Intestinul Subtire

-se intinde de la pilor la valva ileo-cecala; -cuprinde segmentele: duoden, jejun si ileon; -peretele cuprinde 3 straturi: -stratul extern reprezentat de seroasa; -stratul mijlociu alcatuit din fibre musculare netede dispuse in 2 straturi: longitudinal spre exterior si transversal spre interior; intre ele se afla plexul mienteric Auerbach, coordonand activitatea motorie a intestinului subtire; -stratul intern, alcatuit din submucoasa si mucoasa; in submucoasa se afla plexul submucos al lui Meissner, coordonand activitatea motorie a intestinului subtire; -mucoasa prezinta 3 straturi: musculara mucoasei, lamina proprie si epiteliul de suprafata; -musculara mucoasei: alcatuita din fibre musculare netede dispuse longitudinal din a caror contractie se formeaza pliuri (faluri) ale mucoasei; -lamina proprie: contine capilare, anumiti neuroni ale sistemului nervos enteric, celule imune; -epiteliul de suprafata: rol in transportul si absorbtia alimentelor;

Mucoasa intestinala:
-suprafata de 250-300 m2 datorita prezentei valvelor conivente si a vilozitatilor intestinale, caracteristice intestinului subtire; -valvele conivente sunt pliuri semicirculare cu o densitate crescuta in duodenul terminal si portiunea incipienta a jejun-ileonului; -vilozitatile intestinale sunt prelungiri digitiforme ale mucoasei prezente atat pe valvele conivente cat si intre ele; -au lungime de 0,5-1 mm si contin in axul lor central toate retelele (venoasa, arteriala, limfatica, nervoasa); -au rol in absorbtia intestinala; -se intalnesc 2 tipuri de glande: -glandele lui Lieberkuhn (apar ca niste adancituri in vilozitatile intestinale, de aceea sunt numite criptele lui Lieberkuhn), se intalnesc pe toata

suprafata intestinului subtire, au o structura tubulara, ajungand pana la lamina proprie, au rol secretor, elaborand sucul intestinal; -glandele lui Brunner se gasesc la nivelul pilorului si la prima portiune a duodenului pana la nivelul ampulei lui Watter, secretand mucusul intestinal din compozitia sucului intestinal;

Epiteliul de suprafata:
-alcatuit din 5 tipuri de celule: -enterocite: -celule cu margine in perie, avand numerosi microvili, microvilii continand foarte multe enzime => enterocitele sunt specializate in absorbtia principiilor alimentare; -celule caliciforme: -secreta mucusul; -celule imune (M): -se gasesc numai la nivelul epiteliului din dreptul placilor Payer (noduli limfoizi agregati- favorizeaza trecerea limfoizilor din lumen in tesutul limfoid, favorizand sinteza de anticorpi igAS ); -celulele Paneth: -baza criptelor lui Lieberkuhn, avand dublu rol -secretor -secreta un bactericid ,criptidina (cu actiune antibacteriana); -fagocitar: -formeaza flora intestinala; -celule stem nediferentiate: -la baza criptelor lui Lieberkuhn, se diferentiaza spre enterocite, celule caliciforme si celule Paneth;

Sucul intestinal:
-se mai numeste suc enteric; -produsul de secretie al intestinului subtire; -se secreta intr-un volum de 2-3l/zi; -este in general incolor, cu exceptia ultimei portiuni, unde este tulbure (datorita leucocitelor, bacteriilor, celulelor epiteliale descuamate); -pH alcalin (7-8,3); -compozitia: apa si reziduu uscat alcatuit din substante anorganice (NaCl, NaHCO3) si substante organice (enzime, mucus); -secreta enzime pentru toate principiile alimentare: -enzime proteolitice din sucul intestinal (proteaze intestinale):

