PANCREASUL

EXOSECRETIA PANCREATICA (SUCUL PANCREATIC)

- pancreasul este o glanda cu dubla functie
 endocrina: insulina si glucagon
 exocrina: suc pancreatic din acinii glandulari
- sucul pancreatic va fi colectat de canalele Wirsung si Santorini si deversat la niv. segmentului
DII
- sucul pancreatic se secreta zilnic intre 1000-1500 ml
- este un lichid incolor, puternic alcalin cu pH mai mare, aprox. 8,4, datorita continutului bogat
de bicarbonati de Na
Compozitie chimica:
- 98,5% H2O + 1,5% subst solide: substante anorganice
substante organice
- substante anorganice:
 cationi (Na, K, Ca, Zn)
 anioni (ioni carbonat, fosfat de Cl)
- dintre toate subst anorganice, cea mai imp este bicarbonatul de Na, deoarece neutralizeaza
aciditatea chimului gastric si creeaza un pH optim de actiune pt enzimele pancreatice
- subst organice enzime :
1. Proteolitice
- tripsina
- chemotripsina
- carboxipeptidazele
- colagenazele
- elastazele
- leucin-amino-peptidaza
- dezoxiribonucleaza si ribonucleaza
2. Lipolitice
- lipaza pancreatica
- steapsina
- trigliceridesteraza
- fosfolipazele
- colesterolesteraza
3. Glicolitice: amilaza pancreatica

Tripsina si chemotripsinele:
- sunt enzime proteolitice
- sunt endopeptidaze care actioneaza asupra produsilor de degradare proteica rezultati in urma
actiunii pepsinei din sucul gastric
- rezulta in final tetra-tri si dipeptide, cat si o cantitate redusa de aminoacizi
- tripsina este secretata de pancreas sub forma inactiva de tripsinogen, care la nivel intestinal
este activat de catre enterochinaza (enzima secretata probabil la niv placilor Peyer din intestin
sau probabil de celule ce captusesc mucoasa intestinala si prin descuamarea lor ar fi eliberata)
- o cantitate foarte mica de tripsina odata formata reprez. ea insasi un stimul pt o noua activare
(proces auto-catalitic)

1
- tripsina activata reprezinta si un stimul pt activarea chemotripsinogenului in chemotripsina
- chemotripsina are actiune similara pepsinei (din sucul gastric) si in mod specific ei are actiune
anticoagulanta asupra laptelui (pepsina nu are)
- asupra produsilor de degradare proteica rezultati in urma actiunii pepsinei, tripsinei si
chemotripsinei, la nivelul intestinului actioneaza apoi un amestec de enzime format din:
carboxipeptidaze + aminopeptidaze + dipeptidazele intestinale = complexul erepsinelor
- erepsinele continua degradarea proteica pana la aminoacizi (forma absorbabila)
- pe langa aceste enzime proteolitice imprumutate din sucul pancreatic, in IS se mai gasesc si:
 elastaza
 colagenaza
 leucin-aminopeptidaza
 protaminaza
 ribonucleazele (cu rol minor in degradarea proteica/toate)

Amilaza pancreatica (amilopsina):

- este o enzima puternica, activa
- ea degradeaza nu numai amidonul preparat, cat si pe cel crud (spre deosebire de amilaza
salivara) pana la maltoza si apoi glucoza
- are un pH optim de actiune in jur de 7-7,2
- *Cele mai active enzime sunt cele cu pH optim aproape de alcalinitate.

Lipaza pancreatica (steapsina):

- hidrolizeaza grasimile neutre succesiv in digliceride, monogliceride si glicerol
- este cea mai puternica enzima lipolitica pe plan digestiv
- pH-ul optim de actiune este in jur de 9
- este absolut necesara digestiei lipidelor
- actiunea sa este facilitata de emulsionarea prealabila a grasimilor (faramitarea) realizata de
sarurile biliare
Colesterolesteraza:
- actioenaza de asemeni in prezenta sarurilor biliare
- catalizeaza esterificarea colesterolului cu ac. grasi, favorizand astfel absorbtia colesterolului
din lumenul intestinal catre vasele limfatice.

