Glandele salivare .

Saliva este secretata de trei perechi de glande mari in proportie de 95% : parotide , submaxilare (submandibulare) si sublinguale ce-si varsa produsul in cavitatea bucala prin canalele Stenon , Wharton si respectiv Rivinius; in cantitate mica (5%) saliva e produsa de celulele dispersate in mucoasa orala-glande minore mai abundente in zona palatina si labiala(glande Ebner,Blandin,etc)-

Glandele salivare sunt de tip acinar fiind formate din acini glandulari(unitatile morfo-functionale principale) si din ducte:intercalare , striate (secretoare) si excretoare. Salivonul este alta unitate structurala formata din un acin,un duct intercalar si un duct striat. Conglomerate de acini alcatuiesc lobuli(unitati mari) drenati de ducte lobulare care converg spre un singur canal terminal care aduce saliva parotidiana in dreptul celui de- al doilea molar superior(canalul Stenon)Saliva de la SM e drenata pe planseul bucal lateral de friul lingual (canal Warthon)Canalele terminale (5-15)sublinguale dreneaza alaturi de ductul glandei SM. Acinii salivari au structura celulara diversa ;pot fi exclusiv serosi(alcatuiti din celule seroase) mucosi-cu celule mucoase sau micsti .Exocrine ca Pancreasul.

PROPRIETATILE SALIVEI 4.1 Volumul si fluxul salivar :2-3l suc g;1-2lsuc panc;0,5-0,8 bila;2-3l intest. Secretia salivara medie este de 0,5-0,6L/24h cu variatii mari: individuale(0,52L/24h)Volumul si fluxul salivar se modifica semnificativ in caz de stimulare:fluxul nestimulat este circa 20ml/h(0,2-0,5ml/min)-repaos;0,05ml/min in somn si sub 0,1ml/min in caz de xerostomie.In timpul digestiei salivatia stimulata devine 2,0-4,0ml/minut.Daca in repaos repartitia pe glande este:SM-70%,Parotida 20%, SL -5% si accesorii 5% in timpul digestiei bucale creste mult ponderea parotidei(60%) care poate ajuge dublul secretiei SM/30% sub influenta calitativa si cantitativa a stimulilor alimentari.Variatii ale debitului salivar: Fiziologice:In somn secretia este minima.Virsta:La copii fluxul creste cu virsta pina la 15 ani.La batrini parenchimul e inlocuit cu tesut conjunctiv si gras si debitul scade. Barbatii prezinta debit salivator crescut.Dieta, tipul alimentelor au rol.Ritmul circadian,fumatul,nutritia,sarcina si stresul sunt factori ce modifica debitul. Un flux maxim este iarna si minim vara.Fluxul diurn( la amiaza) si dupa este mai mare ca fluxul matinal si vesperal si nocturn Viscozitate : 1,5(P) 3,4(SM) 13,4(SL)-in cp-apa=1-glicoproteinele mucus. Aspect Densitatea-1,002-1,008-hipotona-dezhidratare hipertona ! Osmolaritatea Ph-ul =6,85-6,9-8-sisteme tampon,proteine.

COMPOZITIA SALIVEI:99,4%APA+0,6%REZIDUU USCAT

 Compusii anorganici-sunt 0,2gr%- anionii si cationii din plasma (LEC),mai ales combinatii ale potasiului. -Sodiul-este mult mai redus cantitativ fata de plasma(slide !) dar creste cu rata fluxului ajungind la flux maxim(4-5ml/min) la concentratii mari(90mEq/l)Se asociaza cu clorul si sunt secretati la acini si reabsorbiti la canalicule -Potasiul este mai concentrat decit in plasma din cauza ca este secretat( in ducte) si nu variaza cu rata fluxului.Saliva este sucul digestiv cu cea mai mare conc.de K(transport !)-vezi slide-uri10,11,12-explica cum 80gr glande->2kg! - Calciul -Iodul -Fosfatul -Anionul bicarbonic asigura ph-ul 6,0-7,0 si e secretat ductal.In conditii bazale saliva are ph=acid slab-6,4;la stimulare->ph=8 -Fluorul are rol cariopreventiv conform reactiei: Ca10(PO4)6(OH)2+2F=Ca10(PO4)6F2+2HO Fluorapatita este mai rezistenta la actiunile cariogene -Ionul tiocianat (SCN-)este concentrat in saliva,fiind crescut la fumatori.Sub actiunea peroxidazei salivare ionul este convertit in hipotiocianat(OSCN-)care este bacteriostatic Clorurile activeaza ptialina.A se vedea si la rolurile salivei.