-aminopeptidaza: -exopeptidaza (taie din lantul polipeptidic un aminoacid cu grupare NH2 terminala) -di si tripeptidazele: -scindeaza di si tripeptide la stadiul de aminoacizi; -enterokinaza: -eliberata de mucoasa intestinala, sub actiunea colecistokininei si a sarurilor biliare, activeaza tripsinogenul la tripsina, lipsa acesteia produce malnutritie proteica; -nucleazele: -scindeaza acizii nucleici la nucleotide; -nucleotidazele: -scindeaza nucleotidele la nucleozide; -nucleozidazele: -scindeaza nucleozidele la baze azotate (purinice sau pirimidinice) si pentoze (riboza sau dezoxiriboza); -enzime lipolitice: -lipaza: -scindeaza la AGL, monogliceride si glicerol; -enzime glicolitice (amilolitice): -amilaza intestinala: -activata de ionii de Cl, scindeaza amidonul preparat dar si cel crud la stadiul de maltoza; -alfa dextrinazele: -scindeaza dextrinele la glucoza; -maltaza: -scindeaza maltoza la stadiul de glucoza; -zaharaza: -scindeaza zaharoza la o molecula de glucoza si una de fructoza; -lactaza: -scindeaza lactoza la o molecula de glucoza si una de galactoza; -deficitul congenital la lactaza, se manifesta prin intoleranta la lapte (nu pot consuma lapte, dar pot consuma iaurt); -mucus: -produs de glandele Brunner; -vascos, pH alcalin; -rol de protectie a mucoasei duodenale de chimul gastric acid, reglarea secretiei se face prin mecanism nervos (pSy stimuleaza secretia de mucus, Sy o inhiba => lasa duodenul neprotejat, favorizand aparitia ulcerului duodenal);

Ficatul

-glanda anexa a tubului digestiv; -cel mai voluminos viscer (1500 g); -structura si functie complexa;

Functiile ficatului: 1) Functia de rezervor sangvin:

- In vasele hepatice, in conditii fiziologice se depoziteaza un volum de 450 ml de sange, aceasta cantitate creste in conditii patologice pana la 1000 ml (ficat de staza - insuficienta cardiaca staza retrograda, se evidentiaza la examenul obiectiv al pacientului prin hepatomegalie la examen obiectiv);

2) Functia de filtrare si purificare a sangelui:

- Se realizeaza prin celulele Kupffer care sunt macroface hepatice cu intensa capacitate fagocitara (fagociteaza de la particule coloidale, la bacterii si toxine microbiene ajunse in ficat din intestin pe cale portala ori de cate ori exista leziuni ale mucoasei intestinale);

3) Functie antitoxica:
- In ficat se inactiveaza substante toxice, medicamente, droguri, hormoni (insulina, glucagon, aldosteron, cortizol, testosteron, estrogeni, hormoni tiroidieni); - Potenteaza activitatea unor medicamente (in ficat, prednisonul, medicament glicocorticoid, se transforma in prednisolon);

4) Functie metabolica:
- Intervine in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor; - Metabolismul glucidelor: -are un rol important in mentinerea glicemiei (valoare normala: 80-100 mg %) prin urmatoarele procese: 1) Glicogenogeneza: sinteza de glicogen din glucoza; 2) Glicogenoliza: scindarea glicogenului la glucoza urmata de mobilizarea ei in circulatie; 3) Gluconeogeneza: sinteza de glucide din produsi neglucidici (aminoacizi, glicerol, acid lactic); - Metabolismul proteinelor: 1) Catabolizeaza aminoacizii in exces prin: dezaminare, decarboxilare si transaminare; 2) Intervine prin functia lui ureogenetica (sinteza de uree din amoniacul rezultat fie din dezaminare fie absorbit intestinal); 3) Sinteza de aminoacizi neesentiali, enzime si inhibitori ai unor enzime : -transaminaze, lactat dehidrogenaza, glutamat dehidrogenaza, pseudocolinesteraza serica, creatinfosfokinaza

