Digestia gastric.

Digestia gastric are la baz aciunea sucului gastric produs de glandele gastrice. Stomacul are trei funcii de baz:
1. stocarea alimentelor datorit relaxrii receptive
2. amestecul alimentelor cu secreiile gastrice
3. evacuarea coninutului gastric n duoden
Sucul gastric este format din ap !!" #i 1" substane solide organice #i anorganice. $ele mai importante componente sunt:
1. %cidul clor&idric secretat de celulele parietale de la nivelul glandelor gastrice. 'olul lui este: denaturarea proteinelor alimentare( activarea
pepsinogenului( transformarea fierului n fier absorbabil #i rol antiseptic.
2. )nzimele digestive:
* pepsina enzim proteolitic ce acioneaz asupra proteinelor transform+ndu*le n acid*peptone #i apoi peptone
* alte enzime: labfermentul prezent doar la nou*nscut cu importan n digestia sugarului( prevenind trecerea rapid a laptelui din stomac n intestin
3. ,ucusul gastric secretat de celulele epiteliale superficiale( v+scos #i alcalin. $re#te rezistena mucoasei fa de aciunea enzimelor proteolitice.
-. .actorul intrinsec /$astle0 secretat de celulele parietale( are rol n absorbia vitaminei 112.
Fazele secreiei gastrice
Secreia gastric prezint dou aspecte: secreia bazal( nestimulat #i secreia stimulat( post*alimentar( declan#at nainte de ptrunderea
alimentelor n stomac. .azele secreiei stimulate sunt:
1. .aza interdigestiva sau bazala asigura o cantitate de suc gastric de 32*32ml4&
2. .aza cefalic asigura 152ml4 22 min( ncepe cu introducerea alimentelor n cavitatea bucal #i se realizeaz prin mecanisme si reflexe
condiionate #i necondiionate.
'eflex condiionate declan#at de stimuli vizuali( olfactivi( auditivi aducere aminte despre alimente( cronologia orelor de masa.
'eflex*necondiionate declan#at de stimularea mecanic a receptorilor tactili sau c&imic a receptorilor din cavitatea bucal( de
masticaie #i deglutiie
3. .aza gastric* asigura 225*322 ml45& ncepe dup ptrunderea alimentelor n stomac #i se realizeaz prin distensia gastric ce declan#eaz
secreia de acid clor&idric #i gastrin.
-. .aza intestinal ncepe la ptrunderea c&imului gastric n duoden. )ste reglat prin mecanisme mediate de gastrin( dar #i prin integritatea
funcional a secreiei pancreatice( biliare #i a absorbiei intestinale.
Digestia intestinal.
Secreia intestinal sucul intestinal este secretat n cantitate de aproximativ 3 litri4zi( are p6 alcalin de aprox. 7. $ompoziia sa depinde de zon. 8n
duoden( glandele 1runner( predomin producia de mucus. 8n restul intestinului subire se gse#te sucul intestinal propriu*zis( glandele 9ieber:u&n.
)nzimele secretate la acest nivel sunt:
entero:inaza enzim ce activeaz tripsina #i c&imotripsina
enzime proteolitice* erepsina
enzime glicolitice: amilaza intestinal( diza&aridaza
enzime lipolitice lipaza intestinal ce &idrolizeaz trigliceridele p+n la acizi gra#i #i monogliceride
'eglarea secretiei:
Secretia glandelor 1runner este stimulata vagal si de drogurile parasimptomatice/pilocarpina( fizostigraina0
Secretia glandelor 9ieber:u&n este stimulata in primul rand de un reflex local. $el mai important excitant este distensia ;S.
.iziologia sucului pancreatic.
Sucul pancreatic este produsul de secreie al glandelor tubulo*acinare pancreatice. )ste un lic&id izoosmotic( cu p6 de 7( contine !7.5" apa si
1.5" substante solvite #i un volum de 1*1(5 l4zi. $uprinde substane anorganice /cea mai important < bicarbonatul0 #i organice < enzime. )nzimele sunt
secretate sub form de proenzime ce devin active doar n lumenul intestinal.
