AV a V3 produc sete si antidiureza.
Osmorec. centrali din OSF, OVLT, nucleul median preoptic –aria
Preoptica= centrii setei

Stimuli sete:
Hiperosmolaritate
Hipovolemie
Hipotensiune
Angiotensiona II

1.Setea osmometrica-cind osmolaritatea este crescuta

2.Setea hipovolemica (volumetrica)apare post-hemoragic,
deshidratari,arsuri
 Factorul Cresterea senzatiei Scaderea senzatiei
de sete de sete

Osmolaritatea Crescuta(>300 mOs/l) Scazuta

Volumul sanguin Scazuta(contractie Crescuta

volum)

Presiunea sanguina Scazuta Crescuta

Angiotensina II Crescuta Scazuta

Alti factori Uscarea mucoasei Distensia gastrica

bucofaringiene
FNA – Factorul/Peptidul natriuretic atrial: este sintetizat de
miocitele atriale unde este si stocat, este eliberat ca raspuns la
stretch.FNA este un peptid de 28 aminoacizi ce are rol in
raspunsul diuretic.

FNA creste FSR, creste RFG si la nivelul TCP si AH creste

excretia urinara a Sodiului(natriuretic).Scazind si reabsorbtia de
sodiu prin inhibarea Na/K-ATP-azei si a canalelor de Na , creste
eliminarea lui dar si a apei(diuretic.)

In hipotalamusul ant,AV3V este modulator al setei.

Este un Antagonist al angiotensinei II.

Are o actiune depresoare pe T.A,desi nu este un reglator

principal al TA,reducand volumul plasmatic scade TA.
SISTEMUL DIGESTIV

Glandele Salivare
 Secretia Salivara
Secretia salivara, numita si fluid oral, este altcatuita din
secretia glandelor salivare si lichidul crevicular
(gingival) care ajung in cavitatea bucala prin canale
excretoare, respectiv prin santul gingival.
Saliva este produsa (90%)de catre 3 perechi de glande

Parotide
Sublinguale
Submandibulare
Salivon = unitate structurala
- un acin
- un duct intercalar,
- un duct striat
- un duct excretor/colector

Conglomeratele de acini alcatuiesc lobuli

(unitati mari) drenati de ducte lobulare
care converg spre un singur canal terminal

Glande parotide – celule exclusiv seroase:

saliva lichida, diluata,bogata in enzime
(amilaza)

Glande submandibulare – saliva contine

glicoproteine

Glande sublinguale
 Formarea salivei

Saliva se formează în două etape la care participă: acinii care elaborează saliva
primară şi apoi ductele salivare unde au loc procese de secreţie şi reabsorbţie
care modifică compoziţia ionică a salivei.
 Faza Acinara
Acinii glandulari elimina o saliva primara ce rezulta printr-
un complex ansamblu de transporturi membranare atat la
polul bazolateral (din plasma in interstitiu si in celula
acinara) cat si la polul apical. Saliva primara este
izotonica(cu plasma) si contine cantitati asemanatoare de
electroliti (Na, Cl, Ca+, HCO3, PO4)

Secretia amilazei . Amilaza salivara

Cationul de K e usor in exces fata de plasma este sintetizata , stocata si apoi
-La polul bazal : mecasnism de transport activ eliminata prin exocitoza . Secretia ei
primar: pompa de 3Na/2K si cele de transport este stimulata prin AMPc de sistemul
activ secundar , cotransportul triplu Na/K/2Cl, simpatic , prin noradrenalina si
antiportul Na/H care e energizata de adrenalina , prin beta-receptori , si
pompa Na/K va transporta Na in celula contra H mai putin de cel parasimpatic. Amilaza
salivara este secretata de celulele
-Caracterul activ al proceselor reiese din consumul
de oxigen , ATP si mesageri citosolici seroase din parotide si de cele seroase
-La polul apical: canale anionice de Cl/HCO3 similare din submandibulare . Secretia
conduc anionii in gradient electrochimic de amilaza este stimulata prin
(transport pasiv in lumen acinar) intermediul impulsurilor gustative
Faza canaliculara
Saliva primara este modificata in timpul parcursului prin ducte
(in special in segmentul striat).

