FAMILIA .

ROLUL
FAMILIEI.
 Familia este grupul social unit prin
căsătorie sau înrudire, alcătuit din
persoane care locuiesc împreună, au
gospodărie casnică comună, construiesc
și mențin relații interpersonale de ordin
biologic, psihologic, moral și juridic și
care răspund una pentru alta în fața
societății.
În câteva cuvinte am putea spune că
este celula vieții pe pământ, un izvor
nesecătuit de iubire și respect, o
comunitate de viață și iubire. Când
relațiile sunt bazate pe respect și iubire
între soț și soție, părinți și copil, ori
copil și bunici atunci familia trăiește în
armonie.
Nu există o rețetă unică a fericirii unei
familii, la fel cum nu există un singur
mod de a forma o familie.
 Funcțiile familiei
Necesitățile care au determinat oamenii să formeze familii au devenit funcții specifice ale
acesteia. Cele mai importante funcții ale familiei sunt:
• funcția psihologică – asigură suportul emoțional, nevoile de securitate, de protecție și
ajutorul mutual bazat pe sentimentele de respect și de dragoste între parteneri, între părinți și
copii, între frați și surori;
• funcția economică – asigură veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor de bază ale
membrilor familiei;
• funcția biologică – asigură satisfacerea nevoilor afectiv-sexuale ale partenerilor, procrearea
copiilor și asigurarea condițiilor igienico-sanitare necesare dezvoltării biologice normale a
tuturor membrilor familiei;
• funcția socială și educativă a copiilor – asigură îngrijirea, creșterea și educarea copiilor,
inclusiv integrarea socială a acestora și a tuturor membrilor familiei;
• funcția culturală – asigură perpetuarea culturii: limbii, obiceiurilor, tradițiilor, experienței de
viață, selectarea și transmiterea valorilor general-umane, naționale, familiale și personale.
 Rolurile familiale
Rolurile familiale sunt comportamentele pe care membrii familiei le așteaptă de la
fiecare membru al acesteia, în funcție de poziția pe care o ocupă în familie. Există trei
roluri familiale:
• rol conjugal (de partener, de soț/soție), ce presupune cunoașterea de sine și a
partenerului, satisfacerea reciprocă a nevoilor afectiv-sexuale, a intereselor și
aspirațiilor referitoare la viața de familie, susținerea reciprocă în urmărirea sarcinilor
și funcțiilor familiei;
• rol parental (de părinte), care presupune creșterea și educarea copiilor, stimularea
evoluției și dezvoltării personalității la copii;
• rol fratern (de frate), care presupune învățarea traiului alături de egali (prin afecțiune,
rivalitate, solidaritate, competiție, conflict, negociere), susținerea afectivă și
comportamentală în diferite situații.
Ce trebuie să ofere familia membrilor ei? Ordonează aceste beneficii ale familiei
după importanța lor. Compară cu ceea ce au scris colegii și argumentează-ți alegerea.
• Siguranță
• Protecție
• Independență
• Afecțiune
• Companie
• Libertate
• Îngrijire
• Încredere
• Sprijin
• Satisfacerea nevoilor
 REȚINE!
• Familia este școala în care ești
deopotrivă profesor și elev.
• Familia este ceva ce nu poți alege;
odată născut, vei face parte dintr-un
grup restrâns ce poartă același
nume ca și tine, tu fiind un membru
cu drepturi depline.
 Condițiile fericirii în familie
• Încrederea față de persoanele de sex opus. Neacceptarea propriei persoane și conflictele cu persoanele de
sex opus sunt factori ai eșecului conjugal.
• Maturitatea afectivă a celor doi soți caracterizată prin: stabilitate emoțională și afectivă, altruism și
aprecierea celuilalt, capacitatea de a dărui, sociabilitatea și deschiderea spre comunicare, încrederea în sine,
capacitatea de a construi relația afectivă.
• Capacitatea de a înțelege comportamentul celuilalt. Omul are tendința de a interpreta lucrurile în funcție de