)nzimele proteolitice:
1. =ripsina activeaz #i celelalte enzime proteolitice
2. $&imiotripsina mpreun cu tripsina &idrolizeaz proteinele p+n la polipeptide
3. $arboxipeptidaza scurteaz polipeptidele cu un aminoacid
-. 'ibonucleaza #i deoxiribonucleaza acioneaz asupra %'> #i %D>
)nzimele lipolitice cea mai activ lipaz din tubul digestiv este lipaza pancreatic ce determin &idroliza lipidelor cu formarea de acizi gra#i
#i glicerol. ? alt enzim este fosfolipaza ce descompune fosfolipidele n acizi gra#i #i lizofosfolipide.
)nzimele glicolitice amilaza pancreatic &idrolizeaz moleculele de amidon p+n la maltoz.
.iziologia bilei.
1ila este secretat la nivel &epatic( continuu( de ctre celulele &epatice /bila &epatic0. 1ila este depozitat n vezicula biliar( unde se
concentreaz( transform+ndu*se n bila vezicular. )ste eliberat intermitent n duoden prin canalul coledoc( n perioadele digestive( mpreun cu sucul
pancreatic.
Compoziia bilei:
sruri biliare( solviti( apa( colesterol( ecitina( mucina( >a( @( $a( $l( 6$?3( pigmeni biliari: bilirubina indirect #i direct( biliverdina(
urobilinogenul( urobilina( stercobilinogenul( stercobilina
1ila &epatica are o culoare galben aurie( p6 de A.5*7.3( este secretata continuu322*1222ml42-&.
1ila veziculara are o culoare brun inc&isa cauzata de pigmentii biliari( vascoasa dat. cantitatii mari de mucina( un p& neutru usor alcalin.
Sarurile biliare sunt alcatuite din( acizi bliliari conBugati cu aminoacizi si combinati cu cationi. %cizii biliari au o &idrosolubilitate mare.
Funciile bilei principalele roluri sunt legate de procesul de digestie #i absorbie a lipidelor. Srurile biliare realizeaz: activarea lipazei
pancreatice( emulsionarea trigliceridelor( absorbia lipidelor #i vitaminelor liposolubile( metabolizarea colesterolului( stimularea peristalticii intestinale(
neutralizarea c&imului gastric acid aBuns n duoden( eliminarea unor produ#i de degradare pigmeni biliari( exces de colesterol( metabolii ai unor
&ormoni #i unele medicamente.
Digestia gastro intestinala
Sediul absorbtiei este intestinul subtire( in special ileonul care are o mucoasa adaptata morfo*functional acestei functii.
Datorita valvulelor si vilozitatilor intestinale micoasa intestinala isi mareste suprafata cu pana la 2A de ori( cu o arie de 222*522m patrati.
Cilozitatiile intestinale sunt prelungiri digitiforme de 2.5*1 mm.
,icrovilozitatiile sunt incluse intro extensiune a plasmalemei( au o lungime de2.A5*1.5 microm.
$irculatia sanguina are un rol deosebit in optimizarea si eficienta absorbtiei
Digestia si absorbtia glucidelor
%midonul din alimente( glicogenul si dextrinele( sub actiunea amilazei salivare sunt &idrolizate in oligoza&aride si maltoza.
Digestia amilazica inceputa in gura continua in stomac pana cand c&imul devine acid /p&<-0 si activitatea amilazica inceteaza. Digestia glucidelor este
continuata in intestinul subtire sub actiunea amilazei pancreatice si a amilazei intestinale.
,altoza( lactoza si za&aroza sunt &idrolizate sub actiunea diza&aridelor. Diza&aridele aBung la nivelul polului apical al enterocitelor prin difuzine.
%bsorbtia monoza&aridelor in intestinal subtire se face printr*o absorbtie nespecifica a tuturor monoza&aridelor si printr*o absorbtie specifica a unor
monoza&aride. %stfel( rata absorbtiei diferitelor monoza&aride nu este identica.