Secretia primara acinara izotona asemanatoare plasmei devine

secretie finala hipotona

-Celulele ductale absorb Na, Cl din saliva primara fara apa

-Ductele secreta Kaliu si anion carbonat acid

-Excitatia receptorilor colinergici si alfa-adrenergici produce depolarizarea membranei

prin influx de ioni de Na.

-Concomitent, are loc un eflux de ioni de potasiu prin canale ionice.Prin depolarizare ,
Ca e introdus in celula , intervenind in cuplajul excitatie-secretie

-Se explica astfel , prin calea comuna de actiune a receptorilor modificarile

asemanatoare pe potentiale de actiune produse prin stimularea PS, simpatica
 Compozitia salivei
-e un lichid incolor,opalescent,vascozitatea depinde de provenienta si
conditiile de excretie

-la om cantitatea de saliva secretata 24 h ( 500-1500 ml)

-variaza insa in functie de varsta,sex,cazuri patologice

-ritmul circadian,fumatul,nutritia,sarcina si stresul pot modifica debitul

-reactia salivei este slab acida cu un pH = 6,0-7,0

-contine 99,5 % apa si 0,5 % substante solide ( 0,3 % organice si 0,2%

anorganice )

-saliva mixta este hipoosmotica (140-210 mOsm/L ) si poate creste cu

debitul spre valorile plasmei

-saliva are sisteme tampon : fosfati, bicarbonati, proteine

-desi este un lichid diluat are vascozitate semnificativa,proportionala cu
cantitatea de glicoproteine
1) Compusi organici salivari
Proteine totale salivare sunt in concentratie mai mica decat in plasma (2,2 g/L
fata de 80 g / L) dar au importanta functionala mare.Includ doua categorii:

1. Proteine plasmatice (20%) : albumine, gamaglibuline, alfa si beta globuline,

ceruloplasmina, transferine, beta lipoproteine, Ig A, M,G, lactoferina ce
indeplinesc roluri multiple in imunitate orala,metabolice,coagulant

2. Proteine glandulare sau acinare – proprii de sinteza ; sunt enzime

( amilaza,fosfataza,lizozim,lipaza) si mucine (kalicreina ,substante de grup
sangvin,hormoni salivari )

Glicoproteine- rol in lubrifiere si protectie mucoase,formare bol

alimentar,participa la mentinere pH salivar ,sunt de diverse forme si sunt bogate
in aminoacizi.
 Saliva totala Saliva parotidiana Saliva
submandibulara
Proteine (g/l) 2,2 2,3 1,1
Albumina (mg/l) 25 10 40
Globuline ( mg/l) 50 80 60
Mucoproteine (g/l) 0,45 0,8 0,8
Amilaza (g/l) 0,42 1,0 0,3
Lizozim (g/l) 0,14 0,2
Glucide (g/l) 0,27-0,40 0,45 0,3
Glucoza (mmoli/l) 0,02-0,17 0,03 0,03
Cortisol (mmoli/l) 2-20
PAF (ng/ml) 1,51-0,22*
Substanta P (SP) (pg/ml) 9,6-220
CGRP (pmoli/l) 22
Citrat (mmoli/l) 0,01-0,1
Lactat (mmoli/l) 0,5-5
Estradiol (pmoli/l) 17
IgAs (mg%) 40
 Enzime salivare
α Amilaza
- principala enzima din saliva(=30% din proteinele parotidiene)
- descompune glicogen si amidonul copt sau fiert in dextrine, polimer cu
molecula mai mica
- pH optim de actiune este aproximativ 6,9 iar temperatura 37-38⁰ C
- necesita prezenta ionilor de Ca⁺⁺ si Cl⁻
- actioneaza asupra legaturilor 1-4 glicozidice din amidon
- actiune continuata si in stomac inca aproximativ ½ ora, pana in momentul
in care se inactiveaza de pH acid gastric( pH<4)
- datorita actiunii puternice a amilazei pancreatice(hidrolizeaza si
legaturile 1-6), lipsa amilazei salivare nu produce malabsorbtia amidonului
Lipaza
- se gaseste in saliva nou nascutilor
- descompune tributirina din lapte
Lizozim
- enzima cu rol bactericid-distruge capsula glicozidica a microbilor
- se gaseste si in alte umori : suc gastric, lacrimi, lapte
Kalicreina - enzima proteolitica recent pusa in evidenta
- intalnita la nivelul glandelor exocrine si in plasma (forma inactiva)
- implicata in formarea de plasmakinine,vasodilatatoare locale
- actioneaza hidrolitic asupra unor glicoproteine plasmatice, eliberand
kalidrina si bradikinina (peptide cu actiune puternic vasodilatatoare care determina
la nivel local o crestere a fluxului sangvin,mentinand in acest fel secretia salivara la un
nivel ridicat)
Mucinele salivare
-glicoproteine cu greutate molecular mare
- rol de aderare la constituent alimentari, favorizeaza formarea bolului
alimentar
- au rol de protejare a mucoasei bucale prin lubrifiere
- reprezinta tampon fizico-chimic
Substantele de grup sangvin
- sunt prezente la aproximativ 80% din populatie (caracter secretor)
- structura lor este glicoproteica
- sunt reprezentate de aglutininele de grup sangvin 0AB
- in saliva glandelor sublinguale concentratia substantelor de grup sangvin
este superioara celei plasmatice
Substante azotate neproteice
- ureea, acidul uric, creatinina = deseuri metabolice
 2) Compusi anorganici salivari – Anioni si Cationi in plasma

