Recuperare lucrari practice-hemostaza

Student: Sandu Valentina Denisa

FIBRINOLIZA

Fibrinoliza reprezinta procesul de distrugere fiziologică a depunerilor de fibrină

(proteină filamentoasă conţinută în sânge cu rol în coagulare) sub acţiunea
plasminei (forma activă a plasminogenului elaborat în ficat).Fibrinoliza are deci
rol invers, dar complementar, celui indeplinit de factorii coagulării.

Sistemul fibrinolitic este format din activatori si inhibitori ai fibrinolizei.Buna

functionalitate a acestiu sistem are drept efect pe de o parte degradarea
cheagurilor de fibrina de la suprafata endoteliilor vasculare lezate, prevenind
astfel trombozele vasculare, iar pe de alta parte, evitarea lizei premature a
fibrinei si implicit aparitia hemoragiilor.

Plasminogenul este o beta globulina de origine hepatica. Ea reprezinta

precursorul inactiv al plasminei; el este activat de c tre activatorul tisular al
plasminogenului sau de urokinaza.

Conform ipotezei lui Sherry, plasminogenul si proactivatorul sau sunt înglobati

în cheagul de fibrina în momentul formarii acestuia, în circulatie fiind adsorbiti
pe moleculele de fibrinogen.

Cheagul de fibrina odata format la nivelul leziunii vasculare, stimuleaza celulele

endoteliale care eliberareaza lizokinaza si activatori tisulari. Acestia patrund în
cheag si sunt responsabili de activarea proactivatorului si apoi a
plasminogenului în plasmin

Plasmina rezultat în urma activarii plasminogenului este o

enzim proteolitic care poate degrada preferential fibrina dar si alte substante
proteolitice: fibrinogenul, FV, FVIII, AT-III.

De retinut este faptul c plasmina actioneaz numai în interiorul cheagului de

fibrin , orice cantitate cât de mic de plasmin ce iese din cheag fiind inactivat de
alfa2 atiplasmina din plasm
Actiunea plasminei asupra fibrinei duce la disparitia cheagului datorita digestiei
proteolitice a acestuia. Din fibrina se formeaza peptide (FDP-produsi de
degradare ai fibrinei) care au proprietati anticoagulante. FDP cu molecula mare
(X, Y) inhiba polimerizarea monomerilor de fibrina iar cele cu molecula mica (D,
E) inhiba aderarea si agregarea plachetara.

Reglarea procesului fibrinolitic

Fibrinoliza fiziologica este rezultatul interactiunii complexe între factorii
activatori si factorii inhibitori.

Activatorii fibrinolizei:activatorul tisular al plasminogenului (t-PA)

Acest activator se gaseste mai ales în endoteliul venelor de calibru mic. Este
sintetizat în citoplasma celulelor endoteliale, este stocat în vezicule
citoplasmatice si apoi, în conditii de hipoxie, efort fizic sau administrare de
adrenalina sau vasopresina, prin stimulare beta adrenergica este eliberat.
Simultan se elibereaza si factorul von Willebrand. Concentratia acestuia în
plasm este foarte mic , el fiind rapid captat si inactivat în ficat

Urokinaza (activatorul plasminogenului de tip urinar) u-PA

Urokinaza este sintetizata în celulele endoteliale, epiteliale, în macrofage,

epiteliul mucoasei gastrice, sub forma inactiva de prourokinaza (proenzima cu
activitate redusa fibrinolitica în contact cu fibrina). Sub actiunea plasminei sau
kalikreinei, prourokinaza trece în forma sa activa, urokinaza care este si ea o
proteaza serinica. Sub aceast form poate fi decelabila în plasma, urina, lichid
seminal, colostru.

La nivelul celulelor epiteliale,u-PA are rolul de a degrada eventualele depozite

de fibrina, pentru a mentine permeabile, ductele si canalele excretoare.

Kinazele bacteriene: streptokinaza produsa de anumite tipuri de streptococci

hemolitici, stafilokinazele, kinaze ale bacilului Escherichia Coli, pseudomonas,
activeaza procesul fibrinolitic realizând complexe cu plasminogenul, pe care îl
activeaza.

Inhibitorii fibrinolizei:

Inhibitorii activatorului plasminogenului(PAI) inhiba atât t-PA cât si u-PA.

Alaturi de alfa1antitripsina, alfa 2 antiplasmina, antitrombina III, PAI-2 si C1-
inhibitor, face parte din familia serpinelor. Este sintetizat de hepatocite, de
celulele musculare netede si în granulele dense ale trombocitelor.
S-a constatat ca sinteza de PAI-1 la nivelul hepatocitelor este stimulata de
insulina în timp ce sinteza sa la nivel endotelial este stimulata de interleukina-1.
Stimularea în exces a sintezei de PAI-1 duce la aparitia efectelor nefaste, cum
ar fi incapacitatea de a resorbi depozitele de fibrina de la nivelul vascular,
accentuarea fenomenului de fibroza la nivelul unor organe cum ar fi pulmonul.

Alte substante proteice cu rol în inhibarea fibrinolizei sunt: alfa1-antitripsna,

alfa2-macroglobulina, inhibitorul fractiei C1 a sistemului complement.