Compusii (substante) organici: Proteinele sunt in concentratie mult mai mica decit in plasma(2,2g/l fata de 80 g/l) dar au importanta functionala mare.Titrul lor creste cu rata de flux Proteinele salivare includ doua categorii:de origine plasmatica si proteine proprii-de sinteza(glicoproteine si enzime)S-au separat peste 30 de fractiuni A Proteinele plasmatice sunt 20% si includ:albumine,gamaglobuline(IgA,IgG si IgM,alfa, betaglobuline ce indeplinesc roluri multiple in imunitatea oral roluri

metabolice,coagulant,complement- vezi rolurile salivei. B Proteine glandulare -epitelii,leucocite - activatorul Kalicreinogenului-kalikrein-sistem enzimatic vasodilatator. - antigenele de grup sanguin ABO - glicoproteinele(mucoproteinele) sunt de sursa acinara:mucoase-mucina(0,2g%) - Enzimele salivare si alte proteine-(0,15g%)
Alfa-Amilaza salivara initiaza digestia polizaharidelor(45-70%-amidon fiert )in bolul alimentar 30%HC->lactoza +zaharoza;5-10%-monozaharide;ataca si glicogenul,nu pectinele,celuloza. Izoenzima pancreatica;optim ph=7,stop<4;Este suplinita de pancreas. Lipaza linguala(Ebner) este inghitita si actioneaza in stomac alaturi de lipaza gastrica si lipaza faringiana la pH acid-asupra trigliceridelor emulsionate mai ales din lapte(sunt serin-hidrolaze active la ph=4->DG;SCFA=ionizati si absorbiti in stomac;SCFA-acizi grasi cu lant scurt;Aceste enzime activeaza in stomac ora(ph-ul) RNA-za, Lizozimul, kalikreina sunt enzime. -Hormonii salivari (NGF, EGF, IGF I , IGF II , IL , citokine. ) -Alti factori de aparare : bacteriocidina , lactoferina,imunoglobuline,staterina,peroxidaze. -Alte substante organice neazotate: glucoza , lipide , vitamine ,acid lactic etc

PROTECTIE ANTIMICROBIANA

1 2 3 4

Imunoglobulina A secretorie activa pe virusi,bacterii Lizozim(muramidaza) Compusii cianid-tiocianat Defensine:AB local,citokine ce atrag Limfocite,Ne,Ma.Sunt proteine cationice bogate n cistein cu 18-45 AA ce se leag de membran ,face pori cu defecte->eflux ioni bacterieni mortali.Sunt:alfa 1-6,beta,theta defensine->SM 5 Nitrati->Nitriti->NO(bacterii saprofite)NO-ul este_toxic microbian bactericid 6 Mucina impiedica colonizarea;7 Lactoferina leaga fierul si HCO3. 8 Lactoperoxidaza.Sistemul peroxidazic salivar:peroxidaza+H2O2+SCN 9 SCN->OSCN+HOSCN(acid hipotiocianos)-sunt intens bactericide. 10 Proteine bogate in histidina >HRP=agenti antifungici.11 Bacteriocidina.

Compusi salivari organici importanti dozabili.

ROLURILE SALIVEI-glandele salivare nu sunt vitale,dar importante -Digestive:chimice,enzimatice,formarea bolului alimentar semifluid -Lubrificatie,solvire si insalivare-emolienta -mucinele -Masticatie si Deglutitie . -Protectie antibacteriana prin compusi bactericizi,bacteriostatici -Protectie antivirala si antifungica(imunoglobuline;xerostomia d infectii -Protectia impotriva agentilor fizici si chimici(mucus,proteine,etc) -Curatirea cavitatii bucale(apa,fluxul salivar,mucina,lizozim) -Sistem tampon local,ph-ul cvasineutru ,valoare cu saliva saturata de Ca,ce evita decalcificarea dentala si cariile. -Rezervor de ioni antidemineralizare(calciu,fosfat,fluor) -Protectie anticarie -Roluri generale integrate metabolic(echilibru ionic si temoreglare) -Rol in excretie -Rol in facilitarea fonatiei si respiratiei -Rol in retentia dentara -Facilitarea senzatiei gustative . -Reflexe de aparare(expectoratia) -In diagnosticul medical,medico-legal,sportiv(doping),cariotip. -Activitate endocrina,paracrina (EGF,NGF,parotina,sialotonina -Tampon gastric antiacid..Haptocorrina sau proteina R salivara leaga vitamina B12 in stomac.EGF-ul(protectie)din SM cu 53AA supravegheaza lumenul esofagian,gastroduod. de eroziuni:receptor EGF-proliferare,migrare,reparare epiteliu.

