Sunteți pe pagina 1din 7

Aparatul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor in care are loc transformarea alimentelor in substante simple asimilabile

de catre cellule. Aparatul digestive este alcatuit din doua parti:tubul digestiv si glandele anexe. Tubul digestiv este alcatuit din mai multe segmente:cavitatea bucala,faringele,esofagul,stomacul,intestinul subtire si intestinul gros.Aceste segmente sa inlantuie sub forma unui tub continuu de calibru diferit,incepand de la orificiul bucal pana la orificiul anal. In drumul sau de la orificiul bucal pana la orificiul anal,tubul digestiv strabate craniul viscerial,gatul,toracele(mediastinul),cavitatea abdominala,marele si micul bazin.Cea mai mare parte a tubului digestiv este in cavitatea abdominala ,care este delimitata de partea superioara de muschiul diafragm,iar in cea inferioara comunica cu ca vitatea pelviana,de unde si denumirea de cavitatea abdominopelviana.

Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi. uperior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral de obra!i, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala. in cavitatea bucala se afla cele doua arcade dentare, superioara si inferioara, situate pe maxilar si, respectiv, pe mandibula. "intii sunt in numar de #$: % incisivi, & canini, % premolari si '$ molari. (imba, organ muscular situat posterior, prezinta pe fata superioara niste formatiuni numite papile: filiforme, fungiforme si circumvalate sau gustative, ultimele fiind situate spre radacina limbii si formand )*+,ul lingual. in cavitatea bucala glandele salivare, parotide, submaxilare si sublinguale, excreta saliva. Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia receptoare, functia de aparare si functia fizionomica. Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator. -l se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul. Captusit cu o mucoasa, este bogat in tesut limfoid. in faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic .alde/er. 0unctiile faringelui sunt: functia de conducere a bolului alimentar catre esofag si functia de aparare impotriva infectiilor, care pot patrunde pe cale digestiva sau pe cale respiratorie. Esofagul este un organ musculo,membranos, tubular, care face legatura intre faringe si stomac. -l incepe la nivelul vertebrei a 1,a cervicala (C1) in dreptul cartila!ului cricoid, si se termina in dreptul vertebrei a '',a toracale la cardia2 este lung de $3 , #$ cm si are un calibru care variaza intre '4 si $$ mm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei. -sofagul este situat in mediastinul posterior, venind in contact cu formatiunile situate aici. "atorita acestei situari, afectiunile esofagului se pot rasfrange asupra organelor cu care vine in contact, iar pe de alta parte, leziunile acestora pot provoca suferinte esofagiene. Ca structura, esofagul este alcatuit din trei straturi: la interior se afla mucoasa, cu un epiteliu pavimentos stratificat2 urmeaza tunica mi!locie, care este musculara si are doua straturi , unul intern cu fibre circulare si unul extern, cu fibre longitudinale2 tunica externa este formata din tesutul con!unctiv lax, care se continua cu tesutul de sustinere mediastinal. Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac. 5rin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag2 prin coordonare nervoasa, musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre cardia2 sfincterul cardiei se desface, impiedicand si refluarea continutului gastric in esofag. e accepta existenta a doua zone anatomice prevazute cu activitate sfincteriana: una situata la !onctiunea faringo,esofagiana si alta, in vecinatatea inelului hiatal, la limita dintre esofagul propriu,zis si vestibulul gastro,esofagian.