%bsorbtia pentozelor are loc numai prin transport pasiv( fructoza prin transport facilitat si convertita in glucoza la nivel enterocitar( iar glucoza si
galactoza prin transport activ.
Dentru absorbtia optimala a glucozei e necesara prezenta sodiului si potasiului. Daca transportul de sodiu este in&ibat( se in&iba si transportul activ al
glucozei. $antitatea maxima de glucoza absorbabila la nivelul intestinului subtire e de 122 g4ora. Ealactoza e trasportata de un transportor diferit.
%lti factori care influenteaza cantitatea glucidelor absorbite:
Starea mucoasei intestinului subtire si durata contactului dintre glucid si mucoasa rata absorbtiei e maxima in portiunea initiala a intestinului
subtire si scade spre ileonul terminal
.unctia glandelor endocrine &ipotiroidia si insuficienta corticosuprarenala scade viteza de absorbtie( iar &ipertiroidia o creste
%portul de vitamine acidul pantotentic( vitamina 11 si 13 * indispensabili
Digestia si absorbtia lipidelor
9ipidele alimentare sunt formate in cea mai mare parte din trigliceride. 9a p&*ul din stomac( lipaza gastric ataca trigliceridele.
1.Drima faza in digestia grasimilor e fragmentarea globulelor lipidice in particule foarte fine( adica emulsionarea lor sub actiunea sarurilor biliare.
Sarurile biliare se dispun cu partea sterolica spre interior si cu partea carboxilica( &idrofila spre exterior( fiind solubila in mediul apos. %stfel se face
posibila fragmentarea globulelor lipidice.
Digestia grasimilor se face sub actiunea lipazei pancreatice( care are rol minim. Sub actiunea lipazei( din trigliceridele emulsionate rezulta doua
monogliceride si acizi grasi. ,onogliceridele si acizii grasi formeaza aggregate polimoleculare numite micele( care sunt de fapt forma solubilizata a
grasimilor.
Sub forma micelara( lipidele intra in contact cu suprafata absorbanta si patrund in enterocit printr*un mecanism facilitat( adica difuziune.
2..aza intracelulara a absorbtiei consta in reestificarea monogliceridelor si acizilor grasi( rezultand trigliceride.
3.Fltima faza in sinteza trigliceridelor de catre enterocit e formarea c&ilomicronilor. $&ilomicronii se formeaza in reticulul endoplasmatic si sunt
alcatuiti din trigliceride( cantitati mici de colesterol( fosfolipide si o apoproteina care reprezinta 1" din masa complexului si il inveleste.
%bsorbtia lipidelor are loc in cea mai mare parte la nivelul duodenului si o parte proximala a BeBunului.
%bsorbtia fosfolipidelor
9ecitinele si cefalinele /natura &idrofilica0 sunt absorbite fara o &idroliza prealabila. ? parte sumnt &idrolizate prealabil sub actiunea fosfolipazelor
pancreatice. .osfolipidele si produsii lor de digestive &idrosolubili( in urma absorbtiei( trec in circulatia sangvina.
%bsorbtia colesterolului
%portul de colesterol este de 2(5 g4zi. 9a acesta se adauga 2*3 de c&olesterol provenit din bila si celulele descuamate. %stfel( zilnic se ofera absorbtiei
intestinale 2(5 3 g de colesterol.
%bsorbtia colesterolului difera de absorbtia lipidelor prin :
$olesterolul alimentar se absoarbe in proportie de numai -2 * 32 "
? buna parte din colesterolul absorbit e captat de enterocit si eliberat in circulatie lent
1ila are un rol important in absorbtie( impreuna cu sucul pancreatic si grasimile alimentare.
$olesterolul patrunde in enterocit prin difuziune pasiva.
$ea mai mare parte a colesterolului e sub forma esterificata /sub aceasta forma nu poate fi absorbit0. $and aBunde in enterocit este din esterificat si intra
in structura c&ilomicronilor.