Na⁺ - este mai redus decat in plasma

-creste cu rata fluxului ajungand la un flux maxim ( 4-5 ml/min) la concentratii mari ( 60-
90 mEq/l) .
-se asociaza cu Cl si anionul bicarbonic.
-cea mai mare concentratie de Na este in saliva parotidiana (100 mEq/l)

K ⁺ -este mai concentrat decat in plasma deoarece este secretat in ducte si nu variaza cu
rata fluxului.
-are o concentratie de 8-20 mEq/L saliva nestimulata si 30 mEq/L dupa stimulare.

Ca⁺⁺ -este un cationat foarte important prin metabolismul local complet

-se prezinta in stare ionica 50% ,proteinat 10% ,saruri 40%
-impreuna cu fosfatii salivari,ionul de Ca se afla in echilibru cu cel din dinte -la pH acid
salivar,hidroxiapatita dentara se dizolva si Ca este eliberat in saliva
-Ca participa si la formarea tartrului dentar.
Fosfatul -este ca si Ca⁺⁺ sub mai multe forme ( 80% anorganic , dar si legat de proteine
)
-la pH acid fosfatii sunt eliberati din dinte favorizand formarea cariei

Bicarbonat -este important ca sistem tampon salivar

-creste cu debitul avand rol neutralizant
-concentratia lui depinde de presiunea CO2 plasmatic

Iodul -este in concentratie de 10-16 ori mai mare decat in plasma,fiind intens
secretat de ductele striate
-glandele salivare secreta monoiodtirozina si diiodtirozina

Fluorul -are rol cariopreventiv

Ionul tiocianat -este concentrat in saliva ,fiind crescut la fumatori

-sub actiunea peroxidazei salivare ionul este convertit in
hipotiocianat (OSCN⁻) care e bacteriostatic.
 Saliva totala Saliva parotidiana Saliva submandibulara
Nestimulata Stimulata Nestimulata Stimulata Nestimulata Stimulata
Media Limite Media Limite Media Limit Media Limite Media Limite Media Limite
e
Flux 0,33-0,5 1,72 1,5-2,3 0,05 1,00 0,15 1,0
salivar

pH 6,0 5,7-6,2 8 5,5 7,4 6,4 7,4

Sodiu 8 6-26 32 13-80 1,3 36 3 45

Potasiu 21 13-40 22 13-38 24 21 14 17

Calciu 1,35 0,5-2,8 1,7 0,2-4,7 1,05 1,6 1,6 2,4

Magneziu 0,3 0,1-0,6 0,4 0,2-0,6 0,15 0,12 0,07 0,4

Clor 24 8-40 25 10-56 22 28 12 25

Ac. Carb. 2,9 0,1-8 20 4-40 1 30 4 18

Fosfat 5,5 2-22 10 2-25 9 4 6 5

Tiocianat 2,5 0,4-5 1,2 0,4-3 1

Iod (μmoli/l) 14 2-30 0,5-2,3 0,2-1,2 0,5

Fluor 1,5 0,2-2,8 5 0,8-6,3 1,5 1,0

(μmoli/l)