Stomacul, organ cavitar musculo,glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. 0orma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologie apare ca litera )6+ sau ca un carlig. 0orma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine. tomacul incepe de la cardia, care face legatura intre esofag si stomac2 portiunea situata deasupra cardiei si care este adaptata cupolei diafragmatice, se numeste marea tuberozitate (fomix sau fundus); segmentul vertical este corpul stomacului, care se continua cu mica tuberozitate si apoi cu antrul piloric si se termina cu orificiul piloric. intre cardia si pilor se afla doua margini : marginea externa sau marea curbura si marginea interna sau mica curbura. tructural, stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior se afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. 7ucoasa este alcatuita dintr,un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului: glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulelemucipare, ambele secreloare de mucus. 7usculoasa este formata dintr,un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. tratul circular, la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric. "in punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden. 5rin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului con!unctiv si a proteinelor cu a!utorul acidului clorhidric si al pepsi nei. 7ucusul gastric are un rol protector de prim, ordin, aparand mucoasa de actiunea sucului gastric. ecretia gastrica este declansata mai intai printr,un mecanism reflex,nervos, apoi prin mecanisme neuro,chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica {faza gastrica, cu secretie de gastrina) si intestinul subtire (faza intestinala). Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo,cecale. -l are trei segmente: duoden, !e!un si ileon. uodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni,: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila2 portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si cea pancreatica2 portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu !e!unul, formand ung!iul duodeno"#e#unal. tructural, duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa, (cu fibre musculare circulare si longitudinale) si seroasa peritoneala, care il acopera numai pe fata anterioara. Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. 7otilita,tea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in !e!un (in cateva secunde). ecretia duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), entero$inaza (care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus. (a nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic. %e#uno"ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. -ste alcatuit tot din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. pre deosebire de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a !e!uno,ileonului.

7ucoasa formeaza cute circulare (&al&ule coni&ente) si nenumarate &ilozitati intestinale, realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. in portiunea terminala a ileonului se gasesc numerosi foliculi limfatici, formand placile 5a/er. Fiziologic, !e!uno, ileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie. 0unctia motorie este reprezentata de miscarile pendulare, cu rol de framantare si amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de propulsare a chimului intestinal. 0unctia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti: erepsina si nucleo"tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici2 lipaza intestinala, cu rol in scindarea grasimilor neutre2 diza!aridele 8maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza9, cu rol in digerarea glucidelor pana la monozaharide. 0unctia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. :data cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile minerale si vitaminele. Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv2 el incepe de la valva ileo, cecala si se termina cu anusul. e distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli). (ungimea lui variaza intre ',3 si # metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul. 'ecul este situat in fosa iliaca dreapta2 legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo"cecal (formatiune musculara). 5e partea interna a cecului se afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate. 'olonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se ; continua cu colonul trans&ers. -ste fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu. 'olonul trans&ers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat orizontal sau in forma literei )*+. 'olonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid. 'olonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are forma unui ) + si se intinde pana la unghiul recto,sigmoidian. (ectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto,sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis. <ectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care continua ampula rectala. Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. 7ucoasa este foarte bogata in celule mucipare: musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros. Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. 7otricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive. =olul fecal se aduna in sigmoid2 trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei. ecretia intestinului gros se rezuma la mucus. 0unctia de absorbtie este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului2 se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza. (a nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa,

