Sunteți pe pagina 1din 27

1

Cuprins:

I.Argument
II. Ingrijirea pacientului cu icter fiziologic
Obiectivul 1 Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator
Obiectivul 2 Prezentarea generala a bolii
Obiectivul 3 Rolul autonom si delegat al asistentului medical in ingrijirea
pacientului cu icter fizilologic
FISA TEHNICA NR. 1- Punctia venoasa
FISA TEHNICA NR. 2- Masurarea pulsului
FISA TEHNICA NR. 3- Fototerapia
FISA TEHNICA NR. 4- Administrarea vaccinurilor
Obiectivul 4 Procesul de ingrijire pentru pacientul cu icter fiziologic
Obiectivul 5 Educatia pentru sanatate
III. Bibliografie
IV. Anexe





2

ARGUMENT

Icterul fiziologic apare la majoritatea nou-nascutilor, acest icter bland datorandu-se imaturitatii
ficatului bebelusului, ceea ce duce la o procesare lenta a bilirubinei. Apare, de obicei, la varsta de
2 4 zile si dispare la 1 2 saptamani dupa nastere.
Prin elaborarea acestui proiect mi-am propus identificarea si evidentierea modalitatilor de
investigare si ingrijire, a pacientului cu icter fiziologic.

Obiectivele proiectului sunt:
Obiectivul 1: Notiuni generale de anatomie si fiziologie a ficatului.
Obiectivul 2: Prezentarea generala a bolii
Obiectivul 3: Rolul autonom si delegat al asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu icter
fiziologic
Obiectivul 4: Procesul de ingrijire
Obiectivul 5: Educatia pentru sanatate la pacientul (parintii pacientului) cu icter fiziologic.

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competente profesionale :
1. Descrie elementele de anatomie si fiziologie;
2. Identifica factorii care pot altera stilul de viata sanatos;
3. Planifica actiuni de educatie pentru sanatate;
4. Identifica problemele de dependent si stabileste diagnosticele de ingrijire la pacientii cu
icter fiziologic;
5. Aplica procesul de ingrijire;
6. Pregateste pacientul pentru tehnici si investigatii;
7. Aaplica tehnici de nursing si investigatiile specific;
8. Aplica interventiile proprii si delegate planificate;
9. Evaluiaza starea pacientului dupa efectuarea tehnicilor si investigatiilor;
10. Administreaza medicamentele



3

Aplicarea procesului de ingrijire la pacientii cu icter fiziologic s-a finalizat prin analiza unui
caz pentru care s-a completat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problem de
dependent specific la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului Virginiei
Handerson.
In finar a fost elaborate planul de ingrijire la un pacient cu icter fiziologic respectand
obiectivele generale ale proiectului . Pe plan au fost evidentiate problemele de dependent ,
obiectivele de ingrijire, interventiile autonome si delegate aplicate, precum si evaluarile
interventiilor aplicate.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ICTER FIZIOLOGIC

1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI
Structura ficatului:
Ficatul este o gland anex a tubului digestiv cu o structur foarte complex. Unitatea
morfologic a ficatului este lobulul hepatic. Acesta are form de piramid i o lungime de civa
milimetri. Ficatul conine pn la 100.000 de lobuli. Fiecare lobul hepatic este format din
hepatocite (celulele ficatului), capilare sinusoide i canale biliare (n care se vars bila).
Circulaia hepatic este dubl funcional i nutritiv, dar ramurile arterei hepatice i cele ale
venei porte se vor uni n interiorul ficatului formnd capilarele sinusoide. Din capilarele
sinusoide, sngele se va aduna n venele hepatice care se vor vrsa n vena cav inferioar. n
fiecare minut prin vena port trece aproximativ 1 litru de snge, iar prin arterele hepatice
aproximativ 350 de ml de snge. Aceast cantitate de snge va ajunge n capilarele sinusoide,
adic 25 % din volumul de snge pe care l pompeaz inima n repaus.Vasele de snge din ficat
nu au inervaie vasodilatatoare, ci doar vasoconstrictoare sngele cantonat la nivelul ficatului
va fi deblocat i trimis n circulaie cu ajutorul vasoconstriciei. n unele stri de oc se poate
reduce debitul de snge din ficat ajungndu-se pn la necroz hepatic.



