Intestinul subţire

 Cel mai lung segment al tubului digestiv, în medie 6-7 m

 Organ tubular: se întinde de la pilor – joncţiunea ileo-cecală
 Cele trei porţiuni majore ale intestinului au atât particularităţi
anatomice cât mai ales histologice
 Duoden
 Lungime de 25 cm
 Se întinde până la flexura duodeno-jejunală (ligamentul Treitz)
 Retroperitoneal fără mezenter, cea mai mare parte este fixă.
 Orificiile coledocului şi ductelor pancreatice
 Restul intestinului subţire este divizat arbitrar în jejun (reprezintă 2/5
din lungime) şi ileon (reprezintă 3/5 din lungime)
 Jejun
 Diametrul mai mare (aprox 2x) ca al ileonului
 Plicile circulare proeminente
 Localizat în abdomenul superior, puţin ţesut adipos în mezenter
 Ileon
 Diametrul mai mic decât jejunul
 Ţesut adipos abundent în mezenter, localizat in etajul abdominal inferior
 Plicile circulare sunt mai discrete
 Structură histologică generală
 Similară pentru cele trei
porţiuni
 4 straturi
 Mucoasă, submucoasă,
musculară, seroasă
(excepţie: faţa posterioară a
duodenului – adventice)
 Prezintă diferenţieri care au
rolul de a creşte suprafaţa
de contact cu conţinutul
intestinal
 Valvule sau plicile circulare,
sunt diferenţieri ale mucoasei
şi submucoasei; sunt mai
evidente la jejun
 Vilozităţi intestinale sunt
diferenţieri ale mucoasei;
prezente în toate regiunile
anatomice ale intestinului cu
morfologie variabilă
 Microvili sunt diferenţieri ai
polului apical al enterocitelor
Valvule/plicile circulare
 Structură histologică generală
 Similară pentru cele trei
porţiuni
 4 straturi
 Mucoasă, submucoasă,
musculară, seroasă
(excepţie: faţa posterioară a
duodenului – adventice)
 Prezintă diferenţieri care au
rolul de a creşte suprafaţa
de contact cu conţinutul
intestinal
 Valvule sau plicile circulare,
sunt diferenţieri ale mucoasei
şi submucoasei; sunt mai
evidente la jejun
 Vilozităţi intestinale sunt
diferenţieri ale mucoasei;
prezente în toate regiunile
anatomice ale intestinului cu
morfologie variabilă
 Microvili sunt diferenţieri ai
polului apical al enterocitelor
 Mucoasa
 Este o structură înalt
adaptată funcţiei de
absorbţie
 Epiteliu intestinal este de
tip simplu columnar cu
două compartimente
 vilozitar
 criptic (glandular)
 Lamina propria-ţesut
conjunctiv lax
 Musculara mucoasei
 Vilozităţile intestinale
 Proeminenţe digitiforme
intraluminale
 Variabile ca lungime (0,5-1,5 mm)
si morfologie de la o zona la alta
 Densitate: 40/mm2
 Sunt alcătuite din:
 Ax central ce conţine următoarele
componente:
 ţesut conjunctiv lax
 capilare sanguine fenestrate şi
capilar limfatic (chilifer central)
 celule imunocompetente:
plasmocite, limfocite, macrofage,
eozinofile, mastocite
 Epiteliu simplu columnar:
 Enterocite (predomină)
 Celule caliciforme
 Limfocite intraepiteliale
 Celule endocrine (rare)
 Vilozităţile intestinale
 Proeminenţe digitiforme
intraluminale
 Variabile ca lungime (0,5-1,5 mm)
si morfologie de la o zona la alta
 Densitate: 40/mm2
 Sunt alcătuite din:
 Ax central ce conţine următoarele
componente:
 ţesut conjunctiv lax
 capilare sanguine fenestrate şi
capilar limfatic (chilifer central)
 celule imunocompetente:
plasmocite, limfocite, macrofage,
eozinofile, mastocite
 Epiteliu simplu columnar:
 Enterocite (predomină)
 Celule caliciforme
 Limfocite intraepiteliale
 Celule endocrine
 Criptele (Lieberkuhn)
- glandele intestinale -
 Se găsesc între vilozităţile
intestinale
 Au lungime de aproximativ 0.5
mm
 Sunt de tip tubular simplu
 Se deschid în spaţiul dintre
vilozităţile intestinale
 În profunzime ajung până la
musculara mucoasei
 Raportul lungimii vilozitate-
glandă este între 3:1 şi 5:1
 Epiteliul glandular este format
din celulele:
 stem
 intermediare
 Paneth
 endocrine
 caliciforme
 dar şi enterocite, limfocite
intraepiteliale
 Celulele epiteliului intestinal
- Enterocitul -
 Celule columnare înalte, cu rol
absorbant
 Frecvent în compartimentul
vilozitar
 Nucleul ovalar, eucromatic cu
nucleol, localizat la polul bazal;
citoplasma omogen acidofilă
 Citoplasma conţine: fosfataza
alcalină, peptidaze, dizaharidaze
etc.
 Microdomeniul apical este
acidofil, PAS+ şi conţine:
 microvili (săgeată)
 glicocalix

Lama 1