1.

Reactiile analitice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii ca:

a) perceptibilitate
b) selectivitate
c) sensibilitate
d) compatibilitate
e) stabilitate
2. Reactiile analitice trebuie sa fie:
a) ireversibile
b) usor de efectuat
c) cat mai complete
d) instantanee
e) sa fie usor de reprodus
3. Sensibilitatea reactiilor analitice este caracterizata prin:
a) limita de determinare
b) limita de valorificare
c) limita de saponificare
d) limita de recunoastere sau detectie
e) limita de dilutie sau dilutia limita
4. Bazat pe selectivitate, reactivii analitici se pot imparti in:
a) reactivi comuni sau de grupa
b) reactivi organici
c) reactivi selectivi
d) reactivi indicatori de pH
e) reactivi indicatori redox
5. Tinand cont de selectivitatea reactivilor, acestia se pot imparti in:
a) reactivi organici
b) reactivi specifici
c) reactivi de complexare
d) reactivi selectivi
e) reactivi de precipitare
6. Reactiile chimice pot fi:
a) principale
b) secundare
c) reversibile sau partiale
d) auxiliare
e) ireversibile sau totale
7. Din punct de vedere cantitativ, echilibrul chimic poate fi abordat sub
urmatoarele aspecte:
a) economic
b) cinetic
c) procentului de transformare a reactantilor
d) energetic
e) procentului de formare a produsilor de reactie
8. *Activitatea reprezinta:
 a) concentratia analitica reala
b) concentratia solutiei de analizat
c) concentratia aparenta sau efectiva
d) concentratia produsilor de reactie formati
e) concentratia globala a reactantilor
9. Factorul de activitate se calculeaza in functie de:
a) taria ionica a solutiei
b) pH-ul solutiei
c) activitatea cationilor din solutie
d) activitatea anionilor din solutie
e) forta ionica a solutiei
10. Taria ionica este o marime, care depinde de:
a) pH-ul solutiei
b) concentratia speciilor din solutie
c) sarcina speciilor din solutie
d) conductibilitatea electrica a solutiei
e) taria acizilor sau bazelor din solutie
11. Conform teoriei disociatiei electrolitice, in solutia apoasa:
a) acizii cedeaza cationi( inclusiv H +¿¿ ) sau accepta anioni
b) bazele disociaza intr-un cation si ioni HO−¿¿
c) bazele cedeaza anioni sau accepta cationi
d) acizii disociaza intr-un anion si ioni H +¿¿
e) sarurile disociaza in cationul acidului si anionul bazei din care s-a format
12. Conform teoriei protolitice:
a) bazele sunt specii chimice care cedeaza anioni
b) acizii sunt specii chimice care accepta cationi
c) bazele sunt specii chimice care accepta protoni
d) acizii cedeaza electroni, iar bazele accepta electroni
e) acizii sunt specii chimice care cedeaza protoni
13. Conform teoriei electronice ( Lewis ):
a) acizii pun in comun o densitate electronica
b) acizii accepta electroni
c) bazele cedeaza electroni
d) bazele accepta o densitate electronica
e) acizii cedeaza protoni, iar bazele accepta protoni
14. *Taria unui acid se caracterizeaza prin:
a) K a
b) gradul de disociere (α)
c) K w
d) K a si gradul de disociere (α)
e) K b
15. *Taria unei baze se caracterizeaza prin:
a) K b si gradul de disociere (α)
 b) gradul de disociere (α)
c) K a
d) K w
e) K b
16. Exponentul ionilor de hidrogen se defineste ca fiind egal cu:
a) log [H +¿¿
b) - log a H ¿ +¿

c) - log [H +¿¿
d) log a H ¿
+¿

e) log K w
17. Fractia molara α AH este egala cu:
Ca
a)
[ AH ]
b) ¿ ¿ ¿
c) ¿ ¿ ¿
[ AH ]
d)
Ca
e) k a+ ¿ ¿ ¿
18. Fractia molara α A ¿ este egala cu:
−¿

a) ¿ ¿
k
b) a
¿¿
c) k a+ ¿ ¿ ¿
d) ¿ ¿ ¿
ka
e)
k a +¿ ¿

19. Fractia molara α B este egala cu:

Cb
a)
[B]
b) ¿ ¿
[B ]
c)
Cb
d) k b+ ¿ ¿
e) ¿ ¿
20. Fractia molara α BH ¿ este egala cu
+¿

Cb
a)
¿¿
k
b) b
¿¿
c) ¿ ¿
kb
d)
k b +¿ ¿
 e) ¿ ¿
21. pH-ul unei solutii de AT 5 ∙10−3 M (lg 5=0,7) este egal cu:
a) 3,7
b) 3
c) > 3
d) 2,3
e) < 3
22. pH-ul unei solutii de AT 5 ∙10−7M (lg 7= 0,7) este egal cu:
a) < 7
b) 7,3
c) 7,7
d) 7
e) < 6,3
23. pH-ul unei solutii de BT 3 ∙10−5 M (lg 3= 0,48) este egal cu:
a) > 9
b) < 9
c) 9,48
d) 8,52
e) 9
24. pOH-ul unei solutii de BT 3 ∙10−7M (lg 3= 0,48) este egal cu:
a) 7
b) < 6,52
c) < 7
d) 7,48
e) 7,52
25. *pH-ul unei solutii de AM 0,020 M (k a= 2∙ 10−2; lg 2 =0,30) este egal cu:
a) 1,70
b) 1,50
c) 1,91
d) 2,3
e) 2
26. *pH-ul unei solutii de BM 0,040 M (k b= 4∙ 10−2; lg 4 =0,60) este egal cu:
a) 12,60
b) 11,40
c) 11,70
d) 12,39
e) 12
27. *pH-ul unei solutii de AS 0,050 M (k a= 5∙ 10−6; lg 5 =0,70) este egal cu:
a) 2
b) 1,30
c) 2,70
d) 4
e) 3,30
28. *pH-ul unei solutii de BS 0,002 M(k b= 2∙ 10−5; lg 2 =0,30) este egal cu:
a) 10,30
b) 10,70
c) 11,30
d) 10
e) 11
29. *pH-ul unei solutii de AFS 0,040 M este egal cu 6,52 (lg 3= 0,48). Valoarea lui K a
este:
a) 4∙ 10−13
b) 5∙ 10−12
c) 2∙ 10−12
d) 3∙ 10−12
e) 2∙ 10−11
30. *pH-ul unei solutii de BFS 0,020 M este egal cu 6,52 (lg 3= 0,48). Valoarea lui K b
este:
a) 5∙ 10−12
b) 2∙ 10−12
c) 4∙ 10−11
d) 4∙ 10−12
e) 3∙ 10−13
31. *Dintre substantele de mai jos, amfoliti sunt:
a) H 2 CO 3; HCO3
−¿ ¿

