ANATOMIA FUNCTIONALA A STOMACULUI

Segmentul digestiv cuprins

ntre esofag i duoden
Comunic cu esofagul prin
orificiul cardia i cu duodenul
- prin orificiul piloric.
Are o lungine de 20 cm i o
capacitate de aprox. 2000 ml
Este un organ cavitar, fiind
compus din:
- fundul stomacului sau fornixul
- corpul stomacului;
- regiunea antro-pilorica
formata din antru si canalul
(vestibulul) piloric. Acesta se
deschide in duoden prin
orificiul piloric, strajuit de
 Datorit unor caracteristici
structurale i funcionale,
stomacul este divizat in:
Poriunea vertical sau
proximala - fundul i corpul
stomacului este considerat
stomacul acid, deoarece
glandele de aici secret HCl i
pepsinogen n cantitate mare.
Rolul dominant este de
Poriunea orizontal depozitare.
sau distala formata din antrul
piloric i canalul piloric este considerat stomacul
alcalin, glandele de aici secretnd mucus i gastrin
n cantitate mare.
Activitatea motorie a acestui segment se caracterizeaz
prin micri de amestecare i propulsie a
ANATOMIA FUNCTIONALA A STOMACULUI
n structura peretelui
stomacului se disting
tunicile clasice:
- t. seroas - peritoneul
visceral, care acopera o mare
parte din stomac;
- t. muscular formata din
fibre longitudinale (la
exterior), fibre circulare (la
mijloc) si oblice la interior.
ntre stratul longitudinal si
Despopoulos, Color Atlas of Physiology 2003 Thieme
circular se gsete plexul
- t. submucoas contine vase de Auerbach = myenteric
sange, limfatice si plexul
Meissner, care controleaz n special plexus , care
fluxul coordoneaz
circulator i
activitatea secretorie a stomacului. activitatea motorie
spontan.
La limita dintre mucoas i submucoas se gsete un strat
foarte subire de fibre musculare, reprezentnd muscularis
mucosae, care asigur cutarea, plierea mucoasei.
 n mucoasa stomacului se gasesc glandele gastrice

- Sunt glande tubulare formate din: baza, gat sau

colet si istm
- Se deschid la nivelul criptelor sau foveolelor
mucoasei
-Secreta mai multe tipuri de substante, in functie
de localizare - fundica sau pilorica, predominnd un
anumit tip de secretie (vezi tabel)

Despopoulos, Color Atlas of Physiology 2003 Thieme

Glanda pilorica http://en.wikipedia.org
 SECRETIA GLANDELOR GASTRICE
Portiun
Regiunea din stomac
ea din Tipul de celule Ce secreta ?
unde se gasesc
glanda

Pilorica.
Istm Celule mucoase Mucus si bicarbonat In numar mic in regiunea
cardia si fundica.

Fundica si a corpului
Gat Celule parietale Acid clorhidric si factor gastric.
(coletul) sau oxintice intrinsec In numar mic in regiunea
cardia si pilorica.

Pricipale sau
Enzime: pepsinogen, Predomina in regiunea
chief sau
renina. fundica
zimogene.

Baza Celule entero- Predomina in regiunea

Hormoni: gastrina,
(fundul) endocrine. pilorica
histamina, endorfine,
Sistemul APUD In numar mic in regiunea
serotonina,
sau sistem cardia si a fundului.
cholecystokinina si
neuroendocrin Se continua la nivelul
somatostatin.
difuz digestiv. intestinului subtire (duoden)

n componena glandelor gastrice se gsesc i

celule cu activitate endocrin, reunite sub
denumirea de APUD sau sistem
neuroendocrin difuz digestiv (APUD: Amine
Precursor Uptake and Decarboxylation.
 FUNCTIILE STOMACULUI
Stomacul are 3 funcii majore:
Secretorie mucoasa gastric conine celule
glandulare care sintetizeaz i secret substane
organice enzime, mucus, factor intrinsec Castle i
anorganice acid clorhidric, ap, electrolii.
Motorie, care const n amestecul alimentelor solide
cu sugul gastric i eliminarea intermitent a chimului
gastric format, n duoden.
Endocrin: glandele din mucoasa antro-pilorica
(poriunea terminal a stomacului), ca i glandele din
mucoasa duodenal sintetizeaz peptide reglatorii cu
rol de hormoni locali (sistemul APUD): gastrina,
histamina, somatostatin, serotonin, enkefaline,
bombesina etc.
Funcia de absorbie este minim la nivelul
Datorita acestor functii, stomacul realizeaza
urmatoarele activitati:

