Esofag, stomac, intestine

Catedra Histologie, citologie și embriologie

Esofagul
 Esofagul
• este segmentul de tub digestiv
cuprins între orofaringe şi stomac
şi are o lungime de 20-25 cm la
om adult.
 Principala funcţie a esofagului

• este propulsarea alimentelor şi

lichidul din cavitatea bucală în
stomac.
 Peretele esofagului constă din 4
tunici:
1.Tunica mucoasă. Tunica mucoasă
prezintă plici longitudinale
2. Lama submucoasă
3. Tunica musculară
4. Tunica adventiţială (sub diafragmă la
trecerea esofagului în stomac avem tunica
seroasă).
Structura esofagului
Structura peretelui esofagului
 In tunica mucoasă deosebim:

• Epiteliu
• Lama proprie a tunicii mucoase
• Lama musculară a tunicii mucoase.
 Epiteliul
• este pluristratificat pavimentos necornificat care are
3 straturi:
 Lama proprie a tunicii mucoase:
 în porţiunea superioară a esofagului (între cartilajul
cricoid al laringelui şi al V-lea inel al traheei),
 în porțiunea inferioară, (la trecerea esofagului în stomac)
lama proprie conţine glande a căror structură
aminteşte glandele cardiale ale stomacului, pentru
care se numesc glande cardiale superioare şi
inferioare.
Structura esofagului
 Glandele cardiale
• După structură aceste glande sunt simple, tubulare,
ramificate,
• după secreţie- mucoase.
• Canalele acestor glande se deschid în lumen.
Lama musculară a tunicii mucoase

• Este formată din celule musculare netede,

orientate longitudinal.
• Ea este absentă în partea iniţială a
esofagului, devenind continuă şi groasă în
treimea distală.
 Lama submucoasă
• conţine grupuri de glande - glande
esofagiene proprii.
• După structură sunt glande compuse,
tubulare sau tubulo-alveolare, ramificate,
după secreţie – mucoase.
• Sunt localizate pe tot parcursul esofagului.
• Secreţia lor mucoasă are rol în umectarea
permanentă a tunicii mucoase, favorizând
trecerea rapidă a alimentelor spre stomac.
 Tunica musculară
• este foarte bine dezvoltată, ocupând aproape
jumătate din grosimea esofagului.
 în treimea superioară ea este constituită doar din ţesut
muscular striat scheletal,
 în treimea medie din ţesut muscular striat scheletal şi
ţesut muscular neted,
 iar în treimea inferioară din ţesut muscular neted.

Cu toate că în zona superioară a organului tunica

musculară este striată , ea acţionează în deglutiţie ca
un muşchi involuntar.
 Tunica musculară
• Este formată din două straturi:
Intern – circular
Extern - longitudinal
Tunica externă sau adventicea
• este alcătuită din ţesut conjunctiv fibros
lax, ce conţine vase sanguine, nervi.
• Doar o zonă scurtă a esofagului situată
sub diafragmă, la locul de trecere a
esofagului în stomac este acoperită de
tunica seroasă.
Stomacul
 Funcţiile stomacului:
 1. funcţie mecanică
 2. funcţie secretorie
 3. prelucrarea chimică (HCl) şi fermentativă a
hranei
 4. absorbţia unor substanţe
 5. funcţie endocrină
 6. aici se elaborează factorul antianemic Kastla
 7. funcţia de excreţie
Relieful stomacului
Când stomacul este gol, mucoasa gastrică formează
numeroase plici adânci.
Pe toată suprafaţa sa tunica mucoasă prezintă mici
ridicături rotunde sau poligonale, de 1-6 mm în diametru,
numite „arii gastrice” delimitate de şanţuri circulare.
Suprafaţa ariilor este uşor neregulată datorită unor
multiple şi mici orificii. Aceste orificii nu sunt altceva decât
nişte înfundături ale epiteliului în lama proprie numite
foveole gastrice. La baza foveolelor se deschid glandele
stomacului, situate în lama proprie.
foveole gastrice
 Structura peretelui stomacului

