Arterele comunica cu ventriculii, iar venele comunica cu atriile.

Artera aorta comunica cu

ventriculul stang, iar trunchiul arterei pulmonare comunica cu ventriculul drept. 4 vene
pulmonare comunica cu atriul stang, iar cele doua vene cave(superioara si inferioara)
comunica cu atriul stang.
Diabetul si insuficienta renala sunt cauza ale hipertensiunii arteriale, care se manifesta prin:
cefalee(durere de cap), ameteala.
Fumatul si socul sunt doua cauze ale infarctului, care consta in necroza testului miocardic.
Olfactia(mirosul) are rol in detectarea hranei, aprecierea calitatii alimentelor, detectarea
unor substante posibil nocive si declansarea unor reflexe digestive(salivatie, eliberarea
sucurilor gastrice).
Capsida virusurilor contine genomul viral si proteine. Genomul viral este alcatuit din ADN si
ARN.
Faringele este segmentul comun pentru sistemul respirator si digestiv.
Laringele apartine cailor respiratorii.
Chemoreptorii olfactivi la mamifere sunt neuroni bipolari, localizati in mucoasa olfactiva.
Neuronii bipolari sunt neuroni care o prelungire axonica si una dendritica.
Neuronii au doua tipuri de prelungiri: axon si dendrita.
Dupa numarul prelungirilor, axonii pot fi unipolari, bipolari, pseudounipolari, multipolari.
Neuronii unipolari au o singura prelungire axonica.
Neuronii bipolari au o prelungire axonica si o prelungire dendritica.
Neuoronii pseudounipolari au o prelungire care se divide in forma literei T, care formeaza
un axon si o dendrita.
Neuronii multipolari au o prelungire axonica si mai multe dendrite.

Trombocite sau plachetele sangvine au rol in coagularea sangelui.