b) HCO3−¿ ;¿ CO 32−¿ ¿
c) H 2 SO3 ; HSO3
−¿¿

d) H 2 SO4 ; HSO 4
−¿¿

e) H 2 PO 4 ; HPO4 2−¿ ¿
32. Pentru amfolitii de forma AH −¿¿, [H +¿¿ ], respectiv pH-ul se calculeaza conform
relatiilor:
a) [H +¿¿ ]= √ K a 1 ∙ K a 2
b) [H +¿¿ ]= √ K a 1 ∙ K b 2
c) pH= -lg (K a 1 ∙ K a 2 ¿ ¿1 /2
d) pH= lg (K a 1 ∙ K a 2 ¿ ¿1 /2
e) pH= -1/2 lg ( K a 1 ∙ K a 2 )
33. Dintre exemplele de mai jos, constituie sisteme tampon simple, urmatoarele:
a) H 2 CO 3- NaHSO3
b) NaHCO 3 - Na2 CO 3
c) H 2 S - NaHS
d) H 3 PO 4 - NaHSO4
e) Na2 HPO 4 - Na3 PO 4
34. pH-ul unui sistem tampon simplu se calculeaza cu relatia lui Henderson, atunci
cand:
 a) [H +¿¿ ] > [HO−¿¿]
b) K a , K b ≥ 10−3
c) [HO−¿¿] > [H +¿¿ ]
d) [H +¿¿ ] ≤ 10−2 ∙C a
e) [HO−¿¿] ≤ 10−2 ∙C b
35. * Pentru sistemul tampon AH - A−¿¿,cu C a=C b ,valoarea pH-ului este egala cu
4,70. Valoarea lui K b este ( lg 2= 0,30):
a) 3 ∙10−10
b) 4 ∙10−9
c) 2 ∙10−9
d) 6 ∙10−9
e) 5 ∙10−8
36. * Pentru sistemul tampon AH - A−¿¿, cu C a /Cb = 2, [H +¿¿ ]= 8 ∙ 10−7 ( lg 2,5= 0,40),
valoarea lui K b este egala cu:
a) 2,5 ∙ 10−9
b) 2 ∙ 10−9
c) 2,5 ∙ 10−10
d) 2,5 ∙ 10−8
e) 6 ∙ 10−8
37. * Pentru sistemul tampon AH - A−¿¿, cu K b = 2 ∙ 10−6 si pH=8,60, sa se calculeze
raportul C b /Ca (lg 4= 0,60 , lg 2,5= 0,40):
a) 1,5
b) 4
c) 3
d) 2,5
e) 2
38. Pentru un complex de forma ML2, α M este egala cu:
CM
a)
[M]
[M]
b)
CM
1
c) 2
1+ β1 [ L ] + β 2 [ L ]
1
d) 2
β1 [ L ] + β 2 [ L ]
[ M L2 ]
e)
CM
39. Pentru un complex de forma ML2, α ML este egala cu:
CM
a)
[ ML]
 CM
b)
[ M L2 ]
β1[ L]
c) 2
1+ β1 [ L ] + β 2 [ L ]
[ ML]
d)
CM
1
e) 2
1+ β1 [ L ] + β 2 [ L ]
40. Pentru un complex de forma ML2, α ML este egala cu:
2

CM
a)
[ M L2 ]
[ ML]
b)
CM
1
c)
β1 [ L ] + β 2 [ L ]
2
β2 [ L ]
d) 2
1+ β1 [ L ] + β 2 [ L ]
[ M L2 ]
e)
CM
41. Pentru un complex de forma MLn, numarul mediu de coordinare se poate calcula
cu relatia:
C L−[ L]
a) ń =
CM
C L +[L]
b)
CM
n
ai
c) ń= ∑
i=0 i
CM
d)
C L−[ L]
n
e) ń= ∑ i ∙ α i
i=0

42. pH-ul solutiei modifica stabilitatea unui complex de forma ML, astfel:
' [ M ] ⋅C L
a) β ( pH )=
[ ML]
[ML]
'
b) β ( pH )= [ M ] [L]
αL
'
c) β ( pH )= β ∙ α L
' [ML]
d) β ( pH )=
[ M ] ∙C L
 ' [M ]
e) β ( pH )=
[ ML ] ∙ C L
43. Complexarea secundara influenteaza stabilitatea unui complex de forma ML,
astfel:
'
a) β ( A )= β /α M
' [ L ] ⋅C M
b) β ( A )=
[ ML]
'
c) β ( A )= β ∙ α M
' [ML ]
d) β ( A )=
C M ∙[ L]
[ML]
'
e) β ( A )= [M ] [ L ]
αM
44. Influenta simultana a pH-ului si complexarii secundare, asupra stabilitatii unui
complex de forma ML, se manifesta astfel:
[ML]
''
a) β (pH , A )= [M ] [L]
αM αL
'' C ⋅C
b) β (pH , A )= M L
[ ML]
''
c) β (pH , A )=β ∙ α M ∙ α L
'' [ ML]
d) β (pH , A )=
C M ⋅C L
'' β
e) β (pH , A )= α
M ∙α
L

45. pH-ul si complexarea secundara influenteaza stabilitatea unui complex de forma