Amoniac 0,6-7 0,6-7,0 0,2-0,7

AA (mg/l) 40 10 20

Uree 2-4,2 2-4,2 0,7-1,7

Lipide 20 20 20
(mg/l)
 Functiile salivei
1. Functia de protectie
• saliva protejeaza cavitatea bucala de uscare si de deshidratare si intretine
igiena prin spalarea particulelor si a substantelor nocive
• factorii de coagulare salivari intervin in leziuni locale

2. Functia antiinfectioasa
• unele proteine sunt active pe germeni (lactoferina,lactoperoxidaza,factor
bacteriolitic)
• alte proteine accelereaza aderarea, aglutinarea bacteriana cu rol antifungic
• leucocitele locale si flora sapofita participa la imunitate

3. Protectia tesuturilor mineralizate

• reprezinta saturarea salivei cu saruri de calciu si fosfat ceea ce protejeaza
smaltul
• exista proteine care inhiba dezvoltarea cristalelor si precipitarea Ca⁺⁺
• cele mai importante proteine inhibitoare ale precipitarii sunt PRP(proteine
acide bogate in prolina) si staterina; histatinele (HRP) si cistatinele (CRP)
4. Functia digestiva
• consta in lubrifierea si insalivatia alimentelor triturate , formarea bolului
alimentar si actiunea amilazei
• hidroliza amidonului

5. Functia gustativa
• legata intim de solibilizarea substantelor sapide
• sunt stimulati astfel mugurii gustativi ce contin receptori

6.Rol anticarie
• saliva are rol de protectie al smaltului dentar prin prezenta fluorului,a
substantelor bactericide si prin capacitatea de spalare a cavitatii bucale

7.Functia excretorie
• eliminare de substante exogene si virusi (HIV,virusii rabiei) dar si a unor
substante toxice (mercurul si plumbul intodusi accidental in organism sunt
eliminati partial prin saliva)
• compusii endogeni ce se excreta in saliva sunt : ureea ,acid
uric,glucoza,amoniacul,iodul.
8.Rol in echilibrul hidroelectric
• secretia salivara reflecta statutul de hidratare a organismului
• deshidratarea provoaca scaderea debitului salivar, uscarea gurii
• hiposalivatia produce sete care intervine in rehidratare
9.Rolul endocrin
• in saliva se evidentiaza unele substante biologic active, factori de
crestere,hormoni:
 NGF (nerve growth factor )
- rol in supravietuirea neuronilor
- intervine in sensibilitate extrema la durere
- stimuleaza cresterea neuronilor senzitivi si simpatici
stimuleaza aparitia sinapselor noi,creste concentratie noradrenalina
 EGF( epidermal growth factor)
- activeaza proliferarea celulelor epiteliale, gliale si mezenchimale
- stimuleaza activitatea mitotica in vivo, sinteza prolactina
- inhiba secretia gastrica, rol de mediator,modulator hipotalamic si
hipofizar
- secretia sa este sub control hormonilor tiroidieni,androgeni,
corticoizi
 Parotina
- H parotidian cu efecte hipocalcemice si de stimulare a unor tesuturi
mezenchimale
Reglarea secretiei salivare

Secretia salivara e declansata numai pe calea impulsurilor nervoase.Glandele salivare

sunt lipsite de control umoral,dar unii hormoni pot influenta functionalitatea acestora.
Secretia poate fi stimulata pe caile :

1. Reflexa –prin stimularea mecanica a receptorilor tactili sau prin stimulare chimica a
receptorilor gustativi din mucoasa bucala si cea linguala

2. Asociata –prin activitatea muschilor masticatori si a deglutitiei

3. Psihica –prin vedere,mirosire sau aducere aminte a alimentelor

4. Umorala-directa asupra centrilor salivari

• Campul receptor –este reprezentat de muguri gustativi din cavitate bucala si faringiana ce
prezinta receptori nespecifici mecanici de contact si presiune dar si de temperatura si
durere.Saliva poate fi stimulata de receptori situati in alte zone ale tractului digestiv dar si
de receptori aparent fara legatura cu procesele digestive.

• Caile aferente senzitive sunt reprezentate de ramurile nervului lingual ,glosofaringian si

vag.

• Centri salivari –sunt situati la nivelul jonctiunii dintre bulb si protuberanta .

• Caile eferente –glandele salivare primesc o inervatie parasimpatica cu origine in centrii

salivari si una simpatica de origine toracala.Prima este mult mai importanta prin
abundenta raspunsului secretor pe care o produce .
Influentele centrilor superiori asupra secretiei salivare