4

Funciile ficatului:
Funcia de stocare a sngelui. Sistemul vascular hepatic poate stoca pn la jumtate de litru de
snge, iar n condiii patologice acest volum poate crete pn la 1,5 litri. Ficatul este un organ
mare (2,5 % din greutatea corpului la adult) care este capabil s acioneze ca un rezervor de
snge i s ofere spre circulaie acest volum de snge cnd situaia o cere (oc hipovolemic).
Funcia de filtrare i purificare a sngelui se datoreaz macrofagelor din capilarele sinusoide.
Aceste macrofage hepatice mai sunt denumite celule Kupffer i vor fagocita orice particul
strin care ajunge din intestin n snge (bacterii). Ficatul mai intervine i n inactivarea unor
substane toxice medicamente sau hormoni. La nivelul ficatului aceste substane sufer procese
chimice (de oxidare, reducere sau hidroliz). Unele enzime ce intervin n metabolizarea acestor
substane pot fi secretate n cantitate mai mare n timp cum este cazul enzimei alcool-
dehidrogenaza care va fi secretat n cantiti mai mari n consumul cronic de alcool etilic. n
interiorul ficatului sunt inactivate sau metabolizate foarte multe substane, dintre care unele au
potenial toxic pentru organism medicamente liposolubile, amoniac, insulin, glucagon sau
cortizol.
Funcia metabolic a ficatului. Ficatul are un rol esenial n metabolismul glucidelor, proteinelor
sau al lipidelor. Glucidele sunt transformate la nivel hepatic n glicogen metoda de depozitare a
glucidelor. Din glicogenul depozitat, ficatul poate reface glucoza prin procese de
gluconeogenez. Cu excepia imunoglobulinelor, restul proteinelor sunt sintetizate n ficat. La o
persoan de 70 de kg, ficatul formeaz n fiecare zi aproximativ 10 - 12 g de proteine (n condiii
normale). Ficatul deine un rol important i n metabolismul lipidic. Acesta ndeprteaz din
circulaie chilomicronii (grsimile absorbite n urma digestiei). Hepatocitele sintetizeaz cantiti
mai de VLDL (lipoproteine) i transform glucidele n proteine sau lipide cnd este
necesar.Ficatul mai reprezint i un depozit pentru minerale sau vitamine, n special vitamina B
12. Cantitatea de vitamin B 12 depozitat n ficat ar putea acoperi necesitile organismului
(formarea de globule roii) pentru o perioad de 1 2 ani n condiii de caren.
Funcia secretorie i excretorie a ficatului. Produsul de secreie al ficatului este bila, pe care o
elimin n cile biliare. Pe lng bil, acesta mai elimin colesterol sau metale grele (n
intoxicaia cu metale grele). Bila conine ap, acizi biliari, pigmeni biliari, bilirubin, proteine i


5

ioni de Na, K sau Cl. Bila este secretat continuu de ctre ficat i este depozitat n vezica biliar
de unde va fi eliminat n timpul digestiei pentru a emulsiona lipidele. n interiorul vezicii sufer
procese de concentrare ajungndu-se la 50 -70 de ml depozitai n vezica biliar, n condiiile n
care ficatul secret aproximativ 500 de ml de bil la 24 de ore.
Ficatul la nou-nscut
Funciile ficatului la nou-nscut sunt nc nedezvoltate, dar spre finalul sarcinii acestea se
dezvolt aproape complet, ca dup natere 90% din glicogenul depozitat n ficat s fie eliberat
pentru a face fa nevoilor la care este supus organismul (nu mai primete glucoz de la
mam deoarece cordonul ombilical este ntrerupt). Funciile de sintez ale ficatului nu sunt
bine dezvoltate la nou-nscut, astfel nu poate sintetiza proteinele necesare asigurrii unei
protecii optime mpotriva bacteriilor, dar laptele matern va suplini aceast funcie prin
anticorpii i leucocitele pe care i conine.
Insuficiena hepatic
Insuficiena hepatic const n alterarea funciilor ficatului de sintez, de excreie i de
detoxificare, datorit scderii numrului de hepatocite funcionale. Primele semne de insuficien
hepatic apar atunci cnd mai mult de 80% din celulele ficatului nu sunt funcionale. n mod
normal, ficatul beneficiaz de o capacitate mare de regenerare. Cele mai frecvente cauze ce
conduc la insuficien hepatic sunt: hepatitele virale (cu virus B, C, D, E, virus Epstein Barr
etc), hepatitele medicamentoase (pot fi produse de antibiotice sau alte medicamente), ciroza
alcoolic sau cancerul hepatic (cel mai frecvent, cancerul hepatic este produs prin metastaze ale
cancerului de colon, de pancreas sau de stomac). n insuficien hepatic toate funciile ficatului
sunt afectate. Scade sinteza de proteine, ceea ce produce edem n periferie (albumina sintetizat
de ficat menine sngele n artere 1 gram de albumin poate reine 18 ml de lichid presiunea
coloid-osmotic. Fr albumin lichidele din snge ar prsi vasele i s-ar cantona n esuturi
producnd edeme). Tulburarea sintezei de proteine afecteaz funcia de coagulare i de protecie
mpotriva infeciilor a sngelui. Pe lng metabolismul proteic mai sunt afectate i cel glucidic i
lipidic. Insuficiena hepatic produce tulburri hormonale, deoarece ficatul inactiveaz unii
hormoni. Astfel, acetia rmn mai mult timp n snge producnd diferite efecte crete
concentraia din snge a estrogenului, a aldosteronului sau a tiroxinei i scade nivelul hormonilor


6

androgeni ( ceea ce produce feminizarea individului). Insuficiena hepatic este o afeciune
grav ce nu poate fi compensat de organism, cea mai bun metod de vindecare, dar nu mereu,
este transplantul hepatic.

