Octavian Rujoiu

PSIHOSOCIOLOGIE
Zece teme introductive

PSUEOLG
Colegiul tinific: Colectia
Psihosociologie
Prof. univ. dr. Liviu Chelcea
Prof. univ. dr. Gabriel Jderu Editura ASSE
Prof. univ. dr. Clin Cotoi
Conf. univ. dr. Darie Cristea Bucure_ti
Conf. univ. dr. Valentina Rujoiu 2015
Conf. univ. dr. Octavian Rujoiu - coordonator

Lect. univ. dr. Lucia Ovidia Vreja

 CUPRINS
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

Introducere/7
Copyright © 2015, Editura ASE colectiv. Aspecte psihosociologice /13
Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate editurii.
1. Comportamentul
colectiv. Delimitri conceptuale /15
Comportamentul
Scurt istoric /16
Conportamentul colectiv. de mulimi /20
Dimensiunile comportamentului colectiv _i tipuri
Editura ASSE Deindividualizarea _i anonimatul /22
Piata Roman nr. 6, sector 1, Bucure_ti, România Teorii ale comportamentului colectiv /24
cod 010374
Bibliografie /27
www.ase.ro

www.editura.ase.ro
editura@ase.ro
Referenti _tiinifici:
Prof. univ. dr. Gabriel Jderu
Conf. univ. dr. Darie Cristea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
RUJOIU, OCTAVIAN
Psihosociologie: Zece teme introductive /Octavian
Bucure_ti: Editura ASE, 2015
_i violena /29
2. Comportamentul agresiv
Precizri terminologice /30
Agresivitatea _i violena.
Forme de comportament agresiv /33
Comportamentul agresiv. Modele _i teorii explicative /36
Bibliografie /44
3. Comportamentul prosocial _i altruismul /49
Comportamentul prosocial _i altruismul. Delimitri conceptuale /50
a României Teorii ale comportamentului prosocíal /54
Bibliografie /60
Rujoiu. -

4. Comunicarea, conflictul _i emoiile sociale în rela iile

interpersonale /64
Bibliogr. Comunicarea interpersonal /65
ISBN 978-606-505-893-4
Conflictul interpersonal /76
Conflictul interpersonal _i emotiile sociale /78
316.6
Bibliografie /81
Editura ASE 5. Infuema social. Despre persuasiune, manipulare,
conformare _i obedien /85
Redactor: Simona Bu_oi
Dou pove_ti ,memorabile" /85
Tehnoredactare computerizat: Silvía Despa Persuasiunea /87
Coperta: Simona Bu_oi
Manipularea /91
Autorul í_i asum întreaga responsabilitate pentru ideile Conformism _i nonconformism /94
exprimate, pentru originalitatea
Obedienta/97
materialului _i pentru sursele bibliografice menionate.
Bibliografie /104
 PSIHOSOcroLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 6

.Grupul, decizia de grup _i brainstormingul în organizaii /107

Tupul. Tipuri de
Decizia de grup grupuri _i funcile acestora /107
/119
Tehnica brainstormingului /125
Bibliografie /131 INTRODUCERE
7.Gândirea de grup în
organizaii /135
Gandirea degrup _i deciziile politice eronate /136
Simptomele gândirii de grup/146
Critici aduse teoriei gândirii de grup /152 Psihosociologia este ,considerat astzi o arie academic matur "
Bibliografie /162 (Duduciuc _i Ivan, 2013, 10), complex. O serie de lucrri, unele de dat
8. Moda _i recent din literatura de specialitate, au abordat în profunzime subiecte
consumul /167
Moda. Intre stil, vestimentaie _i form sau rezultat al consumului /167 precum ocomunicarea nonverbal (Chelcea et al, 2004; Chelcea et al.,
Costumu. Funcle costumului _i expresia vizual /175 2005/20o8; Ivan, 2009; Ivan _i Duduciuc coord., 2011), emoiile sociale
Bibliografie /182 (Boncu _i Nastas, coord. 2015; Chelcea coord., 2008; Rujoiu, 2012; Jderu,
2012), moda (Duduciuc, 2012; Vintil-Ghiulescu, 2013; Nanu _i Buta,
9. Celebritate,
publicitate _i consumator /184 2009), relaiile interpersonale (Milcu, 2005; Gavreliuc, 2007), influena
Repere istorice privind utilizarea celebritilor în
Aspecte pozitive _i negative privind girul celebritilorpublicitate /187
_i impactul
social (Guéguen, 2004/2007 Boncu, 2002; Zimbardo, 2007/2008),
asupra consumatoruli/194 infhuena social _i schimbarea social (Moscovici, 2011), grupul _i echipa,
Bibliografie /197 comunicarea în grupuri (Neculau, 2007; Amado _i Guittet, 2003/2007;
Pâni_oar, 2003/2008), comportamentul organizaional (Preda, 2006),
10.
Comnunicarea nonverbal : expresiile faciale _i emoiile, violenta (Rujoiu _i Rujoiu, 2010/2015; Rujoiu _i Rujoiu coord., 2012;
râsul, zâmbetul _i privirea /202 Munteanu _i Muntean, 2011), atitudinile sociale _i schimbarea lor (Boza,
Expresiile faciale _i emoiile /203 2010), conflictul interpersonal Stoica-Constantin, 2004), procesele
Râsul _i zâmbetul/207
Privirea sau ,ce spun ochii". Tipuri de interpersonale (Boncu, 2005), persuasiunea _i impactul reclamelor
priviri /210 vizuale în publicitate (Chelcea, 2012; Cialdini, 1984/2004; Crciun,
Bibliografie /215
2008), opinia public (Chelcea, 20oo6, 2015) _.a. De asemenea, mai multe
Contents /219 manuale universitare s-au axat pe teme _i subiecte de larg interes ca cele
amintite _i, de asemenea, au acordat o atenie deosebit istoriei
psihosociologiei pe plan mondial _i în România (vezi Chelcea coord.,
2006/201o; Chelcea, 2013; Ilut, 2009; Chelcea _i Boncu, 2003; Crciun,
2005). Toat aceast trecere în revist reflect îndeaproape definiia dat
psihologiei sociale de Tom Gilovich, Dacher Keltner _i Richard E. Nisbett
(2005, 5) prin care ace_tia îneleg ,studiul _tiinific al sentimentelor,
gândurilor _i comportamentelor indivizilor în situaii sociale".
 INTRODUCERE
PsIHOSOCIoLOCIE. ZECE TEME INTRODvcTnE 8
tinut cont de
mie de cuvinte", am
Si, cum o,imagine face cât o
aceast cale, fin
Cele zece lecii
propuse în aceast lucrare reprezint, în opinia acest imbold, presrând textul cu
mai multe fotografii. Pe
mea, o iniiere in descifrarea unora dintre tainele
psihosociologiei. Scopul sa apreciez în mod special ajutorul
acordat de colegul meu de la
principal a fost acela de a oferi, în principal studenilor, o perspectiv, un Socioumane (Facultatea de
Departamentul de Filosofie _i ^tiinte
punct de plecare, un suport în ceea ce înseamn studiul interaciunilor un foarte bun specialist în
Management, ASE), lect. dr. Andrei Josan,
umane. Privind tematica, în care pune, de asemenea,
pot spune c am fost influenat _i de specificul 1storia economiei, dar _i în arta fotografic
domeniului in care se formeaz studenii Academiei de Studii Economice chiar fac cât ,o mie de cuvinte".
mult pasiune. Fotografile realizate
din Bucure_ti. Interesul pentru aceast disciplin a crescut foarte mult la unele imagini preluate de pe
_i, In cazul anumitor teme am apelat
in acela_i timp, s-a diversificat. Studeni înteleg importana pe care un Internet, subliniind sursa lor.
curs de psihosociologie o are în descifrarea fenomenelor
_i proceselor
sociale, precum _i a comportamentului economic al indivizilor umani.
Find titularul cursului de Psihosociologie la Facultatea de Conf. dr. Octavian Rujoiu
Marketing
(ASE), am încercat, de fiecare dat, s împletesc informaile teoretice Septembrie, 2015
oferite la cursuri _i seminarii cu exemple _i
situaii de via, dar _i cu
prezentarea unor flme academice _i discutarea unor experimente _i
cercetri clasice in psíhosociologie. Sper c am reu_it.
Cinci dintre lecii au fost construite pe baza unor texte
publicate Bibliografie
anterior in volume colective, dar _i de autor2, Am
desprins ,nucleul"
_i am nuanat ideile _i teoriile fenomenelor _i proceselor descrise. Amado, G. _i Guittet, A. [2003] (2007). Psihologia comunicrii în
Celelalte cinci au fost elaborate în ideea de a completa
imaginea pe care grupuri. a_i: Editura Polirom.
am dorit s ofere lucrarea. In aceast
clasice ale unui
o
carte, se împletesc temele Boncu, S. _i Nastas, D. (2015). Emoüle complexe. Ia_i: Editura Polirom.
de
psihosociologie (de exemplu, comportamentul
curs
Boncu, S.(2002). Psihologia influenei sociale. Ia_i: Editura Polirom.
colectiv, comportamentul prosocial, comportamentul agresiv, relaile . (2005).
Boncu,European. Procese interpersonale. la_i: Editura Institutul
interpersonale sau infuena socialä) cu altele, mai puin întâlnite (moda Bo_ca, LC., Vreja, L.O. (coord.) (2015). Filosofie _i Economie. Teme _i
_i consumul, utilizarea celebritilor în publicitate _i
consumatorului sau comunicarea nonverbal).
comportamentul realiti contemporane. Bucure_ti: Editura ASE.
Boza, M. (2010). Atitudinile sociale _i schimbarea lor. Ia_i: Editura
Polirom.
Chelcea, S. (2015). Psihosociologia opiniei publice. Bucure_ti: Editura
ASE
Chelcea, S. (coord.) (2008). Ru_inea _i vinovtia în spaiul public. Pentru
S. Chelcea (coord.) (2004). Comunicarea nonverbal în spaiul O
sociologie a emoilor. Bucure_ti: Editura Humanitas.
cercetri, aplicatü. (pp. 53-66). Bucure_ti: Editura Tritonic; public. Studü, Chelcea, S. (2013). Psihologia social -domeniu de studiu
L.C.
Vreja (coord.) (2015). Filosofie _i Economie. Teme _i realitfi Bo_ca _i
LO.
contemporane interdisciplinar. In A. Duduciuc, L. Ivan _i S. Chelcea. Psihologie
(Pp. 400-410). Bucure_ti: Editura ASE; S. Chelcea (coord.) (2010). social. Studiul interaciunilor umane
(pp. 13-37). Bucure_ti:
Psihosociologie.
Editura Polirom.
Teorie, cercetri, aplicaü (pp.163-182) (ediia a IIl-a).
Ia_i: Editura Comunicare.ro.
20. Rujoiu. (2010). Incredere, Chelcea, S. (2012). Psihosociologia publicitiü.
decizie, gândire de grup. Despre patologia la_i: Editura Polirom. Despre reclamele vizuale.
grupurilor decizionale. Bucure_ti: Editura ASE.
 INTRODUCERE
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 10
11

Munteanu, A. _i Muntean, A. (2011). Violen, traum, rezilien. Ia_i:

nelcea, S. (coord.) [2006] (2010). Psihosociologie. Teorie, cercetri, Editura Polirom.
aplicai. Ia_i: Editura Polirom. Nanu, A. _i Buta, O. (2009). B rbatul _i moda. Ia_i: Editura Polirom.
Cnelcea, S. (2006). Opinia public.Strategü de persuasiune _i Neculau, A. (2007). Dinamica grupului _i a echipei. Ia_i: Editura
manipulare. Bucure_ti: Editura Economic. Polirom.
Chelcea, S. (coord.) (2004). Comunicarea nonverbal în spaiul public. I-0. [2003] (2008). Comunicarea eficient. Ia_i: Editura
Pâni_oar,
Bucure_ti: Editura Tritonic. Polirom.
Chelcea, S., Ivan, L. _i Chelcea, A. [2005 (2008). Comunicarea Preda, M. (2006). Comportament organizaional. Teorii, exerciiü i
nonverbal: gesturile postura. Bucure_ti: Editura studii de caz. Ia_i: Editura Polirom.
Comunicare.ro. Rujoiu, O. (2012). Psihosociologia emoilor. Ce, când _i cum simim.
Chelcea, S. _i Boncu, . (20o3). O istorie succinta psihologiei sod le. Bucure_ti: Editura ASE.
In A. Neculau (coord.). Manual de psihologie social (pp. 28-41). Rujoiu, O. _i Rujoiu, V. [2010] (2015). Vest _i est. Cultura violenei _i
Ia_i: Editura Polirom. emoile sociale. Bucure_ti: Editura ASE.
C1aldini, R.B. [1984] (2004). Psihologia persuasiuni. Totul despre (2012). Violena în familie. Între
Rujoiu, O. _i Rujoiu, V. (coord.)individual . Bucure_ti: Editura ASE.
nfluenare. Bucure_ti: Editura BusinessTech. perceptie social _i asumare
Craciun, D. (2005). Psihologie social. Bucure_ti: Editura ASE. Stoica-Constantin, A. (2004). Conflictul interpersonal. Prevenire,
Craciun, D. (2008). Persuasiune _i manipulare. Psihosociologie aplicat rezolvare _i diminuarea efectelor. Ia_i: Editura Polirom.
în marketing, publici vânzri. Bucure_ti: Editura Paideia. Vintil-Ghiulescu, C. (2013). De la i_lic la joben. Mod _i lux la Porile
Duduciuc, A. (2012). Sociologia modei. Stil vestimentar _i dezirabilitate Orientului. Bucure_ti: Peter Pan Art.
De la experimentul
social. Ia_i: Editura Institutul European. Zimbardo, P.G. [2007] (2008). Ffectul Lucifer.
concentraionar Stanford la Abu Ghraib. Bucure_ti: Editura
Cavreliuc, A. (2007). De la relaile interpersonale la comunicarea
social . Psihologia social _i stadiile progresive ale articul riü Nemira.
sinelui. Ia_i: Editura Polirom.
Gilovich, T. Keltner, D. _i Nisbett, R.E. (2005). Social psychology. New
York: Norton.
Guéguen, N. [2004] (2007). Psihologia manipulärii i a supuneri. la_i:
Editura Polirom.
P. (2009). Psihologie social _i sociopsihologie. Teme recurente _i
Ilut,
noi viziuni. Ia_i: Editura Polirom.
Ivan, L. _i Duduciuc, A. (coord.) (2011). Comunicare
nonverbal _i
Editura Tritonic.
construcii sociale. Bucure_ti: în
Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde. Competena
comunicarea nonwerbal . Bucure_ti: Editura Tritonic.
Editura
Jderu, G. (2012). Introducere în sociologia emoiilor. Ia_i:
Polirom.
Competiie _i
Milcu, M. (2005). Psihologia relaiülor interpersonale.
conflict. la_i: Editura Polirom.
social _i schimbare social . Ia_i: Editura
Moscovici, S. (2011). Influen
Polirom.
Moscovici, S. _i Marková, I. [2006] (2011).
Psihologia social modern .
Istoria cre rii unei _tiine sociale internaionale. Ia_i: Editura
Polirom.
1
COMPORTAMENTUL COLECTIVv
ASPECTE PSIHOSOCIOLOGICE

Trim într-o er a schimbrilor sociale. Ierarhia valorilor sociale capt

noi forme. Lipsa hranei _i în general a resurselor, distribuirea inegal a
celor existente a condus la mi_c ri, fr mântäri sociale _i proteste peste tot
pe planet . Problemele sociale _i politice care sunt din ce în ce mai
frecvente în trile în curs de dezvoltare î_i pun amprenta _i mai mult
asupra acestei stäri de fapt. Nici t rile dezvoltate din Europa sau de peste
ocean nu o duc mai bine, fie din cauza disensiunilor sociale interne

aprute în urma cre_teri coruptiei, injustiiei sociale,dar _i a derapajelor

economice, fie din cauza fluxului de migran i sau refugiai care sunt în
c utarea unei viei mai bune. Mitingurile,
manifestaiile, grevele, revoltele
_i mi_crile sociale au devenit forme de protest la care guvernanii nu au
cum s rmân indiferenti. Se aude, din ce în ce mai des, vocea celor
multi _i nemulumii: a maselor, a mulfimilor.
Recent, milioane de brazilieni au manifestat împotriva coruptiei
care a
cuprins guvernul, demisia pre_edintei Dilma Rousseff fiind pe
buzele tuturor. Mesajul era unul foarte clar, dup cum avea s sublinieze
un
protestatar: ,lubesc Brazilia. Imi iubesc tara. Dar m-am sturat de
coruptie, cu toii ne-am sturat. Nu conteaz din ce partid politic e_ti,
ne-am s turat s ne
jefuie_ti"

Apud Stan, Ana. (2015). Milioane de brazilieni au protestat împotriva

Nu conteaz din ce partid politic e_ti, ne-am s turat s coruptiei:
nejefuie_ti!"
http://adevarul.ro/international/in-lume/milioane-brazilieni-protestat-
coruptiei-nu-conteaza-partid-politic-esti-ne-am-saturat-jefuiesti-
15506b55b448e03cofdgaf28e/index.html# accesat la data de 25.08.2015.
 COMPORTAMENTUL coLECTTV. AsPECTE PSIHOSOCIOLOGICE
PSIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTNE 14 15
Alte manifestri vin împotriva unor decizii luate de
Inchiderea gropi de gunoi de lâng ora_ul Beirut din Liban a
guvernele care sunt
determinat ample proteste de strad în pentru utilizarea gazelor de _ist. Se desf_oar proteste în Canada, Statele
capitala ri. In urma amplificrii Unite, Marea Britanie, Frana, Germania _i România4. Protestele de la noi
cestora, au ap rut violente care. find greu de stpânit, au necesitat
interventia în fort a oamenilor de ordine. Ziaristul Vera Puiu aprute odat cu täierea salarilor _i a pensilor, împotriva exploatrii de
puncta
urmatoarele: protestele au început de sâmbt, dar violenele au fost
la Ro_ia Montan, pentru demiterea pre_edintelui Traian Bäsescu _.a.
1Zolate. Ieri îns, reflect, asemenea celor enuntate mai devreme, comportamentul_i
oamenii au prut s-si ias din mini, mai ales
c,de caracteristicile unor grupuri mari de persoane, într-o anumit
doua såptmâni,
de_eurile menajere umplu strzile capitalei Beirut. situaie,
Guvernul libanez pare influenate fiind de anumii factori.
totu_i incapabil s gseasc o soluie"z, Msurile
de austeritate
anuntate, nerespectarea drepturilor omului _i
comportamentul lipsit de substan al unor lideri politici i-au fcut pe
multi tineri s î_i arate nemulumirea
proteste. Oamenii denun
sancionând aceast stare prin
lipsa unor guverne democratice.3
acerem CUETURA CLASA POLIiTiC
re dar CAIURA
LomnuleSTRU URA TIPiCA
RISAI ERICA

andrei josan andrei josan'

Comportamentul colectiv. Delimit ri conceptuale

andreijosan ahdrei josan Exist o varietate de contexte în care interaciunea comportamental

poate fi studiat având în vedere numrul mare al persoanelor implicate.
2
Puiu, Vera. (2015). Proteste violente în Beirut: zeci de rnii dup ce oamenii De exemplu, galeriüle de fotbal care î_i susin fiecare echipa favorit,
S-au luat la btaie cu
politi_tii. http://www.reporterntv.ro/stire/proteste-
violente-in-beirut-zeci-de-raniti-dupa-ce-oameni-S-au-luat-la-bataie-cu-
politistii accesat la data de 25.08.2015. 4 http://www.hotnews.ro/stiri-international-15839982-protestele-fata-
3 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/Proteste exploatarea-gazelor-sist-intensifica-lume.htm accesat la data de 25.08.2015
+Anonymous+in+lume+Mars+violente+Londra accesat la data de 25.08.2015.
 PSIHOSOCTOLOGICE 17
AsPECTE
CoLECITV.
COMPORTAMENTUL

PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE Behavior, introducea

16 în lucrarea Collective
David A. Locher (2002) descriind tipurí de
multimea adunat la un concert care trie_te la intensitate maxim cititorul în fascinanta
lume a multimilor,
cauzele care
emoia bucuriei sau se afl sub euforia momentului colective fr a analiza îndeaproape
reprezint comportamente
Gustave Le Bon (1841-1931), în
comportamente colective. Moda, zvonurile, panica sau opinia public de determin apariia acestora. Mai târziu,
asemenea dau na_tere unor mulimilor" (Psychologie des
comportamente colective care au în comun, lucrarea din 1895 intitulat ,Psihologia modul de aciune,
dup cum semnala Septimiu Chelcea (2013, 39), ,faptul c rezult din cu privire la
foule), ofer o perspectiv _tinific maselor.
interactiunea comportamental (acional sau verbal), mai mult sau mai caracteristicile, trsturile,
sentimentele, etica _i convingerile
putin spontan, a persoanelor aflate în numr mare laolalt". Prin discutate în detaliu opiniile _i credinele
Mai mult decât atât, sunt
clasificate. Analizând
urmare, .comportamentul colectiv este un tip de comportament
spontan, maselor, precum _i modul în
care pot fi acestea

ghidat de norme adesea divergente fa de cele general acceptate, Rémy Rieffel (2005/2008, 64)
de participani în situaia dat" (Chelcea, 2013,
create punctul de vedere al psihologului francez,
nici incertitudinea,
39). sintetizeaz urm toarele: ,necunoscând nici îndoiala,
Pentru sociologul Neil J. Smelser (1981, 431)
comportamentul mulimea gânde_te în
colectiv înseamn prea putin apt s recurg la raionamente,
,,comportamentul
relativ spontan _i nestructurat al
imagini, este sensibil la cuvinte, la formule".
unui grup de oamení reactioneaz
care sub o influen comun într-o ideea conform creia
Lucrarea lui Gustave Le Bon accentueaz
situatie ambigu". A_a cum remarcau _i Richard T. Schaefer _i Robert P. unitii mintale a multimilor", în care
putem vorbi de o ,Lege a
Lamm (1983/1995) comportamentul de bucurie al multimii adunate unanimitate" (Chelcea,
,comportamentul acestora este caracterizat de
odat cu cderea Zidului Berlinului de la finele anului 1989
reprezint un 2013, 41). Indivizii care formeaz mulimi ajung s gândeasc, s
aceste
tip de comportament colectiv. De-a lungul timpului, sintagma de
simt _i s se comporte la fel. Astfel, apare a_a-numita ,contagiune
comportament colectiv a fost sinonim cu aceea de comportament al mintala. Contagiunea, în termeni lui Gustave Le Bon, capt
multimilor (mob behavior), de isterie a muimilor sau a maselor (mass caracteristicile unei boli, infectii care se rspânde_te cu repeziciune,
hysteria), cutând s exemplifice situaile în care grupuri de persoane îi explicând astfel pornirile instinctuale, animalice care, la un moment dat,
pierd abilitatea de a judeca", transformându-se ,temporar în persoane se manifest în multime. Prima utilizare a termenului de ,contagiune"
iraionale". Altfel spus, vorbim de .grupuri de oameni care fac anumite apare înregistrat în anul 1546 de Giralamo Fracastor care, la acea vreme,
lucruri pe care în mod normal nu le-ar face"(Locher, 2002, 2). De pildä, in scrierile sale, se referea la bolile infectioase (Locher, 2002). Cu atât mai
în
grevisti
o dat,
adunai mod organizat pentru a-_i cere drepturile salariale. Nu
s-a întâmplat ca la un anumit moment s
mult avea sä fe utilizat mai tårziu când descoperirile medicale identificau
apar îmbrânceli cu cauzele rspândirii bolilor transmisibile precum tuberculoza sau holera.
fortele de ordine, dar _i acte de violen, când spiritele s-au încins în urma
Astfel, prin analogie, termenul era utilizat _i în _tiinele sociale sub forma
nesolutionrii cerintelor celor care protestau în strad. de contagiune social". Unele lucrri de specialitate, precum cea
elaborat de Elaine Hatfield, John T. Cacioppo _i Richard L. Rapson
Comportamentul colectiv. Scurt istoric (1994), intitulat Emotional Contagion, merg mai departe avansând

Studiul comportamentului colectiv sub toate formele lui am putea spune

ipoteza unei ,contagiuni emoionale". Autorii discut pe larg despre
mecanismele contagiunii emotionale:
ca a început in 1841, odat cu aparija lucrrií lhui Charles Mackay, mimetismul/sincronismul
emotional (emotional mimicry/ synchrony), experiena emoional
Extraordinary Popular Delusions & the Madness of Crowds. Perspectiva
sa,una mai mult istoric
(emotional experience) _i feedback-ul facial, vocal _i cel al posturi.
sau jurnalistic dup cum avea s aprecieze
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE COMPORTAMENTUL COLECTIV. ASPECTE PSIHOSOCIOLOGICE
8 19
n acest context,
o familie de fenomene
contagiunea emoional poate fi înteleas
fiind ca
sunt
cei care ,dau form ideilor",
consecinte" (Le Bon, 1895/£.a., 37).
adic ,declan_eaz tot cortegiul de

psihofiziologice, comportamentale _i sociale

In 1904, Robert Eara Park realizeaz in Germania o disertaie
determinate spre a se multiplica" (Hatfield et al., 1994, 4). în cazul
i privind comportamentul multimilor (The Crowd and the Public/Masse
mi_crilor sociale apare contagiunea
emotii negative, la
emotional. Emotile pot varia de la
und Publikum) dezvoltând teoria comportamentului colectiv pe care,
emoii pozitive. Astfel, ,reflexele emoionale sunt
vizibile prin ulterior, o aprofundeaz în lucrarea seris împreun cu Ernest Burgess în
expresii faciale, mi_cri ale corpului, schimbri ale vocii,
modificri hormonale (adrenalin). La nivel 1921, Introduction to the Science of Sociology. Astfel, apare _i prima
individual, genereaz reactii meniune a termenului de comportament colectiv. De_i este o definiie cu
comportamentale imediate, pe care ulterior de obicei le regretm. La nivel
colectiv, reflexele emoionale contamineaz mase mari de caracter generalist, credem c merit a fi menionat: ,comportamentul
in lucrarea indivizi"', nota indivizilor aflai sub influena unui impuls care este obi_nuit _i colectiv,
,Sociologia mi_crilor sociale. De ce se revolt oamení?" Ionel
Nicu Sava (2014, 89). De altfel, analiza mi_crilor sociale s-a constituit în un impuls, cu alte cuvinte, care este rezultatul interactiunii sociale"
dou mari curente: unul de natur (p. 865). Cei doi autori descriu prin intermediul sintagmei comportament
,istoric" (datorit sociologului _i colectiv, mulimile, publicurile, mi_crile sociale, propaganda, moda i
economistului german Lorenz Stein) _i unul care are la baz
von
»psihologia colectivä" (avându-l ca reprezentant pe Gustave Le Bon) alte astfel de ,forme de comportamente colective" (Locher, 2002, 6).
(Chazel, 1992/1997, 307), ca forme de Analizând perspectiva lui Robert Ezra Park cu privire la contagiune,
discutate cu mai multe ocazii (de
comportamente colective ele fiind David A. Locher (2002) constata c acesta pleac în explicaiile sale de la
exemplu, Benford, 1992; Blumer, 1969). ceea ce denume_te ca fiind ,interaciune emergent" (emergent
Trebuie spus totu_i c
particularitatea lucrrii ,Psihologia interaction). Altfel spus,
multimilor" este aceea c autorul francez face trimitere la societatea
francez de la sfär_itul secolului al XIX-lea. Gustave Le Bon (1895/f.a., ,oamenii se angajeaz într-o interaciune intens ' în timpul
16) caracterizeaz cu mare iscusin maselor subliniind unor perioade de stres ori de dezordine. Prin intermediul
c acestea ,nu sunt numai
comportamentul acestei interactiuni emergente, indivizii sunt mult mai orientai
impulsive _i mobile. Ca _i popoarele primitive, ctre celälalt decât ar face-o în mod normal. Comportamentul
ele nu admit obstacole între dorinele lor _i
împlinirea acestor dorinte, cu lor este socialdepentru c gândurile _i comportamentul lor sunt
atât mai mult cu cât numrul le d sentimentul unei puteri irezistibile. infuentate actiunile fiecrui membru al mulimii. Este
colectiv pentru c o astfel de persoan acioneaz sub influena
Pentru individul integrat maselor,
notiunea de imposibil dispare. Omul dispoziiei grupului. Ei se comport în acord cu normele pe care
singur i_i d prea bine seama c nu ar putea s dea foc unui palat ori s toi membrii, în mod incon_tient, le accept _i le internalizeaz.
jefuiasc un
magazin, a_a c în mod normal nu va nutri asemenea Acest efect interactiv asupra fiecrui membru din partea
gânduri. In sânul mulimii, el devine con_tient de puterea pe care o celorlali îi determin pe indivizi s gândeasc _i s se comporte
confer numrul _i, la cea dintâi sugestie de omor sau de jaf cedeaz in consecin. Dac o persoan acioneaz decisiv, altii o vor
imita." (Locher, 2002, 16).
imediat, orice obstacol imediat find înlturat cu frenezie". Potrivit lui
Gustave Le Bon exist dou tipuri de factori care determin concretizarea Astfel, Robert Ezra Park pune accentul pe acest comportament imitativ al
opiniilor _i credinelor maselor: ,îndeprtai" _i ,imediai". Factorii indivizilor, dar _i pe susinere (reinforce) a comportamentului celuilalt, în
îndeprtai contribuie la realizarea contextului în care apar ,ideile noi", explicaia sociologic pe care o confer contagiunii sociale care apare în
noile curente de actiune. Acestea se dezvolt în timp. Factorii cadrul mulimilor. Vorbim deci de ceea ce _i Herbert Blumer (1900-1987)
imediai particulariza în studiul su din 1937, Collective Behavior, _i anume
 21
PSIHOSOCIOLOGICE

ASPECTE
coLECTIV.

