Aparatul digestiv

-fiziologie-

Gastronomia a fost considerata o arta inca din cele mai vechi timpuri , insa
alimentele, inainte de a constitui o arta sunt combustibilul nostru.
Alimentele contin substanta cu structura chimica complexa care pentru a
ajunge la forma de molecule simple sufera transformari mecanice, fizice si chimice.
Acestea , prin “prelucrare” produc energia necesara fiecarei celule. In acest scop s-a
dezvoltat aparatul digestiv. Exista patru tipuri de digestie: la nivel bucal, gastric, al
intestinului subtire si al celui gros.
La nivel bucal, exista o activitate motorie si una secretorie. Activitatea motorie
consta in masticatie si timpul bucal al deglutiei.
Masticatia este un act reflex voluntar sau involuntar. Organele masticatiei
sunt oasele maxilare, mandibulare si dintii(pasive), muschii masticatori ai limbii si ai
obrajilor(active).
Reflexul masticator este coordonat de centri nervosi ai trunchiului cerebral
care determina miscarile de ridicare si coborare a mandibulei. La deschiderea gurii
sunt acctivati muschii maseter, pterigoid medial si temporal. La inchiderea gurii,
contactul cu receptorii bucali duce la activarea muschilor digastric si pterigoid
lateral. Alt rol important il au limba si muschii obrajilor.
Rolul pe care il are masticatia consta in faptul ca alimentele sunt faramate,
amestecate cu saliva, actiunea amilazei salivare asupra amidonului si a lipazei
linguale asupra lipidelor, asigura contactul cu receptorii gustativi, etc.
Saliva este secretata de glandele salivare: parotide, sublinguale si
submandibulare. Zilnic se secreta 800-1500 ml saliva . contine concentratii mai mari
de K si Hco3 si mai mici de Na si Cl . contine doua tipuri de proteine: enzime-
amilaza salivara si lipaza linguala si mucina plus substante bactericide si de
catabolism. Saliva incepe procesul de digestie al amidonului si al lipidelor, lubrefiaza
alimentele si protejeaza cavitatea bucala, elaboreaza senzarie gustativa.
Deglutia este un act reflex in trei timpi si cuprinde activitatile motorii ce
asigura transportul bolului alimentar in stomac.
Timpul bucal este voluntar si consta in impingerea bolului alimentar in
faringe de catre limba.
In timpul faringian sunt stimulate ariile receptoare care produc contractii
faringiene musculare automate. Centrul deglutiei inhiba centrul respiratiei pe
perioada deglutiei.
Timpul esofagian consta in transportul alimentelor in stomac prin
contractiile musculaturii faringiene. De-a lungul esofagului se propaga unde de
relaxare care ajung la stomac si o parte din duoden. In ultima parte a esofagului este
prezent sfincterul esofagian care previne refluxul gastro-esofagian.
Digestia gastrica consta in transformarea bolului alimentar in chim
gastric(pasta omogena). Stomacul indeplineste trei functii: stocarea alimentelor,
amestecul cu secretile gastrice, si evacuarea continutului gastric in duoden. Stomacul
permite depozitarea a 1-2 litri continut. Aici au loc contractiile peristaltice si
retropulsia. Cand particulele sunt suficient de mici ele sunt evacuate in duoden.
Stomacul produce aproximativ 2 litri de secretii pe zi. Prima faza a secretiei
gastrice este faza cefalica declansata de gand, vedere, gust si miros. A doua este faza
1
gastrica declansata la intrarea alimentelor in stomac, producand tamponarea
aciditatii gastrice, cresterea pH-ului,etc. A treia faza este cea intestinala insa secretia
in aceasta faza este scazuta. Principalele substante din secretiile gastrice sunt
enzimele(pepsina-procesul de digestie al proteinelor, lipaza gastica-hidrolizarea
lipidelor) , mucina (protectia mucoasei gastrice)si HCl(important in digestia
proteinelor asigurand pH-ul optim activitatii pepsinei)
Digestia la nivelul intestinului subtire consta in contractii de amestec si de
propulsie.