ML, astfel:
a) creste
b) scade usor
c) scade pronuntat
d) creste pronuntat
e) scade
46. Cunoscand valoarea lui K s pentru AgCl = 4 ∙ 10−10 ; AgBr = 4,9 ∙ 10−13 ; AgSCN =
1 ∙ 10−12; Ag2 CO 3 = 8 ∙ 10−12; Ag2 CrO 4 = 1 ∙ 10−12; sa se specifice care sunt primele
doua precipitate, cele mai solubile:
a) Ag2 CO 3
b) AgSCN
c) AgBr
d) Ag2 CrO 4
e) AgCl
 Cunoscand valoarea lui K s pentru AgCl = 4 ∙ 10−10 ; AgBr = 4,9 ∙ 10−13 ; AgSCN =
1 ∙ 10−12; Ag2 CO 3 = 8 ∙ 10−12; Ag2 CrO 4 = 1 ∙ 10−12; sa se specifice care sunt primele
doua precipitate, cele mai insolubile:
a) AgCl
b) Ag2 CO 3
c) AgBr
d) Ag2 CrO 4
e) AgSCN
47. Solubilitatea unui precipitat creste sub influenta:
a) temperaturii
b) ionilor straini
c) ionului comun
d) pH-ului
e) prezentei unui alt precipitat
48. Solubilitatea unui precipitat scade sub influenta:
a) pH-ului
b) excesului de cation
c) complexarii
d) excesului de anion
e) solventilor organici
49. Solubilitatea AgCl ( K s = 2 ∙10−10 ), in solutie de NaCl 0,020 M, este egala cu:
a) nu se modifica
b) 1,41 ∙10−5
c) < 10−5
d) 10−8
e) ¿ 10−7
50. Solubilitatea BaSO 4 ( K s = 1,1 ∙10−10 ), in solutie de Na2 SO4 0,011 M, este egala cu:
a) < 10−6
b) 1,05 ∙10−5
c) nu se modifica
d) < 10−5
e) 10−8
51. Solubilitatea Ag2 CrO 4 ( K s = 1 ∙10−12), in solutie de AgCl 0,010 M, este egala cu:
a) > 10−9
b) 10−8
c) < 10−6
d) 10−6
e) nu se modifica
52. Solubilitatea Ag2 CO 3 ( K s = 4 ∙10−12), in solutie de Na2 CO 3 0,010 M, este egal cu:
a) nu se modifica
b) < 10−4
c) 10−5
 d) > 2 ∙ 10−6
e) 2 ∙ 10−6
53. Solubilitatea PbCl2 ( K s = 1,6 ∙10−5 ),in solutie de NaCl 0,100 M este egal cu:
a) 4 ∙ 10−3
b) 1,6 ∙ 10−3
c) < 4 ∙ 10−3
d) nu se modifica
e) > 4 ∙ 10−3
54. Solubilitatea PbCl2 ( K s = 1,6 ∙10−5 ),in solutie de Pb( NO¿ ¿3)2 ¿ 0,010 M este egal
cu:
a) 4 ∙ 10−2
b) nu se modifica
c) < 4 ∙ 10−2
d) 2 ∙ 10−1
e) > 4 ∙ 10−2
55. Solubilitatea unui precipitat creste, cu cat:
a) acidul solvent (HX) este mai tare
b) acidul format (HA) este mai slab
c) solubilitatea in apa a precipitatului este mai mare
d) acidul solvent (HX) este mai putin disociat
e) acidul format (HA) este mai disociat
56. Solubilitatea unui precipitat, ai caror ioni complexeaza, creste, cu cat:
a) concentratia cationului este mai mica
b) K s este mai mare
c) concentratia ligandului este mai mare
d) constanta de stabilitate a complexului format este mai mare
e) K s este mai mic
57. Cresterea solubilitatii unui precipitat de genul MS, in prezenta unui sistem
redox, se datoreaza:
a) oxidarii cationului precipitatului
b) reducerii cationului precipitatului
c) nu se modifica
d) reducerii anionului precipitatului
e) oxidarii anionului precipitatului
58. Consecinta oxidarii consta in:
a) scaderea starii de oxidare
b) cresterea potentialului redox
c) cresterea numarului de oxidare
d) scaderea numarului de electroni
e) scaderea potentialului standard
59. Consecinta reducerii consta in:
a) cresterea potentialului standard
b) scaderea potentialului redox
 c) cresterea numarului de electroni
d) scaderea starii de oxidare
e) scaderea numarului de oxidare
60. In reactia redox Ox1 + ¿2 ⇔ ¿1 + Ox2, cu E01 > E02
a) Ox1 va oxida ¿2
b) ¿2 va oxida Ox1
c) Ox2 va oxida ¿1
d) ¿2 va reduce Ox1
e) ¿1 va reduce Ox2
61. *Care este masa de MA ( M=200) dizolvata in conditii normale ( K s = 9 ∙ 10−8)
a) 0,400 g
b) 60 mg
c) 80 mg
d) 50 mg
e) 0,020 g
62. *Care este masa de MA 2 ( M= 180) dizolvata in conditii normale ( K s = 4 ∙ 10−12)
a) 36 mg
b) 0,072 g
c) 0,018 g
d) 0,054 g
e) 20 mg
63. *Care este masa de M 2 A ( M= 150) dizolvata in conditii normale ( K s = 4 ∙ 10−9)
a) 0,050 g
b) 120 mg
c) 180 mg
d) 0,150 g
e) 0,300 g
64. In functie de valoarea solubilitatii se disting:
a) saruri greu solubile
b) saruri insolubile
c) saruri usor solubile
d) saruri complet solubile
e) saruri cu solubilitate medie
65. *La 25̊ C solubilitatea lui MA (M= 90) este de 0,180 g/L. Care este valoarea lui K s
?
a) 10−6
b) 4 ∙ 10−6
c) 2 ∙ 10−6
d) 8 ∙ 10−6
e) 6 ∙ 10−6
66. *La 25̊ C solubilitatea lui MA 2( M=120) este de 120 mg/L. Care este valoarea lui
K s?
 a) 12 ∙ 10−12
b) 4 ∙ 10−9
c) 2 ∙ 10−9
d) 8 ∙ 10−12
e) 8 ∙ 10−9
67. *La 25̊ C solubilitatea lui M 2 A ( M=150) este de 150 mg/L. Care este valoarea lui
K s?
a) 4 ∙ 10−10
b) 8 ∙ 10−10
c) 2 ∙ 10−12
d) 4 ∙ 10−12
e) 8 ∙ 10−12
68. Capacitatea unei specii de a ceda sau accepta electroni este caracterizata de:
a) natura speciei respective
b) structura electronica a speciei
c) potentialul redox
d) numarul de electroni cedati
e) numarul de electroni acceptati
69. Puterea oxidanta sau reducatoare a unui sistem redox se poate caracteriza
(aprecia) prin:
a) numarul de electroni cedati
b) numarul de electroni acceptati
c) potentialul redox normal(standard)
d) potentialul redox
e) constanta de echilibru redox
70. Pentru un sistem redox simplu de forma Ox + ne−¿¿ ⇔Red, ecuatia lui Nernst, sub
forma cea mai completa este:
RT aOx
a) E= E0 + ln
nF a¿
RT [Ox]
b) E= E0 + ln
nF [¿]
0,059 aOx
c) E= E0 ' + lg
n a¿
RT f Ox
d) E= E0 + ln
nF f ¿
0,059 [Ox]
e) E= E0 ' + lg
n [¿]
71. Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:
a) 2 ioni
b) un ion si o combinatie protonata a Ox sau Red
c) un ion si forma sa elementara(metal)
d) un ion si o combinatie complexa a Ox sau Red
e) un ion si forma sa elementara( nemetal)
72. Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:
a) un ion si forma sa elementara( nemetal)
b) 2 ioni
c) un ion si o combinatie precipitat a Ox sau Red
d) cele doua combinatii ale celor doua specii redox
e) nu este influentat
73. Un potential conditional este influentat de:
a) E0
b) β
c) valoarea pH-ului
d) K s
e) concentratia ligandului
74. Un potential conditional este influentat de:
a) E
+ ¿¿
b) [ H 3 O ]
c) K s
d) concentratia agentului de precipitare
e) β
75. Pentru oxidarea S2−¿¿ in mediu puternic acid, alegeti raspunsurile corecte:
a) exista potential aparent
b) numarul de electroni acceptati este 2
c) exista potential aparent conditional
d) reactia nu are loc
e) numarul de electroni cedati este 2
76. *Care este procesul secundar care are loc la oxidarea S2−¿¿ ( S2−¿¿ ⇔ S + 2e−¿¿ ) in
mediu puternic acid:
a) protonare S
b) precipitare S2−¿¿
c) complexare S2−¿¿
d) protonare S2−¿¿
e) precipitare S
77. *La determinarea iodmetrica a Cu2+¿ ¿, in prezenta KI, procesul secundar are loc:
a) precipitare Cu+¿¿ cu I −¿¿
b) precipitare Cu2+¿ ¿ cu I
c) complexare Cu2+¿ ¿
d) nu exista un proces secundar
e) reducere Cu+¿¿
78. La determinarea iodmetrica a Cu2+¿ ¿, in prezenta KI, in expresia potentialului
redox intalnim:
a) potential conditional
b) potential aparent
c) potential aparent conditional
d) potential normal
 e) potential simplu
79. La determinarea iodmetrica a Cu2+¿ ¿, in prezenta KI:
a) E0ap = E0
b) E0ap' = E0ap
c) E0ap < E0
d) E0ap' > E0ap
e) E0ap' < E0ap
80. La determinarea Fe2+ ¿¿ cu K 2 Cr2 O 7 in prezenta NaH 2 PO 4 ( sau H 3 PO 4 ), in
expresia potentialului redox se intalneste:
a) potential aparent
b) potential conditional
c) potential simplu
d) potential aparent conditional
e) potential normal
81. La determinarea Fe2+ ¿¿ cu K 2 Cr2 O 7 in prezenta NaH 2 PO 4 ( sau H 3 PO 4 ):
a) Cr 6+¿ ¿ se reduce, cedand 6e−¿¿
b) Fe3 +¿¿ se reduce, acceptand 1e−¿¿
−¿¿
c) Fe3 +¿¿ complexeaza cu H 2 PO 4
d) Cr 6+¿ ¿ se oxideaza la Cr 3+¿ ¿
e) Fe2+ ¿¿ se reduce la Fe3 +¿¿
82. La determinarea Fe2+ ¿¿ cu K 2 Cr2 O 7 in prezenta NaH 2 PO 4 ( sau H 3 PO 4 ):
a) E0ap = E0
b) E0 >E0ap
c) E0ap <E0ap'
d) E0ap' = E0ap
e) E0 >E0ap'
−¿¿
83. Pentru cuplul redox MnO4 / Mn2 +¿¿,potentialul conditional are formula:
0,059
a) E0 ' = E0 + ∙ 8 ∙lg[H +¿¿ ]
5
0,059
b) E0 ' = E0 - ∙ 8 ∙lg[H +¿¿ ]
5
0,059
c) E0 ' = E0 + ∙ 8 ∙pH
5
0,059
d) E0 ' = E0 - ∙ 8 ∙pH
5
0,059
e) E0 ' = E0 - ∙ lg ¿ ¿
5
−¿¿
84. *Stiind ca pentru cuplul redox MnO4 / Mn2 +¿¿, E0 =1,150 V, la pH= 2 potentialul
conditional va fi:
a) 1,310 V
b) 1,321 V
 c) 1,510 V
d) 1,450 V
e) 1,300 V
85. Pentru cuplul redox 2CO 2/ H 2 C 2 O 4, potentialul conditional are formula:
0,059
a) E0 ' =E 0 - ∙ lg ¿ ¿
2
b) E = E0 + 0,059 ∙ pH
c) E0 ' = E0 - 0,059 ∙ pH
d) E = E0 - 0,059 ∙ lg ¿
e) E0 ' = E0 + 0,059 ∙ lg ¿
86. *Stiind ca pentru cuplul redox CO 2/ H 2 C 2 O 4, E0 = -0,490 V, la pH = 2 potentialul
conditional va fi:
a) -0,431 V
b) -0,667 V
c) -0,490 V
d) -0,608 V
e) -0,550 V
87. Pentru cuplul redox Cr 2 O72−¿¿ /2Cr 3+¿ ¿, potentialul conditional are formula:
0,059
a) E = E0 - ∙ 14 ∙lg ¿
6
0,059
b) E0 ' =E 0 + ∙ lg¿
6
0,059
c) E0 ' = E0 + ∙ 14 ∙ pH
6
0,059
d) E0 ' =E 0 - ∙ lg ¿
6
0,059
e) E = E0 + ∙ 14 ∙lg ¿
6
88. *Stiind ca pentru cuplul redox Cr 2 O 72−¿¿ /2Cr 3+¿ ¿, E0 = 1,340 V, la pH = 1
potentialul conditional va fi:
a) 1,202 V
b) 1,060 V
c) 1,480 V
d) 1,102 V
e) 1,521 V
89. In reactia Fe2+ ¿¿ cu MnO4 , cu E Fe
−¿¿
¿ =0,770 V si
¿
3+ ¿/Fe ¿ E MnO ¿ =1,510 V:
−¿/ Mn ¿
¿

