Catedra Sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie

Tema 5. Relaționarea în familie și mediu

profesional
Autor: MARIANA CERNIȚANU -
dr. psihologie, conf. universitar,

1
 Conținut
1. Relaționarea cu persoanele apropiate (familia, rudele. partenerul de cuplu).
2. Cum și după ce criterii ne alegem partenerul de cuplu.
3. Etapele de dezvoltare a relației de cuplu.
4. Codependența în relația de cuplu și ce putem face pentru a o diminua.
5. Relaționarea în mediu profesional.
6. Bulling, harasment, mobbing în mediul profesional
7. Trauma vicarioasă. Cauze și consecințe.
8. Burn-out sau ardere profesională în profesia de medic. Cauze, consecințe, prevenție.

2
 Ce presupune relaționarea cu persoanele apropiate
(rudele, familia, partenerul de cuplu).

- CU RUDELE:
interacțiuni deliberative la diferite evenimente (zile de naștere, nuntă, naștere, înmormântare)
- și sărbători (religioase sau laice).
comunicare, ajutor reciproc și demostrarea unui comportament tolerant, de acceptare a unui
altuia.
CU FAMILIA:
- interacțiuni zilnice
- respectarea unui
- comunicare, negociereregim si stl de viață discutat sau impus în familie
și luarea deciziilor cu privire la diferite aspecte de trai cotidian.
- satisfacerea nevoilor sociale (de acceptare, validare, de apartenență).
- petrecerea timpului liber
- CU PARTENERUL DE CUPLU, SOȚ/SOȚIE:
interacțiuni zilnice, discuții, decizii comune
- respectarea unui regim și stil de viață decis de comun acord
- comunicare, negociere și luarea deciziilor cu privire la diferite aspecte de trai cotidian.
- satisfacerea nevoilor sociale si intime.
- petrecerea timpului liber

3
 Ce este relația de cuplu și cum o construim
(pentru seminar)

• În RELAȚII, este foarte important să fii SINCER (cinstit) și ÎNDRĂZNEȚ

(curajos).
Ș i mai întâ i, pune-ți câ teva întrebă ri:
- Ce fel de relație (dacă ea este în general) am cu persoana dată?
- Ce este o „relație de cuplu” pentru mine?
- Cum îmi imaginez o „relație de cuplu”?
- Cum le construiesc?
- Ce știu că își imaginează persoana dată despre relația de cuplu?
- Îmi pot imagina să petrec împreună cu persoana dată 24/24 și restul vieții?
Și:
- Care este relația mea cu mine însumi (credințele limitative) și cum afectează
asta relația mea de cuplu? 4
 Cum ne ”alegem” partenerul de cuplu

• Câ nd începem o relație, suntem plini de speranță și bucurie, câ t de bine vom

tră i. Ș i la început asta se întâ mplă . Dar, apoi încep crizele, conflictele, certurile
în cuplu, apar experiențele dificile. Se deschid ră ni vechi ale traumelor
copilă riei și tinereții. Pe care l-am reprimat, am împins în colțul sufletului
nostru și ne-am spus „nu mi s-a întâmplat asta”.
• NU GĂSIM DOAR UN PARTENER OARECARE. De cele mai multe ori, gă sim pe
cineva pe care îl simțim aproape și ne va oglindi trauma. Ș i câ nd devenim un
cuplu, efectul „oglindă” se activează . Oglindim durerea: totul nerezolvat cu
pă rinții și infractorii, experiența victimei și experiența violenței, umilinței și
respingerii rulează din nou și din nou, așteptâ nd ca noi ”rezolvă m” conștient
experiența.
• Sunt ceea ce am făcut cu mine nu ceea ce mi s-a întâmplat mie.
• C. Jung5
 PENTRU O RELAȚ IE REUȘ ITĂ , (in familie) e important
înțelegerea reciprocă (negocierea) asupra unor momente
cheie:

1.Modul cum petrec timpul liber (interesele comune).