Depoziteaz alimentele;

Asigur amestecarea alimentelor cu sucul

gastric i evacuarea n segmentele digestive
inferioare;

Asigura digestia unor principii alimentare

sub aciunea enzimelor gastrice;

Transform fierul n form absorbabil;

Aciune antibacterian - prin lizozim i pH-ul

acid.
 FUNCTIA SECRETORIE A STOMACULUI

SUCUL GASTRIC
Glandele gastrice si celulele epiteliale din mucoasa gastrica secreta o
serie de produsi organici si anorganici, al caror amestec formeaza sucul
gastric.
Sucul gastric contine: HCl, enzime (pepsina, labfermentul), mucus, factor
intrinsec Castle, electroliti, bicarbonat si apa.
Secretia de HCl
Cand celulele parietale (oxintice) sunt stimulate se secreta HCL in concentratie
foarte mare, cu un pH de 0,8. La acest pH, concentratia ionilor de H+ este de 3
milioane de ori mai mare decat in sangele arterial.
Acidul Clorhidric (HCl) este secretat n microtubulii din celulele parietale, prin
mecanism activ. La suprafaa apical, aceste celule prezint microvili, care conin
microfilamente de actin.
Cnd celulele sunt stimulate, tubulo-veziculele ader la microtubuli si se activeaz
canalele ionice de Cl i K.
Ionii de H provin din disocierea apei i sunt transportai activ, la nivelul acestor
canalicule prin pompa ATP-azic de protoni, prin care hidrogenul este introdus n
microtubuli, iar potasiul este scos n citoplasm
 ETAPELE SECRETIEI de HCl pompa de
protoni
1. Cl- este activ transportat din citoplasma celulei parietale
in lumenul canaliculului (pompa de Cl), iar ionul de Na+
este transportat in sens invers.
Acest transport creeaza un potential negativ de - 40 pana
la 70 mV care permite difuziunea ionilor de K+ si a unor
cantitati mici de sodiu din citoplasma in canaliculi.
2. n celula parietala, apa disociaza in H+ si ioni hidroxil,
OH_. Ionii de H+ sunt apoi transportati activ in canaliculi,
la de
Ionii schimb cu K+, proces catalizat de ATP-aza H+,K+
Na+ sunt
reabsorbiti
numita activ printr- de protoni.
si pompa
o pompa de sodiu
separata, iar cei de K+
printr-o pompa de K+.
Astfel, cea mai mare
parte a ionilor de K si
Na care au difuzat in
canaliculi sunt
reabsorbiti in
ETAPELE SECRETIEI de HCl pompa de
protoni - continuare
In canalicului raman
ionii de H care
formeaza HCl impreuna
cu Cl.
Din canaliculi, HCl este
transportat in lumenul
glandei (pH <0,8), iar
de aici in lumenul
stomacului, unde HCl
este diluat, pana se
ajunge
3. Apa la un pH
trece in de 1-2.
canaliculi prin
osmoza.
n final, canaliculii
contin: apa, HCl,
KCl si mici
ETAPELE SECRETIEI de HCl pompa de
protoni - continuare
4. La final, CO2 format local sau venit din sange se combina
cu ionul hidroxil sub actiunea anhidrazei carbonice si se
formeaza acidul carbonic. Acesta disociaz i formeaz
HCO3- (bicarbonatul). Bicarbonatul difuzeaza in lichidul
extracelular (si apoi in sange), la schimb cu ionii de Cl-.
Bicarbonatul plasmatic generat acum serveste ca baza
tampon pentru neutralizarea acizilor rezultai din
procesele metabolice.
Formarea si eliminarea bicarbonatului in timpul sintezei
de HCl explica alcalinizarea pH-ului sangelui, in timpul
digestiei gastrice.
Ionii de hidrogen, datorit gradientelor de concentraie au
tendina de retrodifuziune (intoarcere) n mucoas.
Acestei tendine i se opune bariera gastric, format din stratul
de mucus protector, secreia alcalin (bicarbonat) i
membrana celulelor din mucoasa gastric.
Distrucia acestei bariere duce la retrodifuziunea rapid a ionilor de
hidrogen, cu producere de leziuni ale mucoasei = ulceratie.
Distruciile tisulare sunt urmate de eliberarea de histamin, ceea ce
va determina stimularea secreiei acide, ntreinnd retrodifuziunea
ionilor de hidrogen.
Pompa de H si deci secretia acida poate fi inhibata prin
administrarea de inhibitori ai pompei de protoni.
Cei mai cunoscuti sunt derivatii de benzimidazole Omeprazol,
Lansoprazole, Esomeprazole, etc.
O noua generatie de inhibitori este cunoscuta sub denumirea de
derivati de imidazopyridin.
O alta categorie de substante care scad secretia acida
sunt blocantii de receptori H2 (receptori pentru legarea histaminei)
- cimetidina, ranitidina, famotidina. Prin blocarea acestor receptori
de pe membrana celulei parietale, histamina nu-si mai poate
 Rolurile acidului clorhidric din sucul gastric