4
−¿¿
a) Fe2+ ¿¿ oxideaza MnO4
b) Fe3 +¿¿ reduce Mn2 +¿¿
−¿¿
c) MnO4 oxideaza Fe2+ ¿¿
−¿¿
d) Fe2+ ¿¿ reduce MnO4
e) reactia nu are loc
90. In reactia Fe2+ ¿¿ cu Cr 2 O 72−¿¿ , cu E Fe ¿
3+ ¿/Fe ¿
¿ =0,770 V si ECr 2 O7
¿
2−¿/2Cr ¿
¿ =1,340 V:
 a) Cr 2 O72−¿¿ reduce Fe2+ ¿¿
b) reactia nu are loc
c) Fe2+ ¿¿ oxideaza Cr 2 O 72−¿¿
d) Fe2+ ¿¿ reduce Cr 2 O 72−¿¿
e) Cr 2 O 72−¿¿ oxideaza Fe2+ ¿¿
= -0,490 V si E MnO
0
91. In reactia H 2 C 2 O 4 cu KMnO 4 , cu E2 CO / H
2 2
C 2 O4 4
−¿/ Mn ¿
¿

¿ = 1,510 V:
a) H 2 C 2 O 4 oxideaza KMnO 4
b) H 2 C 2 O 4 reduce KMnO4
c) KMnO 4 reduce H 2 C 2 O 4
d) KMnO 4 oxideaza H 2 C 2 O 4
e) CO 2 reduce Mn2 +¿¿
= -0,490 V si ECr
0
92. In reactia H 2 C 2 O 4 cu K 2 Cr2 O7, cu E2 CO / H2 2
C 2 O4 2 O7
2−¿/2Cr ¿
¿

¿ =1,340 V:
a) K 2 Cr2 O 7 oxideaza H 2 C 2 O 4
b) reactia nu are loc
c) H 2 C 2 O 4 reduce K 2 Cr2 O7
d) CO 2 reduce Cr 3+¿ ¿
e) Cr 3+¿ ¿ oxideaza CO 2
93. *In reactia H 2 C 2 O 4 cu KMnO4 , cu cu E1 2 CO / H C O = -0,490 V si E2 MnO
0
2 2 2 4 4
−¿/ Mn ¿
¿

¿ = 1,510
V, relatia intre potentialele conditionale este urmatoarea:
a) nu se calculeaza E01 '
b) E02 ' <E01 '
c) E01 ' = E02 '
d) E02 ' >E01 '
e) nu se calculeaza E02 '
= -0,490 V si E2 Cr
0
94. *In reactia H 2 C 2 O 4 cu K 2 Cr2 O7, cu E1 2 CO / H 2 2
C 2O 4 2 O7
¿
2−¿/2 Cr ¿
¿ =1,340 V,
relatia intre potentialele conditionale este urmatoarea:
a) E01 ' = E02 '
b) nu se calculeaza E01 '
c) E01 ' >E02 '
d) nu se calculeaza E02 '
e) E01 ' <E02 '
95. *pOH-ul unei solutii de amfolit AH −¿¿, cu K a 1= 2∙ 10−3 si K a 2= 2∙ 10−5 (lg 2= 0,30)
este egal cu:
a) 10,30
b) 9,70
c) 10
d) 10,20
e) 9,85
96. *pOH-ul unei soutii de amfolit AH 2−¿ ¿, cu K a 1= 5∙ 10−3 si K a 2= 3∙ 10−6 si K a 3= 3∙
10−10 (lg 3= 0,48) este egal cu:
a) 7,52
b) 6
c) 6,48
d) 5,52
e) 7,14
97. *pOH-ul unei solutii de amfolit AH −¿¿, cu K a 1= 2∙ 10−2 si K a 2=? este egal cu 11.
Valoarea lui K a 2 este:
a) 2∙10−5
b) 5∙10−5
c) 10−4
d) 10−5
e) 10−6
98. *pOH-ul unei solutii de amfolit AH 2−¿ ¿, cu K a 1= 3∙ 10−3 si K a 2=? si K a 3= 2∙ 10−12
este egal cu 5. Valoarea lui K a 2 este:
a) 10−8
b) 10−7
c) 5∙10−8
d) 5∙10−7
e) 2∙10−7
99. *Pentru sistemul tampon AH- A−¿¿, cu pOH=9 si K b = 2∙10−9, iar C a=C b, raportul
V a/V b este egal cu:
a) 1,5
b) 1
c) 2,5
d) 3
e) 2
100. *Pentru sistemul tampon AH- A−¿¿, cu pOH=8 si K b = 2∙10−8, iar V a=V b,
raportul C a/C b este egal cu:
a) 3
b) 2,5
c) 1
d) 1,5
e) 2
101. Reactia analitica este acea reactie chimica care:
a) permite determinarea acizilor
b) da nastere semnalului analitic
c) permite identificarea unei anumite specii
d) da nastere la cat mai multe semnale
e) nu tine cont de natura reactivului de identificare
102. Reactiile de identificare se pot efectua:
 a) in stare gazoasa
b) fara a tine cont de natura speciei de identificat
c) fara a tine cont de natura reactivului de identificare
d) pe cale umeda
e) in stare solida
103. Viteza reactiilor pe cale umeda (solutie, V l), comparativ cu viteza
reactiilor in stare solida( V s ) este:
a) V l>V s
b) V l<V s
c) V l>>V s
d) V l<<V s
e) V l≈V s
104. Relatia dintre activitate si concentratie este urmatoarea:
a) c=a∙f
b) a=f∙c
c) c>a
d) a≤f∙c
e) a=c/f
105. Drept reactii totale (practic complete) se pot considera reactiile dintre:
a) acid acetic si hidroxid de sodiu
b) amoniac si acid clorhidric
c) hidroxid de sodiu si acid clorhidric
d) Fe2+ ¿¿ si I 3−¿¿
e) azotat de argint si iodura de potasiu
106. Constanta de echilibru poate fi exprimata in functie de:
a) concentratia produsilor de reactie si reactantilor
b) activitatea produsilor de reactie si reactantilor
c) concentratia reactantilor si activitatea produsilor de reactie
d) concentratia produsilor de reactie si activitatea reactantilor
e) activitatea si factorul de activitate al produsilor de reactie si reactantilor
107. Pentru electrolitul AB ⇔ A−¿¿+ B+¿¿:
a) f ±= f B∙ f A
b) f ±2= √ f B ∙ f ¿ ¿
+¿
A−¿

c) f ±=√ f B +¿
∙f A ¿
−¿
¿
d) f ±2= f B+¿
∙f A ¿¿ −¿

2
e) f = f B+ f A
±

108. Pentru electrolitul AB ⇔ B2+¿ ¿+ A2−¿ ¿, taria ionica (µ) se calculeaza cu

relatia (c= concentratia lui AB)
2 2
a) µ= 1/2 (C B ∙ Z + C A ∙ Z ) B A

2 2
b) µ= (C B ∙ Z + C A ∙ Z )
B A

2 2
c) µ= 2(C B ∙ Z + C A ∙ Z )
B A
 d) µ= 1/2 (C B ∙ Z + C A ∙ Z )
B A

e) µ= 1/2 (Z A ∙ C ∙ Z M + Z M ∙C ∙ Z A 2)
2

109. Un electrolit tare este cel care satisface relatia:

a) α <0,5
b) α > 0,5
c) 100∙ α <50%
d) 100∙ α >50%
e) 100∙ α <30%
110. Un electrolit de tarie medie satisface relatia:
a) 5%< 100∙α<50%
b) 50%< 100∙α<5%
c) 0,05 < α <0,5
d) 0,5 < α <0,05
e) nu prezinta importanta
111. Un electrolit slab satisface relatia:
a) 100∙ α >5%
b) α <0,05
c) 0,05< α <0,5
d) 5%> 100∙ α
e) 5%< 100∙α<50%
112. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii tari (AT) si acizii de
tarie medie (AM) se caracterizeaza prin:
a) k a AM >k a AT
b) pk a AM < pk a AT
c) AT nu prezinta k a sau k a≥ 100
d) k a AT =k a AM
e) k a AM <k a AT
113. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii tari (AT) si acizii
slabi (AS) se caracterizeaza prin:
a) AT nu prezinta k a sau k a≥ 100
b) k a AS<k a AT
c) k a AS>k a AT
d) pk a AS< pk a AT
e) k a AT =k a AS

114. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii tari (AT) si acizii foarte slabi
(AFS) se caracterizeaza prin:

a) ka AFS > ka AT

b) pka AFS < pka AT

c)AT nu prezinta ka sau ka ≥ 100

d) ka AFS < ka AT

e) ka AT = ka AFS

115. Din pucnt de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii de tarie medie (AM) si acizii
slabi (AS) se caracterizeaza prin:

a) pka AS > pka AM

b)pka AS < pka AM

c) ka AS = ka AM

d) ka AS > ka AM

e) ka AS < ka AM

116. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii de tarie medie (AM) si acizii
foarte slabi (AFS) se caracterizeaza prin:

a) ka AFS > ka AM

b) pka AFS > pka AM

c) ka AFS > ka AM

d) pka AFS = pka AM

e) pka AFS < pka AM

117. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, acizii slabi (AS) si acizii foarte slabi
(AFS) se caracterizeaza prin:

a) ka AFS = ka AS

b) ka AFS > ka AS

c) pka AFS < pka AS

d) ka AFS < ka AS

e) pka AFS > pka AS

118. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele tari (BT) si bazele de tarie
medie (BM) se caracterizeaza prin:

a) BT nu prezinta kb sau kb ≥ 100

b) kb BM < kb BT

c) kb BM > kb BT

d) pkb BM < pkb BT

e) kb BM = kb BT

119. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele tari (BT) si bazele slabe (BS)
se caracterizeaza prin:

a) kb BS > kb BT

b) pkb BS > pkb BT

c) BT nu prezinta kb sau kb ≥ 100

d) kb BS < kb BT

e) kb BT = kb BS

120. DIN punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele tari (BT) si bazele foarte
slabe (BFS) se caracterizeaza prin:

a) kb BFS < kb BT

b) kb BFS > kb BT

c) pkb BFS < pkb BT

d) kb BFS = kb BT

e) BT nu prezinta kb sau kb ≥ 100

121. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele de tarie medie ( BM) si bazele
slabe (BS) se caracterizeaza prin“

a) pkb BS < pkb BM

b) pkb BS > pkb BM

c) kb BS < kb BM

d) kb BS = kb BM

e) kb BS > kb BM

122. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele de tarie medie (BM) si bazele
foarte slabe (BFS) se caracterizeaza prin:

a) kb BFS > kb BM

b) pkb BFS < pkb BM

c) pkb BFS = pkb BM

d) kb BFS < kb BM

e) pkb BFS > pkb BM

123. Din punct de vedere al tariei in solutie apoasa, bazele slabe (BS) si fazele foarte
slabe (BFS) se caracterizeaza prin:

a) pkb BFS > pkb BS

b) kb BFS < kb BS

c) pkb BFS < pkb BS

d) kb BFS > kb BS

e) kb BFS = kb BS

124. Pentru un acid tare in solutie apoasa:

a) pH = 7
b) ka < 100

c) ka ≥ 100

d) pka ≤ 0

e) pka > 0

125. Pentru un acid de tarie medie in solutie apoasa:

a) 10-4 ≤ ka < 100

b)10-4 > ka ≥ 100

c) pH > 7

d) 0 ≥ pka > 4

e) 0 < pka ≤ 4

126. Pentru un acid slab in solutie apoasa:

a) pOH < 7

b) 4 < pka ≤10

c) 10-10 ≤ ka < 10-4

d) 10 ≤ pka < 4

e) 10-10≥ ka < 10-4

127. Pentru un acid foarte slab in solutie apoasa:

a) 10-10<ka ≤ 10-14

b) 14 ≤ pka < 10
c) pOH < 7

d) 10-14 ≤ka < 10-10

e) 10 < pka ≤ 14

128. Pentru o baza tare in solutie apoasa:

a) kb ≥100

b) pkb ≤ 0

c) pOH = 7

d) kb ≤100

e) pkb ≥ 0

129. Pentru o baza de tarie medie in solutie apoasa:

a) 10-4 > kb ≥ 100

b) 0 ≥ pkb > 4

c) 0 < pkb ≤ 4

d) 10-4 ≤ pkb ≤ 4

e) pH < 7

130.Pentru o baza slaba in solutie apoasa

a)4<pkb≤10

b)10-4<kb≤10-10

c)pH<7

d)10≤pkb<4

e)10-10≤kb<10-4

131.Pentru o baza foarte slaba in solutie apoasa:

a)pH<7

b)10-14≤kb<10-10

c)10<pkb≤14

d)10-10<kb≤10-14
e)14≤pkb<10

132.pH-ul unei solutii de HCl 2×10-3M(lg 2 = 0,30)este egal cu:

a)3

b)3,30

c)>3

d)2,70

e)<3

133.pH-ul unei solutii de HNO3 3×10-3 M(lg 3 = 0,48)este egal cu:

a)2,52

b)3,48

c)<3

d)3

e)>3

134.pH-ul unei solutii de HClO4 4×10-3 M(lg 4 = 0.60)este egal cu:

a)3,60

b)<3

c)3

d)2,40

e)>3

135.pH-ul unei solutii de H2SO4(AT) 5×10-4 M (lg 5 = 0,70) este egal cu:

a)4

b)>4

c)3,30

d)4,70

e)<4

136.pH-ul unei solutii de NaOH 2×10-3 M (lg 2=0,30)este egal cu:

a)11,30
b)10.70

c)11

d)<11

e)>11

137.pH-ul unei solutii de KOH 2×10-4 M (lg 2=0,30)este egal cu:

a)10

b)>10

c)10,30

d)9,70

e)<10

138.pH-ul unei solutii de Ca(OH)2(BT) 4×10-3 M(lg 4 =0.60)este egal cu:

a)11

b)10,40

c)<11

d)>11

e)11,60

139.pH-ul unei solutii de Ba(OH)2(BT) 5×10-4 M (lg 5 =0,70)este egal cu:

a)10,70

b)10

c)9,70

d)>10

e)<10

140.ph-ul unei solutii de HCL este egal cu 3 . Concentratia HCL este :

a)10−2 M

b) 0,001 M

c) 0,002 M

d) 0,01 M
e) 10−3 M

❑ ❑
141.ph-ul unei solutii de HNO 3 este egal cu 4 . Concentratia HNO 3 :

a) 10−4 M

b)10−3 M

c)0,0001 M

d)0,001 M

e)10−2 M

❑ ❑
142.ph-ul unei solutii de HCLO 4 este egal cu 2 . Concentratia HCLO 4 este :

a) 0,001 M

b)0,01 M

c)10−3 M

d) 10−2 M

e) 0,002 M

143.ph-ul unei solutii NaOH este egal cu 11. Concentratia NaOH este :

a)10−2 M

b) 0,01 M

c) 10−3 M

d) 0,002 M

e) 0,001 M

144. ph-ul unei solutii de KOH este egal cu 12. Concentratia KOH :

a) 0,01 M

b) 10−2 M

c) 10−3 M

d) 0,001 M

e) 0,002 M

145. ph-ul unei solutii de HCL 2*10−7 M (lg 2 = 0,30) este egal cu :
a) 7

b)7,30

c)<6,30

d)<7

e)7,70
❑
146.ph-ul unei solutii de HNO 3 4*10−8 (lg 4 = 0,60) este egal cu :

a)<8

b)8,60

c)8

d)8,40

e)<7,40
❑
147. ph-ul unei solutii HCLO 4 5* 10−8(lg 5 = 0,70) este egal cu :

a) 8

b) <7,30

c) <8

d)8,70

e)8,30

148.ph-ul unei solutii de NaOH 2*10−8 M (lg 2= 0,30) este egal cu :

a) 8,70

b)8,30

c)8

d)<8

e)<7,70

149. p OH-ul unei solutii de KOH 4*10−7 M (lg4=0,60) este egal cu :

a)<6,40

b)<7
c)7

d)7,60

e)7,40

150. pH-ul unei solutii de CH3COOH 2·10 -3 M (Ka=2·10-5 ; lg 2 = 0.30) este egal cu :
a) 4
b) 4.70
c) 3.70
d) < 4
e) 4.30