Secretia pancreatica este produsa de partea exocrina a pancreasului care
secreta urmatoarele enzime: peptidaze, lipaze, amilaze, si nucleaze. Celulele ductale
secreta zilnic 1200-1500ml suc pancreatic cu continut mare de Hco3 ce neutralizeaza
aciditatea gastrica. Secretia pancreatica contine electroliti, enzime(amilaze, lipaze,
proteaze).
Secretia biliara este necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru
excretia unor substante insolubile in apa( colesterol, bilirubina) . secretia ajunge
intre 250-110ml/zi si este stocata in vezica biliara in perioadele interdigestive. Se
elibereaza in duoden inperioadele digestive.este alcatuita din acizi , pigmenti biliari,
fosfolipide, colesterol si electroliti. Vezica biliara are o capacitate de 20-60ml.
Stimularea vagala a vezicii determina contractia ei si relaxarea sfincterului Oddi.
Intestinul secreta mucus( gl. Brunner-duoden, criptele Lieberkuhn-epiteliul
interstitial), enzime(peptidaze, dizaharidaze, lipaze), apa, electroliti.
La nivelul intestinului subtire sunt absorbite glucide, proteine, lipide, apa,
electroliti, vitamine si minerale.
Glucidele reprezinta 50-60% din dieta(250-800 g/zi). Cele mai importante
sunt sucroza, lactoza,si amidonul. Celuloza, desi prezent in alimentatia noastra nu
poate fi digerat. Pentru a fi absorbite ele ajung la stadiul de monozaharide. Digestia
amidonului incepe in cavitatea bucala sub actiunea
amilazei salivare si continua in intestinul subtire sub actiunea amilazei pancreatice si
sub actiunea dizaharidazelor. Produsii finali ai glucidelor sunt fructoza, glucoza si
galactoza. Acestea ajung in capilare prin transport activ sau prin difuziune facilitata.
Proteinele necesare unui adult sunt de 0,5-0,7 g/kg corp/zi. Pentru a fi
absorbite proteinele sunt transformate in polipeptide si aminoacizi .
Aportul de lipide zilnic este de 25-160g/zi. Pentru a fi absorbite ele trebuie sa
devina solubile in apa. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul secretilor biliare. Lipidele
sunt transformate in monogliceride si colesterol dupa care interactioneaza cu micelii
si sunt absorbite in ileonul terminal. In enterocite monogliceridele formeaza 2-
monogliceridele care in combinatie cu acizii grasi formeaza trigliceridele.
Lipofosfatidele in combinatie cu acizii grasi formeaza fosfolipidele .
Apa se absoarbe pasiv in intestin , vitaminele insolubile intra in alcatuirea
miceliilor si se absorb impreuna cu celelalte lipide. Absorbtia calciului este facilitata
de vitamina d iar absorbtia fierului de vitamina c.
Digestia in intestinul gros are ca scop absorbtia apei si a electrolitilor,
depozitarea materiilor fecale. Aici au loc miscari de amestec si de propulsie. La
nivelul colonului se pot absoarbe pana la 2-3 litri de apa /zi. Colonul absoarbe cea
mai mare parte a sodiului si clorului. Potasiul este secretat de catre colon. Acestea
sunt influentate de aldosteron.
Astfel bolul alimentar isi indeplineste functia de materie prima, combustibil al
organismului, descompunandu-se in particule microscopice ajungand in

2
celulaproducand reactii anabolice si catabolice. De aici incepe metabolismul
intermediar.
Glucidele:
-Prin oxidarea pana la Co2 si apa a unui gram de glucoza se elibereaza 4,1 kcal.
-fac parte din structura acizilor nucleici
Lipidele:
-un gram de lipid catabolizat pana la Co2 si apa elibereaza 9,3 kcal
-intra in constructia membranelor celulare
-izolator termic
Proteinele:
-prin arderea unui gram de proteine se obtin 4,1 kcal
-rol de enzime, pigmenti respiratori ai sangelui, anticorpi, in coagulare, in contractia
musculara, in echilibrul acido-bazic, precursori ai ciclului Krebbs
Necesarul zilnic al unul om este de 2500-5000 kcal/zi. Astfel o alimentatie
adecvata si variata ne poate oferii toate elementele de care avem nevoie.