propriul sistem de valori și opinii și reacționează în funcție de aceste interpretări. Capacitatea de a înțelege
sensul real al comportamentului partenerului conjugal este un factor al fericirii conjugale.
• Absența conflictului între fiecare dintre soți și părinții lor. Conflictele nelichidate între soți și părinții lor au
efect asupra vieții conjugale a soților și se proiectează negativ asupra acesteia.
• Concordanța între percepțiile rolului în familie. Armonia conjugală este realizată atunci când fiecare
partener percepe rolul pe care îl joacă în același fel în care îl percepe celălalt partener.
• Așteptări realiste. Fiecare partener are o serie de așteptări față de celălalt și are nevoie ca celălalt să
răspundă acestor așteptări, să îi îndeplinească anumite nevoi.
• Cultura vieții de zi cu zi a familiei. Ea include regulile unei familii, ritualurile unei familii (micul dejun,
masa de duminică, modul de petrecere a sărbătorilor etc.), prejudecățile, convingerile membrilor familiei
(despre căsătorie, despre fete/femei, despre băieți/bărbați, despre copii, despre muncă, despre școală,
despre oameni, în general, etc.).
Reține!
•Fericirea în familie nu poate fi
cumpărată cu bani, nu se naște peste
noapte și nici dragostea nu poate fi
dobândită cu forța.
•Fericirea este o răsplată și nu un scop în
sine.
• Succesul unei relații sau a unei
căsnicii fericite se bazează pe o serie
de valori acceptate de ambii parteneri,
dar și pe cunoașterea dinamicii de
cuplu.
• Orice cuplu se naște, crește și se
dezvoltă la fel ca un organism viu,
care se maturizează prin etapele
ulterioare de dezvoltare.
 ALEGEREA PARTENERULUI ȘI
ETAPA DE INIȚIERE
Semne dezirabile ale unei relații care ar putea duce la căsătorie
A RELAȚIEI
• Manifestarea interesului față de partener/parteneră. Ascultă cu interes și are o preocupare sinceră pentru cele
discutate; îi pasă de nevoile celuilalt și încearcă să lucreze la aspectele mai puțin plăcute ale caracterului său; își
respectă partenerul.
• Încrederea totală unul în celălalt. Rămân liniștiți, fără să se întrebe în fiecare secundă unde este și ce face
celălalt; pot discuta deschis despre relațiile pe care fiecare le-a avut înainte, fără a trezi suspiciuni sau gelozii;
sunt dispuși să creadă fiecare ceea ce-i spune celălalt; pot accepta faptul că celălalt vine în contact cu o mulțime
de oameni, dintre care unii sunt chiar atrăgători.
• Acceptarea necondiționată. Dragostea presupune acceptarea punctelor slabe și forte a partenerului/partenerei, fără
intenția de a schimba personalitatea și comportamentul celuilalt; totodată, acceptarea necondiționată nu înseamnă
acceptarea comportamentelor problematice, care ar putea duce la încălcarea drepturilor și libertății celuilalt.
• Trăirea sinceră a emoțiilor și sentimentelor. Lipsa jenei de sentimentele trăite și exprimate unul față de celălalt.
• Integrarea în viața celuilalt. Cunoașterea prietenilor, familiei, acceptarea de schimbări în program și planuri
pentru a fi împreună, disponibilitatea de a renunța la anumite privilegii și conforturi și a face compromisuri.
• A se simți „acasă” unul în prezența celuilalt. Sentimentul confortului psihologic și emoțional atunci când sunt
împreună.
 Semne care arată că partenerul/partenera nu are intenții serioase
• Transmiterea unor mesaje neclare și ambigui. „Una spune și alta face”, lipsa
siguranței în propriile sentimente și intenții.
• Evitarea discuțiilor referitor la viitorul relației. O relație solidă presupune ca cei
doi să-și facă împreună planuri de viitor, să ia decizii împreună.
• Evitarea de a face cunoștință cu familia partenerului/partenerei. Afirmația „Doar
nu mă căsătoresc cu familia ta!” este un semn că nu se vrea cu adevărat