• Din punct de vedere histologic peretele

stomacului este format din patru tunici :
• 1. Tunica mucoasă
• 2. Lama submucoasă
• 3. Tunica musculară
• 4. Tunica seroasă
Structura stomacului
• M-mucoasa
• SM-submucoasa
• ME- musculara
• S-seroasa
• V-vase sanguine
 Tunica mucoasă este formată din:

• Epiteliu
• Lama proprie a tunicii mucoase
• Lama musculară a tunicii mucoase
 Epiteliul stomacului
• este unistratificat prizmatic
glandular
• Secretă ioni de bicarbonat
care interacționează cu H+ se
transformă în acid carbonic
care se disociază în bioxid de
carbon și apă (se
neutralizează HCl)
• Secreția de mucus este sub
controlul prostoglandinei E
• PrE se blochează cu
antiinflamatoare nesteroide
• 3-5 zile
Lama proprie a tunicii mucoase
• este formată din ţesut conjunctiv fibros lax
cu vase sanguine şi nervi şi este aproape
în întregime ocupată de glande gastrice.
 Glandele gastrice
sunt glande simple, tubulare,
neramificate sau ramificate.
Deosebim :
•Glande cardiale (situate în regiunea
cardială)
•Glande proprii (situate în fundul şi corpul
stomacului)
•Glande pilorice (situate în regiunea
pilorică)
 kkk

Schema structurii
peretelui stomacului
 Glandele proprii ale stomacului

Conţin 5 tipuri de celule:

•Principale
•Parietale
•Mucoase
•Celule nediferenţiate
•Endocrine
 Celulele principale
• cele mai numeroase celule.
• forma lor este cubică sau piramidală.
• În partea bazală este situat reticulul endoplasmatic rugos
bine dezvoltat, prezenţa căruia este responsabil de
bazofilia celulei.
• Complexul Golgi este situat supranuclear.
• Citoplasma apicală conţine numeroase granule de
zimogen, ce conţin pepsinogenul, precursorul pepsinei.
Celula principală
 Celulele principale secretă:
• Pepsina este enzima, care în mediul acid începe digestia
proteinelor.
• Tot aceste celule mai secretă la sugari şi chimozina
(labfermentul) ce transformă cazeinogenul din lapte în
cazeină.
• Tot aici se elaborează şi lipaza gastrică, care
hidrolizează grăsimile.
 Celulele parietale
• sunt cele mai mari celule dintre toate
tipurile de celule din mucoasa gastrică
• au o formă piramidală sau ovală
• Conţin un sistem de canalicule
intracelulare
• Citoplasma lor este puternic acidofilă,
foarte bogată în mitocondrii
CELULĂ
PARIETALĂ

Sistemul
canalicular
intracelular

Multe
mitocondrii
 Celulele parietale elaborează:
• Cloruri și protoni, care apoi se
transformă în lumen în HCl şi
• factorul antianemic Kastla (factor
intrinsec), se leagă de vitaminei B12 și
este responsabil de absorbţia ei în ileon.
 Celule endocrine
• se referă la sistemul endocrin difuz
• conţin granule situate la polul bazal, în
vecinătatea capilarelor sanguine din lama
proprie. Au o formă piramidală, cu un pol apical
îngust.
• deosebim mai multe tipuri de celule, care
secretă substanțe biologic active cu efect
paracrin și parțial endocrin.
Celule enteroendocrine
( APUD – Amine Precursor Uptake and Decarboxilation )