2. ICTERUL FIZIOLOGIC - PREZENTARE GENERALA
Definitie:
Icterul este o afectiune caracterizata prin colorarea in galben a pielii si a partii albe a globului
ocular (sclera) si este consecinta acumularii unei cantitati mari de bilirubina in sange
(hiperbilirubinemia). Bilirubina este produsa prin distrugerea celulelor rosii din sange (hematii)
si a hemoglobinei. Hemoglobina este o proteina care se gaseste in hematii si care are rolul de a
transporta oxigenul de la plamani la tesuturile din restul corpului.
Icterul la nou-nascut apare de obicei dupa aproximativ 24 de ore de lanastere. In cazul nou-
nascutilor sanatosi, hraniti cu lapte de mama, apare un anumit grad de coloratie tegumentara
galbena la aproximativ 2-4 zile de la nastere. Icterul dispare sau scade in intensitate de la sine,
fara tratament si fara urmari in 1-2 saptamani..

Clasificare:
Icter fiziologic, a2a a3a zi dupa nastere
Icterul in septicemia sau alte infectii (lues, toxoplasmoz, virus citomegalic), a3a-
a7a zi dupa nastere
Icterul restant, dupa prima saptamana de viata

Etiologia:
Icterul apare ca urmare a dezechilibrului intre productia si eliminarea bilirubinei. Acesta
se elimina din organismul uman prin urina si scaun (fecale). In timpul sarcinii, corpul mamei
indeparteaza bilirubina fatului prin intermediul placentei. Dupa nastere nou-nascutul trebuie sa


7

indeparteze singur bilirubina din sange. La nou-nascut, bilirubina poate inregistra valori crescute,
pana la concentratii ce determina coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor, datorita
imaturitatii organelor care nu pot face fata ritmului in care bilirubina trebuie sa fie eliminata din
organism. Deshidratarea poate aparea usor la nou-nascut si conduce la incetinirea formarii urinii
si a fecalelor, ceea ce are ca rezultat cresterea timpului de eliminare a bilirubinei.
Metabolismul bilirubinei este influentat si de unele substante care intra in compozitia laptelui
matern. In cazuri rare, hiperbilirubinemia poate fi cauzata de alte afectiuni sau boli, cum sunt bolile
aparatului digestiv, infectiile sau incompatibilitatile grupelor sanguine..

Simptomatologie:
Cea mai frecventa manifestare a icterului la nou-nascut este colorarea in galben a pielii si
sclerelor sau a mucoasei bucale. De obicei, culoarea galbena apare prima data pe fata si pe piept,
in primele 5 zile dupa nastere, desi ziua aparitiei variaza de la un nou-nascut la altul sau in
functie de tipul de icter. Icterul fiziologic apare la toti copiii (la unii este de intensitate redusa si
trece neobservat) cu debut dupa prima zi de viata, pentru ca organele copilului nu sunt inca
capabile sa elimine eficient excesul de bilirubina. Intensitatea icterului creste dupa prima zi de la
nastere pana in ziua 3-4 de viata. De obicei nivelul bilirubinei in sange ajunge la un nivel de
platou (constant pentru mai multe zile) si apoi scade treptat, astfel incat coloratia scade sau chiar
dispare in aproximativ o saptamana fara a fi urmata de nici o complicatie.
Icterul aparut in timpul alaptarii la san este determinat de o deshidratare usoara care prelungeste
si intensifica icterul fiziologic. Deshidratarea contribuie la aparitia icterului, deoarece
ingreuneaza eliminarea bilirubinei din organism de catre sistemele specifice, dar imature ale nou-
nascutului. Acest tip de icter poate aparea atunci cand nou-nascutul nu primeste destule lichide.
Aceasta se intampla de obicei cand mesele sunt la intervale de timp prea mari. Tipic, cresterea
frecventei meselor copilulul are ca urmare scaderea sau disparitia acestui tip de icter intre zilele
5-7 de viata.




8

Diagnostic:
Boala hemolitic a nou-nscutului. Izoimunizare anti Rh.
Boala hemolitic a nou-nscutului. Izoimunizare anti ABO.
Icter fiziologic.
Hepatita viral congenital.

