Digestia si absorbtia intestinala

Digestia si absorbtia glucidelor

Glucidele alimentare sunt mono-, di-, oligo- si polizaharide.
Monozaharidele: glucozo si alte hexoze:
- galactoza (este prezenta in alimente)
- fructoza (prezenta in fructe si miere sub forma lactazei din lactate)
- sorbitol (rezulta din glucoza, se absoarbe mai lent sustinand
glicemia pentru un timp mai lung la aceeasi masa ingerata).
Dizaharidaze : zaharoza (fructoza + glucoza)
lactoza (galactoza + glucoza)
maltoza (glucoza + glucoza).
Polizaharidazele: amidonul, dextrinele si glicogenul.
Digestia glucidelor- incepe in cavitatea bucala
- se realizeaza de catre amilaza salivara care scindeaza
amiloza si amilopectinele matoza si dextrine.
- la nivel intestinal, amilaza pancreatica continua aceasta
digestie in conditiile neutralizarii aciditatii chimului gastric
de catre sucul pancreatic un amestec de oligozaharide
(maltoza, sucroza si maltotrioza).
- digestia finala pana la glucoza, fructoza si galactoza are loc
la nivelul marginii in perie sub actiunea unor enzime
specifice- zaharidaze.
Absorbtia glucidelor- monozaharidele sunt absorbite de
enterocite prin transport activ secundar si prin difuziune
facilitata.
- glucidele se acumuleaza in celule > plasma si parasesc
enterocitul prin membrana bazo-laterala printr-un proces de
difuziune simpla.
- glucidele absorbite sunt transportate de catre sangele portal la
ficat unde sunt transformate in glicogen sau lasate sa treaca in
circulatia generala.
Dupa ingestia de alimente, glicemia creste atingand un maxim
la 30-60 minute.
 Digestia si absorbtia proteinelor

Digestia incepe din stomac sub actiunea pepsinei si este finalizata in

duoden sub actiunea enzimelor din sucul pancreatic.
Patrunderea chimului in duoden determina secretia de enterokinaza
care activeaza tripsinogenul din sucul pancreatic rezultand tripsina,
cu actiune digestiva directa si activatoare asupra altor proteaze.
Tripsina indeparteaza aminoacizii bazici din capatul carboxiterminal.
Chimotripsina indeparteaza aminoacizii aromatici din capatul
carboxiterminal.
Elastaza indeparteaza aminoacizii alifatici din capatul
carboxiterminal.
Produsii finali de digestie proteica sunt aminoacizii si oligopeptidele.
Absorbtia proteinelor- aminoacizii sunt preluati de enterocite
prin transport activ secundar;
- s-au identificat 4 transportori specifici pentru aminoacizi:
1. transportorul pentru aminoacizii dibazici;
2. transportorul pentru aminoacizii dicarboxilici;
3. transportorul pentru aminoacizii neutri;
4. transportorul pentru iminoacizi (glicina).
 Digestia si absorbtia lipidelor
Digestia trigliceridelor este realizat de lipaze.
Cea mai mare parte a digestiei trigliceridelor are loc n
duoden, sub aciunea lipazei pancreatice.
Lipidele emulsifiate n prealabil de ctre srurile biliare sunt
hidrolizate de ctre lipaz la acizi grai liberi i monogliceride.
Activitatea lipazei pancreatice se desfoar la un pH alcalin
(asigurat de HCO3).
n afara lipazelor pancreatice, exist o lipaz gastric, mai
puin important (la sugar), si lipaza intestinala.
Colesterolul alimentar este n cea mai mare parte esterificat
este hidrolizat de sterol-ester hidrolaza pancreatic la
colesterol liber.
Fosfolipidele alimentare sunt digerate de fosfolipaza A2
pancreatic la acizi grai i lizo-fosfolipide.
n lumenul intestinal, produii de digestie ai lipidelor
formeaz mpreun cu srurile biliare micele.
Micelele sunt agregate cilindrice cu un coninut lipidic diferit:
n zona central hidrofob conin n general
acizi grai, monogliceride i colesterol.
In zona periferica contin srurile biliare.
Rolul miceliilor este de a solubiliza lipidele i de a asigura
transportul lor n enterocit.

