<

{:I 6t*r q
TUB, DIGESTIV II
TNTESTTNUT SUBTTRE
Este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, misurdnd aproximativ 5 m. Se intinde de la
pilor p6nd la valvula ileocecal5.
Indeplineqte urmitoarele funcfii:
digestia terminali a alimentelor
absorb{ia produqilor finali de digestie
-
secre(ia de hormoni gi amine care regleazd activitatea gastrointestinal5
o Este alc[tuit din 3 segmente: duodenul,
jejunul qi ileonul.
STRUCTURA PERETELUI INTESTINAL
Peretele intestinului sub{ire este alcltuit din 4 tunici: mucoasq submucoasa, muscular4
seroasa.
TIIMCA MUCOASA prezintd 3 tipuri de structuri specializate pentru a mlri suprafala de
absorb{ie a intestinului:
1. plicile circulare (valvule conivente, valvule Kerckring)
2. vilozitdlile intestinale
3. microvilii enterocitelor
1. Plicile circulare
sunt pliuri transversale permanente, alcltuite din mucoasl qi submucoasi, care
proemind in lumenul intestinal pe o indl(ime de 7-8 mm.
-
sunt extrem de numeroase in duodenul terminal gi jejunul proximal, unde procesul de
absorblie e maxim. Devin apoi tot mai rare pentru a dispf,rea la nivelul ileonului
terminal.
2. Vilozitlfile intestinale
sunt expansiuni ale mucoasei, lungi de 0,5 -1,5 mm, care se proiecteaz[ in lumenul
intestinal.
-
Aspectul lor variaz[ cu segmentul intestinal: in duoden sunt mai late gi mai
gplatizate,
in
jejun
sunt numeroase, inalte, digitiforme, iar in ileon sunt rare gi scurte, pot chiar
lipsi ?n porfiunea terminald.
3. Microvilii sunt expansiuni digitiforme ale citoplamei apicale a celulelor absorbante, cu o
indltime de 0,5-lp.
S-a calculat cI plicile circulare cresc suprafala de absorblie epiteliului intestinal de 3 ori,
vilozit5lile de l0 ori, iar microvilii de 20 de ori. impreun[, aceste forma{iuni cresc
suprafala intestinall de 600 de ori, rezultdnd o arie total[ de absorb{ie de 200m2.
Microscopic, TUNICA MUCOASA este formatl din 3 straturi: epiteliu de acoperire, corion
qi musculara mucoasei.
Epiteliul de acoperire este simplu cilindric. El tapeteaze vilozitItile intestinale
invagineazd din loc in loc in corion, formdnd glandele intestinale Lieberkiihn Este format
tipuri de celule:
1. celulele absorbante (enterocitele)
2. celule caliciforme
3. celule enteroendocrine
4. celule M
5. limfocite intraepiteliale.
1. Celulele absorbante (enterocitele)
Sunt celulele cele mai numeroase din epiteliul intestinal, adaptate pentru funclia de absorbfie.
Aspect Ia microscopul optic:
o
Sunt celule cilindrice inalte, cu nucleu ovoid situat spre polul bazal, cu citoplasm[
bazofil5.
o
La polul apical prezintil platoul striat - un strat omogen, eozinofil, strdbdtut de mici
stria(ii longitudinale corespunzdnd microvililor apicali ai celulelor.
Aspect la microscopul electronic:
o
Platoul striat este format din microvili paraleli intre ei, cu ?nlllimi egale.
- Fiecare microvil este o expansiune cilindricd a citoplasmei apicale
$i
este format
dintr-un ax central acoperit de membrana celularI. Axul central con{ine un
fascicul de
filamente
de actind, paralele intre ele qi cu axul lung al miorovilului,
care conferl microvililor mobilitatea necesari in procesul de absorbJie. Fiecare
enterocit are in medie 3000 de microvili, care cresc mult suprafafa de absorblie a
membranei.
- Membrana rnicrovililor conjine enzime digestive:
.
dizaharidazele, care hidrolizeazd, dizaharidele in monozaharide qi
.
dipeptidazele, care hidrolizeazd dipeptidele in aminoacizi
- Prin aceste enzime, platoul striat participd direct la procesul de digestie.
o
Citoplasma enterocitului este bogatl in organite comune: RER bine dezvoltat, situat spre
polul bazal, numerogi ribozomi liberi, mitocondrii, complex Golgi localizat supranuclear,
lizozomi gi vezicule de pinocitozl la polul apical.
o
Enterocitele sunt unite la polul apical prin jonc{iuni
strdnse, care separi lumenul
intestinal de spaJiile laterale intercelulare.