151. pH-ul unei solutii de C6H5COOH 1,5 · 10-3 M (Ka= 6· 10-5 ; lg 3= 0.48) este egal cu :
a) <4
b) 4
c) 4.52
d) 4.30
e) 3.52

152. pH-ul unei solutii de HCN 1.5·10-2 M (Ka=6·10-10 ; lg 3= 0.48) este egal cu :
a) >6
b) 5.52
c) <6
d) 6.52
e) 6.48

153. pH-ul unei solutii de fenol 10-2 M (Ka= 1·10-10) este egal cu :
a) 2
b) 5.70
c) 5.30
d) 6
e) >5.70

154. pH-ul unei solutii de H2CO3 2·10-3 M (Ka=4.5·10-7 ; lg 3= 0.48) este egal cu :
a) <5
b) 4.52
c) 5
d) 5.48
e) 5.42

155. pOH-ul unei solutii de NH3 5·10-3 M (Kb=1.8·10-5 ; lg 3= 0.48) este egal cu :
a) 4
b) 4.48
c) 3.52
d) <4
e) 4.52

156. pOH-ul unei solutii de anilina 4·10-2 M (Kb= 4·10-10 ; lg 4= 0.60) este egal cu :
a) 5.60
b) 6
c) 6.60
d) >6
e) <6

157. pOH-ul unei solutii de piridina 6·10-3 M (Kb=1.5·10-9 ; lg 3= 0.48) este egal cu :
a) 6
b) 5.52
c) <6
d) >6
e) 6.48
158. pOH-ul unei solutii de hidroxilamina 4·10-2 M (Kb=10-8 ; lg2=0.30) este egal cu :
a) 5
b) 5.48
c) 5.70
d) 4.70
e) <5

159. pOH-ul unei solutii de benzidina 4·10-3 M (Kb=10-9 ; lg 2= 0.30) este egal cu :
a) 5.70
b) <6
c) 6
d) 6.30
e) >6

160. pH-ul unei solutii de CH3COOH (Ka=2·10-5) este egal cu 3. Concentratia

CH3COOH este :
a) 10-3 M
b) 10-2 M
c) 5·10-2 M
d) 0.05 M
e) 0.01 M
160. pH-ul unei soulţii de CH 3 COOH (k a = 2.10−5 ) este egal cu 3 . Concentraţia
CH 3 COOH este :

a) 10−3 M
b) 10−2 M
c) 5. 10−2 M
d) 0,05 M
 e) 00,01 M

161. pH-ul unei soulţii de C 6 H 5 COOH (k a = 5.10−5 ) este egal cu 3 . Concentraţia

C 6 H 5 COOH este :

a) 0,02 M
b) 10−3 M
c) 10−2 M
d) 2.10−3 M
e) 2. 10−2 M

162. pH-ul unei soluţii de fenol (k a =10−10 ) este egal cu 6 . Concentraţia fenolului este :

a) 10−3 M
b) 10−2 M
c) 0,01 M
d) 10−3 M
e) 0,001M

163. pH-ul unei soluţii de H 2 C O3(k a =5.10−7 ) este egal cu 4. Concentraţia H 2 C O3 este :

a) 10−3 M
b) 5. 10−2 M
c) 5. 10−3 M
d) 0,02 M
e) 2. 10−2 M

164. pH-ul unei soluţie de HCN (k a =5.10−10 ) este egal cu 6 . Concentraţia HCN este :

a) 0,002 N
b) 0.002 M
c) 0,001 N
d) 0,005 N
e) 0.001 M

165. pOH-ul unei soluţie de NH 3 (k b =2.10−5 ) este egal cu 4. Concentraţia N H 3 este :

a) 10−4 N
b) 10−4 M
c) 5. 10−4 M
d) 5. 10−4 N
e) 2.10−4 N

166. pOH-ul unei soluţie de analină (k b =4.10−10) este egal cu 6. Concentraţia anilinei
este:
 a) 2,5.10−3 M
b) 0,025 N
c) 0,025 M
d) 0,002 N
e) 0,0025 N

167. pOH-ul unei soluţie de piridină (k b =10−9) este egal cu 6. Concentraţia piridinei
este :

a) 0,002 N
b) 0,001 N
c) 0,001 M
d) 0,002 M
e) 0,01 N

168. pOH-ul unei soluţii de hidroxilamină (k b =10−8) este egal cu 5. Concentraţia

hidroxilaminei este :

a) 0,003 N
b) 0,02 N
c) 0,02 M
d) 0,01 N
e) 0,01 M

169. pOH-ul unei soluţii de benzidină (k b =10−9) este egal cu 5. Concentraţia benzidinei
este :

a) 0,1 M
b) 0,1 N
c) 0,01 N
d) 0,01 M
e) 0,05 N

170. *Pentru sistemul tampon NH 3- NH 4 , cu C a/C b = 2, pH-ul soluţiei este egal cu 9.

+¿¿

Valoarea lui k b este :

a) 5.10−10
b) 10−5
c) 2.10−5
d) 5.10−5
e) 2.10−10

171.* Pentrul sistemul tampon CH3COOH-CH3COO-, cu CA/CB=1/2, PH-ul solutiei

este egal cu 5. Valoarea lui KB este:

a)2·10-5
 b)10-5

c)2·10-10

d)10-10

e)5·10-10

172. Pentru sistemul tampon CH3COOH-CH3COO-, (KB=5·10-10) cu [CH3COOH]=2·10-

2
M si PH=5, [CH3COOH] este egala cu:

a)0,01 M

b)0,02 M

c)10-3M

d)0,02 M

e)10-2M

173.* Pentru sistemul tampon NH3-NH4, cu Kb=2·10-5 si PH=9, raportul Cb/Ca este egal
cu:

a)2

b)1/2

c)1

d)1/3

e)3

174. Pentru sistemul tampon NH3-NH4, KB=2·10-5 cu [NH4+]=2·10-1M si PH=7, [NH3] este
egala cu:

a)2·10-3M

b)10-2 M

c) 10-3

d)0,001 M

e)0,01 M

175.* Pentru sistemul tampon CH3-COOH-CH3COO- , cu Kb=5·10-10, si PH=6, raportul

CB/Ca este egala cu:

a)1/3

b)1/2
c)3

d)1

e)2

176. Solubilitatea AgBr (Ks=3·10-13), in solutie de NaBr 0.03 M este egala cu:

a)10-11

b)<5·10-11

c)5,5·10-7

d) nu se modifica

e) 5·10-11

177. Solubilitatea de AgI(KS=8·10-17) in solutie de KI 4·10-4 M este egala cu:

a) nu se modifica

b)9·10-9

c)2·10-13

d)<8·10-13

e)8·10-13

178. Solubilitatea AgCN(Ks=2·10-16), in solutie de NaCN 2·10-4 M este egala cu:

a)<2·10-12

b)nu se modifica

c)1,1·10-8

d)2·10-12

e)10-12

179. Solubilitatea AgSCN (Ks=1·10-12), in solutie de NaSCN 5·10-3 M este egala cu:

a) 10-6

b)10-10

c)<2·10-7

d)2·10-7

e) nu se modifica
180. Solubilitatea PbSO4 (Ks=1,6·10-8) in solutie de Na2SO4 4·10-3 este egala cu:

a)1,2·10-4

b)4·10 -3

c)nu se modifica

d)4·10-6

e)<1,2·10-4

181. Solubulitatea CaSO4 (Ks=2·10-5)in solutie de K2SO4 10-3 M este egala cu:

a)2·10-2

b)>10-3

c)4,5·10-3

d) nu se modifica

e)10-3

182. Solubilitatea Li2CO3(Ks=4·10-3) in solutie de Na2CO3 10-1 M este egala cu:

a)nu se modifica

b)6,3·10-2

c)10-1

d)>2·10-2

e) 2·10-2

183.Solubilitatea ZnCO3(Ks=1,5·10-11), in solutie de Na2CO3 10-3 M este egala cu:

a)1,5·10-5

b)nu se modifica

c)4·10-6

d)1,5·10-8

e)>4·10-6

184.Solubilitatea BaCO3 (Ks=2,5·10-9), in solutie de K2CO3 5·10-12 este egala cu:

a)5·10-5

b)10-6
c)<10-5

d)10-5

e)nu se modifica

185. Solubilitatea Zn(CN)2 (Ks=4·10-13) in solutie de NaCN 10-3 M este egala cu:

a)4·10-10

b) 6.3·10-7

c) nu se modifica

d)10-5

e)>6,3·10-7

186.Cunoscand valoarea lui Ks pentru AgCl -10-10, AgSCN-10-16, AgI-8,1·10-17, Ag2CrO4-