- confer pH-ul optim pentru aciunea enzimelor

gastrice;
- aciune bactericid
- favorizeaz transformarea Fe3+ n Fe2+ absorbabil;
- stimuleaz eliberarea bilei.
- solubilizeaz i pregtete proteinele pentru a fi
digerate de pepsin.
 FUNCTIA SECRETORIE SECRETIA DE ENZIME

Celulele peptice sau principale sau chief sau zimogene ale

glandelor din mucoasa gastrica (localizate predominant in
regiunea fundica) secreta: pepsinogen, labferment, lipaza,
gelatinaza.
Pepsinogenul este forma inactiva, de proenzima a
pepsinei, principala enzima proteolitica a sucului gastric.
Rolurile pepsinei
1. Hidrolizeaz i diger proteinele, solubilizate n prealabil
de acidul clorhidric transformndu-le n peptide mai mici:
albumoze primare, secundare i peptone.;
Pepsina acioneaz asupra albuminelor, globulinelor,
caseinei i condrinei, dar nu acioneaz asupra mucinei,
keratinei i nucleoproteinelor.
Este responsabil de 15 % din digestia proteinelor.
2. La adult, n absena labfermentului, realizeaz digestia
proteinelor din lapte.
 FUNCTIA SECRETORIE SECRETIA DE ENZIME