2.Gestionarea resurselor financiare (Cum și pe ce cheltuie
banii).
3.Repartizarea și îndeplinirea rolurilor și obligațiunilor în
cuplu/familie (reiese din așteptă rile pe care le are fiecare din
partener
4.Satisfacția sexuală.

6
 Indicatorii apocalipsei relației

• Neglijarea/disprețuirea
• Separarea și distanțarea
• Poziția de defensivă /ofensivă
• Critica

7
 Salvarea și pastrarea relației de cuplu
(pentru seminar)
Un punct foarte important merită clarificat înainte de a salva o relație.
- Câți oameni sunt interesați de asta?
✔ Dacă amâ ndoi, atunci relația voastră este vie. Ș i dacă doar tu... atunci nu ai
nimic de salvat.
✔ Relațiile se referă la echilibru între parteneri. Un echilibru între ceea ce dai și
ceea ce primești. Ș i dacă dezechilibrul între ceea ce dai și ceea ce primești este
mare sau invers, atunci acesta este începutul sfâ rșitului relației voastre.
✔ Unul dintre criteriile importante pentru a avea o relație este dinamica. Ei ar
trebui să aducă partenerii la un nou standard de viață calitativ mai ridicat - ar
trebui să te simți bine într-o relație, dar și mai bine cu un partener.
✔ Povestea „e rău cu el și chiar mai rău fără el” este despre codependență, și
nu despre dragoste și relații.
8
 Ce este relația de codependență?
• Ce este? Relația de codependența se manifestă ca pierderea sinelui prin grijă
excesivă față de celă lalt, persoana fă câ nd mai mult pentru ceilalți decâ t pentru
ea însă și. Într-o dinamică de codependență , persoana poate simți că își pierde
identitatea.
• Se caracterizează prin lipsa de echilibru între dependență și independența
dintre cei doi.
• Cum se explică? Pentru unii oameni, faptul ca se află într-o relație - chiar dacă
nu e întotdeauna ideală - poate fi reconfortant. Persoanele care au o stimă de
sine scă zută consideră , că nimeni nu-i dorește ca parteneri și ca atare se
complac în diverse situații. Aceste ganduri negative sunt frecvente și au un mare
impact în cazul justificarilor unor oameni privind implicarea lor în relații care
nu sunt tocmai potrivite pentru ei.
9
 Cum se dezvoltă codependența?
• Rădăcinile codependenței se găsesc cel mai adesea în copilărie și se extind în mai
multe moduri până la maturitate. Un copil ce vine dintr-o dinamică de control de orice
fel, îl obligă pe acesta să „citească și să scaneze” stările membrilor familiei lui, astfel
încât să acționeze în consecință pentru a păstra ”pacea”, ”liniștea” în familie.
• Persoana crede că trebuie să se sacrifice pentru binele mai mare al familiei, păstrând
liniștea în familie sau având mereu o grijă în exces față de ceilalți.
• Practic, prin nedezvoltarea unor abilități cheie și prin nesatisfacerea unor nevoi de
bază, copilul nu a reușit să dezvolte o identitate de sine sănătoasă.
• Obținerea unei atenții adecvate nevoii reale este luxul copilăriei unui
codependent.

10
 Cum este persoana codependentă?
• Deoarece nu este deloc în contact cu propriile nevoi și valoarea personală, consideră că este de iubit
sau de apreciat, că are valoare doar atunci când simte că este de folos în permanență pentru celălalt.
• Când o persoană codependentă întâlnește pe cineva își schimbă instantaneu toate granițele în încercarea
de a crea și de a menține relația și crede ca a pune limite înseamnă a pierde relația.
• Adesea, persoana codependentă își dorește să creeze relația perfectă și se învinovățește pe ea însăși când
nu este așa, având un sentiment profund de rușine și vină.
• Îi este teamă că pentru orice greșeală pe care o va face în relație, celălalt o va abandona.
• O persoană cu probleme de codependență face extrem de multe compromisuri.
• Se poate angaja în comportamente pe care le consideră dezgustătoare sau ofensatoare doar pentru a
încerca să-l mulțumească pe partener, din dorința de a păstra relația deoarece are dificultăți în a-și imagina
cum ar putea fi viața în afara relației.