COMPORTAMENTUL

protest spontan
un
de alt parte,
20 formali. Pe informali la fata
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTvE
identificate ca
fiind liderii m u l t o r ideri
mai
unuia s a u a in care
acestea se

la conduce la apariia de timpP

conduc mai degrab perioada
despre ,reaciile circulare" ale indivizilor ce face, în
poate
durata arat clasificare
Sintetizând punctele de locului. În fine, preluat
aceast

aparitia unei ,contagiuni comportamentale". Autorul dup care am

dimensiunile
amintite exist
desf _oar .
vedere enunate anterior, se poate face o clasificare a comportamentelor urm toarea
men iune:,între
de regul , un grad mai
c) masele(d) mi_crile sociale (Wei incheiere, expresiv are,
colective: a) mulimile.b) publicurile corelaii: un
comportament
un
comportament
colectiv
et al, 2014), comportamentul oamenilor în urma dezastrelor
(disaster anumite
dureaz mai puin decât
colectiv poate
public (Schaefer _i Lamm, redus de organizare _i unui c o m p o r t a m e n t
behavior), moda, panica, zvonurile, opinia durata mai mare a
e l a b o r a r e a unei strategii
de
instrumental;
1983/1995). formal _i la
unui lider
conduce la apariia
41).
2013, Tarde (1989/2007)
actiune etc." (Chelcea, multimea",
Gabriel

Dimensiunile comportamentului colectiv in lucrarea .Opinia _i analizate mulimile,

de c a r e pot fi
dimensiuni în funcie
subliniaz ca este un
si tipuri de mul imi le aninm '. Pentru el, mul imea
_i scopul s a u credina
care
,natura
urma unor ac iuni spontane, dar care
în
Potrivit lui Septimiu Chelcea (2013, 40), exist trei repere în analiza »grup amorf
n scut în aparen social din care câiva
asmuit, de fapt, de un corp
comportamentelor colective: scopul dup care se formeaz, gradul de ,este întotdeauna
dau culoare" (Tarde, 1989/2007,
organizare _i durata lor. Având în vedere aceast clasificare, pot fi membri îi servesc drept ferment _i îi
identificate de acesta sunt:
identificate, in funcie de scop, comportamente colective cu un caracter 43). In principal, tipurile de mulimi
rurale, mulimile religioase, mulimile
expresiy, dar _i comportamente colective instrumentale. Expresivitatea mulimile revoluionare, multimile
mulimile de s rb toare
este dat de exteriorizarea emo ilor indiferent de natura lor. De pild, politice, mulimile economice, mulimile estetice,
euforia creat de mulimea aflat la concert. ins, o grev general sau un sau de doliu. Particularizând,
autorul vorbe_te _i despre mulimile atente,
multimile aflate în a_teptare, mulimile pasive sau mulimile
active.
protest spontan, de exemplu, aduc în discuie caracterul instrumental
deoarece scopul este obinerea unor lucruri (salarii i pensii mai mari, Totu_i, ,oricât de diverse ar fi prin originea lor, ca _i prin toate celelalte
respectarea drepturilor etc.) sau schimbarea unei situaii fa de care caracteristici, multimile se aseamnä toate prin anumite tr säturi:
exist nemultumiri (Chelcea, 2013). De altfel, elementele celor dou intoleranta extraordinar, orgoliul grotesc, vulnerabilitatea nscut
lor
tipuri de comportamente colective se întreptrund. Potrivit autorului din iluzia atotputerniciei lor _i orbirea total în faa sentimentelor
citat, exist comportamente colective care sunt atât expresive, cât _i
instrumentale. Este cazul suporterilor unei echipe de fotbal. Prin faptuldc exaltate reciproc" (Tarde, 1989/2007, 44). Pe de alt parte, Herbert
Blumer (1969) face urmtoarea clasificare a mulimilor: multimile
scandeaz, se bucur, cânt, devin furio_i sau apostrofeaz dau frâu liber
întâmpltoare (de exemplu, care apar în urma producerii unui accident
proprilor triri, emoii _i sentimente. Totodat, se afl pe stadion pentru
auto), mulimi convenionale (mulimile cu un scop bine stabilit),
a-_i îndemna echipa favorit s cå_tige (Chelcea, 2013, 40). Un studiu de
dat recent analizeaz fenomenul ,Ultras" de la noi din tar din multimile expresive (exprimarea unor triri, emoii _i sentimente de -

caracteristicilor multimilor (Demetrescu, 2011). Gradul de

exemplu, srbtorirea Anul Nou în Piata
Constituiei), mulimile active
perspectiva (au un caracter instrumental, dar _i
organizare implic: apariia liderului formal _i informal, un program de expresiv) _i mulimile protestatare.
actiune, dar _i numrul persoanelor care particip. De exemplu, în cazul
grevelor organizate de sindicate, liderii acestora sunt persoanele care sunt
 PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUcTIVE COMPORTAMENTUL cOLECTIV. AsPECTE PsIHOSOCIOLOGICE
22 23
Deindividualizarea _i anonimatul Stefan Boncu este cel realizat de E. W. Mathes _i T. A. Guest
(1976).
i aceststudiu arat care pot fi consecinele anonimatului, în termeni
de manifestri antisociale. S vedem în ce a constat:
Comportamentele colective _i în general mulimile ca forme de ,subiecii urmau s
comportamente colective sunt defileze prin restaurantul universitar purtând o pancard cu
caracterizate de dou procese inscripia
psihosociologice: deindividualizarea Masturbation is fun'. Ei erau întrebai cum prefer s fac acest lucru:
Russell Spears (1998, 238) definesc
_i anonimatul. Tom Postmes _i
singuri _i nedeghizai, singuri _i deghizai, nedeghizai în grup sau
deindividualizarea astfel: ,starea deghizai în grup. Analiza rspunsurilor a relevat c subiecilor le este mai
caracterizat prin scderea activitii autoevaluare _i diminuarea fricii
de
de evaluare, stare psihologic ce produce ugor s actioneze împotriva normelor sociale când sunt în grup decât
_i dezinhibate" (apud comportamente antinormative atunci când sunt singuri _i când sunt deghizai decât atunci când nu sunt"
Boncu, 1999, 173). Trebuie spus c definiia
mentionat cuprinde ambele procese la care am fcut referire. Putem (Boncu, 1999, 180). Au existat trei concluzii: (a) salitatea de membru al
totu_i s ne raportm diferit la cele dou. Astfel, unui grup favorizeaz comportamentul antisoíal, apartenenta la un
42) consider c deindividualizarea face mai Septimiu Chelcea (2013, grup induce anonimat _i (c)anonimatul faciliteaz comportamentul
mult referire
con_tiintei de sine"a indivizilor, altfel spus, ace_tia sunt maila,diminuarea antisocial" (Mathes _i Guest, 1976, 261, apud Boncu, 1999, 180). În fine,
la self. Anonimatul ins descrie puin ateni experimentul realizat de Edward Diener et al. (1976) este _i el destul de
acea stare în care, în mod
treptat, dispare graitor vizavi de faptul c în situaie de anonimat pot aprea
frica de afi pedepsit. Evident c, _i într-un caz _i în celälalt, exist
o
probabilitate foarte mare s apar comportamente antisociale comportamente antisociale. Profitând de sbtoarea de Halloween,
_i cercettorii au fåcut urmätorul experiment:
comportamente agresive. In lucrarea ,Psihologie _i societate",
Boncu discut, pe larg, fenomenul ^tefan
de studii _i cercetri. De
deindividualizrii, prezentând o serie copii ce umblau s fac uräri erau a_tepta i de ctre
pild, Philip G. Zimbardo realizeaz în 1969 un experimentatori în 27 de case. Ei veneau fie singuri, fie în
experiment inedit pentru a demonstra apariia deindividualizriü. Dou grup. Erau primii în camera de zi _i invitai s ia câte o
ma_ini similare, care nu aveau plcue bomboan dintr-un vas aflat pe mas . Apoi, adultul care-i
de înmatriculare, au fost
,abandonate" in dou locuri diferite. Primul: o strad pe care treceau întâmpinase se retrgea, scuzându-se c are de lucru
Variabila dependent era num rul de bomboane pe care
foarte muli oameni, în zona
loc a fost tot o
Universitji din New York. Cel de-al doilea copii le Iuau în plus. Copii purtau costume _i m_ti, iar în

strad, dar dintr-un ora_ mai mic, numit Palo Alto, condiia anonimat, experimentatorul nu fcea niciun efort
s-i identifice.
Dimpotriv, în condiia 'non-anonimat, dup
California. Dup o perioad de timp, nu foarte
a constatat
lung, Philip G. Zimbardo ce li se ludau costumele, copii erau întrebai cum se numesc
c, în primul caz, ma_ina a început în mod _i unde locuiese ..] Copii non-identificati au luat mai multe
treptat s fie bomboane în lipsa adultului. De asemenea,
vandalizat (de 23 de ori), dup trei zile nermânând decât caroseria. Nu comportamentul
antisocial a fost influenat de prezena
acela_i lucru s-a întâmplat în cea de-a doua situaie, în Palo Alto. grupului: copiii
atlati în grup au luat mai multe bomboane decât cei ce
Pornindu-se ploaia _i vzând capota ma_inii ridicat, un trector s-a umblau singuri. Anonimatul efecte de
are
deindividualizare
pronun ate atunci când se produce în grup - cele mai multe
apropiat _i a coborât-o pentru ca apa s nu ptrund în interior. Se poate bomboane au fost sustrase de ctre membrii grupurilor care
deduce foarte u_or c, în situaiile în exist
aglomerri umane, cei
care nu fuseser
chestionai asupra identitii lor" (Boncu, 1999,
care adopt comportament antisocial merg pe principiul c nu pot fi
un 179-180).
în primul rând observai _i
identificai de cei din jur _i, în al dolea rând,
sanctionati de organele în drept. Un alt experiment de teren prezentat de
 PSIHOSOCIOLOGICE
25
AsPECTE
CoLECITV.

de luat
COMPORTAMENTUL

camere
monta
luat decizia
de a
PsIHOSOCrOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 24 identificate pân
când s-a invocat
puteau fi aspect. Al doilea argument
acest
foarte bine ,molipsitoare", timpul
Teorii ale comportamentului colectiv vederi, pot descrie emoiile sunt
Gândurile, ideile _i In fine, cel de-al
treilea
este contagiunea. foarte rapid.
fiind prin
în mulime este eliberat
de-a lungul timpului în de propagare al lor ascuns
Comportamentul colectiv a fost explicat _i analizat altfel spus,
,s lb ticia
Freud (1921) a r e
un
väzut. In cele ce este sugestibilitatea,sau,
foarte multe ucr ri de specialitate dup cum am
1989/2003, 282). i Sigmund
Caracterizat ca
teorii fac referire sugestie" Malim,
voi aminti patru dintre cele mai influente multimilor.
care
urmeaz, comportamentul unui
vedere privind este rezultatul
la modul în care secomport indivizii în situaie de multime: teoria punct de
incon_tiente", multimea
minii ce s e dezvolt
eul
teoria contagiunii, teoria normei emergente _i teoria valorii fiind ,desc tu_area
sinele (id) pe
m sur
convergentei, care ,inund un
proces de
socializare
Liderul ac ioneaz în multime ca

adugate. (superego).
(ego) _i supraeul termeni freudieni,
sinele reprezint
înlocuind supraeul. In acestor
hipnotizor, modificarea
eul -

(animalice) ale persoanei,

comportamentul colectiv în termeni impulsurile bazale iar supraeul este
Teoria convergenein explic rezultat al impactului acestora cu noi,

care nu implic imitaia sau contagiunea. Astfel, în lucrarea Social impulsuri ca r ului. Impulsurile primitive
ale sinelui
interiorizat al binelui _i
H. Allport (1890-1978) analizeaz simul instinctul de
Psychology publicat în 1924, Floyd întrucât fiecare dintre
noi are
c facilitarea social este sunt sub controlul liderului,
comportamentul mulimior plecând de la ideea (Malim, 1989/2003, 283).
adev rata cauz reactiilor disproporionate ale multsimilor" (Chelcea,
a regresie la hoarda primitiv"
social designeaz ,ameliorarea performaei
2013, 49). Facilitatea
subiectului atunci când ceilali sunt de fa în raport cu situaia în care Killian
ei, Ralph Turner _i Lewis
subiectul se afl singur" (Boncu, 2003, 224). Potrivit
teoriei convergentei Teoria normei emergente.Ini iatorii de multime, indivizii urmeaz
au trsturi _i caracteristici (1957), consider c, în situaie
multimle sunt formate din membri care sau normele _i procedurile recent instaurate.
identific. Aceste elemente îndeaproape norma

comune, respectiv o stare de spirit care lor. Trebuie

cu se
s fie
formrii spus totu_i c, Confruntându-se cu situaii noi, comportamentul acestora trebuie
au reprezentat de altfel cauzele trebuie s
anumite limite ale unul adaptativ în sensul în care normele sociale create
potrivit lui Norman Goodman (1992/1998, 429),
exist
colectiv are
acestei perspective: ,ignorarea factorilor situaionali, incapacitatea
de a corespund noilor cerinte. Potrivit teoriei, comportamentul
un caracter normativ, nicidecum unul iraional (de exemplu, oamenii care
frica sau ura) sunt mai u_or
explica de ce emoiile negative (de exemplu, la coad în mod organizat intrarea pe stadion). Exist _i situaii
atractia interpersonal)" a_teapt
declan_ate decât emoiile pozitive (dragostea
sau

multimea de oameni a_teaptunui în faa

(apud Chelcea, 2013, 49). particulare, precum care

magazin care a anunat reduceri, pentru care, în momentul deschiderii,

orice regul aproape c dispare -
oamenii încep s se calce în picioare.

lui Gustave Le Bon privind modul de Astfel, Ralph Turner _i Lewis Killian consider c indivizii aflati în
Teoria contagiunii.iExplicaia Primul este situatiede multime sunt de mai multe categorii: indivizi puternic
manifestare a mulimilor se bazeaz pe trei argumente.
sub ,protecia"
anonimatul. In situaie de mulime, indivizii acioneaz Ciocnirile violente implicai, gata de aciune, indivizi care sunt mai mult preocupati de
anonimatului, ace_tia neputând s fie identificai. situaie în ansamblu, implicarea lor fiind minimal, indivizi caracterizai
în urma
dintre suporteri _i jandarmi de pe stadioane _i din afara lor, de un anumit grad de nesiguran, indivizi care sunt mai mult curio_i de
crora persoanele agresive, unele dintre ele cu fetele mascate, cu greu
 CoMPORTAMENTUL cOLECTIV. AsPECTE PSIHOSOCIOLOGICE 27
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE 26
Bibliografie
ce se
întâmpl _i, prin urmare, caut s asiste ca simpli ,spectatori" _i
indivizii aflai în aceste sarcinile lor fiind bine
cu un
scop anume mulimi, Allport, F.H. (1924). Social Psychology. Boston: Houghton Mifflin.
stabilite. Benford, R.D. (1992). Social Movements. In E.F. Borgatta _i M.L
Borgatta (Eds.). Encyclopedia of Sociology vol. 4 (pp. 1880-1887).
New York: Macmillan.
Blumer, H. (1937). Collective behavior. în R.E. Park (Ed.). An Outline of
(Teoria valorii adugate. Neil J. Smelser (1962), în lucrarea Theory of the Principles of Sociology (pp. 219-279). New York, NY: Barnes
Collective Behavior, gse_te o explicaie a
comportamentului colectiv & Noble.
asemntoare, putem spune, cu cea dezvoltat de Ralph Turner _i Lewis Blumer, H. (1969). Collective behavior. In A.M. Lee (Ed.). Principles of
Killian (1957). Potrivit lui Neil J. Smelser, Sociology (pp. 165-221). New York, NY: Barns & Noble.
participanii sunt raionali,
actiunile lor având o logic pentru ei în situaia cu care se confrunt, chiar Boncu, $. (1999). Psihologie i societate. Ia_i: Editura Erota.
Boncu, $. (2003). Procese _i fenomene de grup. In A. Neculau (coord.).
dac, din afar, totul pare a fi iraional. Astfel, el vede
colectiv drept,o reacie la condiiile _i
comportamentul Manual de psihologie social (pp. 224-236). Ia_i: Editura Polirom.
circumstantele sociale care conduc Chazel, F. [1992] (1997). Mi_crile sociale. in R. Boudon (coord.). Tratat
la apariia unui comportament neobi_nuit (unusual
behavior). de sociologie (pp. 297-354). Bucure_ti: Editura Humanitas.
Chelcea, S. (2013). Comportamentul colectiv. In A. Duduciuc, L. Ivan _i
Comportamentul pare raional pentru participani la momentul respectiv.
Oamenii nu se opresc din gândire, ei î_i S. Chelcea. Psihologie social. Studiul interaciunilor umane
ajusteaz gândirea potrivit (pp. 39-51). Bucuresti: Editura Comunicare.ro.
situatiei in care se regsesc" (Locher, 2o02, 7). Neil J. Smelser (1962)
traseaz mai multe condii
Demetrescu, A.V. (2011). Comportamentul mulimilor. Fenomenul
privind concretizarea comportamentelor Ultras". In L. Ivan _i A. Duduciuc (coord.). Comunicare
colective: elementele favorizante apariiei nonverbal _i construc ii sociale (pp. 347-383). Bucure_ti: Editura
comportamentelor colective, Tritonic.
,constrángerea structuralá" (a_teptrile oamenilor cu privire la situaia în
care seafl; dac nu sunt îndeplinite pot aprea tensiuni), intensificarea Diener, E., Fraser, S.C, Beaman, A.L. _i Kelem, R.T. (1976). Effects of
deindividuation variables on stealing among Halloween trick-on
saucre_terea i rspândirea credintelor generalizate", ,factorii treaters. Journal of Personality and Social Psychology, 33, 2,
precipitani', ,mobilizarea pentru desf_urarea aciunii" _i agenii de 178-183.
control social". ,Modul în care este exercitat controlul social, formal _i Freud, S. (1921). Group psychology and the analysis of the ego. În
J. Strachey (Ed.). Standard Edition of the Complete Psychological
informal, poate fi important în a determina dac factori anteriori vor
Works. Vol. 18, London: Hogarth Press.
dispårea în comportamentul colectiv. Spus într-un mod foarte simplu,
Hatfield, E., Cacioppo, J. T. _i Rapson, R. L. (1994). Emotional contagion.
social poate preveni, întårzia ori întrerupe o izbucnire colectiv.
controlul
In unele situatii, fortele de control social pot f vinovate de judeci
Cambridge: Cambridge University Press.
Le Bon [1895] (f.a.). Psihologia mulimilor. Filipe_tii de Târg, Prahova:
eronate care intensific severitatea unei porniri violente" (Schaefer _i Editura ANTET XX PRESS.
Lamm, 1983/1995, 571-572). Nu cred c au fost uitate comportamentele
Locher, D.A. (2002). Collective Behavior. Upper Saddle River,
NJ: Prentice-Hall.
anumitor jandarmi care, poate din exces de zel, s-au purtat cu bestialitate Malim, T. [1989] (2003). Psihologie social. Bucure_ti: Editura Tehnic.
fat de manifestani la protestele din Piata Universitii din 20 ianuarie Mathes, E.W. _i Guest, T.A. (1976). Anonimity and group antisocial
2012. behavior. The Journal of Social Psychology, 100, 257-262.
Mackay, C. [1841] (1999). Extraordinary Delusions & the
Popular
Madness of Crowds. Wordsworth Edition Ltd.
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTTVE 28

Park, R. E. _i Burgess, E. W.
Sociology. Chicago: University Chicago
of Press.
to the Science of
(1921). Introduction

Rieffel, R. [2005] (2008). Sociologia mass-media. Ia_i: Editura Polirom.

2
Sava, I. N. (2014). Sociologia mi_crilor sociale. De ce se revolt
oamenii? Bucure_ti: Editura Nemira. AGRESIV I VIOLEN A
COMPORTAMENTUL

Schaefer, RT. _i Lamm, R.P. [1983](1995). Sociology. New York:

McGraw-Hil Inc.
Smelser, N. J. (1962). Theory of Collective Behavior. Routledge & Kegan
Paul. lucr rii ,Agresivitatea
Smelser, N. J. (1981). Sociology. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. în limba român a
In cuvantul înainte la ediia fcea urm torul
Tarde, G. [1989] (2007). Opinia _i multimea. Bucure_ti: Editura Eibl-Eibesfeldt (1975/2009, 7)
uman", Irenäus este
Comunicare.ro. c tre pace, dar c a r e
Turner, R _i Killian, L (1957). Collective Behavior. Englewood Clifs, comentariu: într-o lume care nzuie_te
,,trim
dintre 1945-1985 S-au

N. J.: Prentice-Hall. permanent angajat

în r zboaie. In perioada
totu_i de r zboaie [..], iar
ast zi
Wei, J., Zhou, L., Wei, Y. _i Zhao, D. (2014). Collective Behavior in Mass purtat 159
Incidents: A study of contemporary China. Journal of focul r zboiului arde în multe locuri,
în faa u_ii
Contemporary China, 23, 88, 715-735. în momentul prezent chiar
Zimbardo, P. G. (1969). The human choice: Individuation, reason and casei noastre. Ce n e împiedic s
order versus deindividuation, impulse and chaos. In W.J. Arnold
träim în pace?" Intr-o alt lucrare,
n u
Motivation
i D. Levine (Eds.). Nebraska Symposium on
pp. 237-307). Lincoln: University of Nebraska Press. mai puin celebr, ,Cele opt pcate
capitale ale omenirii civilizate", amn
putea spune chiar un manifest pentru
trezirea con_tiinei colective privind
pericolele la care este supus
umanitatea, etologul german Konrad
Lorenz (1973/2006, 73) fcea
urmtoarea afirmatie: ,credina
eronat c doar ceea ce poate fi
înteles pe cale raional ori, mai mult,
doar ceea ce poate fi dovedit în mod
Originile,biologice" ale agresivitii. _tiinific ar face parte din tezaurul
Fotografie de pe coperta lucrrii stabil de cuno_tinte al omeniri
Biologie i libertate. Eseu asupra duce la consecine nefaste. 'Tluminat
inplicafiilor etologiei umane
(1988/1995) de S.A. Barnett aprut _tiintific, tineretul ajunge s
la Editura ^tiinific din Bucure_ti. nesocoteasc nepretuita comoar
 PSIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTTVE
COMPORTAMENTULAGRESIV _IVIOLENTA 31
30
prea blânde care sunt date în astfel de situaii, Jurnalele de televiziune
continut in tradiile oricrei culturi vechi, precum _i în învturile prezint în mod frecvent cazuri de violen care se desf_oar în spaiul
marlor religii ale lumi". Nu am început întâmpltor acest capitol cu
punctele de vedere ale celor doi reputai etologi. Frecvena _i rapiditatea public sau spaiul privat, în familie.
Cu care se întâmpl
Ce este agresivitatea? Pentru prezentul context, voi utiliza
conflictele _i violenele sociale, ,rzboaiele"
economice în lume arat inter_anjabil conceptele de agresiune, comportament agresiv _i
c umanitatea se afl la o rscruce de drumuri.
agresivitate. Robert A. Baron _i Deborah R. Richardson (1994, 7) definesc
Dezumanizarea, înacceptiunea larg, este din ce în ce mai prezent.
sa
agresivitatea ca fiind,orice form de comportament direcionat pentru a
Sentimentele _i afectele dispar treptat. Am uitat de origini _i tradii, dar,
mai mult _i mai mult, am uitat rni sau insulta o alt fiin care este motivat s evite un astfel de
,s träim", îndoctrinai fiind de valorile
materiale. Conexiunea cu spiritualitatea
aproape c nu mai exist. comportament", 0 nuanare a contextului în care acest concept este
utilizat realizeaz BradJ. Bushman _i Bruce D. Bartholow (2010, 305):
agresivitatea nu este o emoie care apare în interiorul unei persoane,
cum este sentimentul mâniei. Agresivitatea nu este un gând care apare in
Agresivitatea _i violena. Precizri terminologice
creierul cuiva, cum ar fi repetitia mental a unei crime pe care cineva ar
In Vrea s o comit. Agresivitatea este un comportament social pentru c
spaiul public, mai ales în _tirile prezentate pe canalele de televiziune,
observm, aproape zilnic, situaii _i cazuri care implic comportamente implic cel puin dou persoane. De asemenea, agresivitatea este
intentionat, de_i nu toate comportamentele intenionate care rnesc alte
antisociale, agresive sau acte de violen. De la semne obscene,
persoane sunt comportamente agresive." Evident c în artele mariale sau
agresivitate verbal pân la lovire sau vtmare corporal. Acestea
box spre exemplu, exist aceast intenie, îns
variaz prin form, intensitate, durat _i
gravitate. De exemplu, o _tire de
aceste sporturi se
dat recent care a cutremurat opinia public
desf_oar dup anumite reguli prestabilite _i reglementate de foruri
american, dar _i internaionale specifice. Nu acela_i lucru se poate spune despre un act de
internaional este cea a jurnali_tilor omorâi de ctre un fost coleg de
televiziune (la postul local WDBJ afiliat CBS) în direct, în timp ce agresivitate fizic desf_urat în plin strad. Aceia_i autori mai subliniau
c în foarte multe domenii,
transmiteau un interviu în Bedford County, Virginia. Socant a fost atât conceptul de agresivitate este utilizat în mod
curent. $i în business asocierea lui cu termeni
actul în sine comis de criminal, dar _i
faptul c acesta (Vester Lee precum ,hotrât",
Flanagan II, cunoscut _i ca Bryce Williams, 41 de ani) a filmat cu telefonul entusiastic" sau ,încreztor" (Bushman _i Bartholow, 2010, 304) nu
mobil momentul atacului, postându-l apoi pe Twitter. Cele dou victime, implic în vreun fel intenia unei persoane ,de a face ru" unei alte
Alison Parker (24 de ani) _i Adam Ward (27 de ani), dar persoane, aceasta din urm vrând sevite un astfel de comportament
_i persoana (Jderu, 20o8/2010; Baron _i
intervievat au fost împu_cate cu un pistol. Motivul: ,se pare c Vester a Richardson, 1994).
recurs la acest
Barbara Krahé (20011) propune o analiz a
agresivitii pe mai
gest din cauza mai multor comentarii rasiste pe care cei doi
multe paliere: dac poate fi discutat în termeni de înclcare a normelor
jurnali_ti i le-au adresat"', Cazul celor _apte tineri de la Vaslui care au
torturat _i violat o tânr de 18 ani a revoltat o tar întreag. $i acesta, (norm violation), care este diferena dintre agresivitatea legitim
alturi de multe altele, a adus din nou în discuie sanciunile _i (legitimate aggression) _i agresivitatea ilegitim (illegitimate
pedepsele
a http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/sentinta-in-cazul-violatorilor-din-vaslui-

http://www.romaniatv.net/doi-jurnalisti-morti-in-direct-in-timpul-unui- cepedepse-cer-procurori-pentru-cei-7-tineri-care-au-torturat-o-fata-de-18-
ani.html accesat la data de 1.09.2015
reportaj-video_241034.html accesat la data de 20.08.2015
 33
VIOLEN A
COMPORTAMENTUL AGRESIV ^I
motivate s
care sunt
altor persoane,
32 m
PsIHOSOCOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE vatamarea sau
chiar suprimarea (2008/2010, 209),
Gabriel Jderu
tratament". În
acord cu
având
urm toarele
ca
utiliz rii coerciie _i violen.
termenilor evite acest agresiv
aggression), respectiv contextul
comportamentul sau
referi în continuare la de tip acional
poate descrie mai multe situaii. De pild, voi
comportament
inten ionat,
scopul
Primul context enunat
autoaprarea. Autoarea caracteristici: (g1) este un
ofensiv _i n u
unul defensiv/ 3)
cuiva
disciplinare luate împotriva
sau
m surile comportament
fizice, psihologice,
verbal,2)este
un
în produce prejudicii
sublinia în astfel de situai, normele sociale se ,transform"
faptul c, agresiv este de
a un
Al doilea comportamentului
s a u unei
alte fiinte,(4) éste
social" (Krahé, 2001).
forme acceptate de comportament materiale unei persoane
motivat s evite
tipuri de agresivitate. De
sau
dintre cele dou morale sau o fiin
context prezint diferena orientat spre o persoan acest
toate elementele definiiei lui Comportament
c, în unele clasific ri,
exemplu, pedeapsa capital întrune_te comportament".
Trebuie ad ugat nonverbal (de
Baron i Richardson. Actiunile sunt desf_urate
cu intenia _i a_teptarea acest
implica _i un
comportament

s evite un caracter actional poate poate fi

de 2 provoca r ni persoanei condamnate,
care este motivat
obscene), dar i faptul c, uneori, agresivitatea
sunt legitime având în vedere exemplu, semnele precizat mai
devreme,
astfel de tratament. Ins, aceste aciuni defensiv (de exemplu, dup
cum am
vorbim
privind _i trebuie r e m a r c a t c
n u
P rerile sunt împrite
legile multor täri" (Krahé, 2001, 12). autoap rarea) sau pasiv.
De asemenea,
într-o astfel situaie, dup cum r niriiunei persoane, ci _i
utilizarea termenului de agresivitate exercitat în vederea
îns mai departe, precizând doar de comportamnentul _i violena
meniona _i autoarea citat . Aceasta mergea necuvânt toare. De exemplu, agresivitatea
întrebarea cu privire la a unei fiine abordat
c ,in absena unor reglementri juridice explicite, reprezint o problematic
Sunt actele violente ale mi_crilor impotriva animalelor (de companie) 2015).
legitimitate devine _i mai dificil. cercet ri (vezi Rujoiu _i Rujoiu,
în foarte multe lucrri, studii _i
separatiste ori ale minoritilor marginalizate forme de agresivitate acestui aspect. In fine, trebuie
Nu în ultimul rând, de multe Nu foarte multe definiii se apleac asupra actelor
legitime sau ilegitime?" (Krahé, 2001, 12). prive_te ,calificarea"
precizat c un element cheie în
ceea ce
în discuie pentru a descrie
ori, coerciia _i violena sunt aduse discern mântul indivizilor (Chelcea,
date de James Tedeschi _i agresive _i violente îl reprezint
comportamentul agresiv. Potrivit definiiei
este o actiune desfurat cu 2013).
Richard Felson (1994, 168), coerciia
ori de a o fora s se conformeze"
intenia de prejudicia
a o alt persoan
intra în aceast categorie. Pe
Amenintrile, pedepsele, forarea fizic pot Forme de comportament agresiv
Felson (1996, 104), face
de alt parte, violenta, în conceptia lui Richard
trimitere la agresivitatea de ordin fizic îndreptat împotriva unei alte
vorbim de ,forme extreme de Dup Arnold H. Buss (1961) formele comportamentului agresiv pot fi de
persoane sau, în termenii Barbarei Krahé,
agresivitate fizic". In aceast categorie intr forme
de violen precum natur direct sau indirect, fizic sau verbal, activ sau pasiv, Privind
maltratarea fizic, violul, omuciderea etc.
ultimele dou forme, Brad J. Bushman _i Bruce D. Bartholow (2010, 306)
Eliot R. Smith _i Diane M. Mackie (2007, notau urmätoarele: prin intermediul agresivitii active, agresorul
A_a cum remarcau _i
räspunde intr-un mod nociv (de exemplu, lovire, înjuräturi). Prin
474), agresivitatea implic un comportament intenionat de rnire a unei
aflä în stråns legtur cu intermediul agresivitii pasive, agresorul e_ueaz în a r spunde într-o
persoane _i, din punct de vedere conceptual, se
cel de conflict definit ca .perceptia incompatibilitti obiectivelor: ceea ce manier ajutätoare. De exemplu, agresoru poate 'uita' s furnizeze un
o parte vrea, cealalt vede ca aducând prejudicii intereselor
sale". mesaj important persoanei în cauz. Deseori, este dificil de stabilit
Septimiu Chelcea (2013, 147) define_te comportamentul agresiv ca fiind vinovia în urma unor acte de agresivitate pasiv care este în mod
acel comportament verbal sau acional care are ca scop umilirea,
 COMPORTAMENTUL AGRESIVI VIOLENTA
PsIHOSOcIoLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 35
34
frecvent o caracteristic dezirabil din La nivelul individului:
de la studiul
perspectiva agresorului". Plecând Autoapärare prin violent
comportamentului animal _i de la circumstanele în care ar Omucidere
putea s apar, Kenneth E. Moyer (1968) identific de
opt tipuri Asalt
comportamente agresive: prdtor, teritorial, defensiv, dominator, iritat, Viol
maternal/protectiv, instrumental _i accesul la reproducere. Irenäus Eibl- Violen prin alienare
Eibesfeldt (1998) identific agresivitatea Asalt fár acte de violen (verbal)
interspecific _i agresivitatea
intraspecific. La rândul su, Martin Ramirez (1981, 1985) vine cu o alt
Comportament umilitor
clasificare: agresivitatea Comportament dominant
interspecific, agresivitatea
agresivitatea reactiv (agresivitatea rezultat ca rspuns intraspecific
_i Agresivitate
la o provocare).
Alte clasificri fac trimitere la
agresivitatea defensiv _i la agresivitatea Pedeaps
ofensiv (Pulkkinen, 1987; Ramirez, Salas Agresivitatea în lumea uman |Psihochirurgie
_i Portarella, 1987, 1988 a,b). Sentimente distructive
Referindu-se la agresivitatea uman, J. Martin Ramirez
Andreu (2003) vorbesc _i José M. Vânarea ator specii]
despre agresivitatea fizic, agresivitatea verbal i
agresivitatea nonverbal, incluzând _i punctele de vedere ale altor La nivelul grupului:
autori (de exemplu,
Björkqvist, 1994; Buss, 1961, 1971) care identific |Huliganism lajocul de fotbal
agresivitatea direct _i agresivitatea indirect, agresivitatea social sau Represiune
relaional, aceasta din urm ,implicând manipularea relatiilor sociale ori Revolt
deteriorarea reputatiei, prieteniei _i a statusului social" al unei Revolutie
(Ramirez_i Andreu, 2003, 130). în fine, SA. Barnett (1988/1995, 85)
persoane Contrarevoluie
Anexare (de teritori)
realizeaz o comparaie între
agresivitatea animal _i agresivitatea uman Räzboi
având în vedere caracteristicile acestora (tabelul 2.1). [Vänarea altor specii]

Tabelul O serie de studii recente au analizat efectele

2.1
Agresivitatea animal vs.
agresivitatea uman
Semnale care determin retragerea unui
individ aparinând acelea_i speci: semnale
teritoriale (inclusiv acelea ale femelei
cu pui), semnale de mentinere a unei
anumite condiii; semnale ale femelei care
Agresivitatea în lumea animalà tarc puii.
Mascul care controleaz mi_crile femelei.
Comportare violent provocat de durerea
sau izolarea prelungit.
Rnirea sau uciderea indivizilor din aceea_i|
specie.
Prdare; aprare împotriva prdtorilor]
muzicii asupra agresivitii,
sexului i comportamentului prosocial
(Coyne _i Padilla-Walker, 2015),
relaia dintre ru_ine _i agresivitate (Elison et al, 2014), prevalena
agresivittii sexuale în rândul tinerilor din Europa (Krahé et al., 2014),
precum _i agresivitatea reactiv _i anxietatea social în
,culturi ale
onoarei" (honor cultures) (Howell et al.,
2015). Problematica agresivitii
_i violentei în societate a atras atenia multor cercetätori din domeniile
psihosociologiei, antropologiei, sociologiei în ideea de a identifica
particularittile culturale ale acestor fenomene. De exemplu, în ,culturile
onoarei, respectul, sentimentul onoarei, ru_inea _i vinovtjia sunt
elementele cheie în functie de care pot fi
interpretate _i înelese
comportamentele indivizilor. O veche vorb portughez (brazilian)
 37
CoMPORTAMENTUL AGRESIV I VIOLEN A
fac
cromozomial ,
precum _i cele c a r e
36 hormonal _i de înv are.
Tony
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE agresivitate, influen a _i capacitatea
sexuale
în scute
agresiv în
referire la diferen ele comportamentului

cu explica iile În
urm tor: ,Lavar a honra com sangue" (Spal
onoarea
împarte psihosociologice.
spune în felul oameni care Malim (1989/2003) biosociale _i
explica ii
din Kurdistan subliniaz : ,Acei
nu

sânge), iar dou proverbe biologice, explicaii agresiv propus de Craig A.

au onoare, au o mare toleran fa _i ,0 persoan î_i poate
de ru_ine" explicaii
general al
comportamentului
mult mai larg
(vezi Rujoiu _i Rujoiu, fine, modelul o perspectiv
cuvântul" (2002) ofer
pierde capul, dar trebuie s î_i tin _i Brad J.
Bushman
agresivit ii. Astfel, modelul
astfel de culturi apare un tip de violent
Anderson manifestarea
2010/2015, 169, 185). În multe în ceea ce prive_te comportamentul

,crima svâr_it în numele onoarei" (Rujoiu_i de analiz de teorii despre

parcimonios decât setul
domestic extrem numit
este:,) mai invocarea motivelor
Standish, 2014; Dorjee et al, 2013). agresiunea mai
bine decât
Rujoiu, 2015; Eshareturi et al, 2014;
De asemenea, socializarea în functie
de gen a constituit subiect de analiz agresiv existent; 2) explic comprehensiv în cazul persoanelor
interven ia la
identific rii agresivitii. Astfel, brbaii au
multiple; 3) permite a dezvolt rii agresivitjii
pentru cercettori, în vederea o înelegere
mai deplin
fizie decât femeile. Pe de alt agresive; 4) asigur cadru pentru luarea
fost caracterizai ca fiind mult mai agresivi educatorilor, profesorilor
un

mut la agresivitatea relaional _i indirect oferind prinilor,

parte, femeile apeleaz mai copii,
reducere a comportamentelor
agresive" (apud
determina apariia agresivitii deciziilor în practica de
(Krahé, 2001, 65). Dintre factorii care pot cele urmeaz , am ordonat principalele
Chelcea, 2013, 154). In
directe de ordin fizic, ce
au fost identificail frustrarea, atacurile, provocrile de
st ruit c u explicatii _i puncte
c rora
fizic, temperatura ridicat,
am
verbal _i chiar nonverbal, durerea perspective _i teorii, asupra
aglomeratiile, alcoolul, stupefiantele legale _i ilegale,
revistele vedere ale celor care le-au fondat _i dezvoltat.
pornografice (Mitrofan, 2003). Se pot aduga
ca factori stresori _i
dar armelor sau u_urina
zgomotul, respectiv poluarea, _i prezena
la manifestarea
obtinerii lor. In general, factori sau sursele care conduc
comportamentului agresiv pot fi de trei feluri: {a) surse ce tin mai mult de
ale
individ, de conduita _i de reactivitatea lui comportamental, (6) surse
agresivitii în cadrul familiei _i c)surse ce tin de mijloacele de informare
a maselor" (Mitrofan, 2003, 168).