acestea a!ungand in vena cava inferioara. >n rol extrem de important in fiziologie si in patologie il !oaca flora intestinala ?landele anexe ale tubului digestiv. In tubul digestiv se gasesc numeroase glande,unele in peretii sai,altele constituind organe glandulare anexe.?landele anexe din peretii tubului digestiv sunt raspindite indeseobi in tunica mucoasa si in unele segmente(esofag si duoden),acestea patrund pana in tunica submucoasa.?landele mari dinafara peretilor tubului digestiv,numite glande anexe,comunica cu cavitatea segmentului digestivrespectiv prin conducte excretoare.In aceasta categorie intra glandele salivare ,ficatul si pancreasul.?landele salivare sunt: ?landele salivare mici,?landele salivare mari(?landa parotida,?landa submandibulara,?landa sublinguala). 0iziologia aparatului digestiv. Aparatul digestiv are ca functie principala digestia si absortia substantelor alimentare,deci !oaca un rol esential in nutritia organismului.5rin digestie intelegem totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice pe care le sufera alimentele in diferite segmente ale tubului digestiv.Ca urmare a acestor transformari ,moleculele complexe,insolubile ale alimentelor(glucide,lipide,proteine)sunt descompuse in molecule simple,solubile,care pot trece din tubul digestiv (mediul extern) in sange sau limfa(mediul intern).In procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului digestiv si glandele anexe ale acestuia."igestia se produce numai in acele segmente ale tubului digestiv in care se secreta enzime specifice si anume in cavitatea bucala(digestia bucala),in stomac(digestia gastrica) si in intestinul subtire(digestia intestinala). 5rin absortie se intelege trecerea substantelor nutritive din lumenul intestinal in sange si limfa.5rocesul de absortie are loc pe toata intinderea tubului digestiv ,dar organul principal specializat pentru aceasta functie este intestinul subtire. Alaturi de aparatul circulator si respirator,aparatul digestiv asigura organismului materialul necesar functiilor vitale ,acopera pierderile energetice,inlocuieste materialul uzat si produce elementele necesare dezvoltarii organismului.
Glucidele. Cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele - sucroza i lactoza - i polizaharidul amidon, fie sub form de amilopectin, fie sub form de amiloz. Celuloza un alt polizaharid vegetal, prezent n diet n cantiti mari, nu poate fi digerat, deoarece n tractul gastrointestinal uman nu exist enzime care s o digere. portul de glucide este de !"# - $## g%zi, care reprezint "# - &#' din diet. (entru a fi absorbite din tractul gastrointestinal, glucidele trebuie digerate p)n la stadiul de monozaharide. *igestia amidonului, nceput n cavitatea bucal, sub aciunea a amilazei salivare, are loc n cea mai mare parte n intestinul subire, sub aciunea a amilazei pancreatice +care degradeaz glucidele p)n la stadiul de oligozaharide, i sub aciunea dizaharidazelor +maltaza, sucraza, lactaza, de la nivelul marginii n perie a celulelor epiteliale intestinale +care transform oligozaharidele n monozaharide,. (roduii finali ai digestiei glucidelor sunt- fructoza, glucoza i galactoza. .lucoza i galactoza se absorb printr-un mecanism comun, un sistem de transport activ /a-de-pendent +cotransport,. 0ructoza se absoarbe prin difuziune facilitat. *up ce au fost absorbite n enterocite, monozaharidele sunt transportate prin membrana bazolateral a acestora prin difuziune facilitat1 apoi, difuzeaz din interstiiul intestinal n capilarele din vilozitile intestinale. bsorbia glucidelor nu este reglat. 2ntestinul poate absorbi peste " 3g sucroz zilnic.

Proteinele. *ieta proteic zilnic necasar unui adult este de #," - #,4 g%3g corp. (roteinele ajunse n intestin provin din dou surse- endogen +5# - 6# g%zi, sunt proteine secretorii i componentele proteice ale celulelor descuamate, i exogen +proteinele din diet,. (entru a fi absorbite, proteinele trebuie transformate n polipeptide mici i aminoacizi. (ractic, toat cantitatea de proteine din intestin este absorbit- orice protein ce apare n scaun provine din detritusuri celulare sau din bacteriile din colon. Lipidele. portul zilnic de lipide variaz ntre !" i 7&# g. 8pre deosebire de glucide i de proteine, lipidele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuziune pasiv. (entru a putea fi absorbite, ele trebuie s devin solubile n ap. (entru solubilizarea lipidelor sunt necesare srurile biliare. nainte de a fi digerate, lipidele trebuie emulsionate +transformate n picturi cu diametru sub un micron, de ctre acizii biliari i lecitin. (roduii digestiei lipidice +monogliceride, colesterol, trebuie s formeze micelii cu srurile biliare pentru a putea fi absorbii. 9iceliile sunt agregate sferice mici, cu diametrul de " nm, ce conin !# - 5# molecule de sruri biliare i lipide. 8rurile biliare se gsesc la exteriorul miceliilor, iar prile hidrofobe ale monogliceridelor i lipofosfatidelor ctre interior1 n mijloc se gsesc colesterolul i vitaminele liposolubile. :ipidele, colesterolul i vitaminele liposolubile sunt preluate rapid din micelii n momentul n care acestea vin n contact cu microvilii. 0actorul ce limiteaz absorbia lipidelor este migrarea miceliilor din coninutul intestinal la suprafaa microvililor. :ipidele prezente n scaun provin din flora intestinal. proape toate lipidele digerate sunt absorbite p)n la nivelul poriunii mijlocii a jejunului, cea mai mare parte a absorbiei fc)ndu-se n duoden. ;itaminele i mineralele. ;itaminele liposolubile + , *, <, =, intr n alctuirea miceliilor i se absorb mpreun cu celelalte lipide n intestinul proximal. ;itaminele hidrosolubile se absorb prin transport facilitat sau prin sistem de transport activ /a-depen-dent, proximal, n intestinul subire. Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor leg- de membrana celular i activat de vitamina *. 0ierul se absoarbe n jejun i ileon. 0e!> se absoarbe mai uor dec)t 0e5>. ;itamina C stimuleaz absorbia fierului, ?olurile principale ale colonului sunt absorbia apei i a electroliilor +jumtateproximal, i depozitarea materiilor fecale p)n la eliminarea lor +jumtatea distal,. *atoria acestor roluri, micrile de la nivelul colonului sunt lente. 9icrile de la nivelul colonul. sunt de dou tipuri- de amestec +haustraiile, i propulsive +n mas,.