Labfermentul - ENZIM PROTEOLITIC prezent numai

n secretia gastric a sugarului
Rol: n prezenta Ca2+, coaguleaza laptele,
transformand cazeina in paracazeinat de calciu.
Gelatinaza - ENZIM PROTEOLITIC
Rol: aciune lichefiant asupra ctorva
proteoglicani, n special asupra gelatinei.
Lipaza - ENZIM LIPOLITIC
Rol: hidrolizeaz lipidele fin emulsionate din
lapte, fric, maionez .
FUNCTIA SECRETORIE SECRETIA DE MUCUS
Mucusul reprezinta AMESTECUL UNEI GLICOPROTEINE NUMIT
MUCIN CU APA. Este secretat de celulele mucoase de
suprafa, mai ales cele de la nivelul glandelor pilorice.
Roluri:
1. Protecie mecanic i chimic a mucoasei
gastrice.
Formeaz un gel alcalin care se dispune pe suprafaa
epiteliului gastric, realiznd protecia mpotriva digestiei
mucoasei de ctre pepsin i HCl.
Alturi de HCO3- formeaz bariera alcalin,
protectoare a mucoasei gastrice;
2. Lubrefiaz alimentele, favorizand formarea chimului
gastric.
Mucusul gastric este o substan vscoas, cu o consisten
asemntoare unui gel. Are o grosime variabil, de 0,1 -0,5 mm.
Stratul de mucus se nnoiete permanent, secreia sa fiind
continu, dar este mai abundent dup alimentaie.
Reine n grosimea sa apa i bicarbonatul, cu acesta din urm
formnd o barier alcalin care mpiedic digestia mucoasei
 SECRETIA DE MUCUS - continuare
Producia de mucus este dependent de un flux
sanguin normal i este stimulat de:
prostaglandine, acetilcolin, gastrin,
histamin, glucagon, iar pe cale nervoas de
nervul vag.
Inhibiia secreiei este determinat de
atropin (anticolinergic care acioneaz prin blocarea
receptorilor muscarinici, M),
glucocorticoizi hormoni secretai de
corticosuprarenal
antiinflamatorii nesteroidiene: aspirin, ibuprofen,
indometacin, care prin inhibiia enzimei ciclooxigenaz
deprim producia de prostaglandine.
Bariera de protecie a mucoasei gastrice format din mucus i
bicarbonat, poate fi degradat sub aciunea:
Pepsinogenului i acidului clorhidric n exces. Secreia
de HCl n exces poate fi deprimat prin administrarea de
inhibitori ai pompei de protoni.
Infeciei cu Helicobacter Pylori. Implicarea acestei
bacterii n producerea ulcerului gastric explic tratamentul cu
antibiotice, alturi de inhibitori ai sintezei de HCl;
Prin alterarea secreiei de mucus att din punct de
vedere cantitativ, ct i calitativ;
Prin administrarea de aspirin i alte medicamente
antiinflamatorii nesteroidine, indicate pentru tratarea
durerii, febrei i a inflamaiei.
Aceste medicamente inhib Ciclooxigenaza 1 (COX1), enzima care
intervine n sinteza prostaglandinelor (PG). Scznd cantitatea de
PG, acestea nu-i vor mai exercita efectul de stimulare a secreiei de
mucus i bicarbonat.
Lipsit de bariera protectoare, mucoasa gastric este supus
 FUNCTIA SECRETORIE SECRETIA DE
FACTOR
FACTORUL INTRINSEC INTRINSEC
(FI) sintetizat in celulele oxintice,
parietale ale mucoasei gastrice, alturi de HCl.
ROL. Absorbia vitaminei B12 (ciancobalamina).
FI formeaz un complex cu vit. B12, form sub care este
absorbit n intestinul subire.
De aici, vit. B12 este preluat de transcobalamin i
transportat n plasm.
Cel mai important rol al Vit B12 este in sinteza acizilor
nucleici
Cnd FI este absent sau n cantitate mic (rezectie gastrica
sau gastrita atrofica), apare deficitul de vit. B12, care
determin anemia megaloblastic Biermer, numit i
anemia pernicioas.
Deficitul de vitamina B12 afecteaza toate liniile celulare cu
indice mitotic mare, producand alterari severe ale sistemului
digestiv, sanguin.
 Mucoasa gastrica mai secreta:

ELECTROLII: H+, Na+, K+, Mg+, Ca++

(cationi); Cl, HPO4 , SO4(anioni)

BICARBONAT (HCO3-) este secretat de ctre

celulele mucoase.
Difuzeaz n stratul de mucus unde
tamponeaz HCl care difuzeaz din lumen n
mucoas, protejnd mucoasa gastric de
aciunea HCl.

APA zilnic, stomacul unui adult secret cca.