Comportamentul agresiv. Modele i teorii explieative

in psihosociologie, teoriile _i modele explicative ale agresivitii sunt

discutate având în vedere mai multe perspective (Chelcea, 2013, 148):
etologic, biologic, psihologic _i socio-cultural. Alti autori, precum
Barbara Krahé (2001, 28), grupeaz aceste teori _i modele în
urmätoarele abordäri: etologic, sociobiologic, comportamental-
genetic. Allan Petersen _i Deirdre Davies (1997) vorbesc despre patru andreijosan
mari grupe de teorii: cele care analizeaz
comportamentul agresiv ca
rezultat al naturii sale instinctuale,
legtura dintre frustrare _i
 PSIHOSOCcroLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTTE CoMPORTAMENTUL AGRESIV I vIOLENA 39
38
Perspectiva etologic.Konrad glorificarea agresivitii. Pstrând registrul, acela_i autor meniona _i alte
Lorenz (1973/2006, 9) face urmtoarea aspecte care deseriu foarte bine aceast glorificare: nile cptate în
precizare privind etologia: aceasta ,trateaz atât
cat
i pe cel uman ca funcie a unui sistem ce
comportamentul animal, lupt sunt artate cu mândrie. La tribul Waka din pdurea tropical a
forma specific unei deveniri istorice
î_i datoreaz existena _i Orinico-ului Superior, prul de pe cap se rade cu mult grij, în a_a fel
care s-a desf_urat în
dezvoltarea individului _i, filogenie, în încât oricine s poat vedea cicatricile rnilor cptate în cursul luptelor
la om, în istoria culturii." Konrad
Lorenz tot a_a cum în Austria, Germania _i Elveia 'cicatricile ornamentale' fcute
acrediteaz ideea conform creia
putem vorbi despre ,natura biologic- cu spada erau considerate un semn de brbäie.
instinctual a comportamentuui Srbtorile naionale
deci de un
agresiv" (Mitrofan, 2003, 165). Vorbim celebreaz evenimente istorice agresive" (Eibl-Eibesfeldt, 1998, 84).
instinct al luptei (fighting instinct) pentru dominare, resurse,
reproducere (Lorenz, 1963/2005).
Existenta unor factori declan_atori (trigger) (Hess, 1962) Perspectiva psihanalitic .Despre instinct cu referire la
contribuie, de asemenea, la manifestarea comportamentul agresiv uman ne vorbe_te _i Sigmund Freud
(1967/2008) consider c impunerea sau agresivitii. Desmond Morris
câ_tigarea poziiei dominante (1856-1939). Acesta subliniaz existena a dou astfel de instincte, afilate
intr-o ierarhie social,
precum _i controlul unui spaiu vital care s la poli opu_i, cu care omul se na_te: ,instinetul vieii" (Eros) _i ,instinctul
confere condiiile _i resursele dezvoltrii optime, reprezint motivele morti (Thanatos) (Freud, 1930). Conform perspectivei psihanalitice,
apariiei conflictelor sau a luptei la animale. La instinctul morii" guverneaz comportamentul agresiv uman creându-se
oameni,
,dependena
prelungit fa de tineret",
dup cum remarca _i Gabriel Jderu astfel
premisa ,autodistrugerii". Acest instinct este orientat ctre exterior,
(2008/2010, 212), ,a contribuit la organizarea social în familii". Pe cale conducând la prejudicii aduse celorlali.
de consecin, aprarea teritoriului familiei reprezint o cauz a
apariiei Agresivitatea uman are un caracter instinctiv _i natural ,,care î_i
agresivitii. Autorul lucrrii ,Maimua goalä" subliniaz urmtoarele: gse_te exprimarea fie prosocial prin activitate, fie antisocial prin a
,unele specii sunt pur ierarhice, fr
teritorii fixe. Altele sunt pur provoca ru altora. Un tânr î_i poate descrca agresivitatea într-un meci
teritoriale, får probleme de ierarhie. Iar altele au ierarhii pe teritorile dur de rugby. O dezbatere
puternic poate permite exprimarea verbal a
proprii _i trebuie s se confrunte prin ambele forme de agresivitate. Noi agresivitii, dar în cadrul limitelor sociale
acceptate. Alternativ, pot
aparinem ultimei categorii: avem agresivitatea în ambele directii" exista insulte verbale sau
agresiuni fizice cu scopul de a rni pe ceilali
(Moris, 1967/2008, 169). Aceea_i caracteristic a indivizi" (Malim, 1989/2003, 133). Pentru a da ,Cezarului ce este al
teritorialitii este
menionat _i de Nikolaas Tinbergen care spune despre specia uman c, Cezarului", nu trebuie uitate ,originile" acestor teorii care analizeaz
in mare msur, este o specie teritorial de grup" (apud Barnett, comportamentul agresiv ca rezultat al naturii sale instinctuale. Astfel,
1988/1995, 52). Nu trebuie uitat _i o alt caracteristic a naturii umane: potrivit lui Allan Petersen _i Deirdrei Davies (1997, 312), personalitile
dup cum sublinia Irenäus Eibl-Eibesfeldt (1998), în majoritatea ei, care au
influenat în mod covâr_itor studiul agresivittii prin lucrrilor lor
specia uman .glorific agresivitatea", prin aceasta au fost, alturi de Sigmund Freud (1930), William James
varietate de manifestri. Astfel, pot fi
înelegându-se o Edward Thorndike (1913/1921), James Drever
(189o/1901),
menionate diferite scrieri în care (1917) sau William
sunt invocate anumite McDougall (1908/1926). Chiar dac nu putem vorbi de o ,teorie formal a
comportamente agresive _i violente, precum _i
caracterul simbolic al animalelor (de exemplu, tatuajele cu animale agresivitii" care s se desprind din lucrrile autorilor amintii ,_i, mai
_i
semnificatia lor pentru cei care le .poart'). Uniformele militare de mult, termenul de agresivitate apare doar sporadic în textele lor _i astfel
asemenea, în conceptia lui Irenäus Eibl-Eibesfeldt, contribuie la neproblematizat [..] ei credeau c exist un 'instinct sexual' care îi face pe
 41
AGRESIVI
VIOLEN A
COMPORTAMENTUL

nepl cut poate fi

eveniment
nu orice
PsIHOSOCcIOLOGIE. ZeCE TEME INTRODUCTVE 40 vorbind îns, este interpretat
frustrarea, conceptual maniera în care
asemenea,
frustrant. De agresivit ii. Brad
beligerante considerat a fi _i la apari ia
bärbai mai înclinai decât pe femei s aib izbucniri de furie, evenimentu neplcut poate
conduce sau nu

309) notau
c ,atunci când
Bartholow (2010,
_i de lupt" (Petersen i Davies, 1997, 312). J. Bushman _i
Bruce D.
s il oprim s a u
s plec m.
ne dorim
eveniment nepl cut
mod automat
trecem printr-un ru produce în
perspectiva sociobiologic aduce o not face s ne simim de
Perspectiva sociobiologicj$i Promotorul
Astfel, tot c e e a
ce ne
n u agresivitatea,
acest lucru depinde
de claritate asupra manifest rii comportamentului agresiv. tendinte agresive.
Dac apare sau de prezen a
este interpretat i
acestei perspective, BEdward O. Wilson (1975/2003, 26) define_te modul în care
evenimentul nepl cut
dac o persoan
De exemplu,
sociobiologia ca fiind ,studiul sistematic al bazei biologice întregului
a
agresive_(aggressive cues). când iese
_i alte
incitaiilor
împins de la spate atunci
comportament social". In acest context, comportamentul agresiv violent _i este
tocmai a v zut un film într-o
_i asigur supravietuirea individului s acioneze foarte probabil
comportamente care influeneaz din cinematograf, el sau ea poate
accesul la
sau a speciei au un caracter adaptativ. Agresivitatea asigur manier agresiv". frustrarea, deliberat
generaiei c
reproducere _i, în acest mod, genele individului sunt transmise
Leonard Berkowitz (1989, 1993) susine
precum furia
sau
urm toare. A_a cum aprecía _i Tony Malim (1989/2003, 134),
,toate
sau ilegitim, conduce la aparitia emoilor negative
explicaiile biologice centreaz caracterul instinctiv _i înn scut de modul în care sunt gestionate, pot
mânia, care la rândul lor, în funcie
se pe
tuturor
Astfel, cele dou reactii pe
fundamental a care
al agresivitii. Aceasta constituie o parte sau nu s favorizeze apariia agresivitii.
sau de ,a fugi" (flight).
animalelor, inclusiv a omului". individul le poate avea sunt de ,a lupta" (fight)
cu gânduri, amintiri _i rspunsuri
Prin urmare, ,lupta este asociat
în 1939 odat cu apariia asociat cu rspunsurile de
Teoria frustrare-agresivitate. Iniiat comportamentale agresive, iar plecarea este
lucrrii Frustration and Aggression de John L. Dollard, Neal
E. Miller,
ie_ire" dintr-o astfel de situaie (Krahé, 2001, 36). Modelul,
cunoscut _i ca
teoria pune în din perspectiva
Leonard W. Doob, Orval H. Mowrer _i Robert R. Sears, neoasociaionismul cognitiv, încearc s ofere o explicaie
discuie, într-un sens larg, frustrarea ca generator
de comportamente
relaiei dintre evenimentele _i circumstanele favorizatoare, emotiile
agresive. Altfel spus, un eveniment sau o situaie frustrant poate negative träite de indivizi în astfel de momente _i manifestarea
contribui la crearea unui context favorizator manifest rii unui act agresiv. Leonard Bercowitz (1993, 387) nota de altfel c,
comportamentul agresiv.
c nu i poi
Dar _i c un act agresiv nu este lipsit de frustrare. Faptul intr-adevr, oameni au o capacitate pentru agresivitate i violent, dar
foarte mare
rspunde _efului a_a cum ti-ai dori, ci doar taci _i asculi
cu
nu un impuls biologic de a-i ataca _i distruge pe altii care se dezvolt în
într-un anumit
îngduin repro_urile care ti se aduc, poate constitui, continuu în interiorul lor".
odat ajuns acas,
moment, terenul favorabil unei izbucniri atunci când,
sotia te întreab cum a fost ast zi la serviciu. Evident, frustrarea, de_i
destul de ambiguu, nu genereaz sau Teoria învrii sociale educe în discuie faptul c un comportament
pentru muli are un îneles
favorizeaz întotdeauna manifestarea unor comportamente agresive. De agresiv, în majoritatea situaiilor, este un reutat al învrii. Adeptii
teorii (Bandura et al, 1961; 1963; Bandura, 1973, 1977, 1986) sunt
altfel, în 1989, Leonard Berkowitz, într-o încercare de revizuire a teoriei acestei
de p rere c învarea prin modelare, observaie, experien a direct sau
frustrare-agresivitate, propune o nuanare a discuiei în sensul în care
aläturi de frustrare s fie utilizat _i sintagma ,evenimente neplcute" indirect poate conduce la apariia unor comportamente agresive. Îns,
(unpleasant events) pentru a descrie, _i mai nuanat, cauzele manifestrii componenta biologic nu trebuie exclus. Menionm c nu numai un
agresivitti. Desigur, am putea spune c aceast expresie include _i
 CoMPORTAMENTUL AGRESIVI VIOLENA 43
PSIHOSOcIOLOGIE. 2ECE TEME NTRODUCTTVE 2
numr de peste dou sute de studii _i cercetri (realizate în perioada
comportament agresiv poate fi învtat, ci _i un comportament prosocial 1957-1990), exist o legtur foarte mare între expunerea îndelungat la
despre acest tip de comportament vom discuta într-un alt capitol).
violena prin media _i manifestarea agresivitii. Astfel, aceast expunere
PTintr-un experiment r mas de acum celebru, Albert Bandura (1965) a
ar tat importana învrii
poate conduce la schimbäri comportamentale, atitudinale si de valori _i
în manifestarea comportamentului agresiv:
perceptie în a_a fel încât agresivitatea s fie o soluie de rezolvare a
diferitelor probleme. în ceea ce prive_te desensibilizarea, cu cât individul
,ntr-un experiment din 1965, Albert Bandura a prezentat unor
este mai expus la materiale cu caracter agresiv _i violent, cu atât mai mult
copi pre_colari film în
un
care o persoan adult manifesta
comportamente agresive fa de o ppu_å gonfabil (ppu_a exist probabilitatea ca ,toleran a, deschiderea _i aceptarea" ctre astfel
Bobo). Au fost prevzute trei tipuri de condiii experimenta de acte s fie mai mari. Apariia desensibilizrii se poate datora _i
dou grupe experimentale _i o grup de control):
G1) La începutul i la sfâr_itul filmului ap rea un al doilea adult Toboselii de a oferi compasiune" (Liiceanu _i Rujoiu, 2005). In fine, în
care oferea o recompens sub forma unei b uturi r coritoare. astfel de situaäi, frica poate fi rezultatul expunerii la _tirile cu caracter
G2) Adultul care se manifesta agresiv fa de ppu_ a fost
pedepsit, fiind certat _i plmuit de un al doilea adult. agresiv _i violent. De ce? La începutul lui 2012, pe canalele de televiziune
G3) In condiia de control, adultul care s-a manifestat agresiv circula o _tire în care se spunea c în tramvaiul 41, un b rbat de 38 de ani
nu a fost nici (mai târziu s-a aflat c era funcionar bancar _i fár antecedente penale)
recompensat, nici pedepsit pentru comportamentul
su agresiv.
Apoi copii din cele trei grupe experimentale au fost pu_i în înteap femeile cu un ac de birou. Informaia a ajuns la televizor,
prezenta ppu_ii gonflabile. transformându-se într-o _tire. A creat fric _i paníc dar, în acela_i timp,
Rezultate: în condiia expunerii la un model agresiv care a fost a pus în gard pe cei care circulau cu acest tramvai, în special pe femei. In
recompensat (G1) _i în condiia experimental de control (G3), cele din urm, agresorul a fost prins, dar, pån s se întâmple acest lueru,
copii au imitat în mai mare msur aciunile agresive ale
adultului decât au fcut-o copii din grupul G2, cänd multe persoane se gândeau poate de dou ori înainte de a se urca în
comportamentul agresiv al adultului era pedepsit" (Chelcea, tramvaiele de pe acea linie, preferând s mearg pe jos sau cu un alt
2013, 153). mijloc de transport în comun. ^ase femei au czut victime bärbatului,

Explicaile teoriei invrii sociale _i-au gsit aplicabilitatea _i într-o alt motivaia comportamentului su a fost aceea c, fiind ,foarte frumoase, a
încercat sle atrag atenia'"3,
zon de cercetare _tiintific, cum este violena media sau expunerea la
Teoria învrii sociale spune c individul este predispus s imite
violen prin media (media violence). In acest sens, o serie de studii _i
cercet ri recente au analizat impactul acestui fenomen (Coker et al, 2015;
_i s învete având ca model comportamentul celor din mediul în care
acesta se dezvolt _i socializeaz, dar _i ceea ce afl din mass-media.
Krahé, 2014; Hartmann et al., 2014; Cheong _i Combs, 2014; Riddle,
Astfel, vorbim de experiena direct a violenei (de exemplu, persoanele
2013: Weaver, 2011; Kirsh, 2010; Haridakis, 2002). Implicaiile expunerii care sufer abuzuri), experiena indirect a violenei (de exemplu, a f
la violent prin media aduc în discuie, de cele mai multe ori, trei
martor la acte cu violenä) _i experien a fictional _(de exemplu, din
categorii de efecte: agresivitatea (prin imitaie direct sau copy cat filmele _i jocurile video) (Liiceanu _i Rujoiu, 20o5).
violence), desensibilizarea _i frica (Liiceanu _i Rujoiu, 2005). Voi spune
câteva cuvinte despre acestea, nu înainte de a meniona c vorbim de o
gam variat de condiii care pot facilita apariia efectelor enuntate, cum
ar fi, de exemplu, expunerea la _tiri, filme sau jocuri video care prezint
3 http://www.mediafax.ro/social/barbatul-care-intepa-cu-acul-femeile-in
acte de agresivitate _i violen. Potrivit lui Haejung Paik _i George tramvai-a-fost-arestat-preventiv-9145021 accesat la data de 1o.09.2015.
Comstock (1994), în urma meta-analizei pe care au realizat-o pe un
 A5
VIOLEN A
COMPORTAMENTUL
AGRESIV I Examination

11/mOt
hypothesis:
Frustration-aggression

44
Berkowitz, L. (1989). Bulletin, 106, 59-73.
In R.F. Baumeister
INTRODUCTIVE
PsTHOSOCIOLOGIE. ZBCE TEME Psychological
reformulation. Aggression. the
and B.D. (2010). The State of
Bartholow, Psychology.
_i mai bine comportamentul B.J. _i Social
In încheiere, pentru a înelege Bushman, Advanced Press.
Finkel (Eds.). Oxford University
mai mult atenia asupra duplicitii _i E.J. Oxford: York: Wiley.
trebui s ne aplecm 303-340). New
of
agresiv sale. Cred c Science (pp.
ar aggression.
of The control
comportamentului uman, dar _i asupra dualitii (1961).7he
psychology (Ed.).
In J.L. Singer Academic Press.
speciei noastre realizat
de Alexander Pope Buss, A.H. Aggression pays.
memorabila caracterizare Buss, A.H.
(1971). 7-18). New York: Duduciuc, L. Ivan _i
tem de reflecie: and violence (pp. A.
(1688-1744) poate r mâne
o aggression Comportamentul
agresiv. In interac iunilor
umane

Chelcea, S. (2013). social .

Studinul
Psihologie
întunecat _i primitiv sublim.. S. Chelcea. Comunicare.ro.
in
Editura
Un intelept în ezitare; Bucure_ti: of media violence
Intre mi_care sau repaos,
nehot rät
(pp. 145-159). An analysis events.

Nehotärât ca zeu, sau animal

s se declare" Y. _i Combs, J. (2014). telecasts of sports
Cheong, the
aired during 1 0 . 1 0 8 o / 1 3 5 2 7 266.

(apud Barnett, 1988/1995, 87). commercials DOI:

Communications,

Journal of Marketing S.L.,

Toomey,
2014.930067. D.C. Windle, M.,
M.N., Schwebel, MA. (2015).
Coker, T.R., Elliott, M.F. _i Schuster,
S.R., Hertz, M.F. Peskin, in Fifth-Grade
Bibliografie Tortolero, and Physical Aggression
contingencies on Media Violence Exposure 82-88.
Infuence of models' reinforcement Pediatrics, 15, 1,
violence, & rock n'
Children. Academic
roll:
Bandura, A (1965). Journal of Abnormal and L.M. (2015). Sex,
the acquisition of imitative responses. Coyne, S.M. _i
Padilla-Walker,
sex, and prosocial
of music o n aggression,
Social Psychology, 66, 575-582. Longitudinal effects 41, 96-104.
A social learning theory analysis. adolescence. Journal of Adolescence,
Bandura, A (1973). Aggression: behavior during
Mowrer, _i
0.H. Sears, R.R.
Englewood Clifis, NJ:
Prentice-Hall. N.E., Doob, L.W.,
Clifs, NJ: Dollard, J.L., Miller, New Haven: Yale University
Social learning theory. Englewood and Aggression.
Bandura, A (1977). (1939). Frustration
Prentice-Hall. social- Press.
thought and action: A S. (2013). A Social Ecological
Bandura, A. (1986). Social foundations of Prentice-Hall. Dorjee, T., Baig, N. _i Ting-Toomey, An Intercultural
Understanding "Honor Killing": Communication
NJ:
cognitive theory. Englewood Cliffs, Transmission of aggression Perspective on
SA. (1961). Intercultural
Bandura, A., Ross, D. _i Ross, Journal of Abnormal and Moral Dilemma. Journal of
models.
through imitation of aggressive Research, 42, 1, 1-21.
Social Psychology, 63, 575-582. contribution to the psychology of
S.A. (1963). Vicarious
reinforcement and Drever, (1917). Instinct in Alan: a
J. Press.
Bandura, A., Ross, D. _i Ross, Abnormal and Social Psycholog9y, education Cambridge: Cambridge University
imitative learning. Journal of
Eibl-Eibesfeldt, (1998).
I. Iubire _i ur. R däcinile biologice ale valorilor
67, 601-607. morale. Bucure_ti: Editura Trei.
libertate. Eseu asupra
Barnett, S.A. [1988) (1995). Biologie i Editura Editura
implicaiilor etologiei umane. Bucure_ti: ^tiinific. Eibl-Eibestfeldt, I. [1975](2009). Agresivitatea uman . Bucure_ti:
Richardson, D.R. (1994). Human aggression. New York: Trei.
Baron, RA. i A. (2014). Policy Responses to Honor-
Eshareturi, C., Lyle, C. _i Morgan,
Plenum Press. Based Violence: A Cultural or National Problem? Journal of
Some observations prompted
Berkowitz, L. (1994). Is something missing?
by the cognitive-neoassociationist
view of anger and emotional
behavior: Current
Aggression, Maltreatment &Trauma, 23, 4, 369-382.
Elison, J. Garofalo, C. _i Velotti, P. (2014). Shame and aggression:
aggression. In R. Huesman. (Ed.). Aggressive
Plenum. Theoretical considerations. Aggression and Violent Behavior, 19,
perspecthves (pp. 35-60). New York: and control.
Berkowitz, L. (1993). Aggression: Its causes, consequences, 447-453.
Philadelphia, PA: Temple University Press.
 COMPORTAMENTUL AGRESIVI VvzOLENA 47
PsTHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUcTIVE 6
Malim, T. [1989] (20o3). Psihologie social. Bucure_ti: Editura Tehnic.
Felson, R. (1996). Mass-media effects on violent behavior. Annual McDougall, W. [1908] (1926). An Introduction to Social Psychology.

Freud,
Review
S.
of Sociology, 22, 103-128. London: Methuen.
(1930o). Mitrofan, N. (2003). Agresivitatea. În A. Neculau (coord.). Manual de
I

Civilization and Its Discontents. Complete

psychological works, Standard Edition, Vol. 21. London: Hogarth psihologie social (pp. 161-177). Ia_i: Editura Polirom.
Press.
Haridakis, P.M. (2002). Viewer Characteristics, Exposure to Television
Moyer, K.E. (1968). Kinds of aggression and their physiological basis.
Communications in Behavioral Biology, 2, 65-87.
Violence, and Aggression. Media Psychology, 4, 4, Morris, D. [1967] (2008). Maimua goal. Bucuresti: Editura Art.
323-352.
Hartmann, T. Krakowiak, K.M. _i Tsay-Vogel, M. (2014).
Video Games Communicate Violence: A Literature How V1olent Paik, H. _i Comstock, G. (1994). The effects of television violence on
Review and antisocial behavior: A meta-analysis. Communication Research, 21,
Content Analysis of Moral
Disengagement Factors. Communication 516-546.
Monographs, 81, 3, 310-332. Petersen, A. _i Davies, D. (1997). Psychology andthe Social Construction
Hess, E.H. (1962).
Ethology: An Approach toward the complete analysis of Sex Differences in Theories of Aggression. Journal of Gender
of behavior. In R. Brown, E. Galanter, E.H. Hess
(Eds.). New Directions in
_i G. Mandler Studies, 6, 3, 309-320.
Holt.
Psychology (pp.157-266). New York: Pulkkinen, L. (1987). Offensive and defensive aggression in humans: A

Howell, A.N. longitudinal perspective. Aggressive Behavior, 9, 197-212.

Buckner, J.D. _i Weeks, J.W. (2015). Culture of Ramirez, J.M. _i Andreu, J.M. (2003). Aggression's Typologies. Revue
honour
theory and social anxiety: Cross-regional and sex differences in Internationale de Psychologie Sociale, 3, 125-142.
relationships among honour-concerns, social anxiety and reactive Ramirez, J.M. (1981). Towards a conceptualization and classification of
aggression. Cognition and Emotion, 29,
James, W. [1890] (1901). The Principles of3, 568-577. Vol. 1 animal aggression. Hiroshima Forum for Psychology, 8, 11-21.
London: Macmillan. Psychology, 2._i Ramirez, J.M. (1985). The nature of aggression in animals. în J.M.
Jderu, G. [2008] (2010).
Comportamentul agresiv. în S. Chelcea (coord.). Ramírez _i P.F. Brain
(Eds.), Aggression: Functions and causes
Pp. 15-35). Seville, Spain: Publicaciones Universidad de Sevilla.
Psihosociologie. Teorie, cercetri, aplicaii (pp. 207-224). Ia_i:
Editura Polirom. Ramirez, J.M., Salas, C. _i Portavella, M. (1987). Medial septal lesions
abolish offense in Columba livia. În J.M. Ramirez. (Ed.). Research
Kirsh, S.J. (2010). Media and Youth. A Developmental Perspective.
Wiley-Blackwell. on aggression, (pp. 146-147). Seville, Spain: Publicaciones
Universidad de Sevilla.
Krahé, B. (2001). The Social Psychology of Aggression. New York:
Psychology Press. Ramirez, J.M., Salas, C. _i lesions
Portavella, M. (1988a). Offense and defense
in the
Krahé, B. (2014). Media violence use as a risk factor
for aggressive
after lateral septum
Neuroscience, 41, 241-25.
pigeon. International Journal
behaviour in adolescence. European Review of Social
25, 1, 71-106.
Psychology, Ramirez, J.M., Salas, C. _i Portavella, M. (1988b). Offense, defense and
avoidance patterns in captive pigeons. Abstracts of the 24th
Krahé, B., Tomaszewska, P., Kuyper, L. _i Vanwesenbeeck. I. (2014). International Congress of Psychology, Sydney, Australia, August
Prevalence of sexual aggression among young people in
review of the evidence fro
Europe: A 1988.
27 EU countries. Aggression and Riddle, K. (2013). Transportation into Vivid Media Violence: A Focus on
Violent Behavior, 19, 545-558.
Liiceanu, A. _i Rujoiu, O. (2005). Expunerea Attention, Emotions, and Mental Rumination. Communication
la violen prin media. O
perspectiv psihosociologic. Sociologie Româneasc, 3, 1, 128-141. Quarterly, 61, 4, 446-462.
Lorenz, K. [1963] (2005). A_a-zisul ru. Despre istoria natural a Rujoiu,companie
O. si Rujoiu, V.în(2015).
_i violenta familie. Violena împotriva
Revista de animalelor
Psihologie,
de
61, 1, 49-58.
agresiunin. Bucure_ti: Editura Humanitas. Rujoiu, O. _i Rujoiu, V. [2010] (2015). Vest _i est. Cultura violentei _i
Lorenz, K. [1973] (2006). Cele opt pcate capitale ale omenirii civilizate.
Bucure_ti: Editura Humanitas. emotiile sociale. Bucure_ti: Editura ASE.
PsIHOSOCIOLOGIE. ZeCE TEME INTRODUCTTVE 48
Smith, E.R. si Mackie, D.M. (2007). Social Psychology. New York: Taylor
& Francis Group.
Standish, K. (2014). Understanding cultural violence and gender: honour
3
killings; dowry murder; the zina ordinance and blood-feuds.
Journal of Gender Studies, 23, 2, 111-124 ALTRUISMUL

Tedeschi, J. _i Felson, R (1994). Violence, Aggression, and Coercive COMPORTAMENTUL

PROSOCIAL I
Actions. ashington DC: American Psychological Association.
Thorndike, E.L. [1913] (1921). Educational Psychology, Vol. 1: The
original nature of man. New York, Teachers College: Columbia social _i
bun starea psihologic,
University. In societatea actual, interesul pentru
r sunetul
Weaver, AJ. (2011). A Meta-Analytical Review of Selective Exposure în ce mai redus. Din fericire,
to
material a celuilalt este din ce
and the Enjoynent of Media Violence. Journal of Broadcasting & îmbuntjirea condiiei semenilor
unei solidariti pentru alinarea _i
Electronic Media, 55, 2, 232-250. multor oameni din
în limit exist . Recent, migraia
situaii
no_tri aflai confrunte,
Occident a f cut ca Europa s se
zonele de conflict c tre uni
Din pcate,
cel mai mare aflux de populaie din istorie.
probabil, cu
vad visul
nu au mai apucat s î_i
dintre cei care au luat drumul pribegiei
într-o tar în care s nu existe r zboi. Ceilali
au
cu ochii: un trai mai bun
trecut fie cu r ceal de ctre o parte
fost întâmpinai în trile prin care au
mâncare, ap _i mesaje de
a populaiei, fie cu bunvoin _i înelegere,
dintre ei doreau s se stabileasc în Germania. Ajun_i
bun venit. Muli î_i
aici, germanii i-au întâmpinat pe refugiai cu fructe, mâncare _i jucrii
de plu_ pentru copii. Tîneri îmbrcai în costume tradiionale bavareze au
urmrit venirea refugiailor _i le-au fcut cu mâna. Unii ineau pancarte
in Deutschland! (Bun venit în Germania!°"i,
pe care scria "Wllkommen
actual recomand,
Situatia complicat cu care se confrunt societatea
mai mult ca oricând, la pruden, solidaritate, cooperare, echilibru _i
decent în relatile interumane. Exist totu_i _i un paradox: egoismul a

ajuns s fie vzut ca fiind un comportament normal în societatea în care

trim astzi pe când altruismul unul deviant (Moscovici, 1994/1998).