Absorbita lipidelor
La nivelul microvililor enterocitelor, lipidele se desfac din
structura micelelor i trec n enterocit cu ajutorul unor carrier-i
specifici.
Srurile biliare se desfac din structura micelelor i rmn n
lumenul intestinal pentru a forma noi micele.
n prezena lor se absorb 97% din lipide, pe cnd n absena
lor, se atinge un procent de numai 50 60%.
In enterocit:
acizii grai i monogliceridele refac rapid trigliceridele,
meninnd un gradient de concentraie ntre lumenul
intestinal i celul favorabil absorbiei.
O parte din trigliceride sunt formate din glicerofosfatul
rezultat din catabolismul glucozei.
colesterolul liber absorbit n enterocit este convertit la
colesterol esterificat.
Colesterolul se absoarbe lent n limf.
Trigliceridele i cea mai mare parte a colesterolului esterificat
formeaz mpreun cu fosfolipidele i nite proteine
hidrosolubile specifice (apo-proteine) complexe denumite
chilomicroni.
Chilomicronii sunt eliberai pe la polul bazal enterocitelor
prin exocitoz i trec n limf.
Acizii grai cu lan scurt ca cei din lipidele din unt, sunt direct
absorbii la capilarele sanguine din viloziti, de unde trec n
sngele portal, spre deosebire de acizii grai cu lan lung, care
sunt convertii n trigliceride n enterocit.
n lipsa enzimelor pancreatice, ca i n cazul lipsei srurilor
biliare, digestia i absorbia lipidelor este alterat i deficitar;
lipidele se elimin n scaun, determinnd aspectul steatoreic al
acestuia.
 Absorbtia electrolitilor

Sodiul (Na)- zilnic patrund in tractul gastro-intestinal ~ 25-35g Na din care

5-8g de origine alimentara iar restul din diverse secretii digestive. Numai
0,5% se pierde prin fecale.
- In jejun, Na este absorbit pasiv la schimb cu H sau este absorbit impreuna
cu glucoza/ aminoacizi.
- Concentratia intracelulara scazuta de Na este mentinuta prin pompa de
Na.
- Na patrunde in enterocit pe la nivelul polului apical si prin canalele
specifice.
Potasiul (K) - organismul preia zilnic din alimente ~ 4g K.
- In intestinul subtire absorbtia se face pasiv prin spatiul intercelular.
- In colon, K este absorbit sau eliminat in functie de concentratia sa din
lumen: pierderi importante de K prin diaree putand determina aritmii
cardiace.
Clorul (Cl)- din ~ 2-3g Cl prezent zinic in tubul digestiv numai
0,1-0,2g este eliminat.
- Cl se absoarbe pasiv in jejun, iar in ileon este preluat de
enterocite la schimb cu bicarbonatul.

Bicarbonatul este absorbit in jejun impreuna cu Na.

Absorbtia de bicarbonat antreneaza absorbtia Na si apei.
Bicarbonatul reactioneaza cu protonul formand acidul carbonic
care se disociaza in apa si CO2.
Acesta difuzeaza in enterocit unde sub actiunea anhidrazei
carbonice formeaza bicarbonat care difuzeaza in sange.
Calciul (Ca)- din ~ 1g zilnic, 1/2 din Ca din lumen provine din
alimente; numai 40% este absorbit, mai ales in duoden si jejun.
Ca este mai intai legat de o proteina specifica prezenta la
nivelul marginii in perie in cantitate reglata de vitamina D3.
In aceasta forma, Ca este sechestrat in reticulul endoplasmic si
aparatul Golgi al enterocitului.
La polul bazal, Ca este expulzat prin pompa de Ca.
Absorbtia intestinala a Ca este reglata de calcemie prin
intermediul parathormonului (PTH) care stimuleaza conversia
renala a vitaminei D in vitamina D3.
 Zincul (Zn)- este important pentru activitatea unor enzime
(anhidraza carbonica, fosfataza alcalina, lacticdehidrogenaza).
Ingestia zilnica este de 10-15 mg, din care jumatate este
absorbita intestinal si este stocat in enterocite si eliberat in
circulatie cand este cazul.

Magneziul (Mg)- aport- 0,4-0,5 g/zi.

Absorbtia are loc pasiv in tot intestinul subtire.
 Fierul (Fe)- aportul de Fe este de 12-15 g/zi.
Fe intra in componenta hemului si participa la numeroase reactii
enzimatice.
Se absoarbe preponederent in duoden si in portiunea superioara a
jejunului.
Absorbtia se realizeaza de catre un transportor specific prezent la
nivelul marginii in perie. Odata absorbit Fe este stocat la nivelul
enterocitului sub forma de feritina.
In circulatie, se gaseste combinat cu o beta-globulina plasmatica-
transferina de origine hepatica.
Absorbtia Fe este reglata de stocurile de Fe din enterocit si de
sideremie. Datorita descuamarii permanente a enterocitelor, feritina
se piede, mecanism suplimetar de limitare a absorbtiei Fe cand
sideremia este crescuta.