2 2,5 l de ap.
 FAZELE SECRETIEI GASTRICE
Sucul gastric este secretat in 3 faze: cefalic, gastric i
intestinal.
1.Faza cefalic asigura 30% din secreia gastric.
Este iniiat de ptrunderea alimentelor n gur (reflex
neconditionat), dar si de vazul, evocarea sau mirosul
alimentelor (reflex conditionat).
Secreia se obine dupa 5-10 minute, se nregistreaz un
maximum la o jumtate de or, care se menine pe parcursul
unei ore. Se produc aproximativ 500 ml de suc gastric, care
este considerat sucul de apetit, bogat n acid clorhidric.
Reglarea acestei faze se face predominant prin mecanism
nervos asigurat de reflexe necondiionate i condiionate.
Reflexele necondiionate sunt declanate de
ptrunderea alimentelor n gur, cnd sunt stimulai
receptorii gustativi. Informaia parcurge fibrele aferente
ale nervilor IX, X.
Ajunge la centrul gastrosecretor din bulb (nucleul
REGLAREA FAZEI CEFALICE continuare
Reflexele condiionate - sunt reflexe vagale mediate
de cortexul cerebral
Sunt declansate de vederea/evocarea alimentelor sau mirosuri
apetisante. Informatiile ajung pe cile specifice la proieciile
corticale ale analizatorilor respectivi, de unde excitatia ajunge
la hipotalamus si de aici la centrul gastro secretor
bulbar, avnd ca rezultat stimularea secreiei, pe cale
vagal.
Hipotalamusul mai intervine si prin secretia de factori de
eliberare (liberine) cum este CRH-hormonul de eliberare a
adrenocorticotropului. CRH stimuleaz secreia de ACTH in
hipofiza anterioar, iar acesta va aciona asupra
corticosuprarenalei, stimulnd secreia de glucocorticoizi -
cortizol, care la nivelul mucoasei gastrice stimuleaz celulele
parietale.
Stimuleaz de asemenea si celulele G, secretoare de
gastrin care, la rndul lor vor stimula secreia de
HCl.
 REGLAREA FAZEI CEFALICE continuare

Vagul este un nerv parasimpatic, cu fibre colinergice i fibre

necolinergice.
La terminaia fibrelor colinergice se elibereaz mediatorul chimic
numit acetilcolin, care acioneaz pe receptorii muscarinici M.
Prin fibrele colinergice stimuleaz secreia de HCl, pepsin,
mucus, gastrin i histamin.

La nivelul fibrelor
necolinergice se
elibereaz enkefaline,
bombesin,
vagogastron sau
bulbogastron.
Enkefalinele stimuleaza
secreia prin creterea
circulaiei sanguine i
creterea eliberrii
de histamin.
FAZELE SECRETIEI GASTRICE faza
gastrica
2. Faza gastric va continua secreia declanat in faza
cefalic.
Aceast faz se activeaz la intrarea alimentelor n stomac.
Asigur 60% din rspunsul secretor, avnd o laten de 30-60 minute, un
maximum la 2 ore i o durata de 4-5 ore.
Se secret un suc foarte acid i cu putere peptic mare (cantitate mare de
pepsina).
La controlul acestei faze particip att mecanismul nervos, ct i cel
umoral care este predominant.
Mecanismul nervos este declanat de distensia peretelui la
patrunderea bolului alimentar i activarea receptorilor de intindere. Se
declaneaz atat reflexe locale coordonate de plexurile intramurale, ct i
reflexe vagale (vago-vagale).
Mecanismul umoral este realizat n principal prin sinteza si eliberarea
de gastrin i histamin.
Gastrina se secreta in: celulele G ale mucoasei gastrice din
regiunea antro-piloric, la contactul cu produii de digestie
proteic; mucoasa duodenal; anumite segmente ale sistemului
nervos (hipotalamus);
 FAZELE SECRETIEI GASTRICE faza
gastric - continuare
Rolurile gastrinei:
principala aciune fiziologic const n stimularea secreiei
de HCl, pepsinogen si factor intrinsec (faza gastric a
secreiei gastrice);
alte aciuni:
- rol trofic: stimuleaz creterea mucoasei gastrice i
a intestinului subire;
- stimuleaz motilitatea gastric;
- stimuleaz secreia de histamin din celulele like-
enterocromafine;
- stimuleaz secreia de insulin, dar numai dup un
prnz cu proteine.
FAZELE SECRETIEI GASTRICE faza intestinala