http://www.ziare.com/invazie-imigranti/germania/mi-de-refugiati-primiti-cu-
bratele-deschise-de-germani-video-1381200 accesat la data de 10.09.2015.
 CoMPORTAMENTUL PROsocIAL I ALTRUISMUL 3
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEMENTRODUCTIVE 50
semnala faptul c termenii de comportament prosocial, altruism _i
Comportamentul prosocial _i altruismul comportament de ajutorare î_i regsesc în literatura de specialitate
Delimitri conceptuale
acela_i înteles.
Ce
Potrivit lui Septimiu Chelcea (2013, 163) altruismul este ,acel
este comportamentul prosocial? In sensul cel mai larg, prin
comportament intenionat, realizat în afara obligailor de serviciu _i
comportament prosocial se înelege'comportamentul intenionat ce are ca
orientat spre susinerea, conservarea _i promovarea valorilor sociale", dar
Scop acordarea de ajutor altor persoane fr ca cel care se implic în
sustinerea acestei actiuni s a_tepte vreo recompens sau ca respectivele _i care trebuie ,realizat în mod con_tient". Altruismul a fost discutat i din
actiuni desfurate s reprezinte obligaii de serviciu. perspectiva caracteristicilor sale culturale. Altfel spus, în culturile
Evident, aceast individualiste (de exemplu, Statele Unite, Canada, Australia), unde
definitie simplificat a cutat s delimiteze acest tip de comportament de
accentul cade mai mult pe libertatea individului _i pe ceea ce acesta
alte comportamente de
ajutorare. De multe ori, sintagma comportament de bunstarea semenlor
prosocial este utilizat inter_anjabil cu cea de altruismn. întreprinde pentru sines,responsabilitatea fa
lui" cade într-un plan secund, In culturile colectiviste precum ,unele tri
In acord cu Hans-Werner Bierhoff
(2002) _i Septimiu Chelcea asiatice, trile foste comuniste sau culturile native americane__i din
(2013) voi considera altruismul o subspecie a comportamentului
prosocial. Astfel, Hans-Werner Bierhoff (2002, 9) consider c un America Latin", binele colectivitji primeaz asupra celui individual
(Malim,1989/2003, 167).
comportament de ajutorare (sau întrajutorare) poate include (,toate Ca subspecie a comportamentului prosocial, altruismul poate
formele de ajutor social", pe când
comportamentul prosocial semnific descrie, în situaii limit, chiar sacrificiul de sine (Staub, 1978). De altfel,
.acea actiune care încearc s îmbunteasc situaia unei anumite
sunt binecunoscute situaiile în care oameni care au srit în ajutorul
cel
persoane,
de obligatiile
care
contribuie la aceast îmbuntire nefiind condiionat semenilor lor s îi salveze de la înec au plätit preul suprem. i, astfel, se
profesionale". Nu în ultimul rând, acela_i autor define_te
altruismul ca fünd acel comportament care se bazeaz foarte mult pe na_te urmtoarea întrebare, de ce unii oameni sar în ajutorul semenilor
lor? Intr-adevr nu toi _i nu întotdeauna acordm ajutor persoanelor
empatie. Daniel Batson (1987; 1991) este de aceea_i prere. A empatiza cu aflateîn
nevoie. La nivel cognitiv i perceptiv mecanismele gåndirii ofer
persoana spre care se indreapt ajutorul cre_te _i mai mult gradul de cel putin dou explicaii în acest sens. Potrivit primului, atunci când
con_tientizare cu privire la gravitatea situatiei în care aceasta se afl. atribuim cauze externe condiiei individului, spunem c nu a fost vina lui
Empatia descrie abilitatea sau capacitatea unei persoane de a înelege ceea Sau a ei de a ajuns într-o astfel de situaie _i suntem mult mai predispu_i
ce simte celälalt (Deschamps et al, 2015). In acest sens, studii recente arat s acordm sprijin. Dar dac vinovat pentru ce i se întâmpl este chiar
importanta beneficiilor de ordin emoional i afectiv în urma desf_urrii individul în cauz, ajutornul intârzie så apar. Evident, cele dou explicaii
unui comportament prosocial (vezi Aknin et al, 2015). Altruismul a fost pot avea un caracter de relativitate atunci când o persoan consider c,
studiat _i din perspectiva normelor _i a aprobrii sociale (Blasch _i indiferent de situaie, ajutorul trebuie s existe.
Ohndorf, 2015), dar i a donrii de organe (Sharp _i Randhawa, 2014). Situatiile de via sunt îns mult mai complexe _i greu de
O perspectiv diferit ne este oferit de tefan Boncu (2005, 166) analizat. Un astfel de exemplu în reprezint cazul lui Catherine (Kity)
care consider comportamentul de ajutorare ,o subcategorie în cadrul Genovese din Statele Unite. Într-o noapte de martie din anul 1964, în
comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act intenionat New York, femeia a fost omorât cu lovituri de cuit în plin strad de un
efectuat in folosul altei persoane. Intentia deine, prin urmare, rolul individ. Simindu-se urmrit, Catherine Genovese a strigat dup ajutor,
fundamental în definirea comportamentului de ajutorare". Acela_i autor
 ALTRUISMUL
53
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL I

PsIHOSOCIoLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTvE 52 Bibb Latané, c indivizii

realizate de John Darley _i
mentionând studiile
afl în interdependen "
ins nimeni nu a reacionat în mod concret. Aprinderea unor lumini la trebuie s fac fa mai multor decizii care ,se
din cauza
în continuare. In primul rând,
apartamentele din blocurle din împrejurimi _i apelul verbal de a o lsa în (Boncu, 20o05). Le voi prezenta solicit ajutorul
trebuie s aprecieze dac li se
pace pe femeie venit din partea unui locatar a întârziat doar pentru ateniei selective, indivizii s n u fie
moment intenia agresorului deoarece,l puin vreme, acesta a revenit sau nu. Intr-o aglomeraie
la metrou, le_inul unei persoane poate
fie u n a de
dac este, decizia s
asupra tintei sale de
profitând stingerea luminilor. Chiar dac individul a observat de foarte mult lume sau,
'A-ti vedea de treab' sau 'a nu
te
ezitat _i de aceast dat datorit strigtelor de ajutor ale femeii, nu s-a ignorare privind ,solicitarea ajutorului. în
dovedi o alegere îneleapt
gsit nimeni s anune poliia. Nerenunând la ideea de a o omorî, bga unde nu-ti fierbe oala' se poate imoral _i
agresorul a insistat când a vzut c nimeni nu intervine _i _i-a dus la bun anumite împrejurri, dup cum în altele se poate dovedi
celuilalt
sfar_it gestul abominabil. Drama s-a produs chiar în faa cládirii unde compromitoare. Refuzul de a observa nevoia de ajutor a

In al doilea
locuia victima. Trebuie adäugat c ,întreaga scen a durat 30 de minute. conduce, desigur, la non-intervenie" (Boncu, 2005, 176).
Când a fost în sfar_it chemat, la ora 3 _i 50 de minute, poliia a sosit în rând, dac situaia nu este considerat o urgen de ctre indivizi, ace_tia
dou minute. Primele cercetri au relevat faptul c 38 de persoane pot s nu intervin. Pe de alt parte, situaile de urgen pot fi _i
asistaser la agresiune de la ferestrele apartamentelor. De ce nu sriser ambigue. In completare, a_a cum ar tau Bibb Latané _i John Darley
n ajutor? Tuturor le venea greu s rspund la aceast întrebare" (Boncu, (1970, 33), ,,multi factori vor afecta aceast interpretare, bunoar
2005, 172). Ulterior, acest caz a fost discutat pe îndelete deoarece cauzele antecedentele subiectului, caracteristicile lui de personalitate, dispoziia
neinterventiei st rneau foarte multe explicaii care mai de care mai lui de moment, dar doi astfel de factori merit o aten ie special - gradul
interesante. De píld, indiferena martorilor a fost pus pe seama in care individul este motivat s evite convingerea c are de-a face cu o
condiilor _i nesiguranei
a care exist, de multe ori, în ora_e _i mai ales urgent _i felul în care el este influenat de reaciile celorlali spectatori
in anumite zone ale acestora. Dezumanizarea a fost, probabil, _i ea (apud Boncu, 2005, 176). În al treilea rând, individul confruntat cu o
prezent in råndul celor care au asistat la teribilului eveniment. Îns, este situaie de urgen poate decide c nu intr în responsabilitatea lui
evident, dup cum susin John Darley _i Bibb Latané (1968), c un singur desf_urarea unui astfel de act cum ar fi ajutorarea unei alte persoane.
martor ar fi fcut cu siguran mai mult decât 38. In conceptia celor doi Competena spectatorului", posibila legtur dintre cel care acord
autori, martorií care au asistat nepstori la cele întâmplate cu Catherine ajutorul i cel aflat în nevoie ori dac într-adevr ,merit deranjul", sunt
Genovese au fost de efectul de spectator". Astfel,,.când un
caracterizai elemente care determin într-o msur destul de mare implicarea sau
singur martor este prezent într-o situaie de urgen, el trebuie s acorde
neimplicarea individului în a acorda ajutor altcuiva (Boncu, 2005, 176).
ajutorul. Presiunea spre intervenie se focalizeaz doar asupra lui. Când In al patrulea rând, potrivit
speciali_tilor amintii, trebuie discutate
exist ins mai muli observatori, aceast presiune nu se
concentreaz aspectele referitoare la intervenia direct vs. intervenia indirect.
asupra vreunuia în mod special. Responsabilitatea pentru intervenie se
Gradul de implicare este mai mic în situaia în care cel care ofer
imparte intre toti cei prezenti. Prin urmare, nimeni nu acord ajutor" ajutor se
implic indirect de exemplu, doar un simplu telefon sau o atenionare-
(Darley _i Latané, 1968, 377-378, apud Boncu, 2005, 173). decât în situaia în care ajutorul este acordat în
Analiza interveniilor în situatiile de urgent nu s-a oprit aici. mod direct. Evident c
exist _i situaii în care
Stefan Boncu (2005) a analizat concluziile celor doi cercetätori amintii ajutorul lipse_te cu desvâr_ire indiferent de
costuri sau implicare. În fine, al cincilea
mai devreme în vederea identificrí caracteristicilor decizilor de tip de decizie aduce în discuie
neimplicare a indivizilor în situaile de urgen. Acesta preciza,
implementarea. Astfel, ,o persoan care a observat un eveniment, l-a
 CoMPORTAMENTUL PROSOCIAL I ALTRUISIMUL 55
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE 54
învärii sociale, principiul sau nor+na reciprocitii, norma
nterpretat
ales forma
ca urgen, a stabilit c-i revine responsabilitatea de a ajuta _i
responsabilittjii sociale, teoria cost-beneficiu sau teoria afectelor

a adecvat de asisten, trebuie s duc la îndeplinire decizia (Mayers, 1983/1987, apud Cheleea, 2013, 164).
de acordare efectiv a ajutorului. Frica,
prudena, stresul pot inhiba
comportamentul prosocial chiar _i în aceast etap" (Boncu, 2005, 177). indivizilor umani _i animalele, în special
Acordarea ajutorului a fost studiat _i în alte contexte. De pild, SociobiologiaAsemenea
rudele noastre cele mai apropiate, cimpanzei, adopt un comportament
S-aconstatat c în ora_ele mari indivizii sunt mult mai selectivi atunci
de cooperare în grupurile _i familile din care provin, î_i apr
când vine vorba de a ajuta pe altcineva
comparativ cu cei care triesc în teritoriile, resursele, dar se _i coalizeaz în aciunile pe care le întreprind
comuniti mai mici, cum ar fi satele. Cercetarea realizat de Paul R.
(vezi Wrangham _i Peterson, 1996; de Waal, 1982).
Amato (1983) confirm acest lucru. In urma unei analize
amänunite a
mai multor localiti diferite ca mrime, cercettorul a constatat c
num rul mare al
populaiei influena în mod negativ acordarea
ajutorului. Prin urmare, în comunitäile mici probabilitatea de acordare a
ajutorului în rândul indivizilor era mai crescut.
Pentru a exista o delimitare foarte clar între
comportamentul
prosocial _i alte forme sau comportamente de ajutorare trebuie avute in
vedere trei condiii, dup cum arta Septimiu Chelcea (2013, 162-163):
intentia de a acorda ajutor altora, libertatea alegerii, fr a exista vreo
obligaie fa de cei crora li se acord ajutorul (Bierhoff, 1987) _i fr a se
a_tepta recompense externe (Bar-Tal,
sunt consemnai
1976).1În
literatura de specialitate
mai muli termeni care sunt asociai celui de
comportament prosocial. De exemplu, solidaritatea (Lindenberg, 1998,
Sursa: http://lanny-yap.blogspot.ro/2011/08/researchers-at-yerkes-national-primate.html
2006; Lindenberg et al., 2006; Dunning, 2006; der Zee
Fetchenhauer _i accesat la data de 13.09.2015.
_i Perugini, 2006; Reicher _i Haslam, 2010), gratitudinea (Bartlett _i
DeSteno, 20o6), altruismul (Warneken _i Tomasello,2009a), cooperarea Astfel, potrivit explicatilor biologice pentru oameni nevoia de a acorda
(Batson, 1998), voluntariatul, binefacerea, actele de caritate, sacrif+cial ajutor _i primi ajutor din partea celorlali este la fel de important precum
(Bierhoff, 2002; Boncu, 2005). Potrivitlui Judith LM. De Groot _i Linda nevoia de hran. Prin urmare, vorbim de o ,nevoie înn scut ' pe care o
Steg (2009, 425), Lvoluntariatul pentru o organizaie de mediu, donarea dezvolt indivizii. Altfel spus, ,formula de baz este aceea c oamenii în
de sânge, a da bani persoanelor fr adpost ori colectarea de haine _i comun cu toate animalele au un scop
pturi pentru tärile lovite de dezastre naturale sunt toate considerate
proeminent, care este
supravietuirea genelor. Fiintele umane vor fi predispuse s-_i ajute rudele
exemple de comportamente prosociale". întrucât prin aceasta se continu supravietuirea genelor comune" (Malim,
1989/2003. 161). De altfel, mai multe studii au examinat îndeaproape
Teorii ale comportamentului prosocial
apropierea, cooperarea _i comportamentul prosocial la animale (Cronin,
2012; Barles et al., 2008; Brosnan et al., 2005; Brosnan et al., 2010;
De-a lungul timpului, comportamentul prosocial a fost analizat din Warneken _i Tomasello, 2009b).
perspectiva mai multor teorii i modele: explicaia sociobiologic, teoria
 57
ALTRUISMUL
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL I

56 se limiteaz
libertatea
PsIHOSOcIOLOGIE. ZecE TEME INTRODUCTTVE indus: când ni
anumit inerie, printr-o rezisten dorina de
negativ ce declan_eaz
Teoriile învärii, ofer o alt perspectiv cu privire la emergena de actiune, resimim o stare emoional conducând astfel la ,evitarea
Pe de-o cu optiunile proprii"
comportamentului prosocial. parte, ,înväarea de baz" se axeaz a actiona îin conformitate

acord rii ajutorului" (Chelcea, 2013,

165, 166).
pe conditionarea clasic _i pe învarea instrumental, iar, pe de printr-un
A. Test (1967) a u artat,
alt parte, învarea social aduce în discuie observarea _i întrirea, i James H. Bryan _i Mary modelarea asupra
care îl poate avea
Tespectiv modelarea comportamentului, ca elemente alë' acestui proces experiment de teren, impactul pe
în traf+c, de multe ori, n u
(Malim, 1989/2003). Dup cum se poate constata, ca _i în cazul comportamentului individual. Ajutorul acordat
Prin urmare, cei
în situaia de fat, când vorbim de doar în anumite circumstan e.
comportamentului agresiv, _i exist, alteori se întâmpl c a r e acord
dac prezen a unei persoane
comportamentul prosocial, înväarea social aduce foarte multe doi cercet tori au vrut s vad de alti
demn de luat în seam
argumente in acest sens. A_a cum semnala _i Tony Malim (1989/2003) ajutor alteia poate fi un exemplu
de James H. Bryan _i Mary A.
aceste teorii ale înväjärii exclud posibilitatea ca s existe vreo ,tendin participani la trafic. Momentul imaginat c
tras ma_ina pe dreapta pentru
innseut" în ceea ce prive_te manifestarea comportamentului prosocial. Test a fost urm torul: o femeie care a
din partea unei alte
De pid, C.S. Fischer (1963) semnala faptul c laudele ca modalitate de fcuse pan la o roat u r m a s primeasc ajutor
intrire (directä) influenteaz comportamentul indivizilor. De obicei, persoane. Pe scurt, în situaia experimental, automobili_tii treceau pe
din partea
copii se las greu înduplecai s î_i împart jucrile cu alti de seama lor. strada pe care _oferia îi parcase ma_ina pentru a primi ajutor
Ins, atunci când fac acest lucru _i mai sunt _i räspltiti, inclusiv ludai unui brbat care situaia i
remarcase se oprise pentru ao ajuta. Nu foarte
pentru comportamentul lor, înva s nu tin doar pentru ei aceste departe, pe aceea_i strad, o alt _oferi se aceea_i situaie, îns
afla în
lucruri. Astfel, putem spune c socializarea mijloce_te învarea fár a beneficia de vreun ajutor. În situaia de control, s-a pstrat doar al
comportamentului prosocial. In acela_i timp, când cineva serve_te drept doilea ,moment" din faza experimental . Concluzia: ,rezultatele au ar tat
model, dând dovad de compasiune, întelegere prin faptul c ajut o alt c mai mult de 50% din automobili_ti erau pregtii s opreasc _i s
persoan (intrire indirectä), probabilitatea ca cel care observ s ajute în situaia experimental (adic în situaia în care exista un model)"
desfá_oare un comportament asemntor este foarte mare (puterea (Malim, 1989/2003, 163). Putem totu_i s ne întrebm dac în loc de o
exemplului). _oferi era un _ofer, lucrurile ar mai fi stat la fel? Oricum, când vine
Prezentarea unei _tiri în care o persoan gse_te întâmplätor un vorba de ajutorul acordat în functie de gen, spre deosebire de brbai,
portmoneu cu bani i 1 duce la polije în vederea identificrii posesorului femeile ar face mai putin lucrul acesta în raport cu sexul
opus. Un _ofer s
de drept, aceasta fiind apreciat pentru gestul su, poate intensifica gradul ajute o femeie este mult mai probabil decât ajutorul acordat unui cuplu de
de infuenare a privitorilor. De asemenea, atunci când se observ autostopi_ti sau unui alt brbat (Pomazal _i Clore, 1973).
implicarea altora în stoparea unui rufctor care intenioneaz s fure din
gentile oamenilor în mijloacele de transport în comun, indivizii pot deveni Principiul reciprocitiilexpune un lucru foarte simplu: dac am fost
_i ei mai responsabili faä de ceea ce se întampl în spaiul public. Pe de alt ajutati,la un anumit moment, de cineva _i acesta din urm se regse_te _i
parte, învarea ca proces trebuie privit _i dintr-o alt perspectiv: el, dup untimp, într-o situaie dificil, trebuie s îi întoarcem serviciul.
moderaia _i nu insistenta trebuie s fie caracteristica de baz a cererii de Acest principiu î_i are originea în
relaile strânse care se creeaz între
ajutor. Altfe, rspunsul poate s fie total opus: niciun ajutor. într-o astfel indivizi, mai ales în grupurile mici cum ar fi cei care triesc la sate
(Xue,
apare fenomenul de ,reactan
de situatie, psihic" (Brehm, 1966). Acesta 2013), descriind, totodat, anumite
descrie urmtorul context: .procesele psihice se caracterizeaz printr-o circumstane: ,dac cel ce prime_te
 CoMPORTAMENTUL PROSOCIAL _I ALTRUISMUL 59
PsIHOSOcIOLOGIE. ZeCE TEME INTRODUCTIVE 58
al coordonatorului experimentului se apropie, ia radioul cu care a venit
Ce s-a întâmplat?
ajutorul percepe intenionalitatea actului, dac evalueaz corect primul complice la plaj _i pleac mai departe.
radioului
proportionalitatea dintre costul ajutorului resursele persoanei ce 1l Subiectii care fuseser responsabilizai de ctre proprietarul
ofer, atunci probabilitatea de a
apela norma reciprocitii
la cre_te" interveneau foarte prompt, cutând s împiedice furtul (95%). Diferenta
(Saks _i Krupat, 1988, apud Chelcea, 2013, 165). S lum urmtorul este absolut semnificativ în raport cu cei care se comportau în manier
exemplu: dac cineva foarte apropiat ne imprumut cu o sum de bani la altruist de_i radioul nu fusese lsat în grija lor (20%)" (Boncu, 2005,
moment dat, când foarte mult
187). Prin urmare, solicitarea ajutorului poate responsabiliza
un am avut mare nevoie de ace_tia _i situaia se
schimb dup un timp, cel sau cea care ne-a ajutat se regse_te într-o o persoan sau mai multe, în funcie de situaie. Acest experiment a fost
Situaie asemäntoare îns suma de bani de care are nevoie este mai mare intitulat The Power of
prezentat de Philip George Zimbardo în episodul
decat ne-am putea
permite, atunci ajutorul nostru poate veni doar dac the Situation din seria Discovering Psychology. Solicitarea ajutorului
facem mari eforturi _i mai ales dac utilizând expresia 'Numai tu m poi ajuta! poate cre_te gradul de
persoana spre care se îndreapt
ajutorul evalueaz corect proporionalitatea. Chelcea
Dup Alvin W. Gouldner responsabilizare al unei persoane. A_a cum remarca Septimiu
(1960, 165), norma reciprocitii face situaia foarte clará"
,formuleaz dou cerinte minimale:(a) (2013, 164) ,expresia 'Numai tu m poi ajuta!'
individul trebuie s-l ajute pe cel ce l-a ajutat sí b) individul nu trebuie sa având în vedere bineîneles _i aspectele enunate atunci când am început
fac ru celui l-ace ajutat" (apud Boncu, 2005, 169). descrierea acestui principiu. Ins nu întotdeauna reu_im s ajutm, oricât
de mult ne-am dori. In astfel de momente, emoiile de tristee _i vinovie
constituie motive _i un
Norma responsabilitäti|exist
de a-i ajuta pe
de când lumea. Sau ar trebui. Avem ne încearc. Pentru viitor îns, aceste situaii

tendinta cei apropiai, începând cu cei din familie, rude, imbold în a desf_ura comportamente prosociale.
prieteni (Padilla-Walker et al., 2013) _i continuând cei fa de
Simtim c avem o responsabilitate care, la nivel de societate, poart
cu care

Teoria cost-beneficiu. Aceast teorie deserie principiul conform cruia

numele de responsabilitate social. De asemenea, ajutm mult mai mult Tndivizií caut s dezvolte relaii bazate pe echitate, echilibru, altminteri
pe cei pe care îi cunoa_tem sauî considerm, într-o anumit msur, a fi poate aprea un disconfort psihic. în functie de gradul de inechitate
dependenti de noi. Spunem c este normal _i firese s avem un astfel de existent în relaie se manifest dorinta de stabilire a echitii. Cu alte
comportament îndreptat spre ajutorarea celorlai, fr ca s a_teptm cuvinte, vorbim de raportul ,dintre ceea ce d (costul aciuni) si ceea ce
Vreo recompens din partea cuiva. In acest sens, fiecare acioneaz primeste (beneficiu) o anumit persoan" dup cum remarca Septimiu
potrivit unui set propiu de principii _i valori sau, pur _i simplu, în urma Chelcea (2013, 167). Acela_i autor nuanteaz: prin cost ,se întelege o
unei simple solicitri. Tom Moriarty (1975) a realizat un experiment de gam larg de factori de natur material, financiar, dar _i ideal,
teren pe cât de simplu, pe atât de ingenios, pentru a reliefa modul în care psihie: consumarea unor materiale, cheltuirea unor sume de
bunuri
pot fi responsabilizai indivizii. Locul desf_urrii experimentului a fost bani, ocuparea timpului, efortul fizic, oboseala psihic, depresia, durerea,
plaja din New York City. Un complice al experimentatorului se a_az pe tristetea, pierderea st ri de sntate, primejduirea vieii. Asemäntor,
cearceaful su la plajä proape de subiect. Primul aduce cu sine _i un beneficiul include atât recompense externe (bani, stima celorlali, ajutorul
radiou pentru a aseuta muzic. Dorind s intre în ap, îl roag pe subiect reciproc etc.), cât _i recompense interne (sporirea stimei de sine,
s aib grijä de lucrurile lui. Într-un alt moment, solicit subiectului un satisfacie, dobândirea sentimentului competenei _a.m.d.). Analiza
chibrit pentru tigara pe care vroia s o savureze _i se îndeprteaz de cost-beneficiu stipuleaz c i vom ajuta pe altii dac apreciem c
lucrurilecu care a venit. Nu peste foarte mult timp, un al doilea complice
 61
PROSOCIAL I ALTRUISMUL
COMPORTAMENTUL
In
Is it ever truly altruistic?
motivation:
60 Prosocial Social Psychology
PSIHOSOCTOLOGIE. ZECE TEME
INTRODUCTTVE
Batson, C.D. (1987). Advances in
Experimental
Bercowitz (Ed.).
(2013, 167). L. York: Academic
Press.
Toward a
Social-

beneficiul dep_i implicat de ajutorul dat" (Chelcea

costul vol. 20). New Altruistic
Question:
(1991). The Hillsdale: Erlbaum.
va
Malim (1989/2003, 171),
Nu trebuie uitat c, dup cum aprecia i Tony Batson, C.D. behavior. In D.T.
Gilbert, S.T.
individual, influenat probabil Psychological Answer.
beneficilor este Altruism and prosocial social psychology
perceptia costurilor i a exista _i o Batson, C.D. (1998). H a n d b o o k of
De asemenea, poate (Eds.). The
de cunoa_terea propriilor abiliti. Fiske _i G. Lindzey
New York:
McGraw-Hill.
costurilor implicate". 282-315). York: Psychology
anumit deformare sau exagerare a (4th ed. Vol. 2, pp. Prosocial Behaviour. New
Bierhof, H.-W. (2002).
_i sentimentele au unexponenial în
rol Press. Social interaction, and
Teoria afectelor moile Donor and recipient:
Journal of Psychology,
7,
manifestarea comportamentelor prosociale. Spre
exemplu, träirea unor Bierhoff, H-W. (1987).
Processes. European
determin s fim mai Evolutionary
cu unele negative ne
emotii pozitive comparativ semenii no_tri. 111-127. moral n o r m s and social
nevoile _i interaciunea cu
M. (2015). Altruism,
genero_i, mai ateni la dar _i Blasch, J. _i Ohndorf,
of individual
offset behavior.
în multe situaii, sentimentul de vinovie, determinants
Interesant este c, approval: Joint
Cialdini et al, 1973) ori o pierdere 251-260.
tristetea (Carlson _i Miller, 1987; Ecological Economics, 116, Auto-dezv luire, atractie
de ajutorare. De (2005). Procese interpersonale.
suferit recent pot conduce la aparitia comportamentului Boncu, $. Editura Institutul European.
unei persoane care interpersonal _i ajutorare. la_i: for
exemplu, exist contexte în care familia/aparintorii de Waal, F.B.M. (2005). Tolerance
Brosnan, S.F., Schiff, H.C. _i
a decedat î_i exprim
acordul în vederea prelevrii de organe pentru with social closenesS in
chimpanzees.
inequity may încrease
salvarea unei/mai multor viei. Proceedings of the Royal Society B, 272, 253-258.
despre comportamentul Chen, T. _i de Waal,
Poate c vorbim, de cele mai multe ori, Brosnan, S.F, Houser, D., Xiao, E., Leimgruber, K., and equity in
care se înva, îns sunt de prere F.B.M. (2010). Competing demands of prosociality
prosocial ca despre un comportament
c ,originile" sau baza sa biologic au avut o contribuie însemnat în monkeys. Evolution and Human Behavior, 31, 279-288.
studies
evoluia speciei noastre. Bryan, J.H. _i Test, M.A. (1967). Models and helping: Naturalistic
in aiding behaviour. Journal of Personality and Social Psychology,
6, 400-407.
Carlson, M. _i Miller, N. (1987). Explanation of the relation between
Bibliografie egative mood and helping. Psychological Bulletin, 102, 91-108.
Aknin, L.B., Boven, L.V. _i Johnson-Graham, L. (2015). Abstract Chelcea, S.S. (2013). Comportamentul prosocial. In A. Duduciuc, L. Ivan
construals make the emotional rewards of prosocial behavior more i(pp. 161-177).
Chelcea.Bucure_ti:
PsihologieEditura Comunicare.ro.
social. Studiul interaciunilor unane
salient. The Journal of Positive Psychology, 10, 5, 458-462.
Amato, P.R. (1983). Helping behaviour in urban and rural environments: Cialdini, R.B., Darby, B.L. _i Vincent, J.E. (1973). Transgression and
Field studies based on taxonomic organisation of helping episodes. altruism: A case for hedonism. Journal of Experimental Social
Journal of Personality and Social Psychology, 45, 571-586. Psychology, 9, 502-516.
Bar-Tal, D. (1976). Prosocial Behavior. Washington: Hemisphere. Cronin, KA. (2012). Prosocial behaviour in animals: the influence of
Barnes, J.L Hill, T., Langer, M, Martinez, M. _i Santos, L.R. (2008). social relationships, communication and rewards. Animal
Helping behaviour and regard for others in capuchin monkeys Behaviour, 84, 1085-1093.
(Cebus apella). Biology Letters, 4, 638-640.
Bartlett, M.Y. _i DeSteno, D. (2006). Gratitude and Prosocial Behavior.
Helping When It Costs You. Psychological Science, 17,4, 319-325.
 PsIHOSOcroLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTrVE
COMPORTAMENTUL PROSOCIAL I ALIRUISMUL 63
62

De
McCullough, M.E. _i Tabak, B.A. (2010). Prosocial Behavior. în R.F.
Groot, J.I.M. _i Steg, L. (2009). Morality and Prosocial Behavior: The Baumeister _i E.J. Finkel (Eds.). Advanced Social Psychology. The
Role of Awareness, Responsibility, and Norms in the Norm State of the Science (pp. 263-302). Oxford: Oxford University
Activation Model. The Journal of Social Psychology, 149,
4 Press.
de
425-449. Moriarty, T. (1975). Crime, commitment, and the responsive bystander:
Waal, F.B.M. (Ed.) (1982). Chimpanzee politics: Power and sex Two fields experiments. Journal of Personality and Social
among the apes. New York: Harper & Row.
der Zee, K. _i
Perugini, M. (2006). Personality and Solidary Behavior. In Psychology, 31, 3, 370-376.
D. Fetchenhauer, A. Flache, B. Buunk
Moscovici, s. [1994] (1998). Formele elementare ale altruismului. In
_i S. Lindenberg (Eds.). S. Moscovici (coord.). Psihologia social a rela ülor cu celälalt
Solidarity and Prosocial Behavior. An Integration of Sociological (pp. 61-73). Ia_i: Editura Polirom.
and Psychological
Perspectives (pp. 77-92). New York: Springer. Padilla-Walker, L.M., Justin Dyer, W., Yorgason, J.B., Fraser, A.M. _i
Deschamps, P.K.H., Schutter, D.J.L.G., Kenemans, J.L. _i Matthys, W. Coyne, S.M. (2013). Adolescents' Prosocial Behavior Toward
2015). Empathy and prosocial behavior in response to sadness and Family, Friends, and Strangers: A Person-Centered Approach.
distress in 6- to 7-year olds diagnosed with
disruptive behavior
disorder and attention-deficit hyperactivity disorder.
Journal of Research on Adolescence, 25, 1, 135-150.
European Pomazal, RJ. _i Clore, G.L. (1973). Helping on the highway: The effects of
Child& Adolescent Psychiatry, 24, 105-113. dependency and sex. Journal of Applied Social Psychology, 3,
Eysenck, H. _i Eysenck, M. [1981](1998). Descifrarea comportamentului 150-164.
uman. Bucure_ti: Editura Teora.
Reicher, S. _i Haslam, S.A. (2010). Beyond Help: A Social Psychology of
Fetchenhauer, D. _i Dunning, D. (2006). Perceptions of Prosociality and Collective Solidarity and Social Cohesion. In The Psychology of
Solidarity in Self and Others. In D. Fetchenhauer, A. Flache, Prosocial Behavior. Group Processes, Intergroup Relations, and
B. Buunk _i S. Lindenberg (Eds.). Solidarity and Prosocial Helping (pp. 289-31o). Oxford: Blackwell Publishing Ltd.
Behavior. An Integration of Sociological
and Psychological Sharp, C. _i Randhawa, G. (2014). Altruism, gift giving and reciprocity in
Perspectives (pp. 61-74). New York: Springer. organ donation: A review of cultural perspectives and challenges of
.s.
Fischer, (1963). Sharing in _pre-school children as a function of
the amount and type of reinforcement. Genetic Psychology
the concepts. Transplantation Reviews, 28, 163-168.