11
 Cum este persoana codependentă ?
• Persoanele codependente consideră că dragostea înseamnă
sacrificiul pentru partener, se mulțumesc cu orice le oferă
partenerul. Deseori, acestea ajung să rămână blocate în relație,
chiar dacă aceasta nu le oferă nici o satisfacție, la modul real.

• Deseori, dupa ce redevine o persoana echilibrată, (urmând terapie

individuală), cel care a fost codependent decide să renunțe la relație.
Ajunge deseori să spună: "te iubesc, dar trebuie să am grija și de
propria mea persoană". Iar în alte cazuri, relația suportă
schimbări, pozitive, consolidându-se.
12
 Ieșirea din codependență

• Focusarea pe sine (nu pe celă lalt). Prioritizarea

• Relaționarea din poziția Adult-Adult
• Setarea frontierelor (granițelor) mutuale și respectarea lor
• Practicarea de hobby-uri
• Dezvoltarea inteligenței emoționale (refuzul de manipulă ri).

13
Discuții în grup (pentru seminar)

14
Relaționarea în mediul profesional

15
 Importanța relațiilor în mediul profesional

Relațiile de calitate cu colegii de muncă sunt foarte importante.

- Un sondaj Office Vibe arată că 70% dintre respondenți consideră că
relațiile bune de la birou sunt esențiale pentru o viață profesională
fericită . Cercetarea mai arată că 58% dintre bă rbați și 74% dintre femei
ar refuza o mă rire de salariu, dacă asta ar înseamna că vor trebui să
lucreze cu colegi pe care nu îi plac.
- Un studiu efectuat de Comparably pe 36.000 de angajați americani,
arată că 43% dintre femeile participante ar fi dispuse să -și caute un alt
job dacă nu ar putea să -și sufere colegii, iar 32% dintre bă rbați ar face
la fel.

16
 Pentru discuții

O comunicare și relaționare bună în mediu profesional

rezidă în două elemente de bază :
- respectul reciproc
- abilitatea de a satisface aşteptările unui altuia.
 Relația profesională: Relația dintre medic și pacient

• - este o relație socială între doi membri ai unor grupe sociale

distinctive prin competențele, orientă rile, prestigiul lor: un grup ai
că ror membri cer îngrijire și menținerea să nă tă ții, și altul ai că ror
membri oferă ajutor și îngrijire.

• - pune față în față , pe de o parte, persoane cu psihologii diferite, iar pe

de alta, experiența medico-profesională a medicului – cu experiența
suferinței bolnavului.

• - presupune confruntarea diferitor viziuni,

opinii, valori, atitudini, comportamente, etc.
 Factorii care pot cauza stres emotional sau mintal
la locul de munca
BULLING - FENOMEN NEGATIV ÎN CARE O PERSOANA ESTE TINTA UMILIRII SI ABUZULUI
PSIHO-EMOTIONAL DIN PARTEA UNUI GRUP.
MOBBING - FENOMEN NEGATIV IN CARE O PERSOANĂ ESTE TINTA UMILIRII SI
ABUZULUI DIN PARTEA SUPERIORULUI.

HARTUIREA - COMPORTAMENT DE DISPRET SAU DE AMENINTARE din care este alcătuit

mobbing-ul si bulling-ul.

Mobbing-ul si bulling-ul la locul de munca poate lua forme subtile, de ex: excluderea de la
premiere, promovări, stablirea unor termene sau sarcini nerealiste sau monitorizarea excesivă a
angajatului.

19
 Trauma vicarianta. Cauze și consecințe.

Trauma vicarianta sau trauma indirectă, este trauma pe care o absorbim de la cei in suferință.
Este ceea ce preluăm si ce acumulăm, cum reacționăm la suferința altuia de langa noi.
Se refera la, a fi parte expusa intr-o relatie in care celalalt sufera si tu esti conectat la suferinta lui, expus la suferinta
lui, iar empatia in acest caz favorizeaza absorbirea suferintei celuilalt.