3. Faza intestinal - asigur aproximativ 10% din

rspunsul secretor i se declaneaz prin ptrunderea
alimentelor n intestin.
Controlul acestei faze se realizeaz att prin mecanism
nervos, ct i umoral, care este predominant.
Mecanismul nervos este declanat de distensia
duodenal i are drept ci de conducere a stimulilor,
nervul vag.
Mecanismul umoral are dou componente - una
stimulatoare i alta inhibitoare.
Componenta stimulatoare -mai puin important. Este
asigurat de gastrina secretat la nivel duodenal si de
motilin i bombesin. n acesast faza, secreia de
gastrin este redus, deoarece aciditatea chimului
gastric deprim celulele G din duoden
Componenta inhibitoare - mai important. Este
activat prin ptrunderea chimului gastric acid, cu
pH-ul redus, n duoden i prin prezena grsimilor.
 FUNCTIA ENDOCRINA A STOMACULUI
n structura glandelor din mucoasa gastrica (ca si in cea duodenala)
se gasesc i celule cu activitate endocrin cunoscute sub denumirea
de APUD sau sistem neuroendocrin difuz digestiv. APUD: Amine
Precursor Uptake and Decarboxilation).
Din aceast clas fac parte diverse celule:
- celulele G care secret gastrin;
- celulele enterocromafin like (ECL), care secret histamin
si catecolamine.
- celulele D care secret somatostatinul;
- celulele enterocromafine, care sunt mai abundente n antrul piloric i la
nivelul duodenului, care secret serotonina;
- celule L care secret glucagon;

Aceste celule elibereaz hormoni gastro-intestinali, care stimuleaz

sau inhib activitatea secretorie i motorie digestiv sau au doar un
rol modulator al acestor procese.
Gastrina vezi slide de mai sus
Histamina
Intervine n asigurarea mecanismului umoral de reglare a
secreiei gastrice, alturi de gastrin.
Este eliberat de celulele enterocromafin like (ECL) din
mucoasa gastric si duodenal (celule APUD) si de
mastocite, n urma stimulrii vagale
ROL: sensibilizeaz receptorii glandelor gastrice la
actiunea gastrinei i acetilcolinei.
Acioneaz pe 3 tipuri de receptori:
- H1 - produc vasodilataie, hipotensiune i contracia
musculaturii netede intestinale i bronice;
-H2 - creterea secreiei gastrice, n special a HCl si
activeaz anhidraza carbonic
Acesti receptori pot fi blocati prin administrare de
cimetidina, ranitidina, famotidina etc. In acest fel,
histamina nu-si mai poate exercita rolul de stimulator al
productiei de gastrina si HCl
-H3 - intervin n modularea cantitii de histamin
eliberat.
 FUNCTIA ENDOCRINA A STOMACULUI
Catecolaminele - Sistemul nervos simpatic are n general
un efect trofic asupra mucoasei gastrice.
n condiii de stres intens, se stimuleaz componenta
simpatic hipotalamic, se elibereaz catecolamine in
cantitate mare (inclusiv la nivelul
medulosuprarenalei)
ROL: stimuleaza eliberarea gastrinei, histaminei i creste
secreia gastric.
Ghrelin hormon secretat de glandele din mucoasa
fundica a stomacului si in pancreas care stimuleaza pofta
de mancare (foamea) si favorizeaza depunerea de grasime
la nivel abdominal. Nivelul lui creste inaintea meselor si
scade dupa mas. Are actiune opusa leptinei secretata in
tesutul adipos, care declanseaza senzatia de satietate
Hormonii inhibitori = chalone.
enterogastronul hormon secretat de mucoasa
duodenal, la contactul cu produii de digestie
lipidic. Inhib secretia de gastrina
somatostatinul (GIF/GIH-Growth Inhibiting
 FUNCTIA MOTORIE a stomacului
Este spontana, autonoma. Suportul automatismului
digestiv este reprezentat de celulele pacemaker,
interstitiale Cajal, la nivelul carora se genereaza un
potential de actiune lent.
Functia acestor celule este modulata de neuronii
plexului mienteric Auerbach, iar acesta se afla la randul
sau sub actiunea modulatorie a sistemului nervos
vegetativ simpatic si parasimpatic.
Impulsurile generate n celulele pacemaker sunt
transmise fibrelor musculare netede care se contracta
sau se relaxeaza, realizand diferite forme de motilitate
(functia motorie a stomacului).
Functia motorie a stomacului consta in:
1. depozitarea unor cantitati mari de alimente pana cand
acestea vor putea fi procesate de sucurile digestive;
2. amestecarea alimentelor cu sucul gastric pana la
formarea unei mixturi semifluide numita chim gastric;
3. Evacuarea lenta a chimului in duoden, cu o frecventa
 FUNCTIA MOTORIE
Cand alimentele patrund in stomac prin orificiul cardia,
fibrele musculare din peretele gastric se destind.
Se declanseaza o inhibitie cu punct de plecare in neuronii
inhibitori ai plexului mienteric care scade tonusul
muscular, producand relaxarea stomacului; acest lucru
permite intrarea unor cantitati variabile de alimente,
intre 0.8 - 1.5 litri.
Alimentele aflate
Presiunea din langaramane
stomac mucoasa scazuta daca nu se
gastrica
depasestevinlimita
in contact imediat
de 1,8 litri. cu
sucul gastric.
Apar unde lente peristaltice
circulare care se propaga din
jumatatea corpului pana la antrum,
cu o frecventa de 3 - 4/minut. Ele
cresc in intensitate pe masura ce se
apropie de antrum. Au rolul de a
amesteca alimentele cu sucul
gastric.
Simultan, in regiunea antro-pilorica
 FUNCTIA MOTORIE
In cea mai mare parte a timpului, contractiile ritmice sunt slabe si au doar
functia de a mixa alimentele.
In aprox. 20% din timp aceste contractii devin puternice si determina
evacuarea continutului stomacului.
Pe masura ce stomacul se goleste, contractiile peristaltice determina
mutarea alimentelor din corpul stomacului in antrum.
Alimentele solide raman in stomac pana cand sunt bine maruntite in
particule cu diametrul mai mic de 1 mm, rezultand un amestec semifluid
numit chim.
Evacuarea stomacului se face dupa un timp variabil, n functie de
consistenta alimentelor:
Prima care trece in duoden, dupa 10-12 minute este apa.
Substantele solide sunt evacuate dupa 3-4 ore, in ordinea: glucide,
proteine si la urma si lipidele.
Sfincterul piloric are mereu un tonus marit datorita unei stari de
semicontractii permanente. In ciuda acestui tonus, ramane suficient de
deschis pentru a permite trecerea apei si a substantelor fluide.
Undele peristalice, in plus fata de mixarea alimentelor produc de
asemenea si o actiune de pompa numita pompa pilorica.