"igestia bucala. Totalitatea transformarilor mecanice si chimice pe care le sufera alimntele in cavitatea bucala poarta denumirea de digestie bucala.Transformarile mecanice sunt realizate prin actul masticatie,iar cele chimice prin actiunea enzimelor existente in saliva."igestia bucala se caracterizeaza indeseobi prin procese mecanice,datorita caror alimentele sunt faramitate si amestecate cu saliva. aliva usureaza actul masticatiei si formarea bolului alimentar,contribuind astfel,prin enzimele care le contine,la transformarile chimice ale alimentelor. aliva este un lichid incolor cu aspect filant si opalescent,cu o densitate cuprinsa intre '44$ si '4'$ si cu o reactie slab acida(p@AB,1).(a om ,cantitatea de saliva secretata in $& de ore este cuprinsa intre '444 si '344 mililitrii cu un debit de circa 34 mililitrii pe ora. aliva este secretata de glandele salivare

mari(parotida,sublingualasi submandibulara)si de glandele salivare mici,situate in grosimea mucoasei bucale. Compozitia chimica a salivei. aliva contine CC,3D apa si 4,3D substante solide organice si anorganice. ubstantele anorganice sunt reprezentate prin cloruri,fosfati,carbonatisi bicarbonati de natriu,calciu si magneziu.(a acestea se mai adauga sulfocinaura de potasiu sau rodanatul de potasiu care rezulta,probabil,din metabolismul proteic.In saliva se mai gasesc cantitati mici de fluor,clor si gaze dizolvate. <eglarea secretiei salivare. <eglarea secretiei salivare se realizeaza exclusiv prin mecanisme nervoase si anume prin reflexe conditionate si neconditionate. "eglutitia. "eglutitia cuprinde totalitatea miscarilor prin care alimentele sunt transportate din gura in stomac. "in punct de vedere functional,ea se realizeaza in trei timpi:bucal,faringian si esofagian. Timpul bucal cuprinde trecerea bolului alimentar din gura in faringe.Acest timp este initiat de o serie de miscari voluntare care plaseaza bolul alimentar pe fata dorsala a limbiisi il imping in faringe. Timpul faringian este scurt ca durata,dar foarte complex.5rincipalele mishcari ale acestui timp sunt:inchiderea comunicarii nazofaringiene prin contractia muschilor valului palatinsi a muschiului constrictor superior al faringelui,inchiderea trompelor auditive prin activitatea muschilor care ridica palatul moale,inchiderea orificiului laringian,trage laringele in sus si inapoi in sub limba si aplica epiglota pe glota. Timpul esofagian consta in impingerea bolului alimentar de,a lungul esofagului prin contractia musculaturii circulare a acestui organ.
DIGESTIA GASTRIC @n stomac, alimentele sufer consecina activitilor motorii i secretorii ale acestuia, care procuc transformarea bolului alimentar ntr-o past omogen, numit chim gastric. ctivitatea motorie a stomacului +motilitatea gastric, realizeaz trei funcii de baz- 7. stocarea alimentelor ca urmare a relaxrii receptive1 !. amestecul alimentelor cu secreiile gastrice1 5. evacuarea coninutului gastric n duoden.