Digestia si absorbtia proteinelor
Gilnic( intestinul subtire absoarbe 225 g de proteine /cea mai mare parte endogene0. Sursa proteinelor endogene e reprezentata de sucurile digestive si de
celulele descuamate.
Dentru a fi absorbite( proteinele trebuie transformate in oligopeptide /dipeptide si tripeptide0 si aminoacizi.
Drima etapa in digestia proteinelor are loc sub actiunea pepsinei gastrice. )tapa urmatoare are loc in duoden si BeBun sub actiunea enzimelor proteolitice
ale sucului pancreatic. ;n primul rand actioneaza endopeptidazele( din care rezulta oligopetide( apoi actioneaza exopeptidazele.
Dlatoul striat enterocitar /suprafata absorbanta0 absoarbe aminoacizii si oligopeptidele. ;n platoul striat oligopeptidele absorbite sunt &idrolizate pana la
stadiul de aminoacizi.
in funstie de proportia ec&ilibrata in care se gasesc aminoacizii in mixtura intestinala( lipsa sau excesul unuia dintre aminoacizi perturba absobrbtia
celorlati.
,ecanismul absorbtiei aminoacizilor se realizeaza predominant prin transport activ. %minoacizii neutri sunt transportati activ( >a dependent( cu viteza
foarte mare. %minoacizii dibazici si dicarboxilici se absorb prin mecanism activ( partial >a dependent( cu viteza mare. Drolina si &droxiprolina se absorb
cu viteza cea mai redusa.
Din enterocit( difuzeaza in interstitiu si de aici in capilarele vilozitatii /in vena porta0. ,aBoritatea trec nemodificati prin enterocit.
%bsorbtia proteinelor native
,ucoasa intestinului subtire absoarbe protein printr*un mecanim fagocitar*pinocitar. Se realizeaza mai ales la nou*nascut( dar uneori si la adult prin
mucoasa intestinala trec molecule proteinice nescindate( raspunzatoare de fenomene alergice.
Digestia si absorbtia nucleoproteinelor
>ucleoproteinele sunt scindate in proteine si polinucleotide. Dolinucleotidele se desfac in mononucleotide. Si mono*( si polinucleotidele difuzeaza pasiv
in interiorul enterocitului. %supra lor actioneaza nucleazele si nucleotidazele( &idrolizandu*le in constituenti elementari ce difuzeaza in sange.
%bsorbtia apei si mineralilor
Apa din intestinul subtire al unui adult aBung 5*12 l4zi( iar !25 e absorbit la acest nivel. .luxul apei e bidirectional.
Stomacul absoarbe si el apa( dar viteza mucoasei e de 12 ori mai mare. ,ecanismul e pasiv( prin difuziune.
Mineralele se absorb atat prin difuziune activa( cat si pasiva.
Sodiul transportat pe de o parte pasiv( pe de o parte active( care e independent de glucoza si aminoacizi.
$lorul absorbit pasiv in urma sodiului( cu viteza mai mia.
Dotasiul absorbit pasiv.
1icarbonatul dependent de secretia de 6( de formarea de $?2 si difuziunea lui din lumen.
$alciul prin proces activ in partea proximala a intestinului subtire( care presupune transportul din lumen in mucoasa si din mucoasa in tesuturile
profunde.
,agneziul se absoarbe pasiv.
.osfatii atat pasiv cat si activ.
Sulfatii nu se absorb pe cale digestive.
.ierul variaza dupa nevoile organismuluiH absorbtia sa maxima se face la nivelul mucoasei duodenale prin mecanism activ.
$obaltul se absoarbe similar cu fierul
$uprul prin mecanism pasiv si activ.
,anganul se absoarbe activ.
%bsorbtia vitaminelor
%bsorbtia vitaminelor liposolubile se produce similar cu cea a lipidelor. Citaminele &idrosolubile( se absorb in general prin difuziune pasiva. Citamina
112 se absoarbe pasiv in proportie de 1"H mecanismul activ e mediat de factorul intrinsec.