Substantele nedigerabile os, fibre, corpi straini, nu sunt evacuate in

timpul fazelor digestive, ci in perioadele interdigestive prin contractii
speciale numite complexe motorii migratoare care apar la un interval
de 1,5 ore.

Contractiile de foame - cand stomacul este gol de mai multe ore (12
24 ore) apar contractiile ritmice de foame care devin tot mai puternice
daca nu mancam. Ele pot fuziona in contractii tetanice cu o durata de
2 3 minute.
Aceste contractii apar mai frecvent la persoanele tinere sanatoase
care au tonus gastrointestinal crescut, fata de persoanele mai in
varsta.
Apar de asemenea la persoanele cu hipoglicemie.
Uneori sunt insotite de dureri, motiv pentru care se numesc foame
dureroasa
In caz de infometare cresc in intensitate in urmatoarele 3 4 zile,
dupa care slabesc treptat.
Motilitatea gastrica este stimulata de:
Factori nervosi: stimularea plexul mienteric si a SNV parasimpatic
Factori endocrini: gastrina si motilina.

Motilitatea gastrica este inhibata de:

Factori nervosi: reflexe enterogastrice cu punct de plecare in
duoden, mediate de plexul mienteric (neuronii inhibitori) si de nervii
simpatici.
Reflexele enterogastrice sunt declansate de: cresterea distensiei
duodenului, scaderea pH-ului si a osmolaritatii chimului gastric la 3,5
4, precum si prezenta in duoden a produsilor de digestie proteica.
Aceste reflexe inhiba pompa pilorica si contracta sfincterul piloric.

Factori endocrini: prezenta grasimilor si a acidului in chimul gastric

care trece in duoden determina eliberarea din celulele sistemului APUD
a unor hormoni cu efect inhibitor: colecistokinina, secretina si gastric
inhibitory peptide (GIP).