cunoașterea partenerului/partenerei.
• Centrarea pe sine în comunicare, fixarea pe propriile dorințe. Denotă interesul
redus față de binele celuilalt.
• Neafișarea în public. Partenerii nu sunt prezentați amicilor sau fac acest lucru cu
mare jenă.
• Afișare fățișă de sentiment-orgoliu. „Vreau doar să mă distrez”, „Nu vreau o
relație serioasă. Nu sunt pregătit(ă)”, „Vreau o prietenie fără obligații”.
 Boxa cu sugestii
În procesul de alegere a unui partener
potrivit e important de reținut câteva
aspecte.
Generale
• Nu căuta să intri într-o nouă relație
imediat ce ai ieșit din alta; lasă-ți un
timp pentru a te detașa emoțional.
• Nu intra în relație cu oricine doar
pentru a scăpa de singurătate.
• Nu căuta un partener perfect, ci unul
pe care să-l poți accepta cu calitățile,
dar și cu defectele pe care le are.
• Fii prezent(ă) și activ(ă) din punct de
vedere social.
 Pentru băieți
• Nu căuta să pari „un șmecher de cartier”, nu
fi vulgar în exprimare. Caută să ai un aspect
curat și îngrijit.
• Nu fi egoist, gândindu-te doar la ceea ce
preferi tu.
• Nu-ți căuta viitoarea soție prin baruri și
discoteci, riști să te alegi cu o „femeie
ușoară”.
• Nu uita să o tratezi ca pe o femeie, și nu ca
pe un prieten din gașcă.
• Nu fi mândru și „plin de sine”, asta le va
alunga cu siguranță pe fete, chiar dacă arăți
„trăsnet”.
• Nu fi excesiv de timid când te apropii de o
fată.
 Pentru fete
• Nu neglija propriul aspect exterior,
bărbații sunt cu precădere ființe vizuale.
Îngrijește-te și aranjează-te, dar fără a
exagera.
• Nu fi agresivă și lipsită de sensibilitate.
• Fii feminină în îmbrăcăminte și
atitudine.
• Nu pretinde că ești altfel decât în
realitate.
• Fii sinceră și naturală, cultivă-ți o
personalitate plăcută, atractivă,
păstrează-ți originalitatea.
 SUBTILITĂȚILE PASIUNII,
ÎNDRĂGOSTIRII, IUBIRII
• Pasiune și iubire este un subiect foarte complex pentru că natura umană e
foarte complexă, extrem de diferită și nuanțată. De aceea, pe parcursul
vieții, aproape fiecare om trăiește mai multe povești de dragoste. Două-
trei dintre ele sunt majore, restul sunt trecătoare, dar fiecare este ca un
examen în „școala vieții”.
• Termenul iubire este adesea suprapus termenilor „a plăcea” sau „a
bucura”. Uneori iubirea este confundată cu dorința sexuală sau
emoțională: „te iubesc” ar putea să însemne pentru unii „te doresc fizic”.
Dar termenul a iubi este folosit adesea și când admirăm sau suntem atașați
de cineva sau ceva (casă, oraș, munte, mare etc.).
 Orice poveste de dragoste începe frumos, printr-o simplă atracție
pentru cineva. A fi îndrăgostit/ă este atunci când ești sedus/ă, extrem
de tulburat/ă de părul, privirea, mersul, vocea cuiva. Îndrăgostirea
este ceva similar plutirii pe norișor, a trăi într-o lume aparte, aceea în
care sentimentele se află înaintea oricăror altor preocupări.
Doar că această trăire încă nu este dragoste. Este doar prima etapă
a iubirii. Și singura emoție adevărată care persistă este pasiunea și
dorința de a merge către celălalt, de a-l descoperi, de a-l cuceri. O
astfel de pasiune se poate transforma în iubire. Dar se poate întâmpla
ca ea să se limiteze doar la o simplă curiozitate. Câteva momente de
distracție împreună, cunoaștere, și pe măsură ce dorințele sunt
satisfăcute, pasiunea se temperează și începi să vezi așa cum este
el/ea în realitate, cu calități, dar și cu defecte.
Dacă a fost doar pasiune de moment, oricât de intensă a fost ea,
interesul pentru celălalt va scădea treptat, uneori chiar brusc. Dar
dacă între cei doi s-au înfiripat niște sentimente de dragoste, relația
nu va avea de suferit din confruntarea dintre imaginea idealizată și
felul de a fi al celor doi. Legătura dintre cei doi va continua și va
evolua la alt nivel.
 ROLUL
GRANIȚELOR ÎN RELAȚIE