,asticatia
Masticaia este un act reflex ce se poate desf#ura #i sub control voluntar. %ctul masticaiei include o serie de mi#cri conBugate ale mandibulei( limbii(
obraBilor( buzelor( n vederea unei fr+miri c+t mai accentuate a alimentelor( astfel nc+t s permit contactul intim al acestora cu saliva. Sub aciunea
mu#c&ilor maseteri #i a mu#c&ilor temporali de o parte #i a mu#c&ilor digastrici pe de alt parte( mandibula execut mi#cri de ridicare i coborre;
aceste mi#cri asigur aciuni de tiere i rupere a alimentelor cu incisivii( de sfiere cu caninii #i de strivire i frmiarea complet a alimentelor cu
premolarii #i molarii. Fn rol special l Boac limba( prin a crei contracie( relaxare #i deplasare nentrerupt( alimentele sunt ndreptate spre suprafeele
masticatorii ale dinilor.
Reglarea masticaiei.
Dre&ensiunea alimentelor #i desc&iderea cavitii bucale( n vederea introducerii acestora(sunt acte voluntare( comandate de ctre centrii motori
corticali. ,i#crile ulterioare de ridicare #icobor+re a mandibulei sunt coordonate prin mecanisme reflexe ai cror centrii masticatori sunt localizai n
punte( n vecintatea nucleului masticator al trigemenului. $a urmare a desc&iderii voluntare a cavitii bucale( are loc ntinderea fusurilor
neuromusculare din mu#c&ii mas ticatori.
;mpulsul nervos este transmis pe calea fibrelor senzitive ale trigemenului ctre neuronii senzoriali mezencefalici #i de aici( ctre centrii pontini( unde este
elaborat rspunsul motor. %cesta este transmis pe calea ramurii motorii a trigemenului la mu#c&ii masticatori care produc ridicarea mandibulei.
Reflexul de coborre a mandibulei este declan#at prin excitarea unor receptori de presiune(localizai n mucoasa gingival( pulpa dentar ca urmare
a ridicrii mandibulei. 'spunsul motor este elaborat ntr*o alt poriune a centrilor motori pontini #i transmis mu#c&ilor cobor+tori ai mandibulei tot pe
calea fibrelor motorii ale trigemenului.%ctul masticiei poate fi declan#at #i voluntar prin stimuli venii de la scoar #i apoi sepoate continua automat
prin intervenia sistemului nervos extrapiramidal.
Deglutitia
Deglutiia reprezint totalitatea activitilor motorii care asigur transportul bolului
alimentar din cavitatea bucal n stomac. Deglutiia este un act reflex ce se desf#oar n trei timpi:timpul bucal( timpul faringian #i timpul esofagian.
Timpul bucal este foarte scurt #i este supus controlului voluntar. 1olul alimentar plasat pefaa dorsal a limbii( care este principalul efector al acestui
timp( este mpins spre faringe. C+rfullimbii se spriBin pe bolta palatin( iar musculatura limbii se contract( astfel nc+t limba execut o mi#care de piston
care propulseaz bolul n faringe.
Timpul faringian( involuntar( dureaz o secund#i realizeaz pe de o parte( mpiedicarea
ptrunderii bolului spre nasofaringe #i spre laringe #i( pe de alta( nlesnirea progresiei acestuia ctre esofag. =recerea spre nasofaringe este mpiedicat
prin ridicarea vlului palatin( iar ptrunderea nlaringe este oprit( ca urmare( a ridicrii acestuia #i cobor+rii epiglotei peste orificiul lui superior.
1olul alimentar va ptrunde n faringe( iar contracia mu#c&ilor constrictori l va conduce ctre esofag.
Deoarece n faringe are loc ncruci#area cilor aeriene cu calea digestiv( dereglrile
deglutiiei faringiene pot duce fie la ptrunderea alimentelor n laringe( fie proiectarea lor afar prin fosele nazale.