1,1·10-12 si AgCNO-10-7, precizati cele mai solubile doua precipitate:

a)Ag2CrO4

b)AgCNO

c)AgCl

d)AgSCN

e)AgI

187. Cunoscand valoarea lui Ks pentru: AgCl-10-10, Ag2C2O4-10-11, Ag2CO3-4·10-4, AgI-

8,1·10-17 si AgSCN-10-16, precizati cele mai solubile doua precipitate:

a)AgCl

b)AgSCN

c)Ag2CO3

d)Ag2C2O4

e)AgI

188.Cunoscand valoare lui Ks pentru: AgCl-10-10, AgC2O4-10-11, Ag2CrO4-1,1·10-12, AgBr-

5·10-13 si AgCN-10-16, precizati cele mai solubile doua precipitate:

a)Ag2CrO4

b)AgBr

c)AgCl
d)AgCN

e)Ag2C2O4

189. Cunoscand valoarea lui Ks pentru: AgSCN-10-12, AgCN-10-16, AgCNO-10-7, Ag2c2O4-

10-11 si AgBr-5·10-13 precizati cele mai solubile doua precipitate:

a)AgSCN

b)AgCNO

c)Ag2C2O4

d)AgCN

e)AgBr

190) Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:

a)doi ioni simpli

b)un ion si forma sa elementara (nemetal)

c)un ion si forma sa elementara (metal)

d)un ion si o combinatie precipitat a Ox sau Red

e)cei doi ioni sub forma de precipitate

191)Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:

a)cei doi ioni sub forma protonata

b)cei doi ioni sub forma de complecsi

c)un ion si forma sa elementara(metal)

d)doi ioni simpli

e) un ion si forma sa elementara (nemetal)

192)Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre :

a)un ion si froma sa elementara (nemetal)

b)un ion si forma sa elementara (metal)

c)cei doi ioni sub forma de precipitate

d)cei doi ioni sub forma protonata

e) doi ioni simpli

193)Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:

a)cei doi ioni sub forma de precipitate

b)doi ioni simpli

c)un ion si forma sa elementara (metal)

d)un ion si forma sa elementara(nemetal)

e) cei doi ioni sub forma de complecsi

194) Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:

a) un ion si forma sa elementara(nemetal)

b) un ion si o combinatie protonata a Ox sau Red

c) un ion si o combinatie precipitat a Ox sau Red

d) doi ioni simpli

e) un ion si forma sa elementara (metal)

195) Potentialul aparent este determinat de echilibrul redox dintre:

a) un ion si forma sa elementara (metal)

b) un ion si forma sa elementara(nemetal)

c) doi ioni simpli

d) un ion si o combinatie complex a Ox sau Red

e) un ion si o combinatie precipitat a Ox sau Red

196) Solubilitatea AgCl (Ks=1*10-10), S’(µ), pentru f(µ)=4 este :

a)2*10-5
b) ˃S

c) ˂S

d)10-5

e)S’=S

197) Solubilitatea AgBr (Ks=4.9*10-13), S’(µ), pentru f(µ)=9 este :

a) S’=S

b)7*10-7

c) ˃S

d)2,1*10-6

e) ˂S

198) Solubilitatea AgI (Ks=8.1*10-17), S’(µ), pentru f(µ)=16 este :

a)3,6*10-8

b) S’=S

c)9*10-9

d) ˂S

e) ˃S

199) Solubilitatea AgCN (Ks=1*10-16), S’(µ), pentru f(µ)=25 este :

a) ˂S

b)5*10-8

c) 10-8

d) ˃S

e) S’=S

200) Solubilitatea AgSCN (Ks=1*10-12), S’(µ), pentru f(µ)=36 este :

a) S’=S

b) ˂S
c) ˃S

d)10-6

e)6*10-6

201.Solubilitatea BaCO3 (Ks=4,9•10−9),S’(ph),pentru f(pH)=81,este:

a)7•10−7

b)6,3•10−4

c)S’=S

d)>S

e)<S

202.Solubilitatea BaC2O4(Ks=9•10−8),S’(ph),pentru f(pH)=121,este:

a)>S

b)S’=S

c)3,3•10−3

d)<S

e)3•10−4

203.Solubilitatea BaCrO4(Ks=9•10−8),S’(ph) pentru f(pH)=144,este:

a)S’=S

b)1,2• 10−4

c) 10−5

d)>S

e)<S

204. Solubilitatea BaSO3(Ks=8,1•10−7 ),S’(ph) pentru f(pH)=169,este:

a)1,17•10−4

b)9•10−4

c)>S

d)S’=S
e)1,17•10−2

205. Solubilitatea BaSO4(Ks=1•10−10 ),S’(ph) pentru f(pH)=225,este:

a)1,5•10−4

b)>S

c)10−5

d)<S

e)S’=S

206. Solubilitatea BaCO3(Ks=4,9•10−9),S’’(µ,ph) pentru f(µ)=4 si f(pH)=25,este:

a)7•10−5

b)S’’=S

c)7•10−4

d)>S

e)<S

207. Solubilitatea BaC2O4(Ks=9•10−8),S’’(µ,ph) pentru f(µ)=2 si f(pH)=50,este:

a)>S

b)<S

c)S’’=S

d)3•10−4

e)3•10−3

208. Solubilitatea BaCrO4(Ks=1 •10−10 ),S’’(µ,ph) pentru f(µ)=4 si f(pH)=36,este:

a)10−5

b)1,2•10−4

c)>S

d)S’’=S

e)1,2•10−5

209. Solubilitatea BaSO3(Ks=8,1•10−7 ),S’’(µ,ph) pentru f(µ)=4 si f(pH)=64,este:

a)S’’=S

b)<S

c)1,44•10−4

d)>S

e)1.44•10−2

210. Solubilitatea BaSO4(Ks=1•10−10 ),S’’(µ,ph) pentru f(µ)=2 si f(pH)=98,este:

a)1,4•10−4

b)>S

c)1,4•10−5

d)<S

e)S’’=S

211. Solubilitatea ZnCO3(Ks=1.6∙10-11), S’(L), pentru f(L)=1.44∙106,este:

a)4.48∙10-6
b)4∙10-6
c)4.8∙10-3
d)>S
e)S’=S

212.Solubilitatea NiCO3(Ks=6.4∙10-9), S’(L), pentru f(L)=1.21∙106,este:

a)>S
b)S’=S
c)8.8∙10-5
d)8∙ 10-5
e)8.8∙10-2

213. Solubilitatea MnCO3(Ks=1.6∙10-11), S’(L), pentru f(L)=1.69∙106,este:

a)4∙10-6
b)5.2∙10-3
c)>S
d)5.2∙10-6
e)S’=S

214.Solubilitatea CoCO3(KS=8.1∙10-13), S’(L), pentru f(L)=2.25∙106,este:

a)S’=S
b)1.35∙10-6
c)9∙10-6
d)>S
e)1.35∙10-3

215.Solubilitatea CdCO3(KS=4∙10-12) , S’(L), pentru f(L)=2.56∙106,este:

a)3.2∙10-3
b)>S
c)2∙10-6
d)3.2∙10-6
e)S’=S

216.Solubilitatea ZnC2O4(KS=1.6∙10-9),S’’ (µ,L), pentru f(µ)=1.5 si f(L)=6∙104,este:

a)S’’=S
b)1.2∙10-5
c)1.2∙10-2
d)>S
e)<S

217.Solubilitatea NiC2O4(KS=4∙10-10), S’’ (µ,L), pentru f(µ)=2.25 si f(L)=4∙104,este:

a)>S
b)S’’=S
c)6∙10-5
d)2∙10-5
e)6∙10-3

218.Solubilitatea MnC2O4(KS=1∙10-10), S’’ (µ,L), pentru f(µ)=2 si f(L)=8∙104,este:

a)4∙10-5
b)4∙10-3
c)>S
d)S’’=S
e)<S

219.Solubilitatea CoC2O4(KS=4∙10-8), S’’ (µ,L), pentru f(µ)=4 si f(L)=5∙104,este:

a)S’’=S
b)8∙10-5
c)<S
d)>S
e)8∙10-2

220.Solubilitatea Cd C2O4(KS=1∙10-8), S’’ (µ,L), pentru f(µ)=5 si f(L)=5∙104,este:

a)5∙10-2
b)>S
c)<S
d)S’’=S
e)5∙10-4

221.La oxidarea S2- in mediu puternic acid, cu ε0 pentru S/S2-=-0.480 V:

a) ε0> ε0’ap
b) ε0> ε0ap
c) ε0 nu exista
d) ε0’ap> ε0
e) ε0’ap= ε0

222.La oxidarea Ag+in prezenta de Cl-:

a) exista potential aparent;

b)nu exista potential aparent;

c)nu are loc reducerea;

d)nu exista potential aparent conditional;

e)exista potential aparent conditional.