.
intre membranele laterale ale enterocitelor se delimiteazl spalii intercelulare plramidole,
in care sunt descircate piciturile lipidice (chilomicronii) care vin din enterocite qi
traverseazd membrana bazald pentru a ajunge in axul vilozitar qi apoi in chiliferql central.
Funcfiile enterocitului:
a.Absorbfia produgilor finali de digestie:
- Acizli graqi, glicerolul qi monogliceridele rezultate din digestia lipidelor traverseazl pasiv
membrana apical[ a enterocitului qi ajung in cistemele REN, unde acizii gragi cu lan{ lung
sunt reesterificali la trigliceride. Acestea sunt inconjurate complet de un strat subfire de
proteine, formdnd particule de 0,2-1pm, numite chilomicronf. Chilomicronii sunt
transfera{i in aparatul Golgi de unde migreazd spre membrana lateral[ a enterocitului qi
sunt exocita(i in spa{iul intercelular, iar de aici trec in limfd (in chiliferul central) .
- Acizii graqi cu lanf scurt (<Cro-rz
),
dupi ce ajung in enterocit, nu sunt reestqrificati la
trigliceride, ci pirdsesc celula prin polul bazal qi trec direct in capilarele sanguine
-'
vena portd ---+
ficat.
gi se
din 5
- Aminoacizii qi monozahoridele rentltate din digestia proteinelor gi a gluci{elor sunt
absorbili de enterocite prin transport activ, apoi trec prin polul bazal al celulelor direct in
capilarele sanguine.
b. Enterocitul intervine in procesul de digestie prin enzimele care acfioneazd la nivelul
platoului striat.
2. Celulele caliciforme
- Sunt celule mucoase intercalate printre enterocite. Reprezinti glande unicelulare intraepiteliale,
cu rol de a produce mucus care protejeaz[ gi lubrefiazd epiteliul intestinal.
- Devin mai numeroase pe mdsur[ ce ne apropiem de ileon.
Aspect la microscopul optic:
- celula are forml de calice: baza ingustii qi polul apical l61it.
- nucleul este turtit situat la polul bazal
- citoplasma este clar5, conlindnd granule de mucind la polul apical. Dupi secre{ie, mucina
este hidratati gi formeazl mucusul.
Aspect la microscopul electronic:
- in zona bazald a celulei se gdsesc: nucleul, RER bine dezvoltat (in care se sintetizeazd,
componenta proteicd a mucusului), ribozomi liberi, mitocondrii.
- in regiunea supranuclear[ se afli complexul Golgi, bine reprezentat. Aici se formeazd
polizaharidele gi are loc cuplarea acesora cu proteinele.
- Zona apicald conJine granulele de mucind, delimitate de membrane, care fuzioneazdtreptat qi
se elimini in lumen printr-o discontinuitate a membranei apicale. Mucusul formeazi la
suprafala epiteliului intestinal o peliculE protectoare fa{d de acliunea digestiv[ a enzimelor
din sucul intestinal.
3. Celulele enteroendocrine
- Sunt celule care aparfin sistemului neuroendocrin difuz (SNED). Produc hormoni polipeptidici gi
amine care regleaz[ func{iile gastrointestinale.
- Sunt distribuite izolat de-a lungul epiteliului intestinal, printre celelalte tipuri de celule.
Aspect la microscopul optic:
- Sunt celule greu de identificat pe sec{iunile de rutind pentru ci au dimensiuni mici gi
citoplasm6 clard.
- Au granule secretorii la polul bazal, care se pot eviden{ia cu tehnici speciale de impregnare
argenticd sau cu tehnici imunohistochimice. in func1ie de reactivitatea cu siruri de argin!
celulele se clasificd in 2 categorii:
- celule argentafine, care reduc spontan sirurile de argint
- celule argirofile, ce reduc sdrurile de argint numai ?n prezenla upui agent
reducdtor.
Aspect la microscopul electronic:
- Toate celulele endocrine au granule secretorii mici, dense, delimitate de membrane.