 Functia digestiva:pentru glucide si lipide,amilaza,lipaza.

FUNCTIA DE PROTECTIE Saliva protejaza cavitatea de uscare si dezhidratare(stimuli pentru sete) si prin spalarea particulelor,resturilor,substantelor nocive locale intretine igiena cavitatii. Potentialul abraziv,agresiv, toxic e atenuat de variatele glicoproteine-mucina Lubrefierea favorizeaza masticatia,coeziunea bolului,deglutitia,vorbirea,etc Factori de coagulare salivari intervin in leziuni locale.Caria se produce la ph salivar acid dar sistemele tampon inactiveaza acizii locali. B. FUNCTIA ANTIINFECTIOASA(bacterii,virusi,fungi) Un alt grup de proteine realizeaza aceste roluri:lizozimul(muramidaza)care digera bacteriile prin scindarea polizaharidului parietal compus din NANA si N-acetilglicozamine;unii compusi sunt activi pe germeni diversi :lactoferina,lactoperoxidaza peroxidaza,IGAs,mucina,bactericidina,factor bacteriolitic ,SCN,etc Sistemul peroxidazic salivar(SPS) e compus din peroxidaza,apa oxigenata si SCN(-tiocianat) care actioneaza oxidativ pe gruparile sulfhidril esentiale in metabolismul bacterian. .Imunoglobulinele sunt:IGA,IGG si IGM Alte proteine accelereaza aderarea,aglutinarea bacteriana au si rol antifungic mai ales anticandida.Leucocitele locale si flora saprofita participa la imunitate. C. PROTECTIA TESUTURILOR MINERALIZATE este legata de saturarea salivei cu saruri de calciu si fosfat,ceea ce protejeaza smaltul .Prin proteine inhibitoare se evita dezvoltarea cristalelor si precipitarea calciului,calculi,etc. Cele mai importante proteine inhibitoare ale precipitarii sunt PRP(proteine acide bogate in prolina)si care sunt 6 polipeptide si o peptida cu tirozina,numita staterina.Alte proteine implicate in inhibarea precipitarii calciului sunt histatinele(HRP) si cistatinele(CRP).R=rich;P=protein;H=histidin;P=prolin;C=cistein;

FORMAREA SALIVEI:2 STADII ACINAR SI DUCTAL Saliva se formeaza prin secretie acinara si reabsorbtie si secretie tubulara , procese intrucatva asemanatoare cu cele de la nivelul nefronului in formarea urinei . Raportata la gram de tesut glandular , cantitatea de secretie salivara este cea mai mare din toate secretiile digestive (1ml/min/g-la flux maximal). Saliva se formeaza prin mecanisme de transport activ si pasiv , cu participarea acinilor si segmentelor tubulare ,mai ales cel striat.Se descriu prin urmare doua faze ale secretiei salivare:faza acinara care da nastere salivei primare si faza canaliculara care modifica secretia primara transformind-o in saliva finala .Sistemul de irigatie portal si contracurent faciliteaza procesele.

Celulele acinare sunt specializate pentru sinteza si secretia unor importante cantitati de proteine fiind echipate cu organitele specifice(REN,ribozomi,RER Complex Golgi)din care se face un mare trafic de vacuole si granule de zimogen sau mucinogen care vor fi exocitate apical in fluidul luminal.(fig 5-mai jos ) Secretia amilazei . Amilaza salivara este sintetizata , stocata si apoi eliminata prin exocitoza . Secretia ei este stimulata prin AMPc de sistemul simpatic ,

prin noradrenalina (beta-rec) si adrenalina , prin beta-receptori , si mai putin de cel parasimpatic(ACH-IP3Ca) . Amilaza salivara este secretata de celulele seroase din parotide si de cele seroase similare din submandibulare .Secretia de amilaza este stimulata prin intermediul impulsurilor gustative

 Faza acinara Acinii glandulari elimina o saliva primara ce rezulta printr-un complex ansamblu de transporturi membranare atit la polul bazolateral(din plasma in interstitiu si in celula acinara)cit si la polul apical. .(Figura 6) Saliva primara este izotonica (cu plasma) si contine cantitati asemanatoare de electroliti(Na,Cl,K+,HCO3,PO4) plus proteinele din figura 5 pe care le spalaspre ducte.Apical: canal ionic electrogenic Cl/HCO3.Se favorizeaza antiportul bazal H/Na. Na vine in lumen paracelular via tight Junction pentru electroneutralitate. Apical si bazolateral sunt AQP1,3,5,8 Bazal ->canal K/activat de Ca->creste Electro- citosolica ,gradient ce ajuta Canalul apical Cl/HCO3.