Monographs, 68, 215-245. E. (1978). Positive social behavior and morality (Vol. 1). New
Staub,York: Academic Press.
Lindenberg, S., Fetchenhauer, D., Flache, A. _i Buunk, B. (2006). Warneken, F. _i Tomasello, M. (2009a). The roots of human altruism.
Solidarity and Prosocial Behavior. A Framing Approach. în D.
Fetchenhauer, A. Flache, B. Buunk _i S. Lindenberg (Eds.).
British Journal of Psychology, 100, 455-471.
Solidarity and Prosocial Behavior. An Integration of Sociological Warneken, F. _i Tomasello, M. (2009b). Varieties of altruism in children
and chimpanzees. Trends in Cognitive Sciences, 13, 397-402.
and Psychological Perspectives (pp. 3-19). New York: Springer.
Lindenberg, S. (2o06). Prosocial Behavior, Solidarity, and Framing Wrangham, R.W. _i Peterson, D.New
(1996). Demonic males: Apes and the
Processes. In D. Fetchenhauer, A. Flache, B. Buunk _i S.
origins of human violence. York: Houghton Mifflin.
Xue, M. (2013). Altruism and reciprocity among friends and kin in a
Lindenberg (Eds.). Solidarity and Prosocial Behavior. An Tibetan village. Evolution and Human Behavior, 34, 323-329.
Integration of Sociological and Psychological Perspectives
(pp. 23-44). New York: Springer.
Lindenberg, S.M. (1998). Solidarity: Its microfoundations and macro-
dependence. A framing approach. In P. Doreian _i T.J. Fararo
(Eds.). The problem of solidarity: Theories and models
(pp. 61-112). Amsterdam: Gordon and Breach.
Malim, T. [1989] (2003). Psihologie social. Bucure_ti: Editura Tehnic.
 5
SOCIALE
EMO IILE
COMUNICAREA,
CONFLICTUL I
Î N RELA IILE INTERPERSONALE

în u r m a c rora
între indivizi,
acele,tipuri de interac iuni multe persoane,
interpersonale mai
între dou s a u
un schimb, o în elegere' schimbului
se realizeaz americani.
Obiectul
psihologii (bunuri),

A
numesc
o
obiecte materiale
cum
tranzactie'
multe tipuri: informa ii,
poate fi de mai
sentimente etc. In func ie
de durata,
suport psihologic afectiv, interpersonale
activiti, interac iunii, rela ile
substratului
intensitatea_ispecificul diferite".
COMUNICAREA, CONFLICTUL I EMO IILE angajeaz persoanele grade
în
comunicarea interpersonal _i la
INTERPERSONALE referi la
SOCIALE ÎN RELA IILE In continuare, m voi în care conflictul
la contextul
conflictul interpersonal, precum _i
sociale se manifest .
interpersonal i emoiile
In sensul cel mai larg,
relatiile interpersonale pot
Comunicarea interpersonal
fi întelese ca reprezentând
acele raporturi dintre In primul
Comunicarea interpersonal are trei caracteristici de baz.
indivizii care î_i dezvolt
discutm de comunicarea dintre dou persoane. In al doilea rând,
moduri de relaionare în rând,
avem în vedere comunicarea ,care se desf_oar face-to-face". ^i, nu în
funcie de cultura, limba _i
valorile specifice societii ultimul rând, ,felul în care transmitem, coninutu mesajului reflect
din care fac parte. Toate informaii importante despre interaciunile indivizilor, dar _i despre
rolurile sociale, respectiv relaiile pe care le au unii cu ceilali" (Hartley,
aceste norme _i principii
alc tuiesc un ,cod" comun 1993/1999, 20).
In cele ce urmeaz voi detalia caracteristicile comunic rii
de percepere _i întelegere
a mediului înconjurtor, interpersonale tinând cont de faptul c implicaiile pe care acestea le au
contribuind, în sunt de o importan covar_itoare în procesul comunica ional. De ce
acela_i
discutm de importana întâlnirilor fa în faä?
timp, la elaborarea unor
modele explicative bazate Comunicarea nu înseamn numai ceea ce verbalizm.
Aspectul
pe proprile experiene. în nonverbal întrege_te actul comunicaional. Prin urmare, modalitatea de
acest context, se poate comunicare, de multe ori, poate conduce la
întelegerea gre_it a
andrei josan afirma faptul c procesul de mesajului. Asemenea cercettorului american Peter Hartley
(1993/1999),
socializare infuenteaz major procesele caracteristice relailor subliniez faptul c trebuie s ,excludem" din
comunicrii interpersonale, cum ar fi telefonul. definiie ,mediatorii"
interpersonale. Steve Duck (2000, 15) accentua acest aspect, precizând c Dac discutm despre
discutiile zilnice _i rutina concretizeaz, susin, dezvolt _i, în unele beneficiile comunicrii
interpersonale, a_a cum ateniona inclusiv Kory
cazuri, diminueaz interdependenta coordonat care constituie relaia". Floyd (2009/2013, 45), precum satisfacerea
,nevoii de contact social,
Elena Zamfir (1993/1997, 184) nota c putem întelege prin relai comunicarea interpersonal nu trebuie s aib loc
fat în fa pentru
 COMUNICAREA, CONFLICTUL I EMOTILE SOCIALE 51
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTIVE 66 ÎNRELAILE INTERPERSONALE
a fi benefic [...] Un studiu televizorul, calculatorul, telefonul, tableta) poate afecta semnificativ
efectuat în 2010 pe un e_antion de peste
35.000 de persoane din abilitile sociale ale indivizilor.
întreaga lume a relevat c abilitatea de a
interaciona online cu alte persoane este asociat în mod semniticativ cu In al doilea rând, discutm despre rolurile sociale. Potrivit lui
sntatea mintal, fericirea _i bunstarea. Este important faptul c Peter Hartley (1993/1999, 22), ,comunicarea interpersonal implic douá
accesul la
interactiune interpersonal prin comunicarea mediat de persoane cu roluri _i relaii variate pe care le au una fa de cealalt".
calculator este benefic pentru include aici atât poziiile formale, cât _i pe cele informale
de pozitiv
oameni, indiferent de vârst _i este extrem Acela_i autor
pentru femei, pentru persoane cu un nivel educaional sczut deoarece ,comunicarea interpersonal are loc între persoane, nu între
pentru
_i
persoanele cu o situaie financiar precar". Este foarte adevrat roluri ori m_ti sau stereotipuri. Comunicarea interpersonal poate avea
c astzi, mai mult ca oricând, comunicarea
este mijlocit de telefonie loc între tine _i mine numai dac fiecare dintre noi recunoa_te _i
(mai puin fix _i mai mult
mobila) sau de Internet. Ins, oare, nu poate împrt_e_te câte ceva din ceea ce ne face s fim fiinte umane _i este
exista _i un revers al medaliei? Ceea ce con_tientizat acel ceva care face s fie acea persoan " spune
poate apropia, ajuta inclusiv din
perspectiva sntii, poate s aib _i efecte negative (de psihosociologul american Peter Hartley (ibidem).
distanarea unei persoane fa de cealalt, ca s nu mai vorbim exemplu,
de Comunicarea interpersonal presupune _i existena încrederii
dependenta de calculator _i telefon, abiliti sociale sczute) de care între cele dou persoane care interac ioneaz . Comunicarea deschis a
pentru inceput nici s nu ne dm seama? evenimentelor plcute
la numeroasele
Spun acest lucru gândindu-m _i mai puin pläcute din viaa personal
situaii în care indivizi aflai la o distan mic unii de (autodezväluirea) între_te legtura dintre indivizi.
ceilalti în spaiul public sau chiar _i la serviciu prefer s comunice Stefan Boncu (2005, 75-76) preciza c autodezvluirea,menine
intermediul mesajelor pe telefon sau al e-mail-ului în prin
detrimentul säntatea mental a individului. [.] Autodezväluirea fil ajut pe individ
comunicrii fa în fa, dezvoltând astfel un obicei, dar _i o preferin s se exprime, îndeplinind o functie
expresiv. Ea are _i o funcie de
pentru o astfel de ,interaciune". auto-clarificare. Ne destinuim celorlalti spre a lmuri pentru noi în_ine
Un lucru poate mai
puin
_tiut este faptul c celebrul Steve Jobs, proprile gânduri _i sentimente"" Este oare de ajuns? Pe lângå aceasta,
co-fondatorul _i patronul Apple, le
la iPad-uri. Jurnalistul american Nick
restriciona acas copilor si accesul râsul, apropierea fizic, contactül vizual sau fizic sunt câteva dintre
Bilton, dar _i Walter Isaacson, cel modalitile prin intermediul crora indivizii î_i împrt_ese impresiile,
care s-a ocupat de
biografia lui Steve Jobs, au descoperit acest lucru. Cel tririle, emoiile _i judecile (Wiemann _i Giles, 1988, 201). Putem
de-al doilea î_i aminte_te c Steve insista ca în fiecare sear mai bine comunicarea
,
(copii) s ia întelege _i interpersonal plecând de la psihanaliza
cina la masa mare _i lung din buctrie, discutând despre cri, istorie _i traditional dezvoltat
de Sigmund Freud, care accentua ideea conform
o mulime de lucruri ..] Nimeni nu scotea vreun iPad sau
computer. creia ,ego-ul este o parte ce se afl în
Copiii nu preau deloe dependenti de dispozitive", În esent, lipsa deplin legtur cu realitatea
extern" (apud Hartley, 1993/1999, 166-167). Astfel, psihologul _i
contactului vizual în comunicarea dintre dou persoane psihiatrul american
poate fragmenta Eric Lennard Berne (1910-1970) sublinia importanta
gradul de întelegere _i perceptie a mesajului. De asemenea, trebuie notat studierii experienei individuale având in vedere multiplele faete ale
_i faptul c, utilizat în exces, tehnologia modern (de exemplu, experienei de via începând cu etapa copilriei _i pân la stadiul de
adult. Vorbim despre acele situaii în care persoana este apt s-_i

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/motivul-pentru-care-steve-jobs-nu- con_tientizeze _i autoevalueze propriile gâânduri, emoii, decizii. Acela_i

si-lasa-copiii-sa-foloseasca-ipad-uri-14713546?ref=yfp accesat la data de autor consider c interaciunile dintre persoane pot fi interpretate ca
16.09.2015.
 69
SOCIALE
EMO IILE
COMUNICAREA,
CONEFLICTUL I
ÎNRELA ImE INTERPERSONALE

68 natura sa,
ZECE TEME INTRODUCTTVE Fiecare individ, prin
PsTHOSOCOLOGIE.
1993/1999, 24).
doi indivizi (Hartley,
de zi cu zi îi survin.
care se repet
frecvent în viaa analizeaz diferit mesajele care aspecte.
Primul
reprezentând ,tranzacii" a definit
în vedere dou
are
acest context, celebrul specialist
codare-decodificare
Relatia vorbit s a u scris
(Berne, 1964/1978). In sentimentului realizeaz
codificarea mesajelor:
pattern-ului' se întelese
conceptul de ,ego state" drept ,consecven a tine de modul în
care
a presupune
felul în c a r e sunt
corespunz toare alt parte,
experienei, direct asociat unei consecvene Decodificarea, pe de Prin u r m a r e , ,când
u n p rinte
_i a
ascultare s a u prin citire. de
1961, 13).
pattern-ului comportamental" (Berne, mesajele, prin
ochii
urechile acoperite
închi_i _i
lat cele trei stri ale ego-ului (Berne,
1961): 1) Prima este starea vorbe_te cu propriul copil
care a r e
n u apare,
deoarece
indivizilor sunt similare cu cele comunicarea interpersonalá
ego-ului de pärinte. Comportamentele ca_tile unui walkman, 2001/2004, 11-12).
la momentul sunt primite" (DeV+to,
avute de proprii prini (sau persoanele care jucau acest rol) mesajele trimise nu care face
referire la
este competen a,
in care experimentau" atribuiile parentale.
2) Cea de-a doua este starea Un alt element important dovad indivizii
decare dau
într-o astfel de stare, persoana în
cauz comunica, la cuno_tin ele
de adult. Afat abilitgile de a este
ego-ului ales atunci când contextul
mediul înconjurtor" dezvoltând abilitile
necesare dar mai
analizeaz raional atunci când interacioneaz, interpretarea
treia este starea In aceea_i manier,
adaptrii îin situai imprevizibile. 3) In fine, cea de-a favorabil numai uneia dintre pri.
corect de c tre u n
comportamentul _i afectele reprezint face într-o manier mai
ego-ului de copil. în acest caz, mesajelor nonverbale se poate c gesturile,
are un care doar apreciaz
Modalitatea de a gândi _i a aciona specialist comparativ cu
o persoan
apanajul implicrii emoionale. poart o
faciale ale unui alt individ
fi o cu care
caracter de spontaneitate. O
astfel de stare, uneori, poate postura sau expresiile
tema discufiei are loc între
individului: spunem despre un care
caracteristic definitorie a personalitii conversaie înseamn ceva. De exemplu, ci ambelor
fie familiar nu numai uneia,
adult c are o atitudine copiläroas. dou persoane trebuie s
de a_a-numita ,comunicare
non-
într-o manier adecvat .
De asemenea, putem vorbi _i persoane, pentru ca mesajul s fie interpretat
abia se comunicarea interpersonal.
în care dou persoane care Politetea este utilizat, deseori, în
interpersonal ", specific situaiei
De la un gest de politee de expresivitate _i cldur transmiterii mesajului,
Cunosc poart o simpl discuie de complezen. Aceasta aduce o not
întâlnit în adresare. Indivizii
care poate însemna un
salut pân la adoptarea unui ,ritual" dar _i de sobrietate dac ne referim la formulele de
necinstit"
baruri, comportamentul,,politicos, dar care sunt politico_i _i pedani sunt percepui într-un mod mult mai
multe restaurante sau (Hartley, 1993/1999, 22). cât _i la
defineste comunicarea non-interpersonal pozitiv comparativ cu cei care, de_i sunt obiectivi atât la vorb,
Este unanim acceptat
fapt, au deficiene de relaionare. Nu degeaba se spune ,vorba dulce
Principiile comunic rii interpersonale. mult aduce". Potrivit teoriei politeii elaborate de Penelope Brown _i
exist întotdeauna dou ci de
faptul c în comunicarea interpersonal Stephen C. Levinson (1987), strategiile pe care indivizii le utilizeaz
direct calitatea mesajului
transmitere a informaiei. Prima cale prive_te depind de natura _i de contextul relailor sociale existente între emitor
timp,
_i receptor utilizând ,canale particulare". acela_i
In
dintre emitor _i receptor. Mai precis, teoria politetii sugereaz c emitorii (vorbitorii
poate _i receptor prin
fi simplul fapt
persoana care joac roBlul de emitor termenul utilizat - n.n.) vor fi mult mai politico_i atunci când
care
studiaz, interpreteaz _i accept reaciile persoanei
cu
c a) puterea relativ a intei (receptorului) cre_te peste cea a emiätorului,
de
interacioneaz. Astfel, se formeaz un grad de con_tientizare _i b) distanta social dintre emiätor _i receptor se mre_te _i c) gradul de
(Wiemann _i
intentionalitate în ceea ce prive_te transmiterea mesajului impunere asupra tintei cre_te" (apud Ambady et al., 1996, 996). Pe de
de
Giles, 1988, 200). Comunicarea interpersonal are la baz ,schimbul alt parte, potrivit lui Michael Argyle (1983/1990, 104), pot aprea _i
între
mesaje", crearea unui înteles, dar _i a unui ,schimb de întelesuri"
 PsIHOSOcIoLOGIE. ZECE TEMEINTRODUCTIVE COMUNTCAREA, CONFLICTUL I EMOTILE SOCIALE
70 ÎN RELAIILE INTERPERSONALE

erori de atribuire în cazul unui cont de persoanele implicate în interaciune, dar _i de problemele care
astfel de comportament. Spre exemplu,
un subordonat politicos î_i respect _i î_i îndrge_te cu adevrat _eful? pot aprea pe parcursul transmiterii mesajului _i care pot, la un moment
persoan se poate dezechilibra pentru c este adormit dat, s-l distorsioneze. In al treilea rând, indivizii ar trebui s dea dovad
sau pentru c
este
stângace? in anumite condiii, decidem dac o persoan a acionat de o flexibilitate" mai mare în relaionare pentru a exista o mai bun
a_a cum a fcut-o datorit unor cauze
interne, ca urmare a inteniilor _i a întelegere între prti. în al patrulea rånd, feedback-ul pune în valoare
personalitii individului, mai degrab decât din cauze externe cum ar fi functia socio-afectiv deoarece dezvolt sentimentul de stabilitate _i de
presiunea social". securitate" al indivizilor care interacioneaz. în general, atunci când
Natura feedback-ului poate exist o asemänare sugestiv între dou persoane, feedback-ul este
influena procesul comunicaional.
Acesta spune vorbitorului ,care este efectul
pe care 1-a avut a_upra anticipat _i primit rapid comparativ cu alte situaii. Se întâmpl acest
asculttorului [..] Feedback-ul poate fi pozitiv (faci un lucru deoarece ,nu suntem doar atra_i de cei care au acelea_i atitudini _i
bati pe umr
compliment ori
ludând pe cineva) sau negativ (critici pe cineva ori aruncio valori ca ale noastre, ci _i îi respingem pe cei cu atitudini _i valori
privire încruntat cuiva). Feedback-ul
pozitiv spune vorbitorului c este contrare. Indivizii cu atitudini _i valori diferite ne provoac credinele _i
pe drumul cel bun _i
poate continua comunicarea abordând aceea_i ne amenin conceptele despre sine. Dovezile arat totu_i c procesul
manier. Feedback-ul negativ
spune vorbitorului c ceva este gre_it _i, în similaritate atrac ie are o probabilitate mai mare s intre în funciune
felul acesta, este informat c trebuie fcute anumite decât procesul deosebire repulsie [..]. Cu toate acestea, uneori, nu îi
ajustri" (DeVito,
2001/2004, 11-12). Mi-aduc aminte, fr s vreau, de o discuie avut cu displcem pe cei cu atitudini _i valori contrare. Am putea chiar s
un
coleg, acum câteva zile. Problema adus în discuie era una preferm aceste valori _i atitudini în special când o persoan a fost
administrativ. Furnizând argumentele necesare _i care stigmatizat L..] sau este perceput ca având un statut mai sczut [..]"
prezentau, într-o
manier obiectiv, punctu meu de vedere, am remarcat, în (Malim, 1997/2003, 81).
cum,
rspunsul interlocutorului meu, î_i fceau apariia elemente care Zgomotul, în multe situaii, distorsioneaz mesajul. Pot exista în
semnalau o iritare. ,Ceva mergea prost", mi-am zis. Rmänând jurul nostru persoane care vor s se fac auzite mai mult decât este cazul
consecvent adeväruui i proprilor mele convingeri nu m-am abtut de la si, astfel, informaia transmis de interlocutorul nostru s nu fie pe deplin
prerea mea, dar mi-am ajustat discursul în vederea înelegerii cât mai
exacte a feedback-ului, care, poate, îmbrca
înteleas (DeVito, 2001/2004). Din punct de vedere psihologic, vorbim
de ideile preconcepute, gânduri îndoielnice vizavi de o persoan. în fine,
aceea_i obiectivitate. De
multe ori utilizarea în comunicarea interpersonal a unor mesaje-cheie de gomotul semantic face referire la acele ,întelesuri diferite" pe care doi
genul Argumentul tu este unul foarte bun" sau ,Ai un zâmbet foarte interlocutori le dau mesajului transmis.
frumos" faciliteaz relaionarea. De asemenea, se poate întâmpla ca Dup cum am constatat, comunicarea interpersonal este
räspunsul interloeutorului s întârzie, acesta sosind abia dup câteva zile. omniprezent. In mod normal, când interactionm cu acelea_i persoane
Feedback-urile pot fi critice sau încurajatoare ori caracterizate drept de mai multe ori, vom tine cont, în discuiile noastre, de schimbul de
reactii oneste", spontane, dar _i räspunsuri construite intr-un mod informai anterior. Prin urmare, comunicarea interpersonal este un
precaut. In aceeai ordine de idei, identificm patru funcii ale feedback- proces de coroborare a informaiei. Atfel spus, ,orice îti va spune astzi
ului (Abric, 1999, 32). Este foarte important, în primul rând, ca persoana A, va fi interpretat pe baza a ceea ce a spus în trecut _i mai ales
persoanele care interacioneaz una cu cealalt s ,îneleag" _i s pe baza a ceea ce te a_tepi s spun acum. Dac încerci sä înelegi
receptioneze" in mod corect mesajul. In al doilea rând, trebuie s se tin comunicarea dintre oamenii care au mai vorbit înainte, atunci trebuie s
 EMO IILE
SoCIALE 73
CONFLICTUL I
COMUNICAREA,
ÎNRELA LE INTERPERSONALE

PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE 72 perspectiva proceselor

fi analizat din
Perceptia social poate comportamentul altora c u c a r e intr în
lor, acest lucru putând s afecteze felul în interpreteaz situatii
ti cont de istoria relatiei prin care o persoan acestora. lat dou
la anumit moment ceea ce se spune" (Hartley, dar _i în raport cu situa ia Kelley (1950)
care interpretezi un contact, psihosociologul Harold
H.
realizate de c tre
1993/1999, 27). experimentale Acestora le e r a u prezentate
mai muli studen i.
Joseph A. DeV+tto (2001/2004, 24-31) a realizat o trecere în care au fost implicai care urma s le tin
nou profesor
de psihologie
în revist a principiilor pe baza crora se formeaz comunicarea dou portrete" ale unui a u primit
descrierea în
unii dintre studen i
interpersonal: .1) Comunicarea interpersonal este un proces mai multe prelegeri. Aleator, persoan cald , iar altii,
find 0
(elementele comunicrii interpersonale se afl în care dasc lul
era prezentat ca
tranzacional Harold H. Kelley (1968, 399)
2) comunicarea interpersonal este ambigu (toate o persoan
rece". Privind perceptia social ,
interdependen); interpersonala"
este de prere c trebuie
s existe a_a-numita,acomodare
mesajele sunt ambigue la un anumit nivel); 3) relatiile interpersonale pot Aceast acomodare s e dezvolt prin
fi simetrice ori complementare; 4) comunicarea interpersonal se refer între indivizii care interacioneaz.
interpersonale (de interdependen
la continut _i la relatia dintre persoanele care comunic; 5) comunicarea intermediul meninerii relaiilor
acestei acomod ri se contureaz _i perceptia
interpersonal reprezint o serie de evenimente _i 6) comunicarea social). dat cu formarea
social a individului. Dup c u m vom constata,
timpul petrecut de indivizi
interpersonal este inevitabil, ireversibil _i nerepetabilä". care poate
u n factor foarte important
în compania celorlali reprezint
feedback-ul ,furnizat de
Componentele comunic rii interpersonale. Psihosociologul ajuta" la formarea perceptiilor. Totodat,
american Peter Hartley (1993/1999) subliniaz componentele comunicarea reciproc reprezint un aspect determinant în ceea
perceptia social, identitatea ce prive_te acuratetea, încrederea _i diferenierea percepiilor
comunic ri interpersonale: contextul social,
social a individului (personalitatea, conceptualizarea sinelui _i rolul), interpersonale" (Powell i O'Neal, 1976, 746).
mediul fizic _i
precum _i codurile utilizate. Contextul social presupune ,Domnul X este absolvent al Departamentului de Economie _i
social, dar _i structura social (norme sociale, reguli _i relaii sociale). Stinte Sociale. A predat timp de trei semestre psihologia la o
Mediul fizic ,este însumarea obiectelor fizice _i a factorilor care ne alt facultate. Acesta este primul semestru în care pred
psihologia. Domnul X are 26 de ani _i este cstorit. Persoanele
înconjoar, cum ar fi forma i m rimea camerei, culoarea, luminozitatea,
cldura etc. Toate acestea ne pot influenta comportamentul în a_a fel
care il cunosc il consider ca fiünd o persoan rece (ori foarte
caldä), destoinic, critic, practic _i hotrât [..] La finalul
incât putemnici s nu ne dm seama" (Hartley, 1993/1999, 81). In ceea prelegerii (a existat i o sesiune de discuii de aproximativ
ce Henri Tajfel _i John Turner (1979, 1986)
prive_te explicarea identiti,
12 minute cu profesorul respectiv)., Harold H. Kelley (1950) a
sociale pentru a analiza cerut studenilor s-l caracterizeze pe profesorul care tocmai le-
propuneau în psihosociologie teoria identitii a tinut cursul. Interesant de remarcat este
comportamentul indivizilor aflai în situaie de grup, cum se raporteazd existenta
unor
diferene semnificative influenate de prezena sintagmelor 'o
unii la alti, ader la normele grupului sau se compar cu alte »grupuri persoan rece, respectiv 'o persoan cald. Altfel spus, cei care
Fabio Lorenzi-Cioldi _i Willem Doise (1997, 58) notau c _i-au creat îmaginea de persoan cald l-au perceput
pertinente". individ popular, de drept un
abordarea social a identitii este legat printr-un continuum, indivizii formatä de
succes, glumet. Ceilali (cu imaginea
deja
persoan rece) l-au caracterizat drept o persoan
sunt considerai membri interschimbabili ai unui grup, iar la cellalt pol
nefericit, necarismatic, dar _i zgârcit _i avar. Mai mult de atät,
ei sunt tratai din punctul de vedere al caracterului personal, unic _i dintre studenii prezeni doar 56% (cu imaginea cald) i 32%
(cu imaginea rece) au dorit s ia
specifñc. Astfel, diferenierii dintre grupuri se opune diferenierea dintre Se întampl ca, de multe parte la sesiunea de discui.
ori, s vedem numai ceea ce ne
indivizii particulari". a_teptm s vedem" (Hartley, 1993/1999, 111).
 PsIHOSOCcIOLOGIE. 2eCE TEME NTRODUCTTVE COMUNICAREA, CONFLICTUL I EMOIILE SOCIALE
74 ÎN RELA ILE INTERPERSONALE 15
EXperimentul prezentat nu este unul
intämpla i la locul de munc al fiecruia atipic. Acela_i lucru se poate
dintre noi înainte ca s î_í fac
Maria"). Viceversa este valabil
mai puin plcute.
în cazul în care ne confruntm cu aspecte
aparitia colegi noi. Ce se
întâmpl în situaia în care directorul Nu în cele din urm, trebuie s vedem dac poate fi discutat
departamentului în care lucrati v anun c în curând
nou, iar zvonurile vei avea un coleg comunicarea interpersonal _i din perspectiva standardelor etice. Mai
spun c este o persoan destul de
alocuri, imprevizibila? Probabil c, în aceast dificil, dur _i, pe precis, pot exista anumite criterii etice ale comunicrii interpersonale?
fi unul
glaciar intervenind .etichetarea". situaie, comportamentul va John Condon (1977) s-a preocupat îndeaproape de aceast
problem,
unul pe msur. In aceast situaie, se
Rspunsul colegului nou poate fi apreciind c exist foarte multe aspecte ale comunicrii interpersonale
confirm pe deplin bänuielile care pot fi abordate din aceast
dumneavoastr _i ale celorlalti angajai. i în perspectiv. De exemplu, ,candoarea,
potrive_te cu ,tratamentul aplicat", în situaia
în care rspunsul nu armonia social,
se acurateea, dezamgirea, concordana vorbelor
_i
noului venit" nu apar modificri comportamentul celor din juru faptelor, confidenialitatea _i obstrucionarea comunicrii" (apud
(P. Hartley, 1993/1999). Dup caz, Johannesen, 2001/2004). Evident, acestea sunt generale. Sintetizând
,acomodarea" poate dura mai mult sau mai
acceptare al ambelor pri implicate. Oare se puin,
în funcie de gradul de punctele de vedere" ale lui John Condon, Richard L. Johannesen
schimba perceptia?
va
(2001/2004, 69) trasa urmtoarele,poteniale norme:
Psihologul american George A. Kelly (1905-1967)
intermediul teoriei constructelor explic, prin
mediul înconjurtor personale, cum oamenii interpreteaz 1. S fi onest _i sincer când îti
potrivit ,unui set intern de constructe sau împrtä_e_ti opiniile _i
categorizri". Acestea sunt cele care determin modul în care sentimentele. Intr-un mod ideal, 'am dori ca nu s însemne
nu,
_i fi de
analizm relaiile
interpersonale. Spre exemplu, subiecilor ,ipercepem preferat ca o persoan care nu întelege ceva s spun c
ar

specifice numele a zece pân la cinsprezece

s-a cerut s nu întelege sau alta care nu este de acord s î_i exprime direct
persoane cu care se afl în dezacordul'.
anumite relatii (ex. un
prieten de acela_i sex, un profesor îndrgit). 2. In
grupurile ori în cadrul culturilor în care
Numele sunt scrise pe ni_ste cartona_e _i prezentate câte trei în valoreaz mai mult decât interdependena
individualismul,
Apoi, li s-a spus s indice din cele trei nume, dou acela_i
e de
timp studenilor. punct de vedere etic, s se cultive
preferat, din
sunt asemntoare care relaiile sociale armonioase
_i, totodat, s precizeze motivul pentru care cel de-al decât s se dea glas
gândurilor
ascunse.
treilea nume face not 3. Informaia
discordant, pentru a se identifica unul dintre s fie
comunicat corect, cu o distorsionare sau
constructe." (apud Hartley, 1993/1999, pierdere minim a sensului.
115) Sunt frecvente situaiile în 4. S se evite inducerea
care asociem numele
_i persoana cu care interacionm. deliberat în eroare, catalogat, în
cercul de cunoscui întâlnim o Astfel, dac în general, ca lips de etic.
persoan cu prenumele Maria pe care, în 5. S dea
timp, datorit caracteristicilor sale ajungem s o se
indicaiü verbale _i nonverbale prin cuvinte _i
în mod automat, simpatizm, vom asocia actiuni -

consecvente în semnificaiile comunicate.

incon_tient _i prenumelui acelea_i caliti. În 6. Pe
in care interacionm condiiile considerentul c este în general imoral, s evite
cu o
persoan care are acela_i prenume, în mod obstructionarea procesului de comunicare
se

instantaneu în minte este proiectat -

cum ar fi
imaginea i profilul întreruperea unei persoane
cunoa_tem. Iat de ce, fr s ne dm seama, ,prietenei" pe înainte ca ea s î_i fi
care deja o
punctul de exprimat
vedere, schimbarea subiectului discutat,
asociem noii de_i
persoane imaginea care nou ne este deja foarte cunoscut interlocutorii au, în mod evident, mai multe
(,vechea distragerea ateniei prin mijloace nonverbale."
de spus,
 SOCIALE
11
EMO IILE
CONFLICTUL I
CoMUNICAREA,
ÎNRELA ILE INTERPERSONALE

orientat mai mult pe

76 Lussier et al., 1993)
S-au
vedere
din punct de
NTRODUCTTVE

_i Reis, 1998;
ZECE TEME
mai mult
PsTHOSOcIOLOGIE.
(Berscheid
maritale ori au privit constituie, de
Infidelitatea

viaa cuplurilor indivizilor.