Evolutie:
1. Fr boli concomitente, pe fundalul tratamentului adecvat fr sechele majore.
2. Cu boli concomitente, pe fundalul tratamentului adecvat fr sechele majore: sechele
gastrointestinale, imunologice, neurologice.
Evoluie spre deces -10% n KI fulminant precoce.
Hepatita neonatal duce rapid la obstrucia complet, ngreuind (pn la imposibilitate)
diferenierea de icterul obstructiv, tot att de repede poate permite trecerea bilei n intestin.
Dezvoltarea psiho-mental n IN
Pot apare disfuncii cerebrale minimale.
n caz de KI sever disfuncii cerebrale majore.

Tratament:

1.Fototerapia
Nou-nscuii care primesc fototerapie trebuie lsai dezbrcai, cu excepia unui dispozitiv de
protecie pentru ochi (masc) i a unui scutec. Trebuie de avut grij ca masca s nu fie prea larg,
astfel nct s alunece deasupra nasului i s jeneze respiraia. Pentru a crete suprafaa de piele


9

expus la lumin, scutecul poate fi eliminat, la indicaia medicului, n cazurile n care este de
dorit s se scad nivelul plasmatic de bilirubin mai repede (scutecul este necesar, deoarece el
protejeaz gonadele de expunerea potential dunatoare la lumin). Pentru a ine sub control
murdaria pe care o pot provoca scaunele de fototerapie, poate fi folosit o masc de chirurgie ca
alternativ la scutec. Pentru a se monitoriza poteniala crestere a pierderilor de ap, care are loc
n timpul folosirii fototerapiei, greutatea zilnic i cantitatea de urin eliminat trebuie
monitorizate la fiecare schimbare de tura. Emisia de lumin a lmpilor de fototerapie va fi
monitorizat de personalul de ngrijire cu un Bili-metru, dupa cum urmeaza: lampa de fototerapie
trebuie s fie la 40 cm deasupra copilului i s aib un scut de plexiglas ntre tuburile de neon i
copil. Se conecteaz captul senzorului la Bili-metru i se seteaz limitele la 0,1 19,9. Se
plaseaz senzorul Bili-metrului la nivelul abdomenului copilului (aflat n decubit dorsal) sau al
spatelui (aflat n decubit ventral) i se ndreapt spre centrul lmpii de fototerapie. Se apas
butonul READ (CITESTE) i se nregistreaz valoarea n microwai per centimetru patrat per
nanometru. De exemplu, daca ecranul arat 7, valoarea este notat ca 7 mcw/cm/nm. n situaia
neobinuit n care ecranul clipeste ritmic, nseamn c valoarea este mai mare de 19,9. Pentru o
fototerapie adecvat, valoarea de pe ecran trebuie s fie ntre 7 i 12 mcw/cm/nm. Dac nu este
obinut o valoare adecvat, se nlocuiesc tuburile i se repet procedura. Monitorizarea lmpilor
de fototerapie va fi facut la fiecare 48 de ore. Pentru nou-nscuii cu prematuritate extrem, care
necesit fototerapie trebuie luate n considerare paturile de fototerapie n locul lmpilor pentru
fototerapie. Folosirea paturilor pentru fototerapie trebuie s reduc expunerea neadecvat a
retinei n dezvoltare la lumina stralucitoare ambiental, un factor favorizant al retinopatiei
prematuritii.

2. Exsanguinotransfuzia:
Exsanguinotransfuzia este o metod terapeutic indicat nou-nscuilor pentru meninerea
Bi indirecte sub 20 mg% n cazurile cu izoimunizare n sistemul Rh. Sngele nou-nscutului
(care este parial hemolizat i conine AC fixai pe eritrocite i AC neactivai) este nlocuit cu
eritrocite nesensibilizate antigenic.Indicaii: pentru a reduce nivelul seric de Bi, corectarea
anemiei i mbuntirea performanelor cardiace la nou-nscuii cu hidrops, stoparea
hemolizei i a produciei de bilirubin prin diminuarea nivelului de AC. Tehnica


10

exsanguinotransfuziei (capitol manipulaii): se va face schimbul la 2, 5, 10, 15, 20 ml de
snge, n functie de greutatea nou-nscutului (5 ml/kg/corp), cu un ritm de 2-4
ml/kg/corp/minut. Cantitatea de snge schimbat n functie de greutate: la nou-nscutul sub
1000g - 2ml; intre 1000 - 1500g 5 ml; intre 1500 2500g 10 ml; intre 2500 3500g 15
ml; peste 3500g 20 ml. Inainte de EST se determin hemoglobina, hematocritul,
reticulocitele, Bi, proteinele, albumina, calcemia, testul Coombs, hemocultura, determinri
care se repet i dup terminarea EST, inclusive cultura din cateter.

Complicatii:

KI;
EUN;
Reacii adverse din partea medicamentelor utilizate;
Edem cerebral acut;
Paralizie cerebral;
Deces.