Fazele mitozei sunt: interfaza(2n-cromozomi monocromatidici), profaza(4n-cromozomi
bicromatidici), metafaza(4n), anafaza(4n), telofaza(2n)
Cromozomii pot fi monocromatidici(2n) sau bicromatidici(4n).
In anafaza, cromozomii sunt monocromatidici; In metafaza si profaza cromozomii sunt
bicromatidici.
In urma mitozei rezulta 2 celule diploide, indentice cu celula mama.
In urma meiozei rezulta 4 celule haploide.
Celule haploide au 23 de cromozomi, iar celulele diploide au 46 de cromozomi.
Bila NU are enzime.
Bila este secretata de ficat in continu. In perioadele interdigestive, bila se depoziteaza in
vezica biliara si este eliminata in duoden in timpul digestiei.
Corpul ciliar este alcatuit din procese ciliare si muschi ciliar. Procesele ciliare secreta
umoarea apoasa care se afla in camera anterioara si in camera posterioara.
Endolimfa se afla in labirintul membranos, iar perilimfa se afla se labirintul osos.
Invelisurile axonului sunt teaca Scwann, teaca de mielina si teaca Henle.
Rinichiul este alcatuit din nefroni.
Venele cave ajung in atriul drept, iar artele pulmonare pleaca din ventriculul drept.
Sistemul nervoase se poate clasifica in functie de localizare in sistem nervos central si sistem
nervos periferic. Sistemul nervos central e alcatuit din encefal si maduva spinarii. Sistemul
nervos periferic e alcatuit din nervi si ganglioni.
Sistemul nervos se poate clasifica dupa functie, in sistem nervos somatic si sistem nervos
vegetativ. Sistemul nervos vegetativ poate fi simpatic si parasimpatic.
Ramele apartin increngaturii viermilor inelati si clasei oligochete.
Hemofilia este o boala genetica heterozomala.
Stomatele sunt structuri specifice plantelor cu rol in transpiratie.
Nutritia autotrofa e de doua tipuri: chemosinteza si fotosinteza.
Crossing-overul este shimb reciproc de gene intre cromozomii omologi.
Receptorii auditivi sunt situati in melcul membranos.
Diabetul zaharat este o boala a pancreasului.
Polidactilia este o boala in care pacientul se naste cu mai multe degete si e determinata de o
gena autozomala.
Organitele celulare sunt; REN, REG, ribozomi, dictiozomi, mitocondri, lizozomi si centrozomi.
Venele cave se deschid in atriul drept.
Trompa lui Eustachio se afla intre faringe si urechea medie.
Meioza este procesul prin care organismele formeaza gameti.
Sistola=contractia inimii
Diastola=relaxarea inimii
Un ciclu cardiac cuprinde o sistola si o diastola succesive.
Cele doua tipuri de tesut fundamental din frunza sunt tesut palisadic si tesut lacunar.
Ecuatia respiratie: C6H12O6+6O2=6CO2+6H20+energie
Ecuatia fotosintezei: 6CO2+6H20+saruri minerale=C6H12O6+6O2
Celula procariota are un singur cromozom si are nucleu mai putin diferentiat.
Doua exmple de organisme procariote sunt alge albastre-verzi si bacteriile.
Organiste citoplasmatice cu membrana dubla sunt plastidele si mitocondriile. Plastidele sunt
organite care se gasesc doar la plante.
Membrana celulara are structura dupa modelul mozaic fluid.
Ficatul secreta secreta bila, care este depozitata in vezica biliara.
Ficatul este situat sub diafragma.
Lichenul se hraneste prin simbioza.
Tesutul osos poate fi spongios(trabecular) sau compact(haversian).
Tesutul osos spongios se afla in interiorul epifizelor oaselor lungi si in interiorul oaselor
scurte si late.
Testutul osos compact se afala in diafize si la exteriorul epifizelor si la exteriorul oaselor
scurte si late.
Substante fundamentala a tesutului osos se numeste oseina si este impregnata cu saruri de
calciu si fosfor.
Tipurile de celule din tesutul osos: osteoblaste(celule tinere), osteocite(celule mature) si
osteoclaste(celule gigante)
Numarul de osteoane este egal cu numarul de canale Havers.
In cazul grupei sangvine AB(IV) apare o abatere de la legile lui Mendel, numita codominanta.
Organite specifice neuronului sunt neurofibrilele si corpii Nissl(corpi tigroizi)
O deosebire intre axon si dendrite este faptul ca neuronul este prelungire unica si
obligatorie.
O asemanare consta in faptul ca ameble prezinta neurofibrile.
Transmiterea impulsului la nivelul sinapsei se face unidirectional.
Sinapsa prezinta urmatoarele componente: terminatie presinaptica, fanta sinaptica si
terminatie presinaptica.
Butonii terminali reprezinta ultimele ramificatii ale axonului.
Butonii terminali prezint vezicule cu mediator chimic.
Cel mai cunoscut mediator chimic este acetilcolina.
Celula vegetala are doua invelisuri: membrana celulara si peretele celular.
Perete celular este prezent doar la celulele vegetale si bacterii.
Membrana celulara este de natura lipoproteica.
Peretele celular prezinta pectina.
Celule procariote pot fi bacterii sau alge-albastre verzi, care se mai numesc cianobacterii. Ele
prezinta perete si membrana celulara. De asemenea nu au nucleu si prezinta un singur
cromozom.
In fermentatia alcoolica, glucoza se transforma in alcool etilic, iar in fermentatia lactica,
glucoza se transforma in acid lactic.
Viermi-lati-tenie, inelat-rama, cilindric-limbricul
Mamifer monotrem-ornitorincul
Tunica medie-coroida+irisul+corpul ciliar
Tunica interna-retina
Tunica externa-sclerotica+cornee
Sindromul Down-maladie genetica autozomala
La om, artera pulmona pleaca din ventricul drept, iar aorta pleaca din ventriculul stang.
Substanta cenusie a maduvei spinarii e reprezentata de corpii neuronilor si e localizata
central.
Substanta alba e formata din prelungirile neuronilor, adica dendrite si axoni.
Tesuturile mecanice asigura rezistenta plantei.
Componente ale rinichiului: zona corticala, zona medulara, capsula fibroasa, nefron,
piramede Malpighi.
Litiaza biliara: cauze-alimentatie prea bogata in carne, dezechilibre ale metabolismului
mineral, 2 manifestari-durere, sange in urina, 2 modalitati de prevenire-dieta echilibrata,
consum adecvat de lichide.
Tesuturile vegetale pot fi embrionare(meristeme) sau adulte, dupa gradul de diferentiere.
Tesutul nervos e alcatuit din neuroni si celule gliale.
Unitatea morfofunctionala a tesutului nervos e neuronul.
Tesuturile epiteliale au functia de acoperire sau captusire.
Tesuturile epiteliale pot fi unistratificate sau pluristratificate.
Tesuturile fundamentale si tesuturile secretoare la plante sunt tesuturi definitive.
Tesuturile fundamentale depoziteaza substante, iar tesuturile secretoare secreta substante.
Mitocondriile sunt considerate „centralele energetice” deoarece produc energie prin
hidroliza ATP.
Cloroplastul este sediul fotosintezei si este alcatuit din grana si stroma.
Fazs de intuneric a fotosintezei se realizeaza in stroma cloroplastului, iar faza de lumina a
fotosintezei se realizeaza in grana cloroplastului.