Timpul esofagian, de asemenea involuntar dureaz cca. 3 secunde pentru alimentele solide#i doar o secund pentru lic&ide #i este rezultatul
contraciei coordonate a musculaturii esofagiene(controlate de centrul bulbar al deglutiiei prin intermediul nervului vag.Drogresia alimentelor solide la
nivelul esofagului se face prin micri peristaltice. ?mi#care peristaltic este o und propagat n lungul unui organ cavitar. )a prezint o und
derelaxare spre frontul de naintare urmat de o und de contracieH aceasta se deplaseaz odat cucorpul transportat. Unda peristaltic primar
declan#at de contracia succesiv a musculaturiicirculare la extremitatea proximal a esofagului este coordonat de nervul vag #i se propag p+n
lacardia( pe care o desc&ide #i astfel bolul alimentar ptunde n stomac. $+nd unda peristalticprimar nu reu#e#te s evacueze bolul ctre stomac( poate
lua na#tere o und peristaltic secundar/descris pentru prima dat de fiziologul rom+n D. Danielopolu0(declan#at de excitarea plexurilor nervoase din
pereii esofagului. %limentele lic&ide cad direct p+n la cardia.
.iziologia ;ntestinului Eros

Digestia la nivelul intestinului gros.
9a nivelul intestinului gros este prezent o activitate secretorie( o activitate motorie #i un
proces de absorbie. Sub influena acestora c&ilul intestinal( lic&id( este transformat ntr*o materie solid de consisten moale( numit fecale sau scaun.
8n plus la nivelul colonului nt+lnim doua procese c&imice rezultat al activitii florei microbiene locale( procesele de fermentaie si de putrefacie.
A. Activitatea secretorie a intestinului gros.
Secreia glandelor 9iber:I&n din intestinul gros este lipsit de enzime( dar bogat n
mucusH nefiind secretate enzime digestive( nu putem vorbi de o digestie a alimentelor la acest nivel.
,ucusul Boac mai mult un rol mecanic( aBut la formarea #i progresia bolului fecal.
Procesul de fermentaie la nivelul cecului( a colonului ascendent #i n prima Bumtate a
colonului transvers se afl o flor microbian nepatogen( aerob /bacilul coli #i bacilul lactic0 care acioneaz asupra glucidelor nedigerate sau
neabsorbite. %stfel celuloza este scindat n glucoz iar glucoza prin fermentaie d na#tere la acizi organici /lactic( butiric0 #i gaze /$?2( $6-0( produ#i
ce vor fi eliminai. ;mportana florei de fermentaie pentru carnivore #i om const n sinteza vitaminei @ #i a vitaminei 112. Distrugerea acestei flore(
prin administrarea neraional a antibioticelor /fr o terapie eficient de substituie a florei distruse prin rensm+narea cu flor lactic( consumul de
iaurt( sau administrare de vitamina 10 poate avea consecine grave asupra organismului.
Procesul de putrefacie are loc n ultima parte a colonului transvers #i a colonului
descendent #i se datore#te prezenei la acest nivel a unei flore anaerobe de putrefacie. %cest tip de bacterie atac proteinele nedigerate #i aminoacizii
neabsorbii( determin+nd reacii de decarboxilare #i dezaminare a acestora. 8n urma dezaminrii rezult >63( substan toxic ce se absoarbe n s+nge #i
aBunge la ficat unde este neutralizat sub form de ureeH prin decarboxilarea aminoacizilor aromatici rezult substane toxice ca indol( fenol( scatol ce dau
materiilor fecale mirosul caracteristic. Drin decarboxilri rezult $?2( S62 #i amine /putrescin( cadaverin0.
8n urma proceselor amintite( c&ilul intestinal este treptat transformat n materii fecale( din
care !2" conine resturi alimentare /celuloz( esuturi elastice( elemente minerale insolubile( fibre musculare #i vegetale0 iar 12" conine mucus( epitelii
descuamate( leucocite( bacterii. Din 522 ml c&il intestinal se formeaz zilnic 152 g materii fecale. 1olul fecal( nvelit n mucus este propulsat spre
colonul sigmoid unde se depoziteaz.
%bsorbia apei #i a srurilor minerale Si Citaminelor.