Reglarea exosecretiei pancreatice

- exosecretia pancreatica nu exista in perioadele interdigestive
- sucul pancreatic incepe sa fie secretat la 3-5 min dupa ingestia de alimente, apoi secretia
devine maximala cand chimul gastric ajunge in duoden (2-3 h de la ingestia de alimente)
- dupa 5 h de la ingestie, secretia inceteaza
- chiar si aceasta secretie prezinta o faza cefalica, o faza gastrica si o faza intestinala
- are la baza mecanisme reflexe de control:
 reflexe neconditionate, declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea
bucala in momentul formarii bolului alimentar
 reflexe conditionate declansate de vazul sau mirosul unor alimente

2
- inervatia excito-secretorie/stimulatoare de secretie este cea parasimpatica (n. vag)
A NU SE INTELEGE CA STIMULAREA SIMPATICA INHIBA SECRETIA, EA ARE
ROL TROFIC
Mecanismele umorale de control ale secretiei pancreatice (hormoni locali):
- sunt mecanismele principale, declansate de patrunderea chimului gastric in duoden
- in acest moment, de la niv mucoasei duodenale sunt secretati 2 hormoni locali:
 secretina (det o secretie abundenta de suc pancreatic, dar saraca in enzime)
 pancreozimin-colecistochinina/PZCCK (det o secretie redusa cantitativ, dar bogata in
enzime)
OBS 1:
- efectele acestor 2 hormoni locali nu sunt influentate de sectionarea n. vag
- rezulta ca acesti 2 hormoni sunt reabsorbiti de la nivelul lui D II, trec in sange, ajung la
pancreas si actioneaza direct asupra acinilor secretori.
OBS 2:
- in timpul secretiei pancreatice se elibereaza intraglandular in cantitate mare bradichinina (cel
mai puternic vasodilatator local)
- se produce astfel cresterea fluxului sangvin local intrapancreatic, cresterea cantitatii de O2
adusa la nivel tisular si cresterea cantitatii de produsi necesari pt sinteza de enzime
pancreatice, hormoni pancreatici (insulina, glucagon)
OBS 3:
- secretia de suc pancreatic este influentata si de alti hormoni:
 gastrina, care stimuleaza secretia de suc pancreatic
 glucagon si somatostatina, inhiba secretia de suc pancreatic
OBS 4:
- secretia pancreatica este conditionata de natura alimentelor ingerate (pe toate segmentele
tractului digestiv)
- painea det cea mai abundenta secretie de suc pancreatic
- carnea det o secretie redusa de suc pancreatic

3
BILA
SECRETIA BILIARA (SUCUL BILIAR)
- bila este produsul de secretie externa a ficatului
- ea este secretata permanent intre 500-1200 ml/zilnic, de la nivelul hepatocitelor
- apoi este colectata de canalicule biliare, care conflueaza si formeaza o cale biliara principala,
care se va varsa in final in duoden
- in perioadele interdigestive bila (desi este secretata de hepatocite) nu ajunge in duoden,
deoarece sfincterul Oddi este inchis, de aceea bila este depozitata in vezicula biliara/colecist
(care are o capacitate 40-70 ml)
- in perioadele de digestie secretia biliara se intensifica la nivelul hepatocitelor, iar ca urmare a
contractiei colecistului, bila de la acest nivel va fi eliminata in duoden
- studiul compozitiei bilei se face prin tubaj duodenal: se introduce o sonda de cauciuc
(Einhorn) in duoden, care prezinta la un capat o oliva metalica perforata, iar la celalalt capat
se adapteaza o seringa (inainte de introducerea sondei pacientul primeste o substanta
colecisto-chinetica, sulfat de Mg 33% sau pranzul Boyden – galbenusuri crude, smantana,
ciocolata)
- prin aspiratie colectam bila
- prima bila aspirata este galben-verzuie, limpede = bila A (bila coledociana)
- apoi se aspira o bila inchisa la culoare, bruna, vascoasa, bogata in mucus = bila B (din
vezicula biliara/colecist)
- in final, se aspira o bila galben-aurie, limpede (de provenienta hepatica, din canalele biliare
intrahepatice)
Caracteristicile generale ale bilei
- bila este un lichid alcalin (pH 7,8-8,7)
- contine electroliti (ioni de K, Na, Cl, ioni carbonat)
- este saraca in enzime
- principalii constituienti ai bilei sunt:
 acizii biliari
 pigmentii biliari
 colesterolul
Acizii biliari
- reprezinta principalii factori prin care bila intervine in digestie
- din bila umana au fost izolati 4 acizi biliari:
 ac. colic si chenodeoxicolic = ac. biliari primari
 ac. deoxicolic, litocolic = ac. biliari secundari
- acizii biliari sunt produsi terminali ai metabolismului colesterolului (colesterolul pe care cel.
hepatice il iau din sange)
- sunt precursori ai sarurilor biliare obtinute in urma conjugarii acizilor biliari la nivel hepatic si
formarii de saruri biliare (Na, K), forma sub care se elimina prin bila
Acizii biliari primari:
- sunt formati in hepatocit si secretati prin bila
- la nivelul hepatocitelor se conjuga cu glicolul sau taurina, rezultand:
 acid glicocolic
 acid taurocolic
 acid glicochenodeoxicolic
 acid taurochenodeoxicolic