Granulele sunt concentrate la polul bazal al celulei, deoarece ele igi elibereaz[ prodqii de
secre[ie in
lesutul
conjunctiv al corionului, de unde difiueazd local qi aclioneazd asupra
celulelor invecinate (substanye paracrine) sau trec in sdnge, ac{iondnd la distanfd (substanle
endocrine).
Existi peste 20 de substan{e endocrine sintetizate in intregul tub digestiv dintre care cele mai
importante sunt:
4, Celulele M (celule cu microfalduri)
- sunt celule epiteliale specializate care acoperd folicillii limfoizi din plIcile Peyer din
ileonul terminal.
- prezinti numeroase microfalduri la polul apical gi invagindri bazale profunde,
ocupate
de
limfocite.
- Aceste celule preiau prin endocitozd antigenele din lumenul intestinal qi apoi le
exociteaz[ prin polul bazal in spafiul extracelular, in vecinitatea limfocitelor T
subiacente, declanqdnd rlspunsul imun la nivelul
{esutului
limfoid anexat tubului digestiv.
4.Limfocitele intraepiteliale
-
Se glsesc printre celulele epiteliale intestinale, in spa{iile laterobazale dintre aqestea. Se
afl6 in trarzit prin epiteliul intestinal, av6nd rol in apf,rarea imunologic[ locald.
Structura microscopicl a vilozitl{ilor intestinale
Sunt formate dintr-un ax central conjunctivo-vascular tapetat de epiteliul de suprafa{f,.
- $Biteliul
de suprafa{I este alcituit din enterocite, celule caliciforme, celule endocrine rare qi
limfocite intraepiteliale migrate.
- Axul conjunctiv al vilozitlfii reprezintf, o expansiune a corionului, fiind format din
{esut
conjunctiv lax in care se gdsesc:
r
o retea de fibre de reticulind
.
celule conjunctive variate, situate in ochiurile refelei:
.
fibroblaste
.
miofibroblaste fibroblaste modificate, con{indnd in citoplasmi miqfilamente
contractile implicate in miqcdrile ritmice ale viloziti{ilor.
.
celule migrate din sdnge: limfocite, plasmocite, eozinofile, macrofage.
.
numeroase vase sanguine mici: o arteriold provenitd din re{eaua capilard a corionului,
aflati la baza vilozitdlii
---+
se ramificf, sub membranabazald intr-o bogat[ re{ea capilard,
Secretina Hormon ce stimuleazi secre(ia pancreaticd de enzime gi de ioni bicarbonat,
controldnd pH-ul sucului pancreatic qi neutralizdnd materialele acide venite
din stomac.
Colecistokinina Hormon ce stimuleazi contracJia veziculei biliare gi secrefip pancreaticd de
enzime.
Glucason Actioneazi ca antasonist al insulinei - slicosenolizd.heoatrcd
Somatostatina Substan{i paracrinS, inhibd local celelalte celule endocrine, blocheazd
eliberarea hormonilor eastrointestinali.
Serotonina, substanta P Creste motilitatea intestinului
Gastrind Stimuleazl secretia eastricf, acid[
Polipeptidul inhibitor gastric
(GIP)
Inhibe secretia gastricl acid[.
Motilina S timuleazd motilitatea intestinului
Polipeptidul intestinal vasoactiv
lWP)
Secrelia de ioni qi ap[ cregte motilitatea intestinului
din care sdngele e colectat intr-o venulI ce se continnd la baza vilozitilii cu re{eaua
vascularl a corionului.
r
un vas limfatic situat central (chilifer central), care incepe printr-un capdt orb, inchis la
vdrful vilozit[1ii gi se varsl labaza ei in releaua limfaticd a corionului - aceasta dreneazd
in continuare in vasele mai mari din submucoasi. in lumenul chiliferului ajung grlsimile
absorbite sub formi de chilomicroni.
.
fascicule
de
fibre
musculare netede agezate paralel cu chiliferul central, responsabile de
contrac{iile ritrnice ale vilozitil\ilor, care sunt importante pentru absorb}ie. Ele scurteazl gi
contractE vilozitatea, asigurdnd propulsia substanlelor absorbite in sdnge qi lim{b.
Glandele Lieberkiihn
- Sunt glande simple tubulare care se deschid in lumenul intestinal, intre vilozitdti. Ele strdbat
corionul, ajungdnd in profunzime pdnd la musculara mucoasei.
