SANGELE

partea 2
Trombocitul

Numarul
200.000 - 400.000 / mmc.
Cresterea numarului se
numeste trombocitoza
iar
scaderea numarului se
numeste
trombocitopenie si
insotesc boli ale
sangelui sau boli
generale.

Diametrul
Este cel mai mic
element figurat al
sangelui avand
un diametru de 34 m.
Forma
Este ovalara, in
stare proaspata
sau cu margine
crenelata in stare
uscata.

Structura si
ultrastructura
trombocitului
Este anucleat.
Citoplasma
prezinta doua
zone:
centrala,
intunecata granulomer, si
una periferica,
clara - hialomer.

Granulomerul
Este format din vezicule de diferite marimi si opacitati,
inconjurate fiecare de o endomembrana. Unele vezicule sunt
organite celulare, foarte putine la numar insa; 2-3 mitocondrii cu
rare criste, cativa ribozomi liberi, cateva vezicule golgiene, putin
RE, numar mic de lizozomi (granulele ).
Veziculele dense au diametrul de 250-300 nm si contin
serotonina, epinefrina, norepinefrina, ATP, ADP, ioni Ca2+.
Veziculele sunt implicate direct in coagulare si contin:
tromboxan A2, trombospondina, prostaglandine G2, H2,
factorul VIII (Willebrand).

Hialomerul
Prezinta 3 sisteme canaliculare, de
la exterior spre interior:
Sistem canalicular deschis - tubi
care comunica cu invaginarile
membranei plachetare, favorizand
schimbul dintre mediul intern si
mediul extern.
Sistem tubular dens alcatuit din
tubi anastomozati asezati ca un
inel in hialuromer. Pot fi tubi ai RE.
Sistem marginal reprezentat de un
inel de microtubuli care mentin
forma celulei.

Exista proteine speciale cu rol in coagulare:

trombostenina
factorul III plachetar
factorul IV plachetar

 Toate aceste structuri

stau asezate pe
citoscheletul format
din microfilamente de
actina si miozina si
microtubuli.
Citoscheletul are rol
de suport, mentine
forma celulei, asigura
deplasarea sau
contractia in formarea
cheagului sangvin.

 Membrana plachetara este

lipoproteica, mozaicata, cu
glicocalix la exterior. Prezinta
frecvente invaginari care
comunica cu sistemul
canalicular deschis prin
intermediul carora se fac
schimburi bidimensionale.
De asemenea ea poate
emite prelungiri sub forma
unor valuri ondulate cu
ajutorul carora se
deplaseaza. La exterior se
gasesc receptori pentru
factorii plasmatici cu rol in
coagularea sangelui.

Durata de viata
Variaza de la cateva ore
pana la 3-4 zile. Ele
parasesc vasul si patrund
in tesuturile conjunctive
unde sunt fagocitate de
macrofage.
Originea
Se formeaza in MRH pe
linie megacariocitara,
provenind din megacariocit
care are 60 nuclei.
Trombocitele sunt astfel
fragmente din citoplasma
megacariocitelor.

Functii
Plachetele intervin direct
in coagularea sangelui.
Aderarea trombocitelor
are loc in momentul in
care se lizeaza peretele
vasului. Ele intra in
actiune in trei etape:
Aderarea la peretele
lezat
Agregarea la locul
leziunii
Metamorfoza vascoasa

Aderarea
Plachetele se
lipesc de endoteliul
vaselor langa locul
lezat si lipirea este
favorizata de
colagenul din
peretele vasului cu
care stabilesc
legaturi.

Agregarea
Reprezinta
formarea de grupuri
de plachete la locul
de lezare. Aceasta
este favorizata de
colagen si alti
componenti din
plachete:
serotonina, ADP,
ATP, tromboxanul
A2, Ca2+.

Metamorfoza vascoasa
Trombocitele isi modifica
forma si structura,
acumuleaza apa,
endomembranele se rup
si continutul veziculelor
se raspandeste in toata
citoplasma dandu-i un
aspect vascos,
astructurat. Apoi
membrana plachetara se
rupe si intreg continutul
citoplasmic se
raspandeste incepand
procesul de coagulare.

Procesul de coagulare
Exista mai multe tipuri de
factori:
tisulari - tromboplastina factorul tisular principal
plasmatici - protrombina
si fibrinogenul
plachetari - serotonina,
ADP/ATP
prezenti atat in trombocit
cat si in plasma - Ca2+,
trombostenina

 Hemofilia este un
defect enzimatic,
determinat genetic
si care impiedica
transformarea
fibrinogenului in
fibrina. Astfel, orice
rana poate fi
mortala.

Plachetele mai au si alte functii decat cele din

coagularea sangvina:
Intervin in procesele inflamatorii si elibereaza
substante care stimuleaza chemostatismul
neutrofilelor la locul de invazie microbiana, neutrofilele
fiind primele care actioneaza.
Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge
deoarece au un continut redus de hidrolaze acide.
Pot interveni in procesul imun prin emiterea de
substante care stimuleaza producerea de
imunoglobuline (in special IgG)
Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante
care stimuleaza miogeneza si angiogeneza (formarea
de noi capilare)