Granițele personale reprezintă

limitele (psihice, emoționale și
mentale) pe care le stabilim pentru a
ne proteja împotriva influențelor
exterioare. Ele delimitează unde se
termină „eu” și unde începe „tu”.
Sunt reguli care definesc cine și ce
drepturi și responsabilități are.
Relațiile bune sunt caracterizate
printr-un nivel înalt de respect față
de persoana cealaltă. Un mod de a
spune că cineva îți respectă hotarele
este dacă te simți liber să-ți
controlezi propria persoană sau dacă
te simți invadat și controlat de
celălalt.
 Importanța granițelor personale

• Fiecare are dreptul la granițe personale. Și, totodată, fiecare este

responsabil pentru felul în care permite celor din jur să o trateze.
• Sentimentele și nevoile celor din jur nu sunt mai importante decât ale
noastre proprii. Fiecare partener ar trebui încurajat să țină cont de
dorințele celuilalt, dar și să aibă grijă, în același timp, de propria
persoană.
• Stabilirea granițelor personale permite refuzul asertiv, atunci când se
încalcă spațiul personal. Atunci când comportamentul inadecvat al
altor persoane sau lipsit de respect invadează spațiul personal, este în
regulă să comunici despre depășirea limitelor.
• Fortificarea încrederii în sine. Doar persoana știe singură ce dorințe și
nevoi are. E important de a nu permite altuia să ia decizii în locul tău.
 BOXA CU SUGESTII

Strategii comportamentale în situații de conflict

• În situațiile în care partenerul alege calea agresivă de a se comporta într-o situație dificilă sau de
conflict, trebuie să știi cum să-i răspunzi într-un mod constructiv.
• Acceptă că este iritat și arată-i că îl înțelegi.
• Ascultă cu atenție. Așteaptă să-și exprime emoțiile, nu te grăbi să-i răspunzi.
• Păstrează mintea deschisă în ceea ce privește situația și soluțiile pentru a o redresa.
• Susține persoana atunci când a conștientizat că a greșit.
• Dacă este posibil, mergeți împreună undeva ca să puteți discuta calm.
• Păstrează un ton liniștit și blând.
• Evită să intri în rolul atotștiutorului care știe cum ar trebui de procedat.
• După ce „criza” a trecut, spune-i ce crezi și ce simți în legătură cu ceea ce s-a întâmplat și
sugerează-i cum să se comporte altfel în situații asemănătoare.
• Dacă ai sentimentul că situația te depășește, apelează la ajutorul unei persoane apropiate sau a
unui specialist pentru a rezolva problema.
 S E X U A L I TAT E A

Organizația Mondială a Sănătății definește sexualitatea ca pe un aspect-cheie al

existenței umane pe întreaga durată a vieții, de la naștere până la moarte. Aceasta
include componente precum sexul biologic, de exemplu, rolurile gender (ce
înseamnă asta poți afla din dicționarul nostru, la litera „R”), sexul psihologic,
orientarea sexuală, reproducerea (sau nașterea copiilor). Oamenii trăiesc experiența
sexualității și își exprimă sexualitatea în gânduri, fantezii, dorințe, convingeri,
atitudini, acțiuni roluri și relații…
 CORPUL UMAN
APARATUL GENITAL FEMININ
APARATUL GENITAL MASCULIN
 SANATATE SEXUALA