Din experienta războiului: Și profesioniștii asistenței umanitare au nevoie de

spații sigure în care să-și gestioneze emoțiile și epuizarea și să-și
reamintească misiunea pe care au ales-o.

20
 Consecințele traumei vicariante

Dr. Monique Mendoza de la Institutul Headington a explicat că expunerea cumulativă la

suferință are costuri ascunse.

„Ești expus în peisajul traumei, auzi povești și vezi durerea. Poate fi dificil să observi semnele
propriei suferințe și să înțelegi că trebuie să iei o pauză de la mediul traumatic. Dar este cert că
atunci când lucrăm cu atrocități experimentăm propriile reacții: furie, jale, frică, disperare.
Oglindim reacțiile celorlalți și putem observa cum ni se schimbă propria viziune asupra vieții,
cum devenim excesiv de temători și de protectori sau cum ajungem să credem că suntem
înconjurați de dezumanizare. Când observăm aceste semnale, suntem vulnerabili la trauma
vicariantă.”

Dacă tragem de noi când observăm că nu mai dormim bine, că dezvoltăm adicții (mâncat
compulsiv, alcool, fumat), că ni se schimbă felul în care ne raportăm la viață, nu depășim tot
stresul acumulat, ci riscăm o cădere și mai adâncă.
21
 Burn-out sau ardere profesională

Arderea profesională, cunoscută și sub denumirea de burnout, este o stare de

•epuizare fizică,
•emoțională și
•mentală,
care apare adesea în rândul profesioniștilor din sănătate ca urmare a stresului
cronic și a presiunilor din mediul de muncă.

Este caracterizată prin oboseală constantă, lipsa de satisfacție în munca

desfășurată și sentimente de deziluzie.

22
 Strategii pentru a evita epuizarea:

•Stabilirea limitelor personale: Este crucial să recunoaștem limitele noastre și să ne

asigurăm că nu ne depășim capacitatea de lucru.
•Odihna adecvată: Asigurați-vă că obțineți suficient somn și timp de odihnă pentru a vă
recupera.
•Activitate fizică și alimentație sănătoasă: Menținerea unui stil de viață sănătos poate
contribui la creșterea rezilienței fizice și mentale.
•Timp pentru activități plăcute: Rezervați timp pentru hobby-uri și activități care vă aduc
bucurie și relaxare.
•Comunicarea și cererea de ajutor: Nu ezitați să vorbiți despre stresul și presiunea pe care
le simțiți cu colegii sau cu un specialist în sănătate mintală.

23
 Mesaj cheie: Autoîngrijirea
Auto-îngrijirea nu este egoism; este o investiție în capacitatea
dumneavoastră de a oferi îngrijire de calitate și de a menține o
carieră și o viață satisfăcătoare în domeniul sănătății .

Relevanța auto-îngrijirii pentru pacienți:

•Auto-îngrijirea practicată de profesioniști poate servi ca exemplu pozitiv pentru
pacienți, încurajându-i să-și asume responsabilitatea pentru propria sănătate și
bunăstarii.

24
Sursele de inspiraţie pentru refacere şi energizare
(în special pentru specialiști ce lucrează în sfera deservirii sociale)

• Surse potenţiale externe: familia,

prietenii, serviciul, că lă toriile,
experienţele noi, că rţi, filme, net
surse etc.
• Surse potenţiale interne: motivaţia
pozitivă , gâ ndirea pozitivă , practicile
de meditaţie, religia (credința),
tehnicile individuale de copping a
stresului etc.
 Pentru discuții:
• Prof. Dr. FRANZ RUPPERT – „Bolile, cu foarte putine
exceptii, îsi au cauza în relațiile noastre”.

Este psihoterapeut, profesor de psihologie la München si, de mai

bine de două decenii, se dedică studiului traumei, al depresiei si
tulburărilor psihice grave.

http://www.formula-as.ro/2017/1248/asul-de-inima-45/prof-dr-franz-ruppert-bolile-cu-foarte-putine-exceptii-isi-au-cauza-in-relatii
le-noastre-21691

26
 Bibliografie

• https://www.istt.ro/ Institutul pentru studiul și

tratamentul traumei

27