si gamma-GT (gamma-glutamil transferaza scade doar dupa 28 de zile de abstinenta etanolica); -alfa 1 antitripsina (inhibitor enzimatic); 4) Sinteza de factori ai coagularii: -cu exceptia factorului VIII; 5) Proteine endogene: -albumine, globuline, fibrinogen; Metabolismul lipidelor: 1) In ficat se sintetizeaza trigliceride, lipoproteine, fosfolipide si colesterol; -trigliceridele se sintetizeaza in ficat ori de cate ori este depasita capacitatea glucozei de a se depozita sub forma de glicogen; -trigliceridele se depoziteaza in ficat, si sunt scindate sub actiunea lipazei sub forma de acizi grasi liberi si glicerol; -lipoproteinele sunt particulele alcatuite din trigliceride, fosfolipide, colesterol si proteine; -in functie de densitatea lor separata prin ultracentrifugare sunt de 3 tipuri: VLDL, LDL, HDL; -VLDL : transporta trigliceridele la tesutul adipos si alte tesuturi; -LDL: transporta colesterolul la tesuturi, au efect aterogen (arteroscleroza); -HDL: preiau colesterolul la tesuturi si-l duc la ficat, avand efect anti-aterogen; (valoarea colesterolului : 180-200 mg%) -colesterolul sangvin are 2 surse: din alimente (exogen), din ficat si alte tesuturi (endogen); -fosfolipidele: lecitina, cefalina, sfingomielina, avand multe roluri: solubilizarea colesterolului, intra in structura membranelor biologice, etc. 2) Rol in procesul de cetogeneza; -cale de metabolizare a acizilor grasi specifica ficatului care se intalneste in urmatoarele situatii: diabet zaharat, inanitie, perturbari ale ciclului Krebs; -calea prin care acizii grasi sunt transformati in corpi cetonici, lansati in circulatie, metabolizati in diverse tesuturi (miocard, muschi scheletic, uneori si-n celula nervoasa);

3) Rol in beta-oxidarea acizilor grasi (CO2, H2O, energie); 4) Indeparteaza chilomicronii care rezulta din absorbtia intestinala a lipidelor;

5) Functia de depozit a ficatului:

- pe langa glucoza si trigliceride, ficatul mai poate depozita vitamine: A,D,K,B6,B12,PP, acid folic; A; mai poate depozita minerale : Cu, Fe; transforma carotenul in prezenta hormonilor tiroidieni, in vitamina

- vitamina D3 (cholecalciferol) sintetizata in piele, sub actiunea razelor ultra-violete si inactiva din punct de vedere metabolic, se transforma in ficat, pe urma in rinichi in metaboliti sai activi, cu rol in absorbtia intestinala a Ca2+;

6) Functie hematopoetica;
- formarea elementelor figurate rosii si albe, a sangelui; - la batrani, rol in distructia hematiilor imbatranite;

7) Rol endocrin; - prin somatomedina C (polipeptid sintetizat in ficat dar si in alte

tesuturi) ce mediaza efectele metabolice si mutagene ale STH-ului; - 15% din eritropoetina circulanta se sintetizeaza in ficat (stimuleaza eritropoeza = procesul de formare a eritrocitelor);

8) Rol excretor;
- prin bila se excreta pigmenti biliari toxice, medicamente, metale grele, droguri, hormoni, initiali inactivati;

9) Rol secretor = bila; 10) Rol in termoreglare;

- face parte din organele nucleului central al organismului cu rol in termogeneza (productia de caldura);

Bila: -produs de secretie intrahepatica, care se acumuleaza in perioadele

interdigestve in vezica biliara, unde se concentreaza, de aici eliminandu-se prin canalul cistic si coledoc in perioadele digestive, in a 2-a portiune a duodenului;