La fel ca sanatatea emotionala, mentala sau fizica, sanatatea sexuala contribuie si ea intr-o
proportie semnificativa la bunastarea sanatatii generale a organismului si la echilibrul psihologic
individual. Oamenii au dreptul sa se bucure de o sanatate sexuala desavarsita, ce implica
functionalitatea optima a aparatului reproducator si obtinerea satisfactiei sexuale in cuplu.
 ATINGERI.
Un canal important al comunicării
nonverbale îl reprezintă comunicarea
prin atingere. Din punct de vedere
ontogenetic, comunicarea tactilă poate
fi circumscrisă vieţii intrauterine când
fătul recepţionează vibraţiile inimii
mamei. Ea se dezvoltă încă din primele
momente de viaţă ale copilului, din
modul încare acesta este atins de mamă,
mai ales în momentele de alăptare şi de
întreţinere a igienei corporale.
 TIPURI DE ATINGERI
•Atingerea funcţional profesională
Include comportamente ocazionate de îndeplinirea unor sarcini de
natură profesională. Atingerile ce se realizează în acest context au
scopul de a privi persoana ca pe un obiect o arecare tocmai pentru a
elimina orice aluzie referitoare şi o posibilă intenţie sexuală.
Pentrua exemplifica, amintim de relaţia dintre medic şi pacient,
antrenor şi sportiv.
•Atingerea social-politicoasă interacţionarul este perceput ca o
persoană şi nu ca un obiect. În cadrul acestui tip de comportament,
nu există o anume relaţie întreinterlocurori, ci există mai mult un
sens ritualic, un exmplu în acest sens este strângerea de mână.
• Atingerea călduros prietenoasă
Iniţiatorul acestui comportament îşi exprimă afecţiunea faţă de persoana
cu care interacţionează. Un exemplu ar putea fi îmbrăţişarea sau sărutul,
care pot ajunge la un nivel de  stereotipizare.
• Atingerea intima din iubire investiţia afectivă este mult mai mare şi se
poate  întâlni în cadrul interacţiunii dintre părinţi şi copii
lor, îndrăgostiţi, soţi etc. Atingerile de acest tip au un grad maimic de
stereotipizare.
• Atingere sexuală pasională are la bază atracţia deosebită pe
care o resimt partenerii în cadrul unei interacţiuni cu totul
speciale.
 Tipuri de relații
De obicei, o relație exprimă legătura și intimitatea între 2 (sau uneori mai multe) persoane. Intimitatea este
înțeleasă diferit în fiecare relație.
Nu există o definiție generală a unei relații bune.
Oamenii pot avea multe feluri de relații și stiluri de viață. De exemplu:
• relație stabilă;
• căsătorie;
• traiul împreună sau traiul separat împreună;
• persoană singură;
• relație heterosexuală sau homosexuală;
• relație cu mai mulți parteneri (atunci când o persoană are parteneri diferiți în același timp);
• contacte sexuale ocazionale…
O relație poate fi o combinație a acestor tipuri de relații și stiluri de viață. De asemenea, poate evolua de la
un tip la altul.
Puteți alege ce tip de relație este cea mai potrivită pentru dumneavoastră. Dacă sunteți într-o relație,
dumneavoastră și partenerul sau partenera dumneavoastră puteți discuta sentimentele și așteptările fiecăruia.
Încercați împreună să identificați ce este potrivit pentru amândoi.
DRAGOSTEA ȘI SEXUL ÎNTR-O RELAȚIE
Unele relații se bazează pe dragostea dintre cei doi parteneri, în timp ce în alte relații nu este
așa. În unele cazuri, dragostea poate crește într-o relație. Sentimentul de dragoste se poate
schimba în timp.
Relația poate fi sexuală, dar nu trebuie să fie astfel întotdeauna. Dumneavoastră și partenerul
sau partenera dumneavoastră veți decide dacă, cum și când veți avea contacte sexuale. A forța o
persoană să aibă contacte sexuale într-o relație poartă denumirea de violență domestică. Aceasta
este interzisă prin lege.
Dacă aveți contacte sexuale neprotejate cu parteneri diferiți, vă expuneți la un risc mai mare de 
ITS.  Utilizați prezervativul pentru a vă proteja, atât pe dumneavoastră, cât și pe partenerul sau
partenera dumneavoastră.
Cum putem face ca o relație să funcționeze
Relațiile se pot schimba în timp. Deseori, sunt foarte importante discuțiile într-o relație. Cel
mai adesea, este necesar și să investiți timp și energie în relația dumneavoastră, pentru ca aceasta
să funcționeze.
 DRAGOSTEA ÎN RELAȚII
O relație nu trebuie să înceapă neapărat cu o stare în
care sunteți îndrăgostiți. Puteți fi mai întâi prieteni sau
puteți începe o relație ca prieteni. Relația poate evolua.

Calitatea unei relații nu depinde de cât de mult sunteți

îndrăgostiți unul de celălalt. Depinde de ce este
important în relație pentru dumneavoastră și pentru 
partenerul sau partenera dumneavoastră, ca de
exemplu: să vă simțiți confortabil în relație, să aveți
lucruri în comun, să faceți lucruri împreună. Aceste
lucruri sunt diferite pentru fiecare persoană și pentru
fiecare cuplu.