- Peretele glandular este format dintr-un epiteliu simplu cilindric aflat in continuitate cu
epiteliul de acoperie. Acest epiteliu con{ine 5 tipuri celulare:
1. Celule absorbante, mai rare decdt in epiteliul de suprafald, predominl in regiunea
profundd a glandelor.
2. Celule caliciforme, mai numeroase gi mai mari decdt in epiteliul de suprafaf5,
predomind in segmentele superficiale ale glandelor.
3. Celulele enteroendocrine, mult mai numeroase comparativ cu epiteliul de suprafal5,
predomind la baza glandelor.
4. Celule Paneth
-
sunt celule secretorii specifice glandelor Lieberkiihn,logalizate la
baza lor, in grupuri de cdte 3-5 celule. Au granule secretorii mari, acidofile,
concentrate la polul apical, ce confin lizozim, enzimd ce digeri peretele bacterian.
Celulele Paneth au activitate antibacterianf, gi func1ie de reglare a florei intesinale
prin lizozim.
5. Celulele stem
- se gisesc labaza glandelor
- sunt celule cilindrice, cu citoplasml redus[, bazofil4.
- ele reprezint[ sursa de regenerare a epiteliului intestinal, avdnd capacitatea de a se
diferen{ia in celelate tipuri celulare din epiteliul de suprafa{E qi celule glandulare
(enterocite, celule caliciforme, endocrine, celule Paneth).
- Ritmul de inlocuire a epiteliului intestinal este rapid, el este complet reinnoit la 2-5
zile.
Acest turnover rapid al epiteliului intestinal explicd de ce radioterapia gi medicamentele
pntimitotice
folosite in tratamentul cancerului afecteazd rapid intestinul
-
ele inhibd diviziunile celularg, ac{iondnd
asupra celulelor maligne dar qi asupra celor stem, astfel incdt celulele care se pierd permanent prin
descuamare in lumen nu mai sunt regenerate. Aceasta determin[ atrofia epiteliului, cu apmilia
sindromului de malabsorblie (absorblie deficitarl de metaboli{i, pierdere de apd gi diaree). Curele de
citostatice sunt urmate de pauze pentru a permite celulelor stem sd refacl epiteliul.
Corionul intestinului subfire
.
ocup5 spafiul dintre epiteliul de suprafa{i gi musculara mucoasei, extinz6ndu-se ?n axul
vilozitIli lor intestinale.
.
este alcdtuit din
{esut
conjunctiv lax in care se glsege o refea de vase sanguine mici (arteriole,
venule qi capilare), vase limfatice qi fibre nervoase. Confine glandele intestinale Lieberkiihn
o
este infiltrat cu limfocite gi confine numerosi
folicuti
limfoizi. in ileonul terminpl acegtia
formeazl pldcile Peyer. Fiecare placl Peyer este un conglomerat de 10-200 de foliculi limfoizi.
Ele depdgesc mucoasa gi se extind in tunica submucoasd. in dreptul lor, mucoasa nu arq viloziti{i
intestinale, iar epiteliul care le acoperd contine un tip special de celule, numite celule M (sau
celule cu microfalduri) care au rolul de aprezentaantigenele din lumenul intestinal limfocitelor
subiacente. (v. Tipurile celulare din epiteliul intestinal).
Submucoasa
- Este formati din
lesut
conjunctiv dens ce contine o relea abundenti de artere gi vene
1nari,
care
trimit ramuri ?n mucoasd, muscular[ gi seroas6.
- Con[ine, numai in duoden, glande tubuloolveolare de tip mucos (glonde Brilnner).
Ductele
lor
strlbat musculara mucoasei gi se deschid in glandele Lieberkuhn, la baza lor. Produc un mucus
alcalin qi vdscos bogat in bicarbonat, care protejeazi mucoasa duodenal5 de ac{iunea sucului
gastric acid gi aduce con{inutul intestinal la pH-ul optim pentru ac{iunea enzimelor pancreatice
(alcalin).
- Con(ine plexul submucos Meissner, format din fibre nervoase amielinice gi microganglioni
vegetativi cu rol in reglarea secre{iilor glandulare.
Tunica musculari
- Este formati din fibre musculare netede dispuse in 2 straturi: intem-circular gi extern-
longitudinal.
- intre cele 2 straturi se gdsegteplexul mienteric Auerbach care controleazd activitatea musculari,
peristaltismul.