4
- acesti acizi impreuna cu Na si K formeaza sarurile biliare (glicocolatii de Na/K, tauricolatii de
Na/K)
- sarurile biliare se vor elimina prin bila in duoden
Acizii biliari secundari
- se formeaza in intestinul gros (colon) din acizii biliari primari, sub influenta florei microbiene
din colon
- sarurile biliare intra in compozitia bilei, apoi se varsa in duoden
- isi exercita toate rolurile lor in digestie la nivelul intestinului subtire
- la nivelul ileonului terminal:
 95% sunt reabsorbite si se intorc la ficat = circuitul hepato-enterohepatic
 restul (5%) trec din intestinul subtire in intestinul gros, in colon, unde in prezenta
florei microbiene sufera procese de dehidroxilare si de deconjugare, rezultand acizi
biliari secundari (deoxicolic, litocolic)
- acidul deoxicolic este reabsorbit si se intoarce la ficat, unde este conjugat tot cu glicocolul si
taurina si este reexcretat prin bila
- acidul litocolic este putin solubil si este absorbit la nivel intestinal in cantitati infime, care vor
ajunge pe cale sangvina la ficat unde va fi sulfoconjugat, apoi eliminat prin bila
- restul, mare parte a acidului litocolic, ramane in colon si se elimina prin materii fecale (in
general cantitatea de saruri biliare neabsorbita se leaga in colon de bacterii, filamente de
mucus, fibre vegetale nedigerate si se elimina prin fecale – aproximativ 0,5 g/zilnic saruri
biliare prin fecale)

Rolurile acizilor biliari si a sarurilor biliare

1. Prin actiunea lor tensioactiva, sarurile biliare produc emulsionarea lipidelor, oferind o
suprafata mai mare de actiune lipazei pancreatice (ele insele stimuleaza activitatea lipazei
pancreatice).
2. Cel mai important rol il detin in absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile - A D E F K (in
lipsa bilei, pana la 50% din lipidele ingerate se pierd prin scaun) si in timp, printr-un deficit de
bila in instestin, vor apare avitaminozele severe.
3. Sarurile biliare au rol important in mentinerea in suspensie a colesterolului in bila, raportul
intre saruri biliare si cholesterol trebuie pastrat la 20/1. Daca valoarea acestei fractii scade,
colesterolul precipita si apar calculii. Aceasta bila se numeste bila litogena.
4. Acizii biliari in circuitul lor se intorc in buna parte la ficat, unde stimuleaza productia de bila
la nivel hepatocitar (actiune biligenetica), cat si eliminarea de bila de la acest nivel (actiune
coleretica).
5. Bila la nivel duodenal datorita pH-ului sau alcalin functioneaza ca sistem tampon,
neutralizand aciditatea chimului gastric ce patrunde in duoden.
6. Bila participa la reglarea sintezei si eliminarii biliare a colesterolului si stimuleaza transferul
acestuia in caile limfatice.
7. Bila are rol excretor, prin ea eliminandu-se pigmenti biliari, medicamente, substante de
constrast administrate ocazional.
8. Bila are rol bacteriostatic, opreste multiplicarea germenilor.
9. Bila stimuleaza peristaltismul intestinal.