Unele persoane nu se căsătoresc din dragoste, ci din

motive practice.
 RELAȚIE BUNĂ
Nu există o definiție generală a unei relații bune. Tu și partenerul tău trebuie să decideți ce este o relație bună
pentru amândoi.

Unele aspecte importante ale unei relații bune ar putea fi:

• Egalitate: ambii parteneri sunt egali. Niciunul dintre parteneri nu îl domină pe celălalt;
• Respect și acceptare: tu și partenerul tău sunteți două persoane diferite. Veți fi întotdeauna diferiți și accepți acest
lucru;
• Încredere: aveți încredere unul în celălalt și sunteți confidenți;
• Comunicare: vă exprimați sentimentele și dorințele;
• Timp: petreceți timp unul în compania celuilalt;
• Interese: împărtășiți aceleași interese…
Pentru unii oameni, este important să se iubească într-o relație. Pentru alte persoane, o relație bună se bazează pe
prietenie.
O relație bună se referă la felul în care vă simțiți amândoi. Tu și partenerul tău decideți dacă vă simțiți bine în relație
Pentru unii oameni, este important să se iubească într-o relație. Pentru alte persoane, o relație bună se bazează pe
prietenie.
O relație bună se referă la felul în care vă simțiți amândoi. Tu și partenerul tău decideți dacă vă simțiți bine în relație.
 CE ESTE SEXUL?
• Sexul înseamnă toate acțiunile care produc excitație sexuală. Sexul înseamnă pe lângă 
raportul sexual în sine şi săruturile, mângâierile, sexul oral, etc. Puteți să vă autostimulați
sexual (masturbare).
• Sexualitatea este un aspect central al ființei umane. Este o modalitate de expresie normală și
pozitivă. Sexualitatea implică nu numai sex, ci și alte aspecte, precum: plăcerea sexuală și 
intimitatea, anatomia și procrearea, tabuurile și valorile privind orientarea sexuală.
Motive pentru a face sex
Oamenii pot avea raporturi sexuale din diferite motive, de exemplu pentru că doresc:
• să aibă copii;
• să experimenteze plăcerea sexuală;
• să își exprime dragostea și alte sentimente;
• să aibă un sentiment de intimitate;
• să se relaxeze…
Diferite moduri de a face sex
• Puteți avea 
contact sexual în multe feluri:
• contact sexual;
• mângâieri;
• îmbrățișări;
• sărutări;
• lins;
• stimularea zonelor erogene ale
corpului…
Puteți face sex cu o altă persoană
sau singur (masturbare).
 Sexul nu se rezumă la un set de tehnici corecte. Atenția pentru sentimentele și dorințele celuilalt,
partajarea intimității și crearea unei atmosfere potrivite sunt de asemenea importante.

Experimentați și descoperiți ce vă place cel mai mult dumneavoastră și partenerului/partenerei

dumneavoastră. 
Discutați despre dorințele și sentimentele dumneavoastră cu partenerul/partenera dumneavoastră.
Puteți experimenta și pe cont propriu.

Sexul poate fi diferit de fiecare dată.