3. ROLUL AUTONOM SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ICTER FIZIOLOGIC

MOTTO
"SNTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL,
CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE sI INDEPENDEN, FR A FI
EGAL CU ABSENA BOLII SAU A INFIRMITII".
VIRGINIA HENDERSON


11


Rolul autonom al al asistentei medicale consta in asistarea pacientului din proprie
initiative , temporar sau definitive in:
Ingrijiri de confort, atunci cand ei nu isi pot indeplini anumite functii. Ajutorul
asistentei este in functie de varsta , de natura bolii, de alte dificultati fizice,
psihice sau sociale
Stabilirea de relatii de incredere cu pacientii si cu apartinatorii(apropiatii)
Transmiterea de informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine
Sa fie alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai
bune de viata si sanatate realizand educatia pacientului ( a parintilor in cazul
icterului fiziologic) in ceea ce priveste:

Intelegerea cauzelor bolii, a factorilor care favorizeaza sau
agraveaza afectiunea
Medicatia recomandata si efectele secundare ale acesteia
Complicatii posibile ale afectiunii
Posibilitatea recurentei simptomelor sau a complicatiilor
Toate aceste activitati ale asistentei medicale , precum si pregatirea fizica si
psihica a pacientului, se incadreaza in activitatea de educatie si de linite pe care asistenta
o duce cu pacientu (cu parintii in cazul icterului fiziologic) din momentu primirii in
sectie.
Atitudinea ei fata de pacient trebuie sa reflecte in permanenta dorinta de al ajuta.
Orice pacient ( parinte in cazul icterului fiziologic ) ce urmeaza a fi investigat este
ingrijorat in privinta procedurii si a diagnosticului, iar in unele cazuri , anxietatea este
foarte accentuate. In acest caz se impune calmarea pacientului ( a parintilor in cazul
icterului fiziologic ).
Crearea climatului favorabil si atitudinea prieteneasca constituie factorii
importanti ai unei bune pregatiri psihice si a succesului tratamentului , precum si
recuperarea pacientului si redarea acestuia familiei, cat mai rapid.


12

In ceea ce priveste interventiile delegate ale asistentei medicale, aceasta va
aplica, la indicatia medicului:
Recoltarea sangelui pentru examene de laborator
Administrarea medicamentelor
Mobilizarea pacientului
Supravegherea pacientului

Cu alte cuvinte rolul asistentei medicale consta in usurarea restabilirii complete a
pacientului, pana la stareaavuta anterior.
Pacientul va trebui sa gaseasca in spital o asistenta medicala binevoitoare,
indulgenta dar si eficienta, care il va face sa inteleaga ca este acolo pentru a-l ajuta si
pentru a-l determina sa se ajute singur, facandu-i astfel mai simpla vindecarea. Asistenta
va lucra cu capul, sufeltul, mainile si propria constanta, nelasand nimic la voia intamplarii
si neomitand sa transmita cel mai mic detaliu colegelor ce-I urmeaza in tura.
Asistenta medicala va trebui sa-I acorde pacientului confortul, calmul din jurul
sau , sa educe familia , sa calmeze anxietatea contagioasa a rudelor si familiei.
Pacientii ( parintii in cazul icterului fiziologic) trebuie sa inteleaga consecintele si
beneficiilie respectarii regimului. Scopul nostrum va fi acela al obtinerii compliantei
pacientului (a parintilor in cazul icterului fiziologic) la un stil de viata normal, la
tratament si bineinteles revenirea lui in spital pentru control periodic.
Devotamentul, amavilitatea, discretia, amabilitatea sunt atuuri majore care nu
trebuie sa lipseasca unei asistente medicale si care vor complete in mod fericit
constiinciozitatea profesionala, cu scopul foarte bine precizat: reintoarcerea pacientului la
viata normal in cel mai scurt timp posibil.




13

FISA TEHNICA NR. 1 PUNCTIA VENOASA


Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac
de puncie.
Scopil punctiei: explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice,terapeutic administrarea unor medicamente sub forma
injeciei i perfuziei intravenoase, recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale executarea
transfuziei de snge.
Locul de electie:
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin
anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)



14

Materiale si instrumente necesare:
garou
mnui
sering sau eprubete speciale cu aditivii specifici n funcie de analiza cerut
holder cu acul ataat sau ac pentru holder i holder
paduri cu alcool
etichete
formular de cerere analize pentru laborator
recipient special de colectare i transportare a probelor de laborator
bandaj adeziv pentru locul puncie
Pregatirea pacientului:
-Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia (in decubit dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se
dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va
executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.