5
Pigmentii biliari
- reprezinta aprox 2% din substantele solide din bila
- dau culoare galben-verzuie bilei
- sunt reprezentati de bilirubina si biliverdina
- acestia reprezinta produsi finali de degradare ai Hb eliberata in urma procesului de hemoliza a
eritrocitelor (din 1 g Hb => 38-40 mg bilirubina).
- bilirubina este eliberata in plasma, unde realizeaza combinatii cu globuline, albumine si sub
aceasta forma este transportata la ficat
- in citoplasma hepatocitelor, bilirubina realizeaza combinatii cu niste proteine acceptoare
numite ligandine
- apoi bilirubina este conjugata cu acidul glucuronic, dupa care este eliminata pe la polul biliar
al celulei hepatice in canaliculii biliari care converg in cai biliare intrahepatice, extrahepatice
si in final in canalul coledoc
- dupa eliminarea in duoden, o parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia portala,
realizand astfel circuitul hepatoenterohepatic, iar cealalta parte va suferi, in prezenta florei
microbiene din intestin, o reducere la mezobilirubinogen care va fi transformat apoi in
urobilina si stercobilina, produsi care se vor elimina sub forma de:
 urobilinogen prin urina
 stercobilinogen prin fecale
OBS1:
- prin urina se elimina zilnic 1-2 picograme pigmenti biliari
- prin fecale se elimina zilnic aproximativ 150 mg pigmenti biliari
OBS2:
- in cazul producerii in exces de pigmenti biliari (hemolize accentuate) sau in cazul unor leziuni
hepatocelulare (hepatite) sau in cazul obstructiei cailor biliare prin tumori sau calculi, in toate
aceste situatii se instaleaza sindromul sindromul icteric
- acesta este caracterizat prin cresterea concentratiei sangvine a pigmentilor biliari si depunerea
lor in piele si mucoase, dandu-le o coloratie galbena caracteristica.

Colesterolul:
- se gaseste in bila hepatica in concentratii de 50-70 mg%
- in bila din colecist este de 10 ori mai concentrat
- in cea mai mare parte a sa, colesterolul biliar este produsul de sinteza al celulelor hepatice si
in foarte mica masura este de provenienta sangvina
- in bila, colesterolul se gaseste sub forma libera, neesterificata in proportie de 59-60%, dar
hepatocitele au proprietatea de a-l esterifica si de a-l descarca sub aceasta forma
- colesterolul din bila ajuns impreuna cu bila in intestin este transformat in coprosterol in
prezenta florei bacteriene colonice si eliminat apoi prin fecale
- partial este reabsorbit din segmentul proximal colonic si ajunge iar la ficat.

Reglarea secretiei si excretiei biliare

- conform regulii pe tractul digestiv stimularea parasimpatica (vagala) este excitosecretorie, dar
factorii principali de reglare ai secretiei biliare sunt reprezentati de sarurile biliare si de
anumite alimente
- grasimile, produsi de degradare proteica = substante coleretice, in timp ce carbohidratii
-glucidele, inhiba secretia biliara

6
- excitantii alimentari cresc secretia biliara prin activarea unor mecanisme hormonale adica prin
stimularea descarcarii locale de hormoni cum ar fi:
 secretina
 pancreozimincolecistokinina
 gastrina
- in perioadele interdigestive, cand bila este secretata continuu si nu se elimina in duoden, ci
este stocata in colecist, ea exercita o presiune in coledoc de 50-70 mmH2O, valoare la care
sfincterul Oddi nu se deschide
- in perioadele de digestie, prin contractia colecistului creste presiunea intracoledociana la 100-
120 mmH2O, valoare la care se deschide sfincterul Oddi
- deci, stimularea parasimpatica prin efectul sau excitosecretor si excitomotor duce la contractia
colecistului, relaxarea sfincterului Oddi si varsarea bilei in duoden (toate aceste actiuni sunt
sustinute si de alimente colecistokinetice: pranz Boiden, sulfat de Mg cat si de hormoni locali)