Viața sexuală a unei persoane se poate schimba în cursul vieții, de exemplu din cauza
modificărilor corporale sau ale dorinței sexuale (libido). Acest lucru este normal. Unele persoane nu
fac sex pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp.
Sexul consimțit
Pentru a face sex trebuie să fiţi de acord cu aceasta și să vă simțiți pregătit. Acordul înseamnă că
ambele persoane care vor un contact sexual trebuie să fie dorească acest lucru și că fiecare din ele
poate decide oricând să se oprească.
Nimeni nu are voie să vă forţeze să faceți sex.
 Ce este contracepția?
• Contracepția este o metodă care împiedică femeia să rămână gravidă.
• Fiecare poate decide personal dacă vreau copii, şi dacă da, câţi. Aceasta se numește planificare familială. Dacă doriți să
aveți raporturi sexuale, dar nu vreţi să aveți copii (încă), puteți evita sarcina folosind Contracepția.
• Contracepția nu afectează fertilitatea. Dacă femeia renunţă la contracepție, poate avea copii.
Protecția împotriva HIV și ITS
• Prezervativul este o metodă contraceptivă care vă protejează și împotriva HIV și reduce riscul infectării cu ITS.
Diferite metode contraceptive
Există diferite metode contraceptive. Puteți alege ce metodă este cea mai potrivită pentru ambii parteneri.
Metodele sunt foarte diferite, ca de exemplu:
• preț;
• disponibilitate;
• mod de folosire.
Contracepția nu afectează sănătatea. Unele metode contraceptive sunt mai potrivite pentru stilul de viață, vârsta și
condiția fizică a unei persoane decât altele.
Contracepția funcționează bine dacă este folosită corect. Din acest motiv, este important să alegeți o metodă care vi se
potrivește. Dacă o anumită metodă nu vi se potriveşte, puteți încerca alta.
Consultaţi un medic pentru sfaturi. Medicul este obligat prin lege să păstreze confidenţialitatea consultaţiilor, deci să vă 
respecte secretele personale. De asemenea, puteți discuta despre contracepție cu partenerul.
 METODE CONTRACEPTIVE
• Bariera contraceptivă
• Barieră din latex, cauciuc sau silicon împiedică spermatozoizii să ajungă la ovul:
• Prezervativul
• Prezervativul pentru femei
• Diafragma
 Metode cu hormoni
• Hormonii acţionează asupra organelor sexuale ale femeii. Hormonii au efect triplu: Ei împiedică
ovulaţia, nu lasă spermatozoizii să intre în uter şi nu lasă mucoasa uterului să se pregătească pentru 
sarcină.  
• Pilula contraceptivă
• Inelul contraceptiv
• Plasturele contraceptiv
• Steriletul hormonal
• Implantul hormonal
• Injecţie contraceptivă
 Mijloace, care sunt introduse de medic în uter
• Medicul introduce aceste mijloace de contracepţie în uterul femeii:
• Steriletul hormonal
• Steriletul din cupru
• Lănţişorul din cupru

Sterilizarea este o metodă de contracepţie sigură şi definitivă. De aceea trebuie să vă gândiţi foarte bine la
această decizie. Sterilizarea se recomandă doar dacă nu (mai) vreţi să aveţi copii.
Întreruperea de sarcină nu este o metodă de contracepţie.

Responsabilitatea comună
Responsabilitatea pentru contracepţie aparţine ambilor parteneri. Stabiliţi împreună cu partenerul ce metodă
de contracepţie vreţi să folosiţi. Trebuie să fiţi de acord amândoi cu soluţia respectivă.
 PREZERVATIVUL
• Prezervativul este o metodă contraceptivă. Prezervativul este un căpăcel subțire din cauciuc cu
care se acoperă penisul. Prezervativul reține sperma atunci când bărbatul ejaculează.
• Prezervativele sunt disponibile în diferite mărimi, în funcție de grosimea penisului.
Prezervativul nu trebuie să fie prea strâns sau prea larg.
 SIMPTOMELE SARCINII
• Corp
• În timpul sarcinii, corpul suferă multe schimbări. Veți observa următoarele schimbări:
• nu mai aveți menstruație.
• vă îngrăşaţi.
• Puteți resimți unul sau mai multe tipuri de disconfort, lucru care este normal:
• greață;
• oboseală;
• constipație (imposibilitatea de a defeca);
• sâni umflați și dureroși;
• senzație de urinare frecventă;
• infecții ale gingiilor.
• Ulterior, în timpul sarcinii, puteți resimți și alte tipuri de disconfort:
• vergeturi pe abdomen;
• picioare umflate/dureri de picioare;
• dureri de spate.
 CE SUNT ITS?
ITS sunt infecții care se transmit de obicei prin contact sexual cu o persoană infectată cu ITS.
Protecția împotriva ITS
Prezervativele vă pot 
proteja pe dumneavoastră și pe partenerul sau partenera dumneavoastră împotriva HIV și pot
reduce riscul de infecție cu ITS.  Vaccinurile protejează împotriva anumitor ITS, de exemplu
HPV.
Există și alte modalități în care puteți să vă infectați cu ITS.

Tratamentul ITS-urilor
Majoritatea ITS pot fi tratate. Acestea pot fi vindecate sau simptomele acestora pot să
dispară. ITS pot avea consecințe grave asupra sănătății dumneavoastră dacă nu vă tratați. De
asemenea, puteți infecta alte persoane.
 BOLI CU
TRANSMITERE
SEXUALĂ
NU UITAŢI:
PAZA BUNĂ
TRECE
PRIMEJDIA
REA.