-NU CONTINE ENZIME! Singura enzima care se excreta prin bila este fosfataza alcalina, dar nu este proprie bilei; -secretia prin bila este continua, si depinde de tipul de alimente ingerate; -zilnic se secreta 500 ml de bila, dar capacitatea vezicii biliare este de 50-70 ml, prin urmare, vezica biliara poate inmagazina bila eliberata de ficat in aproximativ 12 ore, ca urmare a proceselor de reabsorbtie a unor ioni (Na+, Cl-, HCO3-) dar si a apei; nu se reabsorb sarurile de calciu, si de asemeni se concentreaza ceilalti constituenti ai bilei (constituentii organici: colesterol, lecitina, saruri biliare, bilirubuina); - bila hepatica are proprietati fizico-chimice si compozitie total diferita de bila veziculara: - culoare galben-aurie, clara, izotona cu plasma, pH alcalin = 8-8,6; datorita secretiei de bicarbonat in canalicului; -bila veziculara: -verde-bruna, tulbure (datorita sarurilor de Ca2+ si a celulelor descuamate), pH mai putin alcalin= 7-7.6; -compozitia bilei: apa, reziduu uscat, care contine saruri anorganice (cloruri, fosfati, bicarbonati de Na) si saruri organice (acizi si saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol si lecitina);

Acizii biliari:
-produsi de secretie exocrina ai ficatului; -sunt de 2 tipuri: primari si secundari; -acizii biliari primari: - sunt de 2 tipuri: acidul colic, si acidul chenodezoxicolic; - se sintetizeaza in hepatocit, iar sinteza lor porneste de la colesterol (colesterol------> acizi biliari primari, catalizat la prima reactie de o enzima, 7alfa-hidroxilaza (se gaseste in reticulul endoplasmic neted din hepatocit); - se combina cu 2 aminoacizi, fie cu glicina, fie cu taurina si formeaza acizii biliari primari conjugati care sunt acidul glicocolic sau acidul taurocolic; acestia se elimina la polul biliar al hepatocitului in canaliculele biliar, prin transport activ primar cu pompa de saruri biliare ATP dependenta; -in bila hepatica din canaliculele biliare, acizii biliari primari conjugati pot ramane ca atare sub forma ionica (de anion) sau se pot combina cu Na+ sau K+ si formeaza sarurile biliare ; prin urmare sarurile biliare sunt glicocolati sau taurocolati de Na+ sau K+;

-acizii biliari conjugati si sarurile biliare ajung in intestin unde: a) cea mai mare parte a lor se absorb in ileonul terminal prin 2 mecanisme de transport: transport pasiv prin difuziune simpla impreuna cu lipidele (o mica parte, fiindca cea mai mare parte a lor se absorb prin transport activ secundar, impreuna cu ionul de Na+); b) acizii biliari primari care au scapat absorbtiei in ileonul terminal ajung in colon, unde sub actiunea bacteriilor anaerobe, sufera un proces de deconjugare si dehidroxilare si se formeaza acizii biliari secundari; -acizii biliari secundari: -acidul dezoxicolic, acidul litocolic; -cea mai mare parte a lor se absorb in colon prin transport activ secundar cu ionul de Na+ si o mica parte a lor se excreta prin fecale (se pierd 0.5g acizi biliari/zi); -pierderile sunt compensate de sinteza in ficat din colesterol; -prin urmare, acizii biliari primari conjugati, sarurile biliare si acizii biliari secundari se absorb in proportie 90-95% in intestin, ajungand pe cale portala in ficat, sunt recaptati la polul sinusal al hepatocitului prin transport activ secundar cu ionul de sodiu; -acizii biliari primari si secundari se reconjuga cu glicocolul sau cu taurina, dupa care din nou se secreta activ la polul biliar al hepatocitului => un circuit al acizilor biliari, numit circuitul hepato-entero-hepatic; Proprietatile sarurilor biliare: 1) Actiune de tip detergent: -proprietati tensioactive, scade tensiunea superficiala a lipidelor si le fragmenteaza in particule mici, suspendate intr-o solutie apoasa => emulsioneaza grasimile, favorizand astfel actiunea lipazei pancreatice; 2) Rol in transportul si absorbtia intestinala a acizilor grasi si monogliceridelor cu care formeaza micelii mixte; 3) Rol in absorbtia intestinala a vitaminelor liposolubile si al colesterolului; 4) Rol in efectul coleretic: - stimuleaza secretia biliara;