G (gastrina)-ce stimulează secreţia pepsinogenului şi a HCl

D (somatostatina) – inhibă secreţia gastrinei, inhibă

motilitatea stomacului

S (secretina) – inhibă motilitatea stomacului,

stimulează secreţia pancreasului, stimulează
secreţia bilei, inhibă secreţia HCl, stimulează
secreţia pepsinei
EC (serotonina şi endorfina)- stimulează secreţia
fermenţilor digestivi şi eliminarea mucusului
ECL ( histamina ) - stimulează secreţia celulelor parietale
I (cholecistokinina) – inhibă secreţia şi motilitatea
stomacului
K ( peptida gastrică inhibitoare)-inhibă secreţia HCL
A (enteroglucagon) –stimulează metabolismul glicogenului
Celule mucoase
elaborează mucus
 Celule nediferențiate
(stem, mucocite cervicale)
• sunt localizate la nivelul coletului
glandelor.
• sunt celule mici cu organite puţine.
• Prin activitatea proliferativă a acestor
celule se asigură permanenta reînnoire a
epiteliului gastric și a celulelor glandulare.
Celulele din glanda proprie a
stomacului
 Glandele cardiale
• sunt simple, tubulare, ramificate,
• conţin multe celule mucoase.
 Glandele pilorice
• sunt localizate în regiunea pilorică,
• după structură sunt simple, tubulare,
ramificate.
• Prezintă un lumen larg,
• sunt amplasate mai rar şi
• conţin multe celule mucoase şi endocrine
şi foarte rare celule parietale.
STOMACUL
particularităţile structurii
mucoasei cardiei, corpului
şi regiunii pilorice
 Structura peretelui stomacului
(continuare)
• Lama musculară a tunicii mucoase este formată din ţesut
muscular neted
• Lama submucoasă este formată din ţesut conjunctiv fibros lax, cu
numeroase vase sanguine şi limfatice, conţine plexul nervos
submucos. Spre deosebire de esofag şi duoden submucoasa
stomacului nu prezintă glande.
• Tunica musculară este formată din ţesut muscular neted, amplasat
în 3 straturi:
• Intern – oblic
• Mediu – circular
• Extern – longitudinal
• Tunica seroasă este formată din ţesut conjunctiv fibros lax, acoperit
de mezoteliu.
Mucoasa

lm
submucoasa

musculara
GLANDELE PROPRII
ALE STOMACULUI

(fundul şi corpul sto-

macului)

-tubulare simple nera-

mificate sau ramificate:

-istmul
-coletul
-corpul
-fundul
Trecerea esofagului în stomac
Intestinul subțire
 Funcţiile intestinului subţire:
 1. prelucrarea chimică a glucidelor (amilaza,
maltaza, zaharaza, lactaza), proteinelor
(enterokinaza, kinazogen, tripsina), lipidelor
(lipaza).
 2. absorbţia produselor obţinute în sânge
 3. funcţie mecanică
 4. funcţie endocrină
 5. funcţie de apărare
Relieful intestinului subţire:
 Plici circulare (adîncirea lamei submucoase în tunica
mucoasă, sunt mai evidente la jejun, la duoden sunt
scurte şi late)
 Vilozităţi intestinale (proeminenţe digitiforme ce
reprezintă adîncirea lamei proprii în epiteliu, sunt
variabile ca înălţime în diferite regiuni anatomice). Axul
vilozităţii conţine ţesut conjunctiv fibros lax, ce conţine
fibroblaste, limfocite, plasmocite, macrofage, celule
musculare netede. capilare sanguine fenestrate şi
capilare limfatice.
 Cripte intestinale (glande intestinale, criptele
Lieberkuhn şi reprezintă adincirea epiteliului în lama
proprie). Ele au o lungime de 0,5 mm şi sunt simple,
tubulare, neramificate.
Structura intestinului subțire
Duodenul
Schema structurii intestinului
subțire
 Structura peretelui intestinului
subțire
 Peretele este format din 4 tunici:
 Tunica mucoasă
 Lama submucoasă
 Tunica musculară
 Tunica seroasă sau pe alocuri tunica
adventiţială.
Tunica mucoasă este formată din:

 Epiteliu
 Lama proprie a tunicii mucoase
 Lama musculară a tunicii mucoase
Epiteliul
 este unistratificat prismatic columnar.
 În epiteliul ce acoperă vilozitatea deosebim
celule:
 Columnare (enterocite, cu bordură în perie)
 Caliciforme
 Endocrine
În epiteliul
 ce acoperă criptele deosebim celule:
 Columnare
 Caliciforme
 Endocrine
 Nediferenţiate
 Cu granulaţie acidofilă (Paneth)
Celulele columnare
 sunt celule prismatice înalte,
 pe partea apicală conţine microvilozităţi, care măresc
considerabil suprafaţa de contact.
 În microvili se conţin numeroase enzime implicate în
disocierea şi transportul substanţelor obţinute.
Descompunerea substanţelor nutritive şi absorbţia lor
are loc mai intens în regiunea microvililor (marginii
striate).
 Întreaga citoplasmă conţine vezicule implicate în
procesele de transport bidirecţional: absorbţia produşilor
digestiei, pe de o parte, şi secreţia de enzime, pe de altă
parte.
Celule columnare
 Plicile cresc suprafața mucoasei
intestinale de 3 ori,
 Vilozitățile de 10 ori
 Microvilii de 20 ori
 Rezultă o suprafață totală de absorbție de
peste 200 m2 în intestinul subțire
Celulele caliciforme
 sunt prezente în toate zonele intestinului
subţire, dar sunt mai numeroase la ileon.
 Sunt situate printre celulele columnare,
 Citoplasmă palidă, multe vacuole cu
mucus
 Mucusul este eliminat prin exocitoză la
suprafaţa epiteliului.
Celule caliciforme
Celulele endocrine
 sunt mai rare în epiteliul ce acoperă vilozităţile şi
numeroase în epiteliul ce acoperă criptele. Până
în prezent în epiteliul intestinal au fost
identificate multe tipuri de celule endocrine.
 La nivelul celulelor endocrine au fost identificate
colecistokinina, secretina, motilina.
 În celulele endocrine ale ileonului predomină
enteroglucagonul, neurotensina.
 Celulele care sintetizează serotonina şi
somatostatina sunt observate în toate
segmentele intestinului subţire.
Celulele nediferenţiate
 sunt situate în special la fundul criptei şi
reprezintă celule cu rare organite, în care
se observă multe mitoze şi reprezintă
sursa de regenerare a tuturor celulelor.
 Celulele Paneth
 sunt localizate la baza glandelor, conţin în
citoplasma apicală granule acidofile mici.
 Citoplasma din partea bazală este este bazofilă,
datorită prezenţei unui reticul endoplasmatic
rugos bine dezvoltat, apical-granule acidofile.
 Aceste celule elimină dipeptidaze
(descompun dipeptidele pîna la aminoacizi),
lizozim şi bicarbonaţi, ce neutralizează HCl
din chim.
Celulele Paneth
Celulele Paneth
Lama proprie a tunicii mucoase

 este formată din ţesut conjunctiv fibros lax,

localizat în axul vilozităţilor şi între
glandele intestinale.
 Conţine celule musculare netede, care
sunt implicate în contracţia vilozităţilor.
 Foliculii limfoizi sunt mai bine dezvoltate
la ileon, unde formează plăcile Peyer.
Lama musculară a tunicii
mucoase
 este formată din celule musculare netede
organizate în două straturi:
 intern – circular şi
 extern – longitudinal.
Lama submucoasă
 este formată din ţesut conjunctiv fibros lax
 conţine vase sanguine şi limfatice de un
diametru mare, plexuri nervoase (plexul nervos
submucos Meissner).
 În duoden în lama submucoasă sunt situate
glandele duodenale Brunner.
 După structura sa ele sunt glande compuse,
tubulo – alveolare, ramificate, după secreţie sunt
mucoase.
Tunica musculară
 este formată din celule musculare netede
dispuse în două straturi:
 intern – circular şi
 extern – longitudinal.
 Între straturi se găseşte plexul nervos
Auerbach.
Tunica seroasă
 este formată din ţesut conjunctiv fibros lax,
acoperit de mezoteliu.
 În partea posterioară a duodenului este
tunica adventiţială.
Jejunul
Intestinul gros
Funcţiile intestinului gros:
 1. absorbţia intensă a apei
 2. formarea maselor fecale
 3. funcţia de excreţie (Ca, Mg, sărurile
metalelor grele)
 4. aici se produc vitaminele K,B
 5. digerarea celulozei
 6. funcţie endocrină
 7. funcţie de apărare
Relieful intestinului gros:

 Plici circulare
 Cripte (glande intestinale) sunt simple,
tubulare, neramificate.
Peretele este format din patru
tunici:

 Tunica mucoasă
 Lama submucoasă
 Tunica musculară
 Tunica seroasă
Tunica mucoasă
 este formată din:
 Epiteliu, care este unistratificat prismatic,
ce conţine următoarele celule:
 Columnare
 Caliciforme (predomină cantitativ)
 Celule nediferenţiate
 Celule endocrine
Celulele epiteliului intestinului gros
Celula caliciformă
Lama proprie
 a tunicii mucoase este formată din ţesut
conjunctiv fibros lax
 Lama musculară a tunicii mucoase este
formată din miocite netede, dispuse în
două straturi: intern – circular şi extern –
longitudinal.
Lama submucoasă
 conţine două plexuri nervoase: plexul
submucos, situat în apropierea lamei
musculare a tunicii mucoase,
 iar al doilea – profund, situat mai aproape
de tunica musculară - plexul submucos
profund (plexul Henle).
 Conţine vase sanguine mari
 Noduli limfatici.
Tunica musculară
este formată din miocite netede dispuse în
două straturi:
intern – circular, care este mai lung şi
formează haustre, şi
extern – longitudinal, care formează tenii.
Tunica seroasă
 acoperă cea mai mare parte a colonului.
Structura intestinului gros
Structura intestinului gros
 I. Mucoasa
 II. Submucoasa
 III. Musculara
 IV. Seroasa
În apendicele vermicular
 pe alocuri lipseşte lama musculară a
tunicii mucoase, lama proprie se
contopeşte cu lama submucoasă şi
conţine noduli limfatici
Structura apendicelui vermicular
 Intestinul rect
 Peretele rectului constă din 4 tunici, ca şi peretele
colonului. În segmentul anal al rectului se disting trei
zone: columnară, intermediară şi cutanată.
 În partea superioară a rectului epiteliul este unistratificat
prismatic, în zona columnară a părţii inferioare-
pluristratificat cubic, iar în cea intermediară –
pluristratificat pavimentos necornificat, iar în zona
cutanată – pluristratificat pavimentos cornificat.
 Lama proprie conţine noduli limfatici solitari şi vase. În
zona columnară aici se situiază o reţea de lacune
sanguine, din care sîngele se scurge în venele
hemoroidale. În zona intermediară lama proprie conţine
glande sebacee solitare. În zona cutanată la glandele
sebacee aderă şi părul.
 Lama musculară a tunicii mucoase constă din două
straturi ca şi în alte segmente ale intestinului gros.
 Structura peretelui
intestinului rect (continuare)
 Lama submucoasă conţine un plex de vene
hemoroidale. În cazul dereglării tonusului pereţilor
acestor vase apar dilataţii varicoase. În timpul
modificărilor patologice, aceste formaţiuni pot provoca
hemoragii.
 Tunica musculară este formată din două straturi: intern
–circular, extern – longitudinal. Stratul circular la diferite
nivele ale rectului formează două îngroşări – sfinctere
(m. Sphincter ani internus et externus). Ultimul muşchi
este format din ţesut muscular striat scheletal.
 Tunica seroasă acoperă rectul în partea superioară.
Intestinul rect