Executia:
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in
sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de


15

grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in
vena prin aspiratie cu seringa.
- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in
vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul din vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

Incidente si accidente:
- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga
acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
- Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

Ingrijirea dupa tehnica, notare, interpretare:
-se completeaza buletinul
-se eticheteaza produsul
-se trimite la laborator





16

Observatii:
Daca venele nu sunt vizibile si/sau palpabile, este recomandabil, pentru a le dilate:
-sa se mentina bratul inclinat in jos
-sa se inchida si deschida de mai multe ori pumnul
-sa se maseze bratul dinspre pumn catre plica cotului
-sa se tamponeze diferitele locuri pentru punctie cu 2 degete
-sa se incalzeazca bratul, fie introducandu-l in apa calduta, fie cu ajutorul unui tampon imbibat
cu apa calda

FISA TEHNICA NR. 2 MASURAREA PULSULUI

Definitie:Pulsul.r epr ezi nt expans i unea r i t mi c a ar t er el or , r ezul t at n
ur maconflictului dintre sngele trimis n artere de ctre cord i sngele deja existent n artere.

Scop:
obinerea de informaii privind starea anatomo- funcional a inimii i vaselor.

Locuri de msurare:
msurarea se face la artera radial sau n aceeai succesiune de timp laalte artere: cubital, femural, humeral,
carotid, temporal, pedioas, poplitee.

Materiale necesare:
ceas cu secundar
pix de culoare roie
foaie de temperatur



17

Pregtirea pacientului:
asigurarea repausului fizic i psihic timp de 10-15 minute.
Executarea tehnicii:
splarea pe mini cu ap i spun
reperarea unei artere
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exer ci t ar ea unei pr es i uni as upr a per et el ui ar t er i al cu vr f ul deget el or i n
umr ar ea pulsaiilor timp de un minut
consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecarelinie orizontal a foii
reprezint 4 pulsaii;
unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei;
consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului: ex:Pd= 80p/min Ps=
90p/min

Valori normale:
la nou nscut: 130-140 pulsaii/ minut
la copil mic (2 ani): 110-120 pulsaii/ minut
la copil mare ( 12-13 ani): 90-100 pulsaii/ minut
la adult: 60-80 pulsaii / minut
la vrstnic: 80-90 pulsaii/ minut


FISA TEHNICA NR.3 FOTOTERAPIA

Fototerapia a fost descris n 1960 de ctre o asistent care a observat c poziia nou
nscutului fa de lumin influena gradul de icter al acestuia.
Nou nscuii care stteau n lumin aveau icter mai puin intens dect aceea care stteau la
ntuneric.
Nou nscutul este pus la fototerapie, cu o anumit lungime de und, despre care se tie c
scindeaz molecula de bilirubin.
Molecula toxic a bilirubinei cu structur lipidic i care poate traversa bariera hemato


18

encefalic este convertit ntr-o molecul apoas care nu este toxic i care poate fii excretat
prin urin dar i prin materiile fecale.
Se obinuia ca edinele de fototerapie s se desfoare n spital ns la ora actual exist
numeroase dispozitive care fac ca aceast tehnic s fie simplu de utilizat i la domiciliu.
Bilirubina absoarbe lumina mai ales n spectru albastru avnd o lungime de und de 460nm
iar regiunea unde penetreaz lumina esuturile crete cu lungimea de und aplicat.
Lmpile de fototerapie utilizate la copii trebuie s aib o lungime de und optim cuprins ntre
460-490 nm pentru a fii eficiente.
Exist numeroase studii clinice care atest valoarea fototerapiei mai ales la premturi unde
scade dramatic necesitatea utilizrii exsangvinotransfuziei.
Principalele protocoale de utilizare a fototerapiei iau n considerare nu nuami valoarea
bilirubinei dar i vrsta gestaional a nou nscutului la care aceasta se aplic prezena sau
absena unor factori de risc precum sunt asfixia la natere, hipoxia, deficitul de glucozo 6
fosfat dehidrogenaz.
Poziionnd aparatul de fototerapie la 20 cm deasupra sugarului acesta va da o iradiere
spectral de 8 pn la 10 W/cm 2/nm la o lungime de und a luminii de 430 pn la 490nm
n timp ce lmpile cu lumin albastr dau 30-40 W/cm 2/nm.
n mod obinuit acest lucru se obine utiliznd dou surse de lumin una deasupra una
dedesubtul nou nscutului.
Cele mai utilizate aparate de fototerapie funcioneaz pe baz de lumina zilei, lumin alb i
lumin albastr.
truct dozele mari de lumin mai ales albastr,afecteaz retina dar i organele genitale
acestea vor fii protejate pe toat durata edinei de fototerapie iar dup aceasta se va avea n
vedere buna hidratare a nou nscutului.
Efectele secundare ale fototerapiei dei rare ele pot apare. Cel mai adesea apare sindromul
copilului bronzat la cei la care se face fototerapie i ai au procese de colestaz.
Rar pot apare erupii purpurice i buloase.
Porfiria congenital este una dintre afeciunile care contraindic fototerapia.
Un studiu recent a indicat faptul ca fototerapia a crescut numrul de nevi melanociatri care ai
aprut la vrsta colar.
Eficiena fototerapiei este de necontesta, ns ne rmn cteva ntrebri i anume care sunt


19

fotoisomerii care totui se menin n organism post fototerapie i dac acetia sunt n
continuare toxici. Faptul c aceast metod este eficient ne-o dovedete scderea dramatic a
numrului de exsangvinotransfuzii la nou nscuii la care s-a efectuat fototerapie conform
protocoalelor n vigoare.