Conflictul interpersonal de rela ionare
a romantic . Cu
general modul într-o relaie
,stereotipurile, interpersonale
prejudecile, de cuplu. Nu degeaba
conflictelor
Conflictul interpersonal implic pe lâng multe ori, cauza
succesului în relaia
sentimentele" formate cu privire la anumite persoane
în c utarea reetei putem da
seama c am
perceptiile dar _i toii suntem
loterie". Când
ne

interaciunea direct de
ordin verbal, nonverbal_i nici
205) n u n e spune _i
este ca o
(Milcu, 20o5, 46) _i
spune:,C s toria

acelea_i idei, valori, principii _i

se (1995/2005,
care împrt_esc Alex Mucchielli destul de cuprinz toare
fizic dintre doi indivizi gsit aceast reet?
de la început faptul c furnizeaz o compara ie
care se afl în anumite relaii. Trebuie menionat acestea nu ne d soluia, îns ne
nefericite: ,în cuplurile
fericite, sotii
confictele centrate pe relaiile interpersonale, în raport cu cele
în ceea ce prive_te a cuplurilor
fericite
exprime punctul
realiz rii sarcinilor, pentru c Ei sunt capabili s-_i
în
eforturledirecia sunt spontani
unul fat de cel lalt. comun . Pe
existen a lor
interfereaz cu

atentia
focalizeazä mai degrab asupra reducerii fr s fie pus în discuie
participani isi de vedere personal de opinie _i discuiile
amenintrilor repetate, asupra cre_terii
puterii disponibile decât asupra asigurate, diferen ele
de baza unei existene împreun nefericite, partenerii nu-_i
duc
Putem identifica mai multe tipuri cuplurile
sarcinii propriu-zise" (iden, 49). se manifest în mod liber. In
celuilalt. Vorbesc aluziv _i
cu
conflicte care se afl în strâns legtur
(Deutsch, 1973, 11-15, apud în prezen a
ambele pân la capt gândurile Revendicarea personal este
veridic (într-o astfel de situaie, anumite lucruri.
Milcu, 2005, 50-54): conflictul beneficieze de urma subîntelesuri, ascunzând atitudini
doresc s pe unor
pri implicate .percep corect situaia" _i
celuilalt
implicând acuzarea organizarea _i
un mediator, o
ordine în prioritji, important, ea
nu exist
ei, dar, atâta timp cât defensive care tind s devin automate".
reciproc pentru rezolvarea problemei,
situaia nu u n lot format din 77 de
respectiv bunvoin Keith Sanford (2006, 263) a analizat
în situaia în care
se schimb), conflictul contingent (se manifest cupluri maritale pentru a vedea dac exist ,variaii
în ceea ce prive_te
alternative disponibile" nu sunt remarcate), conflictul
deplasat
resursele unii evalurile cognitive care s prezic schimb ri în comunicare pe durata
indivizii încercând s î_i arate
(se dep_esc .graniele normalului'", atribuirilor conflictului". Au existat trei tipuri de evalu ri care a v e a u în vedere
atribuire (aparitia
altora gre_eli inexistente), confictul de de partenerului, alta
involuntare favorizeaz manifestarea acestui asteptri referitoare la capacitatea înelegere a care
eronate voluntare sau sublinia comunicarea negativ a partenerului _i, în fine, atribuirile fäcute.
în fine, falsul conflict
conflict), conflictul latent (nemanifestat) _i, acest 0 persoan cu a_teptri negative vizavi de înelegerea partenerului
context care nu favorizeaz
(manifestarea unui conflict într-un
poate intra într-o conversaie pregtit s se protejeze, s adopte
lucru). un comportament defensiv sau s atace" - conchidea Keith Sanford
impact major asupra vieti
Relaiile interpersonale au un

indivizilor. Acesta poate fi atât pozitiv (integrarea social individului,

a (2006, 263).
violente între parteneri verbale, -
Sandra L. Murray _i John G. Holmes (1998) au subliniat c acele
suportul social), cât _i negativ (relai
Elizabeth Donovan _i Richard A. persoane care sunt foartesigure pe ele în comunicarea interpersonal i
nonverbale _i fizice). Joseph Veroff,
care discut
Kulka (1981) constatau, în urma realizrii unei cercetri pe un e_antion informaii mai puin plcute despre propria relaie,
reprezentativ de 2000 de americani, c nefericirea este, în mare parte, transform' acele informaii în ,avantaje'" de întrire a
rezultatul problemelor de ordin interpersonal. Relaiile sondate cu e_ec î_i vedere punctelor de
personale. De multe ori, în cuplurile cu o îincredere ridicat,este
pun amprenta de multe ori asupra personalitii individului fcându-l s diminuat importana evenimentelor
negative, acestea putând fi vzute
devin incompatibil" cu persoana cu care interaetioneaz. Analizele _i într-un context mai general în care
au mai fost
studile care au cercetat partea negativ a relailor interpersonale prezente experiente
 PsIHOSOcTOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTIVE COMUNICAREA, CONFLICTUL I
ÎNRELAILE INTERPERSONALE
EMOTIILE SOCLALE 79
78
pozitive _i unde a_teptrile au fost pe msur" Pe de alt parte, ,putem controla într-o anumit msur, în mod
Ce
(Rempel et al., 2001, 58).
se
întâmpl atunci când indivizii sau cuplurile au o încredere sczut con_tient, mi_crile afective. Exprimarea emoiilor este mai puin
in
propria persoan sau în relaia lor de cuplu? Un prim aspect este acela dependent de mesajul verbal, comparativ cu ilustratorii, de exemplu, _i
cå indivizii cu o
încredere sczut în propria persoan nu vor schimba mai puin controlabil decât emblemele. Expresiile emotiilor pot fi
aproape deloc comportamentul negativ al partenerului neintenionate (reflectând stri emoionale spontane) sau intenionate
raportat la nevoile
_i dorintele personale în relaia pe care o au când individul î_i propune s exprime anumite tr iri emo ionale sau în
a_a-numitele ,atribuiri
-

apar
dementinere suferintei" (Camper et al., 1988). Un alt aspect ar fi acela
a arta teatrala)" (Chelcea _i Ivan, 2005, 134). Gelozia, ru_inea, furia, frica,
c, de cele mai multe ori, manifestarea tristetea sau teama sunt numai câteva dintre emotiile ce caracterizeaz
,incidentelor pozitive" este privit
cu
scepticism in a_a fel încât orice interpretri încurajatoare nu vorfi comportamentul unui individ în relaia cu celälalt, dac analiz m, spre
luate in caleul"
(Rempel et al., 2001, 58). Ali cercettori, precum Susan exemplu, situaiile de infidelitate, înc lcarea unor norme _i reguli (fie ele
D. Boon _i John G. Holmes (1999), au remarcat c în acele
cupluri în care _i culturale) sau pur _i simplu dm crezare unor informaii nefondate.
nu sedorea discutarea anumitor riscuri ce O serie de studii au analizat comparativ sentimentele de jen, vinovie
priveau strict relaia, _i
partenerii evitau luarea în calcul a unor informaii pertinente _i, ru_ine (Lewis, 1971; Tangney, Wagner i Gramzov, 1992; Tangney et al.,
prin
urmare, evitau riscul. Cu alte cuvinte, este vorba de 1992; Tangney et al., 1996), dar _i implica ile acestora în a_a-numitele
adoptarea
binecunoscutei ,politici a struului" (a sotului): ascunde capul ale onoarei" (Cohen et al., 1996). Spre exemplu, gelozia2 este
pântrece
pericolul. In cazul nostru: nu discuta problema _i astfel este evitat un
culturi de competiie.
legat Poate fi definit ca o stare emoional aversiv,
posibil conflict. Nimic mai fals! In aceea_i manier, John K. Rempel et al. de
(2001, 59) menioneaz
provocat relaia pe care o întreine un actual sau fost partener cu o
faptul c ,indivizii cu o încredere medie ezit în a tert persoan" (Cosnier, 1994/2002, 82). Aceast relaie poate s nu fie
elibera semnale de alarm care exprime dezamgire". Cu alte
pot s de natur sexual .
cuvinte, ,Nu surprinde chiar atât de tare, m a_teptam". ,Din pcate,
m François Lelord _i Christophe André (2003) descriu mai multe
o asemenea strategie
poart cu ea pericolul accenturii importanei situatii în care apare conflictul
interpersonal prin prisma emotilor
diagnosticrii evenimentelor negative _i subaprecierea relevantei prezentate. lat dou dintre ele. Un tân r pe nume Jean-Pierre
experienelor pozitive", subliniau aceia_i autori. semnaleaz o situaie în care a fost cuprins de gelozie vzându-_i soia
vorbind cu un coleg de serviciu într-o zi în care, aflat în
Conflictul interpersonal _i emo iile sociale
apropierea
serviciului ei, constatase faptul c, pe lâng modul în care se prezenta
rivalul su (un adevrat Don Juan), discuia dintre cei doi
Ne putem îndrepta atenia tot asupra relaiei de cuplu, cu rudele cpta un
caracter destul de ,intim".
apropiate sau a celei dintre doi prieteni. În astfel de situaii, mai mult ca Aflai în ma_in, la întoarcerea ctre cas,
Jean-Pierre poveste_te cum soia sa a observat ,transhumana" prin care
in altele, rolul emoiilor pare sä fie unul covár_itor. Indivizii siguri pe ei _i
trecea (Lelord _i André, 2003, 201-202). Oare noi cum ne comportm în
pe relaia lor de cuplu dau dovad de ,încredere reciproc, angajament _i
astfel de situaii? Mai mult ca sigur unii dintre noi trecem cu vederea
interdependent " (apud Tucker si Anders, 1999, 403). Mai multe
cercet ri au scos în eviden faptul c exist o legtur direct între
2

exprimarea emo iilor, conflictul interpersonal, suportul acordat de alte Alina Maria Andrie_ (2015, 42-43) apreciazä c gelozia ,implic o
form de
autodistructivitate _i se caracterizeaz prin tendina persoanei de a-_i
persoane i insatisfacia in relatia de cuplu (King _i Emmons, 1990; starea negativ, de a se mentine în cogniii disfuncionale:
alimenta
Seki
gândirea negativ
Si/sau predispoziia ctre meninerea în procesarea informaiilor neplcute".
Emmons i Colby, 1995; et al., 2002; Mongrain _i Vettese,
20o3).
 SOCIALE
CONFLICTUL I EMO IILE
COMUNICAREA,
ÎNRELA IILE INTERPERSONALE

PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE

80 Mucchieli (1995/2005,
cu Alex
sublinia în acord
In încheiere, putem exprimarea sentimentelor,
de relaia noastr i normele culturale privind
astfel de momente, atâta timp cât suntem siguri
205) c ,dincolo de n o r m e ale relaiei intime
partenerul nu ne face s ne îndoim de acest lucru. Alii, tocmai din cauza construie_te treptat propriile
fiecare cuplu î_i Ele contribuie
nesiguranei, posesivitii, lipsei de încredere, dar _i a unei gelozii (norme care privesc
modul de a aciona
împreun ).
aceast _ablonare se
excesive reacioneaz într-un alt mod care, uneori, se finalizeaz comunic rilor. Dac
Substantial la _ablonarea c ea le
cu brutalitate. Emoiilor ce preced astfel de situaii le corespund
surs de srcie, trebuie semnalat, în schimb,
dovede_te afi o
adâncirea
care implic permite
a_a-numitele .gânduri asociate" (tabelul 4.1). O situaie ofer partenerilor un repertoriu comun care le
tânr
înclcarea anumitor norme culturale este cea a Monei Ayaoub, o
cstorit cu un om de afaceri saudit. Aceasta prezint relaia cu soul relaiei.
deschis
su, tinând cont de faptul c era aproape sigur c partenerul era
vizavi de valorile occidentale. Lucrurile nu au stat tocmai a_a. La un dineu
Bibliografie
oferit de familie lá Ryad, unde au fost invitate mai multe oficialiti
comunic riüi. Ia_i: Editura Polirom.
straine, la un moment dat, când sotia purta o discuie cu un senator Abric, J-C. [1999] (20o2). Psihologia R. (1996). More Than Words:
american, atenia tuturor s-a îndreptat brusc asupra acestora, iar soul a Ambady, N., Koo, J., Lee, F. _i Rosenthal, in Two Cultures. Journal of
Linguistic and Nonlinguistic Politeness
atentionat-o imediat: Mona, shut up !" Soia a constatat c un astfel de Personality and Social Psychology, 70, 5,996-1011.
Revista de
comportament nu este demn de o ,saudit bine creseut" (Lelord _i Andrie_, A.M. (2015). Invidia _i gelozia analiz comparativ.
-

André, 20o3, 220-221). Interesant de remarcat este faptul c în culturile Psihologie, 61, 1, 35-48.
behaviour.
tradiionaliste, potrivit celor doi cercettori citai anterior, msurile Argyle, M. [1983] (1990). The psychology of interpersonal
drastice care apar în cazul comportamentului femeii pot fi interpretate _i London: Penguin Books.
unui Berne, E. (1961). Transactional Analysis in Psychotherapy. New York:
ca,solui" de înbu_ire a geloziei b rbatului _i, de ce nu, de evitare a Grove Press Inc.
confict interpersonal. Berne, E. [1964] (1978). Games People Play: The pychology of hman
Tabelul 4.1 Mecanismele, tipurile de emoii _i gândurile asociate relationship. New York: Grove Press.
geloziei (dup Lelord _i André 2003, 203) Brown, P. _i Levinson, S.C. (1987). Politeness: Some Universals in
Tip de emotie Mecanismul Gânduri asociate
Language Usage. Cambridge: Canbridge University Pres.
Berscheid, E. _i Reis, H.T. (1998). Attraction and close relationship.
asociat geloziei|
In D.T. Gilbert, S.T. Fiske _i G. Lindzey (Eds.). The handbook
E (ea) os m vad." of
Frustrare social psychology (vol. 2, p. 193-281). New York: Oxford
Furie statutuluiine se crede?" University Press.
Adngere adus
S-mi fac mie una ca asta?"
i dac el (ea) m va prsi?" Boon, S.D. _i Holmes, J.G. (1999). Interpersonal risk and the evaluation
Nu mai sunt stpån () pe of transgressions in close
Team Teama de a-l (o) pierde
151-168.
relationships. Personal Relationships, 6,
situaie!"
Atingere adus stimei Boncu, . (2005). Procese interpersonale. Auto-dezväluire, atracie
El (ea) prefer pe alta (altul)!"
Tristete
de sine
Sentimentul de a fi Nu _tiu s-l (o) pstrez!"
interpersonal _i ajutorare. Ia_i: Editura Institutul European.
Camper, P.M., Jacobson, N.S., Holtzworth-Munroe, A. _i Schmaling, K.B.
abandonat (1988). Causal attributions for interactional behaviors in married
,Este un sentiment
Ru_ine Ru_inea de afi gelos degradant!" couples. Cognitive Therapy and Research, 12, 195-209.
Ru_inea de a pierde
Devin ridicol."
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODucTTVE CoMUNICAREA, CONFLICTUL I EMOIILE SOCIALE
82 ÎN RELA ILE INTERPERSONALE
83
Chelcea, S. (coord.) (2004). Comunicarea nonverbal în spaiul
Bucuresti: Editura Tritonic. public. Jordan, P.J., Lawrence, SA. Troth,
_i (2006). The impact of negative
A.C.Journal
mood on team performance. of Management and
Chelcea, S. (2005). Comunicarea nonverbal: istoric, structur, forme, Organization, 12, 2, 131-145.
funcii _i disfunctii. In S. Chelcea, L. Ivan _i A. Chelcea. Kelly, GA. [1955] (1991). The Psychology of Personal Constructs
Comunicarea nonverbal: gesturile _i postura (pp. 13-40). vol. 1-2). Norton, New York: Routledge.
Bucures_ti: Editura Comunicare.ro. Kelley, H.H. (1950). The warm-cold variable in first impresions of
Chelcea, S. _i Ivan, L. (2005). Gesturile,
L.Ivan _i A. Chelcea.
postura _i mersul. In S.
Chelcea, persons. Journal of Personality, 18, 431-439.
Comunicarea nonverbal: gesturile _i Kelley,Psychologist, 23, 6, 399-410.
H.H (1968). Interpersonal Accommodation. American
postura (pp. 129-158). Bucure_ti: Editura Comunicare.ro.
Cioldi-Lorenzi, F. _i Doise, W. (1997). Identitatea social _i King, LA. i Emmons, RA. (1990). Conflict over emotional expression:
identitatea
personal. In R.Y. Bourhis _i J-F. Leyens (eds.). Stereotipuri,
discriminare _i relaii
intergrupuri (pp. 53-73). Ia_i: Editura
Psychological and physical correlates. Journal of Personality and
Social Psychology, 58, 864-877.
Polirom. Larson, C.U. [2001] (2003). Persuasiunea. Receptare _i responsabilitate.
Cohen D., Nisbett, R.E.,
Bowdle, B.F. _i Schwarz, N.
Aggression, and the Southern Culture of Honor: An (1996). Insult, Ia_i: Editura Polirom.
"Experimental Lelord, F. si André, C. [2001) (2003). Cum s ne exprimm emoüle _i
Ethnography". JouTnal of Personality and Social Psychology, 70, sentimentele. Bucure_ti: Editura Trei.
5.945-960. Lussier, Y.,Sabourin, S. _i Wright, J. (1993). On Causality, Responsibility,
Condon, J. (1977). Interpersonal communication. New York:
Cosnier, J. [1994] (2002). Introducere în psihologia MacMillan. and Blame in Marriage: Validity of the Entailment Model. Journal
sentimentelor. Ia_i: Editura Polirom. emoiilor _i of Family Psychology, 7, 3, 322-332.
DeVito, JA. [20o1] (2004). The Interpersonal Communication Book.
Malim, T. [19971 (2003). Psihologie social.
Milcu, M. (2005).
Bucure_ti: Editura Tehnic.
Boston: Pearson Education, Inc. Psihologia relaiilor interpersonale. Competiie _i
conflict. Ia_i: Editura Polirom.
Duck,
S. [1994] (2000). Relaiile interpersonale. A gândi, a simi, a
interaciona. Ia_i: Editura Polirom. Mongrain, M. _i Vettese, L.C. (2003). Confict overEmotional
Emmons, RA. _i Colby, P.M. (1995). Emotional conflict and wellbeing: Ecpression: Implications for Interpersonal
Personaity and Social
Communication.
Relation on Psychology
Bulletin, 29, 4. 545-555.
perceived availability, daily
utilization and observer Mucchieli, A. [1995] (2005). comunica. Metode, forme _i
Arta de a
reports of social support. Journal of Personality and Social psihologia situaiilor de comunicare. Ia_i: Editura Polirom.
Psychology, 68, 947-959. Murray, S.L. _i Holmes, J.G. (1993). Seeing virtues in faults: Negativity
Erikson, E. (1993). Childhood and Society. New York: Norton. and the transformation of
Floyd, K [2009] (2013). Comunicarea interpersonal. Ia_i: Editura interpersonal narratives in close
relationships. Journal of Personality and Social Psychology, 65,
Polirom. 707-722.
Hartley, P. (1993] (1999). Interpersonal Communication. London: Powell, R.S. _i O'Neal, E.C. (1976). Communication Feedback
and
Routledge. Duration Determinants of Accuracy, Confidence, and
as
Johannesen, R.L. [2001] (2003). Perspectivele etice ale persuasiunii. Differentiation in Interpersonal Perception. Journal of Personality
In C.U. Larson. Persuasiunea. Receptare _i responsabilitate and Social Psychology, 34, 4, 746-756.
Pp. 42-78). Ia_i: Editura Polirom. Rempel, J.K., Ross, M. _i Holmes, J.G. (2001). Trust and Communicated
Jones, E.E., Kannouse, D.E., Kelley, H.H., Nisbett, R.E., Valins, S. _i Attributions in Close Relationships. Journal of Personality and
Weiner, B. (eds.) (1972). Attribution. Perceiving Causes of Social Psychology, 81, 1, 57-64.
behavior. New York: Learning Press.
 INTRODUCTnVE
84
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME

Sanford, K. (2006).
Couples Alter
Communication During
Their Appraisal, They Change
Marital Conflict: When

20, 2, 256-265.
Their Behavior. 5
Journal of Family Psychology,
T.T. (2002). The conceptualization
PERSUASIUNE,

D. _i Imahori, DESPRE
Seki, K., Matsumoto, in Japan and the United
States. Journal SOCIAL . OBEDIEN
and expression of intimacy
INFLUEN A CONFORMARE I
33, 3.303-319.
ofCross-Cultural Psychology,
înfluence of some types
of power relationship
MANIPULARE,

Solomon, L. (1960). The

the development of interpersonal trust.
and game strategies upon 2013 împotriva
Social Psychology, 61, 2, 223-230. din septembrie
Journal of Abnormal and American: A Self aminte de protestele în Bucure_ti _i în
RA. (1981). The Inner Vä mai aducei desf _urate
Veroff, J., Donovan, E. _i Kulka, New York: Basic Books.
Montan
miniere de la Ro_ia mie de
cuvinte". Dar un

Portraitfrom 1957 to 1976. An integrative theory of intergroup exploat rii

c ,o imagine
face cât o

Tajfel, H. _i Turner,
J.C. (1979). toat tara? Se spune
Worchel (eds). The social psychology
conflict. In W.G. Austin _i S. Wadsworth.
mesaj scris?
relations. Belmont, CA:
ofintergroup The social identity theory of intergroup
Tajfel, H. _i Turner, J.C. (1986).
behaviour. In W.G. Austin _i S.
Worchel (Eds.). The social
relations. Belmont, CA: Wadsworth.
FIND BALET
psycholog9y of intergroup
Tangney, J.P., Wagner, P., Fletcher,
C. _i Gramzov, R. (1992).
Guilt to Anger
Shamed
and Self-
LACURI DE LANURI
Into Anger? The Relation of Shame and
Reported Aggression.
Journal of Personality and
Social
EUTREIERAN1
Psychology, 62, 4, 669-675. Proneness to Shame,
Gramzov, R. (1992).
Tangney, J.P., Wagner, P. _i Journal of Abnormal
Proneness to Guilt, and Psychopathology.

Psychology, 101, 3, 469-478.

L. _i Barlow, D.H. (1996). Are Shame,
Tangney, J.P., Miller, R.S., Flicker, Distinct Emotions? Journal of
Embarrassment
Guilt, and
70, 6, 1256-1269.
Personality and Social Psychology, Attachment Style, Interpersonal
Tucker, J.S. _i Anders, S.L. (1999).
in Dating
and Relationship Satisfaction
Perception Accuracy,
Social Psychology Bulletin, 25, 4.
Couples. Personality and
andrei josan
403-412. Communication. In
Wiemann, J.M. _i Giles, H. (1988). Interpersonal
Codol _i G.M. Stephenson. Dou pove_ti ,memorabile"
M. Hewstone, W. Stroebe, J.-P. Oxford: Basil
to social psychology (pp. 199-221).
Introduction
Blackwell. O cunoa_tem de acum cu toii sau, dac nu, majoritatea. I se spune
Zamfir, E. (1997). Psihologie social.
Texte alese. Ia_i: Editura Ankarom.
povestea ,Orbului podul Brooklyn". Aceasta spune în felul urmtor:
de pe
pe podul Brooklyn, într-o diminea de primvar, un orb cer_e_te. Pe
genunchii si se afl un carton pe care scrie: 'orb din na_tere'. Multimea
 INFLUENTA SOCLAL DESPRE PERSUASIUNE, MANIPULARE, 87
PsIHOSOcIoLoGIE. ZECE TEME INTRODuCTTVE 86 cONFORMARE I OBEDIEN

treceindiferent prin faa lui. Un necunoscut se opre_te. Ia cartonul, 1 spital, nu sunt gravid, nici logodit, nu am nicio infecie _i nu
am vreun prieten. Adevrul este c am luat note mici la Istoria
intoarce, mâzgle_te câteva cuvinte pe el _i pleac. Imediat dup aceea, Americii _i la Chimie _i am vrut s vedei aceste note din
miracol! Fiecare trec tor întoarce
capul _i muli, înduio_ai, se opresc i perspectiva potrivit.
arunc un bnut în cutie. Cele câteva cuvinte au fost de Füca voastr iubitoare, Sharon.
ajuns. Ele spun
Simplu: "Este primvar, iar eu nu pot s o vd..." (apud Mucchieli, Poate c Sharon a luat o not mic la Chimie, dar merit nota
2000/2o02, 15-16). Care s fie diferena dintre cele dou mesaje încât maxim la Psihologie." (apud ialdini, 1984/2004, 33-34)
comportamentul trectorilor s se schimbe atât de mult?
O alt Ce este influenta social ? Vorbim de ,un tip de interac iune între dou
poveste, intitulat .Scrisoarea lui Sharon ctre prinii ei",
prezint situaia ,delicat" a unei studente care a dorit s î_i informeze entiti sociale (persoane sau grupuri), dintre care una este 'tinta', iar

prinii cu privire la cealalt sursa 'infuen ei" (Chelcea, 2013, 203). Prin urmare, o
,realizrile" sale din ultima vreme:
informaie, o _tire, un mesaj pot reprezenta oricând obiectul unei
Drag marm _i tat, interactiuni între indivizi sau persoane care caut ,s modifice, s
De cánd amplecat la facultate am fost cam lene_ la scris _i îmi întreasc sau s schimbe", în func ie de context _i scop,
pare rau c nu v-am scris mai devreme. O s v povestesc totul
chiar acum dar, înainte de a citi mai comportamentul, percep iile _i atitudinile" (Jderu, 2003) celor care
Nu vei citi mai departe
departe, v rog s stai jos. reprezint aceast ,tint ". Mai multe tipuri de fenomene _i procese
pân nu v a_ezai, de acord? Ei bine,
acum imi merge destul de bine. Fractura de craniu
_i comoia sociale intr în aceast categorie. De exemplu, persuasiunea,
cerebral, pe care le-am cptat când am srit pe fereastra
camerei mele pentru c s-a produs un incendiu, la puin timp manipularea, conformarea _i obediena, despre care vom vorbi în
dup sosirea mea aici, s-au vindecat destul de bine acum. Am continuare, reprezint forme de influen social.
petrecut doar dou sptmâni în spital _i acum pot s vd
aproape normal _i mai am dureri de cap îngrozitoare doar o
dat pe zi. Din fericire, incendiul din cldire _i saltul meu de la
fereastr au fost observate de un lucrtor de la staia de benzin
Persuasiunea
din apropiere _i a fost cel care a chemat pompierii i ambulana.
El m-a vizitat de câteva ori la spital _i, cum n-aveam unde s Persuasiunea poate fi definit ca fiind procesul ,de formare, întrire sau
locuiesc din cauz c arsese cmínul studenesc, a fost destul de schimbare a opiniilor, atitudinilor _i comportamentelor unei persoane
amabil sã m imvite s locuiese în apartamentul lui. De fapt,
este o camer la subsol, dar a fost drgu din partea lui. Este un con_tiente c se urm re_te acest lucru, rezultat în urma expunerii la
baiatgrozav, îndrgostit unul de altul _i plnuim s ne
ne-am mesaje transmise cu seopul de a forma, întri sau schimba opinile,
casátorim. Inc n-am
stabilit data, dar cu siguran va fi înainte
s se vad c sunt gravid. Da, mam _i tat sunt gravid. ^tiu
atitudinile sau comportamentele ei, implicând o reorganizare cognitiv _i
emotional la nivelul receptorului ca efect al procesrii mesajelor" (Jderu,
cât de mult v dorii s fiti bunici _i _tiu c vei întâmpina cu
bucurie copilul _i-i vei acorda aceea_i dragoste, devotament _i
grija delicat pe care mi le-ai oferit _i mie pe când eram copil. 2003, 257). Un element cheie, am putea spune, al acestei definiii este
acela c pune accentul pe faptul c persoana asupra creia se exercit
Motivul pentru care am întârziat cstoria este acela c
acest tip de influen este con_tient c în urma expunerii la mesaje se
prietenul meu are o infecie minoreu care ne împiedic s trecem
testele de sânge pre-maritale _i n-an avut grijä _i
infecia de la el.
am luat urm re_te atât satisfacerea nevoilor celui care persuadeaz , cât _i ale
celui persuadat [.." (Jderu, 2003, 257). O definiie mai general propune
Acum c v-am spus toate astea, vreau s v spun c n-a
fost niciun incendiu în cmin, n-am avut nicio comoie Jean-Noël Kapferer (1978/2002, 78): persuasiunea este modificarea
cerebral _i nicio fractur de craniu, n-am fost internat în
 MANIPULARE,
89
PERSUASIUNE,

DESPRE
SOCIAL .
INFLUENTA
cONFORMARE I OBEDIEN acest aspect voi
(despre
celebrit ilor
88 utilizarea
ITRODUCTTNE
ZECE TEME asemenea,

publicitate. De
PsIHOSOCIOLOGIE.

i punctul de vedere al
In sensul 9). dar
prin expunerea la mesaje". discuta în capitolul considerente,

atitudinilor_i a comportamentelor aceste

W. Simons (20o1, 7).
Un foarte bun exemplu Având în vedere Herbert
înseamn a convinge. University, de zi cu zi:
cel mai larg, a persuada este acela ca, prin de la Temple persuasiunii
in viaa
comerciale. Scopul productorilor este rolul
profesorului influenteze
sunt reclamele încercând mai bine
care
destinat s
bunurile _i servicile putem întelege _i
uman

intermediul reclamelor, s î_i

promoveze
necesitatea este
comunicarea

difer de alte forme de

consumatorii de calitatea, utilitatea _i 1)
persuasiunea
altora, 2)
persuasiunea
material
s ii conving dorinelor _i ac iunile nici pe
stimularea

vin întotdeauna în întâmpinarea ra ionamentele

nici pe coerci ie,
produselor lor. Astfel, ace_tia Indiferent de bazeaz anumite aciuni _i
acela de a le satisface nevoile.
se
influen are: nu performeze
consumatorilor, scopul fiind bine influen ate s
(conformare), nici
acestea se încadreaz
într-un target persoanele n o r m e i de grup
natura produselor promovate,
pentru ca
2012, 161). Fr
respectarea
lucru cu u_urin având este a
(apud Chelcea,
acest nu
conturat. Fiecare dintre
noi putem constata 3) persuasiunea autoritate (obedien )"
de exemplu în de Michael Watkins
la care suntem expu_i zilnic, supunere fa Herbert W. Simons,
in vedere mesajele persuasive vederea este perspectiva lui reprezint o parte
care nu poate fi trecut
cu de
se îndeprta persuada
media. O concluzie interesant _i ,trebuie s c ,eforturile de a
american de prere liderii nu trebuie
revista Advertising Age. Zilnic, (2001, 135) este
un negociatorilor,
ceea ce r e m a r c a Asemenea
De la sociale.
unui num r de peste 5.000 de mesaje persuasive. omniprezent a vieii când s permit
s fie persuada i,
fac fa' Internet sau în ziare cum s persuadeze, ci _i
difuzate la televizor, la radio, pe doar s _tie
spoturile publicitate din când s opun
rezisten persuad rii".
produselor, revistele de promovare precum _i probabil, cel mai
bine modul în
_i reviste, ambalajele formele artistice ori Teoria modelul care explic,
,la toate sau
cel avansat de Carl I. Hovland,
Irving
supermarketuri _i hipermarketuri autostrzi, [...] persuasiunea este
stradale sau de pe care functioneaz C o m m u n i c a t i o n and
nonartistice, panourile publicitare lucrarea
de produse" (Larson, 2001/2003, 19), L. Janis _i Harold
H. Kelley (1953) în
tricourile imprimate cu denumiri punctul de plecare pentru
multe
acesta reprezint
urmäresc pas cu pas. Persuasion. De altfel,
mesajele persuasive ne ar ta _i Jean-Noël Kapferer
(1978/2002).
integrantåa
Inc din antichitate, mesajele persuasive erau parte Cicero sau altele care au urmat, dup cum
Prima este reprezentat de
discursurilor teoreticienilor _i
oratorilor precum Aristotel, Modelul este compus din _ase etape.
c persuasiunea aduce în discuie la mesaje. A doua aduce în discuie atenia
Quintilian. De pildä, primul
considera expunerea individului
argumentul logic (logos). intermediul stimulilor. A treia
credibilitatea sursei (ethos), emoia (pathos) _i acordat mesajului care se prin
face
s reflecte o combinaie a
lor. Al doilea mesajului sau a mesajelor. Acceptarea
Nu în cele din urm, putea chiar descrie modalitatea de întelegere a
când cel cea de-a patra etap. A
punea accentul pe partea
argumentativ, stil i memorare, pe sau respingerea a ceea ce transmite mesajul este
de o
,trebuie s fie un om cincea etap este cea în care se discut ,persistena
schimb rii": contextul
de-al trelea considera c agentul persuasiv
oratoric" (Larson, 2001/2003, 26). în care se produc schimbrile atitudinale, precum _i cât de mult
dureaz
calitate cel puin egal cu talentul lui
aristotelic a

Perspectiva lui Aristotel (cunoscut drept teoria acestea. In fine, a _asea etap este reprezentat de aciune _i face referire
cele trei concepte enunate mai la comportamentul adoptat de individ atunci când este decis s
persuasiunii Chelcea, 2012), axat pe
-