223.La reducerea Ag+in prezenta de Cl-:

a) ɛ0ap> ɛ0

b) ɛ0ap< ɛ0

c) ɛ0’ap> ɛ0ap

d) ɛ0’ap<ɛ0

e) ɛ0’ap< ɛ0ap

224.La reducerea Ag+in prezenta Cl-,cu ɛ0pentru Ag+/Ag=0,800 V si Ks=1*10-10:

a) ɛ0ap=0,210 v

b) ɛ0ap=1,390 V

c) nu exista ɛ0ap

d) ɛ0ap> ɛ0

e) ɛ0> ɛoap

225.La reducerea Ag+in prezenta de Cl-,cu ɛ0pentru Ag+/Ag=0,800 V si Ks AgCl=1*10-10;

a) ɛ0’ap> ɛ0

b) ɛ0’ap>0,210

c) ɛ0’ap= ɛ0ap

d) ɛ0’ap<0,210 ɛ

e) ɛ0’ap= ɛ0

226.La determinarea Fe2+cu K2Cr2O7 in prezenta H3PO4(sau NaH2PO4)se constata:

a)cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+ schimba 7 protoni;

b)Cr6+(K2Cr2O7) cedeaza 6 e- si trece in Cr3+;

c)Fe2+se oxideaza la Fe;

d)cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+schimba 14 protoni;

e)Cr6+(K2Cr2O7)se reduce la Cr3+,accesptand 6e-;

227.La determinarea Fe2+ cu K2Cr2O7 in prezenta H3PO4(sau NaH2PO4) ɛ0 pentru

Fe3+/Fe2+=0,770 V,β4=1010:

a) ɛ0ap=0,180

b) ɛ0’ap> ɛ0ap

c) ɛ0’ap< ɛ0ap

d) ɛ0ap=0,280

e) ɛ0’ap= ɛ0ap

228.La reducerea Cu2+ la Cu+ in prezenta CN-,se constata:

a)Cu+se reduce;

b)Cu2+se oxideaza;

c)nu exista potential aparent;

d)nu exista potential conditional;

e)Cu2+ complexeaza cu CN-

229.La reducerea Cu2+la Cu+in prezenta CN-,se constata:

a) ɛo’ap> ɛ0

b) ɛo’ap< ɛ0

c)CN-se oxideaza

d)CN-se reduce

e)CN- complexeaza Cu+

230.La reducerea Fe3+la Fe2+in prezenta CN-,se constata:

a)Fe2+se reduce la Fe3+

b)Fe3+formeaza[Fe(CN)6]3-caracterizat de β3*6

c)Fe2+formeaza [Fe(CN)6]4-caracterizat de β2*6

d)Fe3+se oxideaza la Fe2+

e)Fe3+si Fe2+nu complexeaza cu CN-

241.Stiind ca pentru cuplul redox 2CO2/H2C2O4,έ0=-0,490 V,la pH =10, έ0,pH va fi:

a)-1.080V
b)-0.490V
c)+0,100V
d)>-0,490V
e)<-0,490V
242.Stiind ca pentru cuplul redox MnO4-/Mn2+,έ0=1,510V,la pH =1, έ0,pH va fi:
a)1,604V
b)1,416V
c)<1,510V
d)1,510
e)>1,510
243.Stiind ca pentru cuplul redox MnO4-/Mn2+,έ0=1,510V,la pH=3, έ0, pH va fi:
a)1,510V
b)1,793V
c)>1,510V
d)1,227V
e)<1,510V
244.Stiind ca pentru cuplul redox MnO4-/Mn2+, έ0=1,510V, la pH=4, έ0,pH va fi:
a)1,132V
b)1,888V
c)<1,510V
d)1,510V
e)>1,510V
245.Stiind ca pentru cuplul redox MnO4-/Mn2+, έ0=1,510V, la pH =5, έ0,pH va fi:
a)1,982V
b)<1,510V
c)1,510V
d)1,038V
e)>1,510V
246.Stiind ca pentru cuplul redox MnO4-/Mn2+, έ0=1,510V, la pH=10, έ0,pH va fi:
a)1,510V
b)2,454V
c)<1,510V
d)>1,510V
e)0,566V
247.Stiind ca pentru cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+, έ0=1,340V, la pH=2, έ0,pH va fi:
a)1,065V
b)1,340V
c)1,615V
d)<1,340V
e)>1,340V
248.Stiind ca pentru cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+, έ0=1,340V, la pH =3 έ0,pH va fi:
a)1,753V
b)0,927V
c)1,340V
d)>1,340V
e)<1,340V
249. Stiind ca pentru cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+, έ0=1,340V, la pH=4 έ0,pH va fi:
a)<1,340V
b)1,891V
c)0,789V
d)1,340V
e)>1,340V
250. Stiind ca pentru cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+, έ0=1,340V, la pH=5 έ0,pH va fi:
a)2,028V
b)0,652V
c)1,340V
d)<1,340V
e)>1,340V

251.Stiind ca pentru cuplul redox Cr2O72-/2Cr3+, ε0=1,340 V, la pH= 10, ε 0'pH va fi:
a)2,717 V
b)1,340 V
c)-0,037 V
d)>1,340
e)<1,340

252.*Care este valoarea pH-ului pentru care, ε 0'pH pentru Cr2O72-/2Cr3+ este <1,000
(ε0=1,340 V)?
a)<4
b)4
c)5
d)6
e)>6

253.*Care este valoarea pH-ului pentru care, ε 0'pH pentru MnO4-/Mn2+ este <1,000
(ε0=1,51 0 V)?
a)>7
b)7
c)<6
d)>6
e)6

254.*Care este valoarea pH-ului pentru care ε 0'pH pentru 2CO2/H2C2O4 este <1,000 (ε0=
-0,490 V)?
a)>9
b)9
c)10
d)9,50
e)<9

' ''
255.Solubilitatea CdC2O4(Ks=4∙10-12), S(μ , pH , L)=6∙10-3 M, iar f(μ)=1,5 , respectiv f(pH)=20.
Valoarea lui f(L) este:
a)3∙106
b)0,3∙106
c)3∙105
d)30∙105
e)3∙104

' ''
256.Solubilitatea CoC2O4(Ks=4∙10-8), S(μ , pH , L)=2∙10-1 M, iar f(μ)=2 , respectiv f(pH)=50.
Valoarea lui f(L) este:
a)106
b)105
c)0,1∙106
d)0,1∙105
e)104

' ''
257.Solubilitatea MnC2O4(Ks=1,6∙10-11), S(μ , pH , L)=1,2∙10-2 M, iar f(μ)=2,25 , respectiv
f(pH)=40. Valoarea lui f(L) este:
a)105
b)0,1∙106
c)0,1∙105
d)104
e)106

' ''
258.Solubilitatea NiC2O4(Ks=4∙10-10), S(μ , pH , L)=10-2 M, iar f(μ)=2,5 , respectiv f(pH)=50.
Valoarea lui f(L) este:
a)2∙105
b)2∙104
c)2∙103
d)0,2∙104
e)0,2∙105

' ''
259.Solubilitatea ZnC2O4(Ks=1,6∙10-9), S(μ , pH , L)=2,4∙10-2 M, iar f(μ)=3 , respectiv
f(pH)=60. Valoarea lui f(L) este:
a)0,2∙104
b)0,2∙105
c)2∙106
d)2∙105
e)2∙103