Seroasa este formati din
lesut
conjunctiv lax acoperit spre exterior de mezoteliu (epiteliu simplu
pavimentos).
COLONUL
Se ?ntinde de la valvula ileocecald pdn[ la orificiul anal, avind o lungime medie de 1,5 m
Este alcdtuit din mai multe segmente:
- cecul gi apendice ileocecal
- colonul
- rectul
Este segmentul in care are loc absorblia apei gi ionilor.
Peretele intestinului gros este alcituit din 4 tunici: mucoas4 submucoas4 musculara, tunica extem6.
Mucoasa
- Este mai groasi decdt cea a intestinului subflre qi nu are vilozitili intestinale.
- Epiteliul de suprafa(i este simplu cilindric, alcituit din 2 tipuri celulare:
.
celule absorbante
-
predomin[ numeric, sunt asem[nltoare celor din intestinul sublire,
dar au microvili mai rari, mai scurfi qi neregulafi, implica{i in procesul de absorblie a
apei.
o
celule caliciforme - sunt mult mai numeroase decdt in intestinul sub{ire, secretd mucus
care lubrefiazi mucoasa gi o protejeazd.
- Glandele Lieberkilhn sunt mai lungi gi mai numeroase decit in intestinul sub{ire, con{innd
urm[toarele tipuri de celule:
- celule caliciforme abundente
- celule absorbante rare
- celule endocrine foarte rare
- celulenediferenliate
Lipsesc celulele Paneth.
Corionul mucoasei
- este alcdtuit din
tesut
conjunctiv lax bogat in limfocite
qi foliculi limfoizi solitari, mai mari decdt
cei din intestinul sublire, care depigesc musculara mucoasei gi se extind in submucoasd. Aceasti
bogl{ie de
{esut
limfoid este datorati populaliei bacteriene extrem de abundente din colon.
Musculara mucoasei este slab reprezentati" intreruptd uneori de infiltra{iile limfoide.
Submucoasa este similar[ celei din intestinul sublire.
Musculara este formati din fibre musculare netede dispuse in 2 straturi: intern - circular gi extern
-
longitudinal. Stratul extem este discontinuu la nivelul cecului gi colonului, unde se condenseazLin3
benzi longitudinale, numite tenii colice.
Tunica seroasl este alcltuitd dtn peritoneul visceral, care acoperl in intregime intestinul gros. In
po(iunile intraperitoneale ale colonului, seroasa prezinti protuberan(e mici, alcltuite din (esut adipos
- ciucurii epiploici. La nivelul rectului seroasa e inlocuit[ de adventice.
Sumucoasa con{ine un plex vascular abundent, reprezentat prin vene sinuoase, care pot produce
hemoroizi cdnd se dilatd excesiv.
Stratul muscular circular se ingroaqi form6nd sfincterul anal intern (sfincterul anal extern e
alcdtuit din fibre musculare striate provenite din mugchiul ridicltor anal).
APENDICELE ILEOCECAL
- este un diverticul (o evaginare) a cecului, cu lungime de 8-10 cm.
- are un lumen ingust, neregulat qi un perete gros, datoriti
{esutului
limfoid abundent dip peretele
s[u.
- Peretele este format din 4 tunici: mucoasa, submueoasa, muscular4 seroasa.
l. Mucoasa
- are un epiteliu simplu cilindric in cane predominl celulele absorbante. Apar qi celule caliciforme
rare gi numeroase celule endocrine.
- Glandele Lieberkutrr sunt mai rare qi neregulate, avdnd lungimi variabile. Ele conlin:
- celule absorbante mai rare decit in epiteliul de acoperire
- celule caliciforme mai numeroase
- celule Paneth ocazional
- celule enteroendocrine numeroase (mai ales celule argentafine care pot fi punctul
{e
plecare
al unor tumori maligne de tip particular numite carcinoide).
- celulenediferentiate
- Corionul con[ine un num[r mare de foliculi limfoizi care se extind qi in submucoasi.
- Musculara mucoasei este sublire, greu de vizualrr:al intrerupti de foliculii limfoizi care se
invadeazd submucoasa.
2. Submucoasa conline numeroase celule adipoase.
i.'Tunica musculari este sublire, favoizilnd extinderea
proceselor inflamtorii din mucoasd spre
seroasa peritoneall. E compusi din cele 2 straturi: intern-circular gi extem-longitudinal.
4. Tunica externi este o seroasl.