în explicarea modului în
devreme, este poate cea mai întâlnit perspectiv desfa_oare o anumit activitate, inclusiv de achiziionare a unui produs
s influeneze comportamentul
care agentii persuasivi încearc (apud Kapferer, 1978/2002, 47-48).
consumatorilor. Dar nu este singura. Teoria reflexului condiionat sau in publicitate sunt întâlnite o serie de modele de analiz a
utilizate în mod frecvent în
apelul la umor ori la raiune sunt strategii reclamelor care au la baz actul persuasiv. Voi aminti o parte dintre ele in
 INFLUENA SOCIAL. DESPRE PERSUASTUNE, MANIPULARE, 91
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTIVE 90 CONFORMARE T OBEDIEN

cele ce urmeaz fr false sau care induc în eroare sau exagerri

a intra în foarte multe detalii deoarece le-am analizat mass-media: ,1) afirmaii
pe larg într-o alt lucrare (Rujoiu, 2012): 1) modelul S.M.C.R. al vizuale ori verbale; 2) declaraii care nu reflect libertatea de alegere a
persuasiunii pus în valoare de speciali_tii în comunicare, Claude Elwood indivizilor implicai; 3) afirmaii legate de preturi care induc în eroare;
Shannon _i Warren Weaver (1949). în conceptia celor doi, 4) comparaii care discrediteaz pe nedrept un produs ori un serviciu
procesul
Comunicaional aduce în discuie urmtoarele elemente: sursa, concurent; 5) afirmatii insuficient probate sau care denatureaz sensul
reprezentat de agentul persuasiv, mesajul, canalul _i receptorul sau adevärat ori posibilitatea punerii în practic a declaraiilor fcute de o
pacientul" persuadat; 2) modelul autoritate profesional sau _tiinific; 6) afirmaii, sugestii sau
persuasiv conceput de Hugh Rank
(1976) exemplific foarte bine strategile reprezentri grafice care ultragiaz buna-cuviin public ori segmente
agenilor persuasivi ,pentru a-i
atinge obiectivele". Ace_tia ,ori intensific anumite caracteristici ale minoritare ale populaiei" (Johannesen, 2001/2003, 60). Având în vedere
produsului, candidatului sau ideologiei, ori minimalizeaz anumite aspectele enunate, putem mai u_or s întelegem de ce, la televizor ori în
aspecte. Adesea le practic pe ambele. Asemenea unor magicieni, ei caut presa scris, nu vedem spoturi publicitare sau reclame (ad print-uri) care
sã distrag
atenia de la unele lucruri, îndreptând-o ctre altele s înfi_eze produse prezentate comparativ, într-o form explicit, sau
pentru a produce iluzia" (Larson, 2001/2003, 32); 3) Modelele AIDA parodii care, pe internet, pot fi gsite doar la distan de un click. Nu
(atenie-interes-dorin-aciune), Dagmar/ACCA (atenie-intelegere- trebuie uitat îns _i ceea ce Harold Wiliams (1974, 285-288) concluziona
convingere-aciune), Adoptare (con_tiin-interes-evauare-incercare- cu privire la ,etica" _i ,legalitatea" reclamei: ,ceea ce este legal nu este
adoptare) _i Lavidge/Steiner (notorietate-cunoa_tere-apreciere-preferin- sinonim cu ceea ce este etic, iar în aceea_i situaie se afl _i ceea ce este
convingere-cumprare) (Lavidge _i Steiner, 1961) sunt explicate prin legal fa de ceea ce este cinstit. Avem tendina de a recurge la legalitate
intermediul celor trei tipuri de elemente componente ale atitudinilor: ca la un fir ro_u conduc tor. Aceasta se întâmpl frecvent atunci
cognitivä, afectivä, conativ (Jouve, 20oo/2005, 116). Alte modele insist când simtim nevoia de a cere consimmântul oamenilor legii pentru
pe ceea ce Michèle Jouve nume_te ,discurs publicitar": implicarea orice actiune întreprins, ei hot ånd dac este adecvat sau nu"
minimal, adeziunea confirmat, învarea atribuit, impulsul infantil i (apud Johannesen, 2001/2003, 60).
promotia (idem, 117). Unele dintre modelele prezentate i_i au originea în
studiile _i cercetrile unor speciali_ti în marketing _i publicitate preeum
Daniel Starch (1883-1979) sau Russell H. Colley (1961) cu lucrarea Manipularea
Defining Advertising Goals for Measured Advertising Results (vezi
modelul DAGMAR). De pild, modelul AIDA, în accepiunea general, se Manipularea (cu referire la manipularea comportamental) reprezint
axeaz pe atentie-interes-dorin-aciune. În conceptia lui Daniel Starch procesul de influenare a ,subiecilor umani (indivizi, grupuri, mulimi
eficienta unei reclame se bazeaz pe identificare a fi väzut (seen) umane) în vederea realizrii unor aciuni în discordan cu proprile
citit (read) - erezut (believed) - amintit (remembered)-_i pe ac iune scopuri, fr ca ace_tia - subiect ii umani s con_tientizeze discrepan a

(acted upon) (Jethwaney _i Jain, 2006/2010). dintre proprile scopuri _i scopurile îndepårtate ale celor care i
Trebuie spus c exist o serie de standarde etice privind influenteaz" (Chelcea, 1994, 136). Cristian Ciuperc (2003, 219) propune
reclamele comerciale. De exemplu, potrivit Codului Etic al Asociaiei urmtoarea definiie: Manipularea este ,influenarea indivizilor în
Americane a Agentilor de Publicitate (1990), reclamele care conin vederea obtineri unor atitudini sau comportamente dorite, fr ca ace_tia
urmtoarele caracteristici nu trebuie s fac obiectul promovrii în s con_tientizeze inteniile manipulatorului". Ambele definiii descriu
 MANIPULARE,
95
PERSUASIUNE,

DESPRE
SOCIALA.
INFLUEN A
cONFORMARE I OBEDIEN
cerin ei s scad pân
nivelul

92 gradual,
mai apoi, ,aceast procedurä
ZECE TEME
ITRODUCTTVE
foarte mare, ca Altfel spus,
de la început.
PsIHOSOCrOLOGIE. solicitare (Boncu.
s-a
urm rit de negociere"
intenii de fapt î n t r - u n proces
care sunt adev ratele la c e e a ce s - a r afla Cialdini et al.
posíbilitäii indivizilor de a cunoa_te
impresia c de Robert B.
lipsa folosesc acest tip de influen
social . Interesant
îi creeaz tintei prima
dat
relativ scurt",
subliniat pentru cereri ,este
sau scopuri ale celor care de situaie, de a manipula, fie au 379), lucru dintrecele dou
care se afl într-o astfel
2002,
de timp p r o c e d u r a poate
funciona
este c cei lor este ,nativ"
intervalul
aceast ,capacitate" a (1975). Dac de mare", Cel care
s fac acest lucru, fie este exagerat
de exemplu.
invat cum
anterior (Ciuperc, solicitare ,nu apartament,
remarca autorul
citat iar prima unui
(machiavelism), dup cum
213).
Vânzarea
ob in în ideea de a lása
dedicat manipul ri, sunt
(Chelcea, 2013, tixat s
literatura de specialitate decât _i-a mân
i darea de
In mai mare a
2003, 219). utilizate sunt ,Piciorul în u_", vinde pune un pret dorin a
tehnici. Cele mai des In funcie de
discutate o serie de negocieri. s lase din pret
,Piciorul în gur". Le voi loc unei posibile de cât
este dispus
U_a în fa", Mingea la joasä înälime" _i cump r tor,
dar _i
Mai ales în politic ,
se poate
eventualului
în cele ce urmeaz . tranzac ia.
prezenta, pe scurt, într-o perfecteaz
sau nu
Boncu (2002, 378)
,Piciorul în u_" se identific, vânz torul, se tehnic . tefan
In psihosociologie, tehnica Scot C. func ioneaz
aceast
obtin acceptul
de Jonathan L. Freedman _i så
cum se
observa
cu studiul publicat bine acest a s p e c t : c a
mare msur, mult destul de se anun o
Boncu (2002, 357), cu exemplifica benzinei cu 20%,
cum sublinia ^tefan pretului
Fraser (1966), de_i, a_a la aceast la cre_terea
Greene, 1965) se fac referine populaiei cu privire protesteaz , s e
revine _i se procedeaz
mai devreme (Schein, 1958; foarte Dup ce lumea
pe un principiu majorare de 50%. In felul acesta, dup
ce a
social . Tehnica se bazeaz
tehnic de influen existe inten ionat de la început.
s o
faz cerina este mic pentru ca,
ulterior, la o majorare de 20%, unei scumpiri
catastrofale, popula ia
simplu: intr-o prima de duh, ,Dai un cu amenin area
alte cuvinte, potrivit zicalei pline fost confruntat însemnat ".
oricum foarte
cerint mai mare. Cu Jonathan L. Freedman cre_tere a preului
care este
mâna". In experimentul lor,
o
se ia toat
accept u_or este la fel de întâlnit
ca
deget _i ti urm toarele: Tehnica Mingea la joas
înlime"
au constatat anumit
_i Scot C. Fraser (1966) c are o
celelalte enun ate mai devreme, cu men iunea
mai întäi unei cereri
mici au acceptat adev ratelor costuri ale actiunii abia dup ce
subiec ii care au dat curs
de 52,8%. Diferena
este particularitate: identificarea Tot în vânz ri se
s dea curs
i cereri mari in proporie
c ruia i a fost obtinut încuviinarea subiectilor de a o desfá_ura.
absolut sermnificativ în raport
cu grupul experimental dup cum sublinia
complezena subiecilor
din tehnica ,Mingii la joas înlime"
S-a înaintat doar a
doua c e r e r e poate vedea la lucru
fost de 22,2%." Totodat,
un
vânz torii sunt foarte bine instruii
acest grup fa de c e r e r e a mare a
fost acela c ,singur Robert B. Cialdini (1993). De obicei,
identifñcat a
Ins abia destul de târziu
alt aspect important de
familiarizarea cu sursa influen n u este suficient pentru a în a-_i atrage clienii cu fel _i fel de oferte.
la a doua cerere acestora. De exemplu,
amplifica semniícativ
nivelul complezenei
In ace_tia din urm constat ce se mai afl în spatele
"familiarizare, complezena
27,8%).
a fost de
numai la pret, dar i
(in conditia da acordul pentru îndeplinirea primei
cereri, dar a cumprarea unei ma_ini necesit o atenie sporit nu
stär_it, a-i
probabilitatea complezentei
la cererea la faciliti. Vânztorii prezint produsul în termeni foarte atractivi _i
nu o îndeplini spore_te ca atunci când prima cerere acordul celui interesat.
a doua, nu îns atât de spectaculos insist pe pretul irezistibil cutând s obin
efectiv (33.3% dintre subiectii aparinänd
este îndeplinit
(Boncu, 2002, Ulterior, la completarea actelor, cumprtorul este atenionat c exist i
numai acord' s-au ar tat complezeni)"
grupului
358). alte faciliti cu care este ,înzestrat" ma_ina, dar acestea nu au tost
sursei sunt
incluse in pretul iniial. Chiar _i cu preul modificat, multi cumprtor1
Se pare c angajamentul implicrii fintei _i expectana aflati într-o astfel de situaie achiziioneaz produsul (Boncu, 2002).
se
elementele care explic cel mai bine aceast tehnic . La polul opus,
Potrivit acesteia, de la început se face o
situeaz tehnica ,U_a în fa".
 INFLUENA soCTALA. DESPRE PERSUASIUNE, MANIPULARE, 95
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTE 94 cONFORMARE I OBEDIEN

In fine, tehnica .Piciorul în gur" a fost elaborat _i explicat etalonul menionat pe cel de-al doilea carton. Participanii la experiment
foarte bine de ctre Daniel Howard trebuiau s ,identifice" care dintre cele trei bare de pe primul carton are
(1990). Procedura în sine face apel la
starea de spirit, la aceea_i lungime _i grosime cu bara de pe celälalt carton. Au existat doua
dispoziia tintei. Specialistul amintit subliniaz
urmtoarele: ,înainte de a-i cere cuiva o
donaie, întrebati-l mai întâi cum situaii: una de control _i una experimental . In prima, participanii (37 la
se simte. Dup ce v simte bine _i dup ce dumneavoastr ii
spune c se numr) erau supu_i acestui test individual, rspunsurile gre_ite nefiind
spuneti c v bucurai c el (sau ea) se simte bine, va fi mai înclinat s decât dou în momentul în care S-a comparat bara etalon cu celelalte trei.
ajute pe cineva care eventual nu se simte bine". Sub form de grup situaia a fost cu totul alta. Printre membrii grupului
Totodat, atribuirea
acestei denumirii de (intre 7 _i 9 persoane) erau infiltrai _i colaboratori ai experimentatorului
.picior în gur" se datoreaz faptului c ,natura
informaiei pe care indivizii o furnizeaz în mod liber despre ei, chiar care erau instruii s dea un r spuns gre_it atunci când î_i exprimau în
dac fr s-_i dea seama, ii poate pune în situaia de a se conforma unei grup punctul de vedere pentru a fi evaluat. Prin urmare, .aproximativ
cereri caritabile pe care altfel n-ar fi 75% dintre subiecii naivi se conformau cel puin o dat evalurii gre_ite a
acceptat-o"
(Howard, 1990, 1185,
1186, apud Boncu, 2002, 409-410). grupului (în experiment s-au prezentat succesiv 12 perechi de stimuli).
Rata conform rii a fost de aproape 32%. Dar a fost suficient ca doar unul
Conformism _i nonconformism dintre cei _ase subieci complici s formuleze cu voce tare un rspuns
corect pentru ca proporia conformrii s scad la _ase la sut. S-a pus
Prin conformare poate înelege acel ,comportament desfä_urat cu
se astfel problema dac absenta unanimitii grupului diminueaz influenta
intentia îndeplinirii expectanelor normative ale grupului a_a cum sunt acestuia" (Chelcea, 2013, 206). Astfel, putem pleca de la ideea c indivizii
ele percepute de individ" (Hollander Willis, se conformeaz fie în urma exercitrii unei infuene informaionale (când
_i 1967, 64). Cel care a studiat
indeaproape fenomenul conformrii a fost psihosociologul american exist ambiguitate _i incertitudine in grupuri, informaiile vin din
Asch (1907-1996). Cu anumite surse), fie în urma exercitrii unei influene normative (normele
Solomon
University _i mai multe activiti
un doctorat obtinut în 1932 la Columbia
de cercetare _i predare la instituii de de grup _i o anumit presiune social pot infuena comportamentul
invämânt _i de cercetare de prestigiu precum Brooklyn College, New indivizilor atunci când ambiguitatea este sczut), dup cum remarcau
M. Deutsch _i H.B. Gerard (1955) (apud Malim, 1989/2003, 247). De
School for Social Research, Swarthmore College, Solomon Asch a contribuit
semnificativ la intelegerea modului în care functioneaz conformarea în asemenea, putem identifica doutipuri de conformare, public _i privat,
ca exemplificare a
grupuri. De_i numrul publicaiilor sale nu a fost unul foarte mare (35 de influenei ori conformrii normative. Complezena sau
articole _i o carte), calitatea lor este mult mai important, dup cum complianta, concepte utilizate inter_anjabil, descriu foarte bine acest tip
de
subliniau H. Gleitman et al. (1997) (apud Boncu, 2002, 127). conformare i anume, ,conformarea de suprafat, fâr a se schimba
O cercetare de referin în literatura de specialitate international convingerile profunde" (Chelcea, 2013, 207). S lum urmtorul exemplu.
In viaa de zi cu zi, suntem adeptii unei tinute sport, blugi,
rmâne experimentul de laborator condus de Solomon Asch, în care tricou/geac i
participantilor la studiu li se spunea, de fapt, c li ,se verific" acuitatea înclri adecvate precum teni_i sau adida_i. îns suntem invitai la o cin
într-un restaurant unde eticheta localului spune c trebuie s purtm
vizual (Chelcea, 2013, 206). Mai precis, situaia experimental a constat
in a prezenta subiecilor (123 de studeni) dou cartoane pe care se aflau
obligatoriu sacou dac nu costum. Chiar dac nu suntem de acord cu
acest lueru, pentru a putea intra în local ne conform m acestei norme.
desenate, pe primul trei linii verticale A, B, c diferite ca lungime, iar pe
cel de al doilea, o alta, considerat a fi un etalon (idem, 206). Dintre cele Comportamentul nostru nu a condus, în plan privat, la schimbarea
trei bare de pe primul carton, una era identic, în lungime _i grosime, cu
 MANIPULARE,
91
PERSUASIUNE,

SOCIAL . DESPRE
INFLUEN A
CONPORMARE I OBEDIEN
96
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE

lui Robert B. Obedienta

propriilor convingeri. adäugm aici _i perspectiva
Mai
privind cele _ase principii obedien a poate fi definit ca
Cialdini _i Vladas Griskevicius (2010, 385) Chelcea (2013, 208),
conformare datorit tendinelor Potrivit lui Septimiu sub presiune
direct _i explicit a
psihologice" care ,implic presiunea spre comportamental
favoare ori un serviciu, b) a fi
consistent cu find ,schimbarea c u autoritate)".
o persoan
de: a) a întoarce un cadou, o similari cu calitative' (de exemplu,
a te comporta
asemenea altora unei 'majoriti manifest obediena _i mai
angajamentele anterioare, c) modul în care se
celor pe care îi cuno_ti sau placi, e) Analizând îndeaproape
a te
Stanley Milgram
tine, d) a te adapta cererilor
american
psihosociologul
legitime _i ) a profita de ales mecanismele acesteia, unele elemente
conforma directivelor unei autoriti ideea conform c reia pot fi trasate
acestea fiind limitate ori puin disponibile". (1933-1984) accentua cu cel al conform rii.
oportuniti amintit prin compara ie
conformismul, dar
nonconformismul? distinctive ale fenomenului
Am v zut în ceea ce const
Ella Eischi-Ciuperc (2003, 239),
fiec ruia dintre noi s utilizeze acest concept. Citându-l pe Stanley Milgram,
dat i intâmplat între indivizi cu
,a) conformarea regleaz relaiile
Nu o s-a

adev rat Se spune adesea c o persoan

ce inseamn ? sumariza urm toarele:
Dar _tim obedientei presupune interaciunea
oare cu

nonconformist este impotriva regulilor sau c, pur _i simplu,

se conduce status egal în grup, în timp ce apariia
sine. Alteori ierarhice diferite; b) conformarea implic
consider afî necesar ori relevant pentru între indivizi aflai pe pozii
numai dup ceea ce
de explicitare a ordinelor este diferit:
_i reguli, imitaia, iar obediena nu; c) gradul
anumite norme cu
c comport
se într-un anumit fel, înc lcând
In opinia lui R.H. Willis (1965, 378) conformarea apare ca rspuns la unele cerinte tacite, subînelese pentru
scopul de a ie_i în eviden.
faciliteze necesit comenzi clare _i
nonconformismul reprezint comportamentul destinat s membrii grupului, în timp ce obediena
atingerea altor scopuri decât acela de îndeplini
a expectanele normative explicite; d) cei care se conformeaz nu consider comportamentul
lor un

percepute ale grupului" (apud Boncu, 2002,

126). Mai mult decât atât, se act impus, în timp ce obedientii î_i explic conduita prin referine
anticonformism _i
RH. Willis (1965), despre explicite la autoritate _i inexistena posibilitji de alegere". Nu în ultimul
poate vorbi, în conceptia lui Plecând de
forme de nonconformism.
despre independen ca fiind dou
rând, trebuie spus c, a_a cum remarca însu_i Stanley Milgram, individul
autorului menionat anterior, ^tefan Boncu (2002, 126) obedient este caracterizat de o ,stare agentic", influenta autoritii în
la conceptia
accentuând ideea conform c reia individul
nuanteaz aceast discuie cazul acestuia find total, fr drept de apel. Altfel spus, dac individul
nonconformist". De ce? Pentru c
independent este ,adevratul conformist îsi asum responsabilitatea propriului comportament,
,anticonformistul se opune activ normelor de grup, fcând individul obedient invoc ordinele autorittii. Experimentul realizat la
exact contrariul a ceea ce ele prescriu. . felul acesta, grupul Universitatea Yale, devenit de acum celebru, unde subiectii (care în toate
devine un grup de referin negativ. Nonconformismu situaiile experimentale se aflau în rolul de examinatori) administrau
de
anticonformistului este unul ostil, subiectul fiind animat
dorinta de a adânci conflictul dintre el _i grup. Paradoxal, socuri electrice" unor ,complici ai experimentatorului
ace_tia fiind
norma de
comportamentul anticonformistului tine cont de special instruii sdea rspunsuri gre_ite (îin jur de 3o de
grup, putänd f+ prezis cu precizie pe baza acesteia. Dependen a ori)" (Chelcea,
2013, 209) _i s aib anumite
negativ este _i ea o form de dependen. A fi anticonformist reacii (în funcie de intensitatea _ocului
inseamn a nu fi conformist, dar a fi dependent. Pe de alt administrat, trebuiau ,s geam u_or, s strige de durere, s
parte, trebuie s vedem independentul ca pe adev ratul a fi
strige pentru
eliberai, s urle dè durere, s implore pentru ca
oprit, s urle îngrozitor, ca în situaia în care experimentul in
nonconformist. Asumându-_i toate consecinele, el respinge så fie
de gnup dup ce a examinat întemeierea ei.
norma

Independena nu presupune ignorarea expectantelor normative intensitate 330 de volti s nu mai fac _ocurile dep_eau
ale grupului, ci subordonarea lor unor imperative evaluate de nimic)" (Chelcea, 2013, 209) atunci
subiect drept superioare" (Boncu, 2002, 126).

PSTHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE
cand erau
sancionaipentru rspunsurile date, este lmuritor în acest
Pe
Sens. Scurt, ,sarcina de învare consta din memorarea, dup o singur
lectur, a unei liste de 40 de perechi de cuvinte (de exemplu, cer-albastru,
-plácut, ra-sålbatic etc.). Apoi se citeau cuvintele: cer, zi, ra,
$.a.m.d., iar subiecii trebuiau s completeze: albastru, pläácut, sälbatic
etc. In cazul în care
gre_eau, ei trebuiau s
suporte sanctiune
o sub forma
unui _oc electric administrat prin apsarea unui buton al
aparatului
generator de electricitate" (Chelcea, 2013, 20o9).
Socurile electrice erau
aplicate gradual, de la cea mai mic intensitate, pân la cea mai mare,
cand räspunsurile erau gre_ite. În prealabil, generatorul electric a fost
testat chiar de
subiecti, socul electric la care au fost supu_i fiünd de 45 de
volti. Este lesne de inteles faptul c de_i pe generatorul electric utilizat în
experiment erau inscripionate mai multe valori, puterea sa era una foarte
slaba incât s nu afecteze säntatea celor care trebuiau s le
suporte i c
examinatorii", ,cei de
la butoane", nu _tiau acest lucru. Pe parcursul
desfã_urärii experimentului, multi dintre cei care aplicau aceste socuri
au fost impresionai
electrice de gemetele _i strigtele celor din camera
aläturat unde se aflau complicii celui care conducea experimentul.
Astfel,
,Rezultatele experimentului au contrazis previziunea
speciali_tilor care erau convin_i c subiecii de experiment nu
vor da ascultare ordinului de a administra _ocuri letale. In
condiiile experimentului, 25 la sut dintre subiecti au
administrat _ocuri de 450 de volti, 65 la sut au aplicat _oeuri
electrice periculoase L.) Experimentul acesta a artat
tendinta de supunere fa de autoritate, dar i faptul c între
atitudine _i comportament exist o ruptur. Auzind strigtele
de durere, multi dintre subiectii de experiment încercau s se
opun ordinului de sporire a intensitii _ocurilor electrice.
Se supuneau îns atunci când experimentatoru intervenea
autoritar: "Continuai, v rog!'; "Experimentul cere s
continuai!'; 'Este absolut necesar s continuail'; 'Nu avei de
ales, trebuie s continuai!'. i subiecii de experiment
continuau... Ei treceau într-o 'stare agentic, se considerau
doar ageni ai unei voine care îi dep_e_te (întocmai ca muli
care au executat ordinele lui Hitler)" (Chelcea,
ofiteri nazi_ti
2013, 209-210).
INFLUENA SOCIAL. DEsPRE PERSUASIUNE, MANIPULARE, 99
98 CONFORMARE I OBEDIEN
Cât de mult pot influena contextul sau o anumit situaie
comportamentul unui individ, fie c vorbim de un experiment de
laborator sau de mediul natural în care acesta se afl? De ce, în anumite
situatii, ,oamenii buni se transform în oameni ri?" Primul care a dorit
s rspund la aceast întrebare a fost psihosociologul american de
origineitalian (sicilian) Philip George Zimbardo (n. 23 martie 1933). În
cariera sa, Philip George Zimbardo a seris mai multe luerri de
specialitate _i a realizat o serie de studi, cercetri i experimente (peste
300 de publicaii _tiinifice) care sunt astäzi, multe dintre ele,
emblematice în psihosociologie. Mai mult, a analizat _i conceput noi
modaliti de a întelege _i nva psihologia i psihologia social. Märturie
st filmul format din 26 de episoade, Discovering Psychology, cunoscut
peste tot în lume _i al crui creator este. Având în vedere cele dou
intrebri formulate mai devreme, dar _i prezentul context, în continuare
voi face referire la binecunoscutul experiment ,identificat" în literatura de
specialitate ca fiind ,Experimentul falsei închisori" sau ,Experimentul
Stanford".
De-a lungul timpului, în Statele Unite _i peste tot în lume,
climatul din penitenciare a atras atenia opiniei publice prin
intermediul mass-media atunci când aceasta a fcut dezväluiri despre
comportamentul inuman la care erau supu_i deinuii. Deficienele de
ordin organizatorie, comportamentul încarcerailor, dar _i al gardienilor
ori spaiul limitat, condiiile stricte _i lipsa intimitii pot fi considerai,
dup cum problematizau psihologii americani Hans Bysenck _i Michael
Eysenck (1981/1998, 46), posibili factori, dar nu în totalitate
ráspunztori pentru violenele din penitenciare. Ins cine putea _ti cu
precizie care sunt factorii care determin cu adevrat violena din
închisori sau dezumanizarea? Acest din urm aspect a reprezentat i
subiectul de studiu al experimentului imaginat _i realizat de Philip George
Zimbardo _i de colegii si de la Universitatea Stanford, Craig Haney,
Curtis Banks _i David Jaffe, ace_tia din urm masteranzi. Totul a început
într-o duminicfrumoas de august în anul 1971 în ora_ul Palo Alto din
California. Studenilor participani la studiu (zece ,deinui" _i unsprezece
din punct de vedere
Mgardieni" de sex masculin, atent selectai _i evaluai
 101
MANIPULARE,

PERSUASIUNE,

DESPRE
SOCIALA,
INFLUEN A
CONFORMARE I OBEDIEN
specifice pe care le
obiectele

100
îmbr c mintea i închisorii a adunat
la dispozi ie ,directorul
ZECE TEME
INTRODUCTITvE
le-au fost puse Totodat ,
baz privitoare la
reguli de
PsIHOSOCIOLOGIE.
penitenciar.
li s-a spus c utiliza în
trebuie s
de peste 75 de studeni)
puteau _aisprezece
dintr-un num r le-a expus
vreo
c de inu ii
de zi cu zi din detinutii _i a-i informa
fizic _i psihologic
este despre viaa _i atmosfera începând prin corec ional _i încheind
Domnule ofier
dolari închisoare,
subiectul experimentului de 15 conduita în
c suma formula sanc iuni'."
1981/1998). Se pare sine
atrage dup
cu
inchisoare (Eysenck i Eysenck, cercetare în urma
se
adreseze gardienilor
mai
c a una cât
sus-men ionate
cei ale_i pentru la regulile
urmaus fie remunera i doreau s Nesupunerea a fost conceput
pe zi cu care al celor c a r e cu ,aceasta în
1,80 metri) _i
mare
a contribuit
la num rul închisoarea,
dat la ziar ce prive_te mici (2,7 pe
unui anun In ceea
trei celule e r a u la
Cele închisoare adev rat ,
participe la studiu. s cu putin . într-o
categorii: unii
urmau
în dou nepl cut Ca al
erau împrii câte trei detinu ti. u n director
Studentii selectai Acestora din urm li fiecare se gseau gardieni,
mai existau
ceilali pe cel al gardienilor. erau gratii _i,
pe lâng eliberarea
joace" rolul deinulor, scopul lor find
este interzis ,
ferestre comisie pentru
(Zimbardo), o

comunicat foarte clar c violenta fizic închisoare superintendent revendic rile _i

s-a de ordine în închisori, un
c ruia s e puteau expune
acel nivel rezonabil în faa
doar acela de .a menine privire comitet supun
acesteia' de_i meniuni cu condi ionat _i un
c zut de acord s se
eficient a au
necesar pentru
functionarea fuseser Toti participan ii
"deinuii' vor fi
spusese c
nu
trebuia implementat reclama iile. li
ciuda faptului c
aceast sarcin se
la modul în experimentului, în
care acordul drepturile
et al, 1973, 74-75). S-a obinut detali poate chiar hruii _i c unele dintre
detaliate în mod explicit" (Haney cu privire la realmente supravegheati,
ace_tia find informai 1981/1998, 47).
scris al tuturor participantilor, (Bysenck _i Eysenck,
(Zimbardo, 1973). In dotarea lor ar putea fi suspendate" experimental _i
de desf_urare a
experimentului documentarea privind designul
_i la modul ctu_ele _i cheile Trebuie spus c despre
fabricat din lemn, fluierul, Pe lâng literatura
intrau bastonul minuios f cut .
gardienilor
în care erau închi_i deinui.
Activitatea pe procedura în sine a fost rolul de
de la fiecare încpere (celul) ore pe zi, consultat, a existat _i
o persoan care a jucat
cadrul închisorii era de opt penitenciare care petrecuse dup
o desfa_urau în u n fost deinut
care gardienii care celula
deosebire de cei încarcera i pentru consilier" pentru acest experiment, s
lucrând în schimburi, spre cercet torii Odat pornit experimentul, n u a trebuit
devenise locuin permanent ". Pe lâng
observaiile zilnice, gratii nu mai puin de 16 ani. nici
în se întâmple lucruri pe care
video cu o camer ascuns
tot ceea ce se petrecea treac foarte mult timp pentru ca s
au inregistrat
audio _i cale aläturi de le imaginaser. Astfel, u n
obinute pe aceast mcar cei care au condus aceast cercetare nu _i
cadrul ,inchisori". Astfel, informaiile completate de
dar _i de chestionarele
experiment conceput s dureze dou sptmâni, dup nicio sptmân
insemn rile zilnice ale gardienilor,
terminarea experimentului au fost
de mare ajutor
nu a mai putut fi continuat. De ce? Inc din primele zile, în mod gradual,
participani dupä afi
(Haney et al, 1973). Pentru
au început s apar proteste _i greve ale deinuilor (unii deveniser
având în vedere complexitatea situaiei acte în
pasivi, apatici i deprimai de ceea ce li se întâmplä), gardienii aveau s
cu se
cei care urmau s
devin ,de inu i
cât mai autentic totul, cât era fixat
de dou sptmâni transforme în ni_te brute, considerând a fi normale controlul i puterea
regul", cel puin pentru perioad
o

de la locuintele lor
asemenea

perioada de desf_urare, au fost ridicai pe care le aveau la dispoziie. O parte dintre gardieni abuzau de aceast
cum altfel decât cu ma_inile poliiei
suspectilor _i infractorilor adevrai, urmat
putere devenind chiar sadici, dup cum remarca însu_i Philip Zimbardo.
Palo Alto. Mai departe, a fost
de la Departamentul de Poliie din Si mai interesant, încetul cu încetul, deinuii simeau c î_i pierd
examinare. Pentru a nu
procedura standard de identificare, amprentare _i la identitatea. De fapt, dup cum a subliniat unul dintre ace_tia (vezi
au fost legai
le face cunoscut adresa închisorii, studenii ,deinui" The Power of the Situation din seria Discovering Psychology de
ochi pe drum. Odat ajun_i la ,penitenciar" (închisoarea
era situat în episodul
Philip G. Zimbardo) ei deveniser ni_te numere. Erau numerele
subsolurile Universittii Stanford, de aici _i numele experimentului),
 INFLUENTA SOCIAL. DESPRE PERSUASIUNE, MANIPULARE, 105
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTVE 102 cONFORMARE I OBEDIEN

Inscriptionate pe hainele cu care erau îmbrcati. De cealalt parte, dac la Experimentul Stanford rmâne un reper în literatura de specialitate din
inceput unora dintre gardieni li se preau ridicole uniformele pe care domeniul _tiinelor socioumane _i nu numai.
trebuiau s le îmbrace
(pantaloni _i cm_i kaki), mai ales în faa
subiectilor detinui, ulterior lucrul acesta nu mai contase pentru ei, cänd
deja deveniser ni_te brute.
De_i se spune c nu este adevrat, prima poveste din partea de început a
Se pare c un rol
important în oprirea acestui experiment l-a avut acestui capitol, cea a ,Orbului de pe podul Brooklyn", iustreaz foarte
chiar logodnica lui Philip Zimbardo, Christina
Maslach, care, dorind s clar semnificaia pozitiv pe care o poate da o aciune într-un anumit
vad cum
decurge cercetarea, a coborât în subsolurile Universitii context. Altfel spus, dac în prima situaie nimie nu se întâmpla _i bnui
Stanford _i, constatând care este
situaia, ,a izbucnit în lacrimi _i a se läsau a_teptai, în cea de-a doua perspectiva trectorilor se schimb,
exclamat: 'Dar e îngrozitor ce le
facei bieilor ástora!" (apud Eysenck _i actiunea lor capt un sens pozitiv: u_urarea poverii acestui s rman orb"
Eysenck, 1981/1998, 48). Aceia_i autori din care am citat mai devreme
(Mucchielli, 2000/2002, 16). Autorul citat vorbe_te de manipularea
remarcau un lucru la care merit reflectat:
,cu tot sfär_itul su prematur,
emotilor celor care ddeau bani cer_etorului în cauz. Apelul la emoii
experimentul lui Zimbardo a demonstrat c situaiile de criz, urâte _i
intâlnit în cea de-a doua situaie ('Este primvar, iar eu nu pot s o väd'),
brutale, atát de frecvente în închisori, puteau surveni chiar între ceteni
în opinia mea, între_te con_tientizarea _i convingerea trectorilor cu
corecti care nu fceau altceva decât s joace rolurile de deinui _i de
privire la situaia grea _i la dificultile pe eare le intâmpin la tot pasul o
gardieni. Fenomenele de dezumanizare aprute în experimentul de la
persoan nevztoare. Interesant este c Alex Mucchielli nu acord
Stanford nu pot fi atribuite 'personalitilor deviante' ale participanilor.
atentie diferentelor existente între procesele de influen social. Pentru
Explicatia cea mai fireasc este c ambientul din penitenciar constituie
el, studiile despre influenare, persuasiune, propagand, manipulare etc.
cauza esential a comportamentului subiecilor. Dup cum a añrmat sunt unul _i acela_i lucru" (Mucchielli, 20oo/2002, 191). In fine, cea de-a
ZAmbardo însu_i, cercetareasa a relevat 'influena hotrâtoare a fortelor
sociale _i instituionale, care pot determina oameni de calitate s comit doua poveste ne trimite intr-un cu totul alt registru. Sharon le scrie
prinilor ei apelând la o modalitate de distorsionare a realitii,
fapte reprobabile" (idem, 49). Altfel spus, putem vorbi de acea ,putere a prezentându-le mai întâi o serie de fapte _i întâmplri prin care a trecut,
situatiei" prin intermediul creia, uneori, oameni buni se transformå în mult mai grave decât ni_te note foarte mici luate la dou
oameni ri. Problema aceasta este reluat _i nuanat de Philip G. discipline,
ascunzându-le adevrata situaie pân spre finalul scrisorii. Influenta
Zimbardo muli ani mai târziu, într-o lucrare care a devenit nu mai puin
exercitat cu scopul de a-i determina pe prinii ei s vad lucrurile din
celebr, ,Efectul Lucifer. De la experimentul concentraionar Stanford la
perspectiva potrivit" putem spune c prezint în mare
msurá
Abu Ghraib", din 2007 _i aprut un an mai târziu _i la noi la Editura caracteristicile manipulrii. Nu ne mai rmâne decât s ne întrebm care
Nemira. Mai trebuie adáugat faptul c, astzi, un experiment precum oel a fost reactia
realizat de Philip Zimbardo _i colaboratorii si în 1971 sau o replic a
prinilor lui Sharon în timp ce citeau _i când au ajuns la
finalul scrisorii venite din partea ficei lor ,jubitoare".
acestuia cu siguran nu ar fi posibil datorit standardelor _i conditiilor
foarte stricte impuse de comisiile de etic privind utilizarea subiecilor
umani _i necuvânt tori în cercetare. De_i au existat contestatari _i critici
la vremea respectiv (Banuazizi _i Mohavedi, 1975) care puneau la
indoial caracterul etic al cercetri, unele dintre acestea discutabile,
 105
MANTPULARE,