FISA TEHNICA NR.4 ADMINISTRAREA VACCINURILOR

Definitie:
Vaccinurile sunt produse biologice, obtinute din microorganisme sau toxinele acestora si care
aplicate unui organism ii confera imunitate activa fata de microorganismul din care a fost preparat.
Vaccinurile sunt produse biologice, obtinute din microorganisme sau toxinele acestora si care aplicate unui
organism ii confera imunitate activa fata de microorganismul din care a fost preparat.

Clasificare:
Vaccinurile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
In functie de natura antigenului din care se prepara vaccinurile pot fi:
vaccinuri vii atenuate,
vaccinuri inactivate (omorate)
vaccinuri preparate cu fractiuni imunogene purificate (vaccinuri subunitare).
Dupa continutul lor in antigeni, vaccinurile pot fi:
monovalente, preparate cu o singura specie bacteriana sau virala,
bi, tri sau polivalente, care contin corpi bacterieni sau toxine provenind de la
doua, trei sau mai multe microorganisme.
Dupa provenienta si folosirea lor, vaccinurile pot fi:


20

autovaccinuri cand se prepara cu o tulpina bacteriana izolata de la un individ si
folosita in imunizarea acestuia,
stock-vaccinuri, preparate din mai multe tulpini izolate din focar si destinate a
fi folosite in imunizari in focar ;
vaccinuri unice cu tulpini standardizate, pentru imunizarea tuturor animalelor
dintr-o specie animala.

Executie:
Administrarea trebuie facuta prin injectie, intramuscular sau subcutanat profund.
Vaccinul trebuie adus la temperatura camerei inainte de utilizare. A se agita inainte de folosire
pentru omogenizarea suspensiei. Pentru folosirea unei seringi preincarcate de 1 doza (0,5 ml) in
cazul imunizarii copiilor la varsta la care doza trebuie sa fie de 0,25 ml : a se apasa pistonul exact
pana la limita semnului astfel ca jumatate din volum sa poata fi eliminat. Volumul restant (0,25
ml) urmeaza a fi injectat. Pentru copii, cand o jumatate de doza (0,25 ml) este indicata masurati
jumatate din continutul fiolei cu o seringa gradata.

Observatii:
Fractia de suspensie ramasa in fiola nu trebuie injectata sau pastrata.

4. PROCESUL DE INGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU ICTER
FIZIOLOGIC

Interviu:
In cazul pacientilor cu icter fiziologic, datorita imposibilitatii de comunicare a pacientului,
interviul se va realiza cu parintii.
Date generale:
Nume si preunume
Sex
Varsta
Domiciliul


21

Nationlitatea
Religie
Pacientul nu are antecedente, fiind nascut doar de doua zile.
Tratament: Pacientul a primit tratament prin fototerapie.






















22

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson:
Nevoile
fundamentale
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Sursa de
dificultate
1. Nevoia de a
bea si a avea
o buna
circulatie
Respiratie in
parametric normali

2. Nevoia de a
bea si a
manca
Pacientul este
hranit natural, la
san

3. Nevoia de a
elimina
Diureza normal
4. Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
Imposibilitatea de
a se deplasa
Varsta (2 zile)
5. Nevoia de a
dormi si a se
odihni
16-19 ore de somn
pe zi

6. Nevoia de a
se imbraca
si dezbraca
Pacientul nu se
poate imbraca si
dezbraca singur
Varsta


23



7. Nevoia de a
mentine
temperature
corpului
normal
Temperatura
normala

8. Nevoia de a
fi curat,
ingrijit, de a-
si proteja
tegumentele
si mucoasele
Coloratie galbuie a
tegumentelor
Icter
9. Nevoia de a
evita
pericole
Doar sub
supravegherea
mamei
Varsta
10. Nevoia de a
comunica
Pacientul nu poate
comunica
Varsta
11. Nevoia de a
actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori
Pacientul nu poate
actiona conform
propriilor
convingeri
Varsta
12. Nevoia de a
fi preocupat
in vederea
realizarii
In preent nu poate
avea preocupari
profesionale
Varsta
13. Nevoia de a
se recrea
Incostient Varsta
14. Nevoia de a
invata cum
sa-ti pastrezi
sanatatea
Pacientul nu are
capacitatea de a
invata
Varsta