Apa se absoarbe n cantitate de 5*12 l zilnic la nivelul intestinului subire #i gros are loc
absorbia. =ransportul apei are loc printr*un mecanism pasiv n funcie de diferena de presiune osmotic dintre s+nge #i coninutul intestinal. 8n prima
poriune a intestinului subire( concentraia substanelor osmotice active cre#te mult( fapt ce atrage o cantitate de ap din s+nge spre lumenul intestinal. De
msura absorbiei substanelor( presiunea osmotic din intestin scade( iar apa se vadeplasa spre s+nge. %bsorbia maxim de ap are loc n colon.
odiul se absoarbe prin mecanism activ /pompa de sodiu0( creind n mediul intern un
gradient electroc&imic cu exces de sarcini pozitive la polul sangvin al celulei.
!lorul se deplaseaz pasiv n gradientul electroc&imic creat prin absorbia sodiului.
!alciul #i fosforul se absorb prin mecanism activ sub influena parat&ormonului #i a
vitaminei D.
"ierul se absoarbe pin mecanism activ sub form de ion bivalent. 'educerea fierului de la
forma trivalent la cea bivalent are loc n stomac sub influena 6$l.
%bsorbia vitaminelor se face prin mai multe modaliti.
#itaminele $idrosolubile traverseaz pasiv din intestin n s+nge. Fn mecanism particular se
nt+lne#te la vitamina 112 care se poate absorbi numai n combinaie cu un factor intrinsec /al lui $astle0 secretat de mucoasa gastric.
#itaminele liposolubile se absorb sub form de c&ilomicroni ce necesit #i prezena srurilor
biliare. Dup absorbie toate vitaminele iau calea sangvina si transportul la ficat.
Secretia Salivara
Saliva este produsul de secretie al celor 3 perec&i de gl salivare /parotide(submailare si sublinguale0 cit si al gl mici( raspindite difuz pe suprafata
mucoasei bucale.$elulele secretoare sunt de tip seros si detip mucos.$elulele seroase contin granulatii de zimogen/precursorul amilazei0( iar cel seroase
contin granulatii precursoare mucinei.El parotide sunt seroase( gl submaxilare contin ambele tipuri de cel( cu predominanta celulelor seroase(in timp ce
gl sublinguale sunt tot mixte( dar predomina mucoase.
)laborarea salivei are loc in 2 etape.Saliva primara se formeaza la nivelul acinilor( este izotonica( cu aceeasi compozitie cu plasma (exceptind @J care se
gaseste in compozitie mai mare.
9a nivelul ductelor se definitiveaza compozitia salivara prin interventia activa a acestora.)piteliul ductal este impermiabil pentru apa( dar permeabil
pentru ioni.
$antitatea de saliva secretata in 2- de & este de 1*1(5 9.
olurile salivei sunt:
1. nlesne#te masticaia ca urmare a coninutului mare de ap dizolv+nd diferite substane
din alimenteH
2. formeaz bolul alimentar c+nd particulele elementare rezultate n urma masticaiei sunt
agregate sub forma unei mase unice( denumite bol alimentar faciliteaz procesul de deglutiie datorit mucinei care are aciune lubrifiant asupra bolului
alimentar #i a mucoasei bucale #i faringiene( nlesnind astfel alunecarea bolului pe parcursul deglutiieiH
-. favorizeaz elaborarea senzaiei gustative prin dizolvarea substanelor alimentare care
astfel produc excitarea mugurilor gustativiH
5. rol antiseptic datorit prezenei lizozimuluiH
3. transformarea c&imic a amidonului p+n la maltoz care poate fi continuat #i n
stomac dar numai p+n la mbibarea bolului cu sucul gastric acidH
A. favorizeaz vorbirea articulat prin meninerea umed a buzelor #i a mucoasei bucaleH
=ranzitul Digestiv

=ranzitul digestiv reprezinta timpul de pasaB prin tractul gastro*intestinal( reflectarea a eficientei enzimo*c&imice( absorbtive si motorii.
;n mod normal( din momentul pre&ensiunii alemintelo si ingestia lor(