Sistemul digestiv la om

1. Componentele tubului digestiv

 Cavitate bucala
 Faringe ( nazofaringe , orofaringe, laringofaringe) * segment comun
sistemelor digestiv si respirator*
 Esofag
 Stomac
 Intestin subtire ( duoden, jejun, ileon)
 Intestin gros ( cec, colon ( ascendent, transvers, descendent, sigmoid) )
 Rect

2. Glandele anexe ale tubului digestiv

 Salivare ( submandibulare, sublinguale, parotide)

 Ficatul
 Panceasul

3. Componentele din structura peretelui tubului digestiv

 Tunica interna ( mucoasa )( formata din epitelui pavimentos stratificat, la

nivelul segmentelor unde se realizeaza numai tranportul alimentelor , si dintr-
un epiteliu cilindric unistratificat in rest)
 Tunica submucoasa ( tesut conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat
( plexul nervos veg. Meissner) ; ( la nivelul stomacului si al duodenului 
glande de tip mucos) ; ( la nivelul esofagului, stomacului, int. subtire si gros,
tunica e despartita de mucoasa printr-o patura bistratificata de tesut muscular
numita musculara mucoasei care, prin contractie, determina aparitia plicilor.
 Tunica musculara (tesut muscular striat la nivelul cav. bucale, faringelui si
portiunii superioare a esofagului si din tesut muscular neted in rest) ( e dispus
in doua straturi ( extern- longitudinal si intern – circular), ( la niv. Colonului-
teniile), ( in anumite zone- sfinctere – anal, Oddi, ileo-cecal, cardia, piloric) ,
(sfincterul anal – grosimea acestei tunici- plexul nervos Auerbach)
 Tunica externa ( tesut conjunctiv lax- faringe, esofag, port. Inferioare a
rectului ), (stomac, int.subtire si gros- alcatuita din seroasa peritoneala)
 4. Structura unei vilozitati intestinale

 Exterior ( epiteliu unistratificat  celule care au microvili la polul apical)

 Tesut conjunctiv  corionul mucoasei
 Vascularizatie  venula, arteriola, capilare, vas limfatic  CHILIFER
CENTRAL
 Celule secretoare Brunner
 Cripta intestinala Lieberkuhn
 Inervatie - Extrinseca – plexurile prevertebrale ( celiac, mezenteric
superior) + fibrele nervului VAG
-Intrinseca - plexurile Meissner si Auerbach

5. Sucurile digestive

 Saliva
 Sucul gastric
 Sucul pancreatic
 Sucul intestinal
 Bila

6. Tipuri de enzime si actiunile lor

 SALIVA – doar enzime glicolitice

Ptialina ( amilaza salivara) : amidonul preparat --- dextrine + maltoza

 SUCUL GASTRIC – enzime proteolitice si lipolitice

Pepsina : proteine ( 20-30%) ---- albumoze + peptone

Labfermentul : cazeinogenul solubil in lapte --- paracazeinat de ca insolubil
Gelatinaza : gelatina --- gelatina hodrolizata
Lipaza gatrica : lipide emulsionate --- glicerina + acizi grasi
  SUCUL INTESTINAL – enzime lipolitice , glicolitice, proteolitice

 LIPAZE
Lipaza intestinala : lipide emulsionate --- glicerina + 3 acizi grasi

 DIZAHARIDAZE
Maltaza : maltoza --- glucoza + glucoza
Izomaltaza : izomaltoza --- glucoza + glucoza
Zaharaza : zaharoza --- glucoza + fructoza
Lactaza : lactoza --- glucoza + galactoza

 PEPTIDAZE
Tripeptidaze : tripeptide --- dipeptide + aminoacizi
Dipeptidaze : dipeptide --- aminoacizi + aminoacizi

 SUCUL PANCREATIC – enzime glicolitice, proteolitice , lipolitice

Amilaza pancreatica : amidon crud --- maltoza

Lipaza, colesterollipaza, fosfolipaza pancreatica ( in prezenta sarurilor biliare)
Tripsina/ Chimotripsina : proteine nedigerate in stomac
7. Absorbtia intestinala

 Defineste procesul prin care are loc trecerea produsilor rezultati in urma digestiei
catre sange si limfa. Este favorizata la nivelul intestinului subtire, deoarece
 Exista o suprafata mare de contact , datorita struct. specifice a mucoasei
 Distanta pe care moleculele o au de strabatut este mica, grosimea peretelui
fiind minima la acest nivel
 Reteaua vasculara de la nivelul vilozitatilor este foarte bogata , iar, printr-un
mecanism reflex, cantitatea de sange de la acest nivel poate creste in timpul
perioadei de digestie
 Miscarile contractile ale vilozitatilor inlesnesc tranzitul substantelor absorbite

 GLUCIDELE
  3 glucide majore : sucroza, lactoza, amidon
 Celuloza nu este digerata
 Aportul zilnic ----- 250-800 g/zi = 50-60% din dieta
 Produsii finali : glucoza, galactoza ( sistem de transport Na-dependent),
fructoza (difuziune facilitata)
 Enterocite – membrana bazo-laterala ( d.facilitata) – capilare din vilozitati

 PROTEINELE
 La adult , dieta proteica = 0,5-0,7 g/kg corp
 Pentru absorbtie, trebuie sa fie transformate in oligopeptide si AA
 Mai multe sisteme de transport active Na-dependent
 Practic, toata cantitatea de proteine e absorbita la nivelul intestinului subtire
 Orice proteine apare in scaun provine din detritusuri celulare sau din bacteriile
din colon

 LIPIDELE
 Aportul zilnic : 25-160 g
 Lipidele se absorb prin difuziune pasiva
 Pentru a fi absorbite, ele trebuie sa fie hidrosolubile ( cu ajutorul sarurilor
biliare)
 Pentru a fi digerate , ele trebuie sa fie emulsionate ( transformate in picaturi cu
diametru <1 micron )
 TG , fosfolipidele si colesterolul se combina cu proteinele din epiteliul
celulelor intestinale, rezultand CHILOMICRONII , forma in care trec in
chiliferul central
 Lipidele trec in circulatia LIMFATICA

 APA SI ELECTROLITII
 APA : pasiv, izoosmotic, ca urmare a gradientului osmotic creat prin absorbtia
electrolitilor si a subst. nutritive
 NaCl : Na—activ ; Cl—pasiv
 VITAMINE SI MINERALE
 Vitamine liposolubile ( A, D, E , K)- intra in alcatuirea miceliilor – int.
 proximal
 Vitaminele hidrosolubile – transport facilitat sau sistem Na-dependent – int.
proximal
 Ca – transport legat de membrana celulara si activat de vitamina D
 Fierul – in jejun si ileon. Fe ( 2+) se absoarbe mai usor decat Fe ( 3+).
Vitamima C stimuleaza absorbtia sa.