24

Plan de ingrijire:

Anamneza(se realzieaza cu parintii datorita imposibilitatii de comunicare a pacientului)
Nume: Ionescu Andrei
Sex: Masculin
Varsta: 2 zile
Domiciliul: Iasi ( nu a parasite spitalul de la nastere)
Nationalitatea: Romana
Religie: nu a fost inca botezat
Antecedente heredo-colaterale
Fara semnificatie
Antecedente personale
Nu a mai suferit de nici o afectiune
Examen clinic general
Stare generala buna , coloratie galbuie a tegumentelor
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul icter fiziologic este sugerat de anamneza
Tratament
S-a recomandat tratamentul cu fototerapie






25

5. EDUCATIA PENTRU SANATATE

Frecvent parintii sunt rugati sa-si urmareasca nou-nascutii pentru a depista semnele icterului.
Majoritatea mamelor si copii lor nou-nascuti, parasesc spitalul in primele 48 de ore de
la nasterea copilului, inainte ca icterul sa fie observat. Nou-nascutul trebuie sa fie apoi examinat
demedicul de familie in primele 4-5 zile dupa nastere. Atunci cand copilul devine icteric dar nu necesita
fototerapie, parintii vor fi rugati de catre medic sa urmareasca nou-nascutul cu atentie, pentru a observa
cresterea intensitatii icterului sau schimbari de comportament.
Pentru a observa modificarile de intensitate ale culorii tegumentelor, parintii sunt rugati sa:
dezbrace complet copilul si sa-i observe cu atentie pielea de 2 ori pe zi; pentru copiii din rasa neagra
se recomanda observarea modificarilor la nivelul sclerelor; parintii trebuie sa tina seama de faptul ca
pielea copilului se raceste rapid si acesta trebuie invelit intr-o patura dupa un minut
examineze copilul la aceeasi ora in fiecare zi, in aceeasi camera in aceleasi conditii de luminozitate
anunte medicul specialist cand observa cresterea intensitatii icterului. Cel mai bun tratament
ambulatoriu pentru icter este de obicei alimentatia, fie ca este la san sau cu biberonul. Alimentarea
frecventa a copilului (8-10 ori pe zi) ii asigura acestuia fluidele necesare organismului pentru a elimina
bilirubina in exces. In cazul copiilor care nu mai sufera de alte boli, exista o metoda de tratament la
domiciliu care foloseste un dispozitiv format din fibre optice, de forma unor paturi. Aceste paturi reduc
nivele de bilirubina mai incet decat fototerapia standard, de aceea sunt folosite doar pentru tratamentul
formelor usoare de icter. Uneori, pot fi folosite ambele tipuri de terapie concomitent. Cand copilul
urmeaza terapia la domiciliu este foate important ca parintii sa inteleaga modul de functionare al
aparatului. Daca apar nemultumiri sau neintelegeri poate fi consultat medicul specialist. Cantitatea de
bilirubina din sangele copilului trebuie monitorizata zilnic.
Coloratia in galben a sclerelor si a tegumentelor nu dispare imediat in urma tratamentului prin
fototerapie. Daca culoarea se intensifica trebuie anuntat medicul specialist.
Uneori, parintii incearca sa trateze singuri aceasta afectiune fara a avea echipamentul necesar.
Expunerea copilului la lumina soarelui nu reduce nivelul bilirubinei din sange insa pielea copilului poate
suferi arsuri. In plus, copilului ii poate fi frig si de aceea e necesara o lumina speciala si un mediu
controlat pentru tratamentul in siguranta al icterului.
Sunt mame care cred ca alaptarea trebuie intrerupta in cazul aparitiei icterului. Asociatiile
internationale recomanda continuarea alaptarii nou-nascutului cu icter, ba chiar cresterea frecventei
meselor. In cazul copiilor internati in spital, se recomanda ca mamele sa se mulga pentru a-si mentine
productia de lapte. Laptele astfel recoltat poate fi folosit pentru hranirea copilului internat.





26

BIBLIOGRAFIE:

1. Albu Roxana Maria Anatomia si fiziologia omului , Editura Corint 1996

2. Marin Voiculescu Medicina Generala Editura medicala1995


3. Eugen Ciofu, Carmen Ciofu Esentialul in PEDIATRIE , Editura Medicala
Amaltea, 2002

4. Serban Cretu Copilul sanatos si bolnav , Volumul III , Editura Scrisul
Romanesc , Craiova 1979


5. www. Scribd.com











27

ANEXE

Fig1. Pacient cu icter fiziologic, evidentiat prin coloratie galbena a tegumentelor la
nivelul fetei (http://anamedex.ro/)


Fig2. Tratament prin fototerapie (http://www.sfatulmedicului.ro/)