Rolul ductelor salivare .Saliva primar este modificat in timpul parcursului prin ducte (in special in segmentul striat)Secreia primar acinar izoton asemanatoare plasmei trebuie ajustat spre a deveni secreie final hipoton-proces asemntor cu cel realizat la nivelul pancreasului.Pentru aceasta celulele ductale absorb activ sodiu i clor(ioni osmotici principali) din saliva primar- fr ap.(FIG.7) Pentru c saliva final are o concentraie mai mare de K i de HCO3(fiind cu atit mai alcalin cu cit fluxul salivar este mai mare),ductele secret activ Kaliu si anion carbonat acid HCO3.Transportorii ENaC,Na/H apicali functioneaza prin gradientul de Na creat de Na/K ATP-aza bazolateral- ductala Apical Cl/HCO3 si Na/H absorb NaCl (Antiporturi=schimbatori)H/K si HCO3/Cl Cresc ph-ul salivar.Apa sta in lumen,hipoton

Inervatia Glandele salivare sunt inervate de sistemul nervos simpatic si de parasimpatic.Inervatia simpatica. Toate primesc fibre vasoconstrictoare simpatice pe traiectul vaselor sanguine de la ganglionul cervical superior. Stimularea simpatica provoaca o salivatie mai redusa-vasoconstrictiesaliva viscoasa,bogata in componente organice(glicoproteine mucus si amilaza). Uneori salivatia simpatica poate fi crescuta,dar tranzitoriu. Inervatia parasimpatica este predominant.Glandele SM si SL primesc fibre PS prin nervul facial. Fibrele preganglionare au originea in nucleul salivator superior,trec prin coarda timpanului(nerv VII) si sinapseaza n ggl.SM(N2).Glanda parotid primete fibre de la nucleul salivator inferior;fibrele preganglionare circul prin nervul IX pina la ganglionul otic.(N2)Stimularea PS produce o saliv mult mai abundent decit cea simpatica.PS d vasodilatatie-saliva apoasa cu enzime , seroasa cu mult sodiu i clor i puin bicarbonat , potasiu redus ,dar proteine (amilaza multa) si mucus crescut. Stimularea PS creste transportul in epiteliu canalicular , secretia proteic acinar, fluxul sanguin in gland, crete metabolismul i d cretere. De asemenea stimuleaza ca si simpaticul contractia celulelor mioepiteliale care inconjoara acinul . Secionarea PS duce la afectarea sever a salivaiei (atrofie). Pentru SNS ablaia nu d atrofie sau mari modificri

Inervatia parasimpatica .Glandele submandibulare si sublinguale primesc eferente parasimpatice din nucleul salivar superior (din punte) prin nervul intermediar Wrisberg .Fibrele secretorii strabat ganglionul geniculat si se unesc cu fibrele aferente linguale , formand nervul cordo-lingual . Parasesc acest traseu prin coarda timpanului , care ajunge la glanda submandibulara , unde fibrele lui fac sinapsa cu somele celui de al doilea neuron periferic , dispersate in hilul glandular . In glandele sublinguale sinapsa cu cel de al doilea neuron are loc intr-un ganglion din vecinatatea glandei , ganglionul submaxilar sau Langley , de unde fibrele postsinaptice postganglionare -se indreapta in intimitatea tesutului glandular (Figura alaturata).

Enzima kalikreina converteste kininogenul plasmatic(o globulina) in lisilbradikinina un vasodilatator puternic care creste metabolismul in glande.(vezi schema de mai jos)

Adaptarea secretiei salivare

Stimulii acizi->creste componenta apa,HCO3,mucus Pulberi->saliva apoasa(de dilutie-parotidiana) Stimuli amari->creste secretia enzimatica Regim bogat HC->determina amilaza crescuta Prezenta lipidelor in gura->stimuleaza lipazele Stimulii dulci->stimuleaza enzime,hormoni Glu Smax -saliva de gustatie(seros,mixt) prin muguri. Saliva de masticatie,deglutitie- sublinguale(micsti) Bogat mucus;glandele accesorii sunt mucoase.