PERSUASTUNE,

DESPRE
SOCIAL .
INFLUENTA
CONFORMARE T OBEDIEN TA issues in the
Some _current Psychological

104 Willis,
R.H. (1967). n o n c o n f o r m i t y .

NTRODUCTIVE Hollander,
E.P. _i conformity
and
ZECE TEME of C o m m u n i c a t i o n
and
PSIHOSOCIOLOCIE.
psychology
Bulletin, 68, 62-76. (1953).
Kelley, H.H.
Janis, I.L. _i Y a l e University
Press.
Bibliografie C.I., P. Ilu (coord.).
Interpersonal dynamics
in a Hovland,
Persuasion.
New
Haven:
S. C h e lcea _i
In Editura
Mohavedi, S. (1975). American Persuasiune. Bucure_ti:
Banuazizi, A. _i analysis.
methodological G. (2003). (pp.
257-261).

simulated prison. A Jderu,

Enciclopedie
de
psihosociologie
Management.
Psychologist, 30, 2, 152-160. sociale. Ia_i:
Editura Polirom. Advertising
Economic . (2010).
$. (2002). Psihologia irnfuentei Duduciuc, L. Ivan _i S.
Chelcea.
J. _i Jain,
S. [2006]
Boncu, (2013). Influen a social . In A. 203-214). Jethwaney, Press.
ale persuasiuni.
Chelcea, S. interac iunilor
u m a n e (pp. Oxford University Perspectivele
etice
Psihologie social. Studiul Oxford:
(2003). responsabilitate
Bucure_ti: Editura Comunicare.ro.
vizuale. R.L. [2001] Receptare _i
Johannesen,
Despre reclamele Persuasiunea.
Psihosociologia publicit ii. In C.U. Larson.
Chelcea, S. (2012). Editura
Polirom.
_i rela ii publice.
(Pp. 42-78). Ia_i:
la_i: Editura Polirom. Publicitate
societate în tranzi ie. Bucure_ti: Comunicarea.
_i (2005).
Chelcea, S. (1994). Personalitate
Tehnic . M. E[2000]
Jouve,Ia_i: ditura Polirom. de influen are a
Societatea ^tiin i Influence. In R.F. Modul
(2010). Social
V. C ile persuasiunii.
Cialdini, R.B. _i Griskevicius,
Advanced Social Psychology. The Kapferer, J-N. [1978] (2002). media _i publicitate. Bucure_ti:
_i EJ. Finkel (Eds.). Oxford: Oxford University Press.
mass
Baumeister comportamentelor prin
State ofthe Science (pp. 385-417). Editura Comunicare.ro.
of
[1984] (2004). Psihologiapersuasiuniü. Totul despre for Predictive Measurement
Cialdini, RB. G. (1961). A Model
infiuen are.
BusinessTech.
Bucure_ti: Editura Lavidge, R. _i Steiner,
Effectiveness. Journal of Marketing,
October, 59-62.
Harper
Practice. New York: Advertising
Influence, Science and responsabilitate.
Cialdini, RB. (2004).
Larson, C.U. [2001] (2003). Persuasiunea. Receptare _i
Collins.
J., Wheeler, D., Darby, Ia_i: Editura Polirom.
Cialdini, RB, Vincent, J.E., Lewis, S.K., Catalan, social . Bucure_ti: Editura Tehnic .
concessions procedure for inducing Malim, T. [1989] (2003). Psihologie
B.L. (1975). Reciprocal
The door-in-the-face
technique. Journal of
Mucchielli, A. [20oo] (2002). Arta de a influen a. Analiza tehnicilor de
compliance:
Personality and Social Psychology, 31, 2, 308-315. manipulare. Ia_i: Editura Poliromn.
P. Ilut (coord.).
Ciuperc, C. (2003). Manipulare. In S. Chelcea _i Editura Rank, H. (1976). Teaching about publie persuasion. In D. Dieterich
(pp. 219-220). Bucure_ti:
Enciclopedie de psihosociologie (coord.). Teaching and doublespeak (pp. 3-19). Urbana, Ilinois:
Economic .
Studiul National Council of Teachers of English.
Duduciue, A., Ivan, _i Chelcea, S. (2013). Psihologie social .
L. Rujoiu, O. (2012). Psihosociologia emo ilor. Ce, când _i cum sim im.
umane. Bucure_ti: Editura Comunicare.ro.
interactiunilor Bucure_ti: Editura ASE.
In S. Chelcea _i P. Ilut (coord.).
Elinschi-Ciuperc, E.de(2003). Obedien. Russell, C.H. (1961). Defining Advertising Goals for Measured
Enciclopedie psihosociologie (pp. 239-240). Bucure_ti: Editura
Economic. Advertising Results. New York: Association of National
Eysenck, H. i Eysenck, M. [1981] (1998). Descifrarea comportamentului Advertisers.
uman.
Bucure_ti: Editura Teora. Schein, E.H. (1958). The Chinese indoctrination
Freedman, J.L. _i Fraser, S.C. (1966). Compliance without pressure: The of war: A study of attempted brainwashing.program for prisoners
în E. Maccoby,
foot-in-the-door technique. Journal of Personality and Social T.M. Newcomb _i E.L. Hartley (Eds.).
Psychology, 4, 2, 195-202.
Haney, C., Banks, W.c. _i Zimbardo, P.G. (1973). Interpersonal dynamics psychology
Shanon, C.E.
(pp. 311-334). New York: Holt. Readings in social
_i Weaver, w.
communication. Urbana: (1949).
in a simulated prison. International Journal of The
Penology, 1, 69-97.
Criminology and mathematical theory of
University of Illinois Press.
 PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTNE 106
ZAmbardo, P.G.

Nemira.
Limbardo, P.G.
[2007] (2008). Efectul Lucifer.
concentraionar
De la
experimentul
Stanford la Abu Ghraib. Bucure_ti:
(1973). On the ethics of intervention in
Editura 6
psychological human
research: With special reference to the Stanford
Prison Experiment.
Watkins, M. (2001). Cognition, 2, 243-256. GRUPUL, DECIZIA DE GRUP
Principles of Persuasion. Negociation Journal, April, I BRAINSTORMINGUL ÎN ORGANIZAII
115-137.

Datarea stiinific a conceptului de ,grup" i_i are originea în belle-arte

unde desemna mai multi indivizi, pictai sau sculptai, formând un
subiect (Neculau, 2003, 200). Aprând pentru prima dat în Italia, mai
apoi în Frana odat cu traducerea lucrrii lui Du Frasnay, De arta
graphica (1668), în literatur find utilizat de Molière în Poème du Val-
de-Grâce (1669), conceptul capt notorietate în secolul al XVII-lea,
fiind utilizat în mai multe limbi de circulaie internaional, cum ar fi
engleza _i germana (Anzieu _i Martin, 1968/199o, 17).

Grupul. Tipuri de grupuri

_i funetiile acestora ROMANA
CORABIANEBUNILOR
Analizele _i cercetrile privind FCHIPAJULJOACA BARBU
grupurile sociale putem spune c
S-au concretizat sub auspiciile
psihosociologiei aplicate. În acest
context, apar primele cercetri
ale psihologului german Hugo
Münsterberg (1863-1916) privind
luarea deciziei în curile de
judecat. Lucrarea care a
încununat întreaga sa activitate
din domeniul psihosociologiei
aplicate a fost cea aprut în 1914,
andrei jos
 109
BRAINSTORMINGUL

DE GRUP I
GRUPUL, DECIZIA
ÎN ORGANIZA TI membrilor
108 respectiv
diversitatea
similaritatea, aspecte,
PsIHOSOCoLOGIE.
ZECE TEME
INTRODUCTTVE

grupului:
m rimea _i în
considerare
aceste
Luând
se stinge din via.
185). echipele de
cudoi ani înainte de a (Chelcea, 2006/201o, (familia, grupurle de prieteni,
General and Applied
Psychology, privind primare unei faculti),
r mas celebru datorit experimentelor distingem: grupurile unui liceu, studen ii
a secundare (elevii grupurile de
Elton Mayo (1880-195o) dar _i a relaiilor
de lucru, leadership-ului, lucru), grupurile cu care
n e identific m),
climatului în (grupurile
din Philadelphia, dar _i
Constantin
imbunttirea
intr-o filatur grupurile de apartenen dorim s
facem parte).
interpersonale, desf _urate atelierele de la din care ne conformist

Western Electric,
mai precis în referint (grupurile
_i existen a
grupului
cadrul Companiei marcheaz studiul
(2004, 60-61) men ioneaz ultim aspect,
consider c
Lewin (1879-1947) Schifirnet Referitor la
acest
Psihosociologul Kurt de grup).
dinamicü grupurilor (apud specialitate face distinctie
Hawthorne.
elaborând teoria (marcat de gândirea Literatura de
grupurlor organiza ionale, Ronald Lippit _i Ralph trebuie f cute unele precizri. Prima abordare
34). Aläturi de colegii säi congruen _i cel de mi_care.
Chelcea, 2006/2010, referitor la de n o r m a de
impus prin
conformismul
foarte important între
realizeaz , in 1939, un experiment
de comportament deja
democratic) având ca subieci
White ,uniformitatea 2002), prin
subliniaz (Boncu,
(autoritar, libertal _i aceleia_i
norme"
stilurie de conducere conduse menine graie Cealalt abordare
semnalau c ,în grupurile grup _i care se trecut '.
Cei trei cercetätori de ,influen a
preadolescen i. ritmului de lucru. Membrii vorbim de impactul avut care-l încurajeaz s
chiar o intensificare a urmare
depinde de surs ,
libertal s-a inregistrat
încredere în lider, dar _i un simt vizeaz faptul c ,individul
125).
autoritar manifestau
grupului condus actiune" (Boncu, 2002,
moduri de
în mod agresiv s
li se acorde atenie. persiste în anumite conformist care, la
Critic puternic, cerând în acest caz, grupul
prietenos. Se poate concluziona c,
condus democratic s-au comportat reprezint o mixtur a celor
Preadolescen i din grupul conducerea democratic a
moment dat,
manifest o gândire de grup
recomand un
uniformitate
Rezultatele acestui experiment acestui Presiunea c tre
rezultatelor abord ri menionate.
126). În pofida dou
grupurlor" (Chelcea, 2006/2010, trebuie
r mâne la prerea c stilul de leadership Forta depinde de
experiment, putem automat , nici uniform.
liderul grupului _i, mai mult, nu este nici construirea unor
care se confrunt pentru membrii grupului
adaptat contextului cu analizele urgenta pe care o are
cercet tori din domeniu au vizat în c o m u n e . Aceast
necesitate este în functie de ceea ce
culturii organizaionale. Ali referine
comportamentul acestuia
confictul intergrupal în organizaii _i în interiorul grupului, de raporturile
cu
se întâmpl
lor, spre exemplu, (Red, de relatii pe care le
aprute în cadrul grupului mediul su _i, de asemenea, de tipul
liderului (Forsyth, 20o1), emoile decizilor Putem deci întelege astfel afirmaia lui
de lucru (Leroy, 2001) ori
luarea întretinecu alte grupuri.
2001), dezvoltarea echipelor Festinger, în opinia cruia, cu cât cre_te coeziunea
unui grup, cu
in sfera politic (Janis, 1989). Chelcea atât devine mai important presiunea c tre uniformitate"
aplicai, Septimiu
In lucrarea Psihosociologie. Teorie _i (Oberlé _i Beauvois, 1995/2001, 304).
studiul grupurilor
mai multe repere privind
(2006/2010, 184) puncteaz
sunt ,ansambluri de persoane _i J.-Y.
sociale. Potrivit autorului, grupurile
sociale In lucrarea La dynamique des groupes restraints, D. Anzieu
sau mai redus de
structurare
diferite ca mrime, care au un grad mai înalt Martin (1968/1990, 28-42) poziioneaz grupul restrâns sau mic ca
durat mai mare sau mai mic a interaciunii _i influenei fcând trecerea dintre grupurile organizaionale, fundamentate pe valori
_i o
num r de persoane
semnific un
interpersonale. Termenul de grup _i reguli formale, _i grupurile mari care nu au o structur bine definit _i
_i
afective interactioneaz
care pe baza
interdependente care au legturi
aceast definiie, putem identifica mai
multe care, de cele mai multe ori, se formeaz în funcie de afecte. Pe de alt
unor reguli'". Plecând de la
slab membrilor parte, Jean Drevillon (1973, 58) consider c ,existena unui grup" este
tipuri de grupuri în functie de coeziunea înalt
sau a

acestora, dar _i factorii cei mai frecveni care acioneaz asupra coeziunii
 GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I BRAINSTORMINGUL
PsTHOSoCIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTIVE 110 ÎN ORGANIZAII
111

iniluenat decisiv de caracteristicile membrilor care îl alctuiesc: värsta, de gândire _i anumite practici sociale. Normele vietii de grup, talia
sexul, nivelul
socio-profesional _i mrimea grupului. grupului, caracteristicile spaio-temporale sunt impuse grupului de cadrul
In literatura din social in care acesta evolueaz [..]".
domeniu, cu precdere în cea anglo-americanå,
Sunt
intälnii termenii de ingroup _i outgroup prin care se delimiteaz Particularizând, putem evidenia un tip de grup distinct:
cele dou
spaii de activitate ale indivizilor: interior _i exterior. De multe grupurile formale". Termenul poate fi înteles ca echivalent al conceptului
or1, membrii
grupurilor interne sunt mult mai loiali fa de liderii _i de echip de lucru care se întâlne_te în companii, firme, institui sau
sCopurile lor comparativ cu cei din organizaii. Acestea au dou funeii primordiale prezentate in tabelul 6.1.
devin
grupurile exterioare, sunt coezivi _i
reticeni la posibilele ameninri venite din exterior sau la orice Pe lang acest aspect, Bruce W. Tuckman (1965. apud Cur_eu, 2007,
contact suspect din
partea grupurilor din afar (Chelcea, 2006/2010, 40-42) sublinia existenta a cinci etape potrivit crora se constituíe
188). Alte aspecte detaliate în lucrarea
Psihosociologie. Teorie _i aplicaii, grupurile: formarea, tranziia, normarea, performana _i dizolvarea
in capitolul
despre grupurile sociale, sunt cele referitoare la structura i grupului. In aceast ultim faz, grupul ajunge in punctul de saturaie
funcile grupurilor, gàndirea de grup, leadership-ul în maxim, când toate obiectivele sunt atinse, în cele mai multe din cazuri
Si teoriile care explic
grupurile mici, dar
comportamentul liderilor în cadrul grupurilor pe destrmându-se. ,Momentul dizolvärii grupului este, de cele mai multe
care le conduc.
ori, un moment cu încrctur emoional negativ. Membrii si trebuie
In acela_i
context, Adrian Neculau (2003, 208) discut despre s caute substituii pentru funcile pe care grupul le-a îndeplinit pentru
evoluia dinamic a
grupurlor, plecând de la cele trei dimensiuni ei pân în momentul dizolväri" (idem, 41-42).
identificate de Chantal Leclerc (1999), In cadrul contextului organizaional
potrivit crora grupurile i_i sunt, de asemenea,
desf_oarä activitatea: instrumental, relaional _i contextual. identificate mai multe tipuri de grupuri formale finând cont de ,rolul
Dimensiunea instrumental face referire la comunicarea functional" pe care îl îndeplinese (Sundstrom _i Altman, 1989, apud
intragrupal _i la
modul în care membrii colaboreaz în vederea
îndeplinirii obiectivelor pe Cur_eu, 2007, 30-31): grupurile de consultan, grupurile de productie,
care grupul _i-a propus s le ating. Cea de-a doua dimensiune aduoe in grupurile de proiectare-dezvoltare, grupurile de actiune _i negociere.
discuie ,gestionarea obiectivelor _i modul în care se articuleaz acestea Aceast perspectiv nu este singular. Ali autori precum D. Katz _i R.L.
cu a_teptrile _i disponibilittile membrilor, contribuind la dezvoltarea Kahn (1978), citai de Petru L. Cur_eu (2007, 31), urmeaz
perspectiva
unor relatii sociale care s convin actorilor sociali implicai". Comparativ deja prezentat cu meniunea c insist pe caracterul adaptativ, de
cu prima, aceasta se refer la ,interaciunile socio-afective" (Neculau, mentinere _i sustinere a grupurilor organizationale, dar _i pe funcia top-
2003, 208). In fine, cea de-a treia localizeaz grupul potrivit unui managementului, aceea de ,a conduce, decide _i controla activitile
context", dar _i unui ,cadru socio-istoric". Locul, timpul _i condiile în organizationale".
care grupul i_i dest_oar activitatea sunt elementele definitorii ale
acestei dimensiuni. Referitor la acest din urm aspect, Adrian Neculau
(2003, 209) sublinia c ,orice grup se plaseaz într-ro comunitate care-_i
imprim ideile, credintele, reprezent rile, el se identific - prin statutul

su, prin apartenen, prin raporturile sale reale simbolice -

cu o directie
 BRAINSTORMINGUL
113
DECIZIA DE GRUP I
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIvE 112 GRUPUL,
ÎN ORGANIZAII
Henri H. Stahl (1901-1991)
(1880-1955) i
Tabelul 6.1 Func le grupurilor organizaionale formale c Dimitrie Gusti de
în cadrul ^colii sociologice
remarc m
(adaptat de Cur_eu, 2007, 29, dup Kreitner et al., 1999) sunt fondatorii echipelor de lucru de teren
monografice. De_i
dezvoltat mai multe
campani
Funcia organiza ional Functia individual la Bucure_ti, unde s-au
considerabil de ceea ce
se întâlne_te
de lucru difer
Indeplinirea unor sarcini complexe conceptul de echip în cea organiza ionalä),
înterdependente, imnposibil de Satisfacerea nevoii de afiliere astzi în literatura de specialitate (cu prec dere în vedere
important s
a v e m
a indivizilor
vedere istoric este
realizat de ctre indivizi (individual) cel puin din punct de
la acea vreme, potrivit
lui
Confirmarea, mentinerea datri _tiinifice. Echipele de lucru,
Generarea unor solu i i dezvoltarea nevoii de apreciere primele formate din sociologi, folclori_ti,
,erau
_i idei noi, creative _i a sentimentului de apartenen Adrian Neculau (2007, 101), conform conceptiei
ale indivizilor etc., pentru a surprinde,
Oferirea unor oportunit i de testare geografi, medici, muzicologi manifestare ale
satului: biologic, istoric,
'cadre' de
Coordonarea activitäi
_i împrt_ire a perceptiilor Scolii, toate cele patru Dimitrie Gusti consacr
o lucrare întreag
interdepartamentale referitoare la realitatea social psihic, cosmic". De altfel, Tot el sublinia
în echip, Cartea echipelor (1939).
lucrului
Suport pentru rezolvarea unor problematicii sociale libere, create prin
probleme complexe pentru care sunt Reducerea anxiet i, a sentimentului
gruprile sociale ,sunt unitile
de nesiguran _i neajutorare c, în general, iar înl untru
necesare mecanisne multiple
care se
constituie u_or _i s e desfac u_or,
_i informatii variate voina prilor, Ele se dezvolt în mai
mnembrilor destul iniiativ personal.
Suport pentru rezolvarea unor
asigur diferite interese.
Implementarea unor decizii
_i sunt bazate pe simpatia pur
sau pe
probleme personale toate societile
complexe
si interpersonalecomplexe literare etc." (Gusti, 1936, 5).
Oferirea unui cadru pentru Astfel sunt cluburile, asociaiile sportive,
elementele cele mai
Socializarea i antrenarea noilor dezvoltarea identiti sociale Din aceast definiie, constat n c sunt surprinse
angajai ai organiza iei lucru: libera alegere _i iniiativa
a membrlor importante ale constituirii unei echipe de
lucru a echipelor în mediul
personal. Referindu-se la modalitatea de
consider c nivelul de informaii ridicat,
pe care rural, Henri H. Stahl (1936, 34, 35) preciza c
In multe cazuri, se
calitate foarte
membrii unui grup 1 furnizeaz, poate conduce ctre o
nu sunt tabere de munc, a cror rodnicie s se poat
membrii ,Echipele
bun a deciziei. În acela_i timp îns, tot aceste informaii pe care m sura numai cu înfptuiri materiale, ci echipa este doar o
Johnson
le împrt_esc _i le discut, pot influena negativ decizia. D. W. unealt pe care o punem la îndemâna satului _i, cu ajutorul ei,
_i F.P. Johnson (1987, 8, apud Jones _i Roelofsma, 200o, 1131) înelegeau puterea de via vie a satului s se trezeasc _i s se organizeze, în
prin grup ,doi sau mai multi indivizi care interacioneaz face to face, forma Cminului Cultural, care s îngduie permanentizarea
fiecare fiind con_tient de apartenena sa la grup, de apartenena celuilalt operei de creaie începute [..] Munca echipei este de aceea o
membru la grup _i de interdependenta pozitiv în atingerea scopurilor munc de pedagogie social, dup cum afîrm d. prof. Gusti în
ultima sa conferin la Radio. Datoria echipei este deci de a gåsi în
mutuale".
sat acele individualiti puternice în stare de oper creatoare _i de
In literatura de specialitate se face distincie între grup _i echip. a le strânge laolalt, organizându-le în Cmin Cultural.
Diferenierea membrilor _i interdependenta reprezint caracteristicile
definitorii ale echipelor, pe când grupurile sunt formate din membri Mai târziu, Traian Herseni (1967, 1969) a adus o not de claritate in ceea
Un astfel de din
este cel al jurailor
omogeni _i inter_anjabili". exemplu ce prive_te înelesul echipelor de lueru sau de munc, de ast dat
sålile de judecat (Orasanu _i Salas, 1993). Întorcându-ne în timp, din organizati, sublinind c diviziunea munci, ierarhia, numrul
 PsTHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIE 114
GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I BRAINSTORMINGUL 115
membrilor, valoarea _i aportul fiecruia la activitjile comune, dar i ÎNORGANIZAII
Stilul de conducere infuenteaz foarte mult productivitatea muncii".
Tabelul 6.2 Grupul vs. echipa (dup Preda, 2006, 65)
Alti autori, precum G. si (1981, 154-155),
Dan-Spinoiu _i colaboratorii
adugau la acestea .regularitatea sentimentelor, a ideilor _i Grupul Echipa
comportamentelor" care apar în grupurile de lucru. Constanta i Persoane cu una sau mai multe Dou sau mai multe persoane cu
diversitatea lor alctuiesc entitatea caracteristici comune sarcini i responsabilitji comune
acestuia. S
grupului determinând motivaia Poate avea dimensiuni mici, medii De obicei, are dimensiuni mici _i,
uitm profesionalismul. Acesta
nu
care omul se constituie
reprezint,procesul prin sau mari
Poate fi lipsit de scopuri comune
mai rar, medii
Imp rt _e_te scopuri comune
drept componenta cea mai activ a sistemelor
organizaionale [autorii utilizeaz sintagma sisteme industriale n.n.] i _i de solidaritate
Membrii echipeisunt solidari
-

Nu este obligatoriu caracterizat

se
adapteaz cerinelor specifice ale acestor sisteme în sensul
concrete
interaciunii prin solidaritate
om -

ma_inmediu" (losif et al., 1981, 289).

-

Abilitile/calitile celor care-1 Calitile/abilitile membrilor sunt

Traian Herseni (1967, constituie sunt diverse, dar nu complementare, pentru a putea
346) accentua analiza numrului optim de
membri ai unei echipe obligatoriu complementare realiza sarcina comun
organizaionale spunând c ,de la anumite
proporii în sus, echipele î_i pierd coeziunea _i deci capacitatea lor de J. E. Jones _i A. J. Reily (1974, apud Jones _i Bearley, 20o1, 56) ad ugau
inràurire, desfcându-se în subgrupe neformale, pe lâng faptul c c echipele organizaionale au un anumit statut, sarcinile membrilor sunt
influentarea sau conducerea lor direct de ctre unul _i acela_i _ef de interdependente, efortul depus în realizarea obiectivelor se bazeaz pe
colectiv devine tot mai dificil
_i chiar imposibilä". Echipa sau grupul de colaborare _i coordonare" _i, nu în ultimul rând, recompensele _i
lucru organizaional
depinde foarte mult de cultura _i climatul în care î_i sanctiunile sunt la nivel de echip _i nu de individ. 0 perspectiv
desfa_oarä activitatea, de valorile împrt_ite, de multe ori neexistând asemntoare întâlnim în tabelul 6.2.
libera alegere dat fiind faptul c se formeaz _i
acioneaz potrivit unor De asemenea, în ceea ce prive_te termenii de lider _i manager
directive, reguli sau norme general acceptate. Privind acest din urm apar confuzi privind rolul i functile pe care le îndepline_te fiecare în
aspect, Ctlin Zamfir (2005, 238) sublinia c cadrul unei organizai. Asemenea lui Marian Preda (2006), consider c
este ,ideal" ca persoana care este manager s îndeplineasc cu succes _i
,Normele se fixeaz adesea ca tradiie a grupului, colectivitii. Ele rolul de lider. Diferentele
devin substana identitii
conceptuale dintre cele dou roluri sunt
respectivului grup, apåråndu-l de prezentate în tabelul 6.3.
dezintegrare. A accepta normele consfinite de tradiie înseamn a
accepta grupul _i a te identifica cu el. Tradiia, norma în general,
Tabelul 6.3 Caracteristici ale managerilor _i liderilor
asigur nu numai coerenta cognitiv, dar, pe aceast baz, _i coerena
actional. Tradiia trebuie îneleas ca o form a normei sociale: (dup Preda, 2006, 62-63)
identificarea unei colectiviti, într-un proces istoric suficient de Liderul
îndelungat, Managerul
cu un complex de norme de gândire, simire _i actiune. Cine este... Este autorul viziunii Este cel care pune în practic
Cultura, a_a cum o înelege antropologia cultural, reprezint tocmai organizaiei _i cel care planul de actiune pentru
asemenea largi complexe normative susinute de o îndelungat arat direcia spre care implementarea strategiei unei
tradiie _i confer unei colectiviti mod se îndreapt organizaia.
care un specific de via".
Este centrat pe strategie
organizaii. Este centrat
pe îndeplinirea misiunii
_i atingerea scopului organizaiei, pe realizarea
organizaiei, pe viziune, obiectivelor _i mai ales pe
mai puin pe obiective mutrile tactice, pe mijloacele
Concrete. de realizare a acestora.
 117
BRAINSTORMINGUL

DE GRUP I
116 GRUPUL,
DECIZIA

îi sunt
care

ZECE TEME
INTRODUCITVE
Î N ORGANIZA II membru _tie
PsIHOSOCIoLOGIE.
fiecare în ceea ce
rând c nu ai
îndoieli
s
Liderul Managerul asiguri în primul totodat
trebuie
In al
doilea rând,
Termen scurt _i mediu în grup _i grupului.
în
Termen mediu _i lun responsabilit ile
ale
membrilor

de la început _i
Onentare
abilit ile
de lucru necesar
înc
Mai ales pe obiective este ,disponibilitate"
prive_te
întimp_ Mai ales pe oameni
individualit ilor
,perseveren " _i
si pesarcini concrete c) Apar
identificarea
Centrare Manifestâand
,sprijin', acestuia.
succesul
si relati Planificare opera ional , la
folosul grupului. foarte mult
Motivare, managementul organizare, control contribuie
simte perfect _i face fa.
Funcpi rela iilor interpersonale, liderul
Grupul se
caracteristice
fa de grup, superiori. necesit
explicarea
planificare strategic instituite de de situa ii
id organizaie Evitare unei astfel celei mai bune ci
Asumare-este cel care schimbäri
adecvat
Atitudinea fa _i g sirea
preia,comanda în situai Comportamentul
avantajelor
de risc
acestor
schimb ri, a
problemele ce pot ap rea
erisc Prefer stabilitatea, este motivelor"
minimizând pe cât
posibil cu
Promotorui schimb rni, fiind pres rate
Atitudinea fa rezistent la schimbare ,implementa", bune,
de a nu sunt foarte lucrul.
de schimbare al inovaie adeptul status-quo-ului Rezultatele grupului de a continua
Formal , uneori chiar dup. d)
se pstreaz
totu_i dorin a care
la analiza pe
Atitudinea faä
Incurajatoare, permisiv ,
autoritar, promoveaz infrângeri" _i ,piedici'"'; men ionate se refer
favorabl delegrii conformismul _i disciplina, propice situaiei vederea elimin rii
de subordonai
autoritii, participrii
Comportamentul
împreun cu grupul în
la luarea decizüilor,
introduce reguli liderul trebuie s o fac
Increderea acordat de lider
promoveaz mentoring-ul| i regulamente f cut în trecut.
acesta le-a
gre_elilor pe care
deoarece elinmin
posibilele ,descuraj ri"
,comportamente" ale foarte important , _i ,resentimente"
analizeaz cincisprezece grupului este grupului. e) Apar
membrii
James Cribbin (1981) Autorul citat nu care pot aprea
printre motivele apariiei
unor tipuri de situaii.
identifice
Liderul trebuie s
liderului, asociate, bineîn eles, firm, atitudini ostile" în grup.
c este de dorit ca,
într-o organizaie, Stilul direct al liderului,
uit s ne atenioneze s adopte un lor _i s încerce remedierea situaiei.
în cadrul unui grup
de lucru, liderul aduce grupul pe drumul
companie sau chiar fcut îndeaproape pot
supravegherea _i controlul
un
afl. Dac aceasta capt cunoscute situaile
anumit ,stil" in funcie
de situatia în care se Se fac înc o dat
cel bun. ,Nu este tolerat sabotajul".
devin din ce în ce
membrilor grupului membrii grupului.
caracter,special" _i divergenele aceste sau ,sunt recompensa i"
întárzie s apar, liderul poate combina în care ,sunt pedepsii"
mai intense, iar solutia Cribbin (1981, 106) este apreciat de lider, dar n u se reflect în
a cuta soluia. James ),Competena" grupului
comportamente, pentru în cazul menionat mai
nu pot fi potrivite
mecanic fiecrei rezultate. Grupul devine ,inert _i apatic". Ca _i
preciza: Aceste comportamente pentru a întâlni o care sunt cauzele unei astfel
de situaii.
va trebui s
combini câteva dintre
acestea
sus, liderul trebuie s vad
situatii -
dar ele îti vor da o idee
clar în ce prive_te felul Clarificarea obiectivelor, a_teptrilor _i standardelor de performan"
situatie specific sunt (Cribbin, foarte sunt _i situaiile de
îndemâna liderului". Acestea (idem, 107) este important, precum
comportamentelor aflate la
de lucru întâmpin o situaie
dificil _i, dat recompensare sau de pedepsire. g) Ajuns la un nivel de competena
1981, 106-110): a) Grupul Intr-o astfel de ipostaz,
ce s fac. ridicat, grupul poate face fa oricrei situaii. Chiar dac apar probleme
fiind natura ei, liderul nu _tie
este acela c trebuie s ,acionezi rapid i ce pot pune în dificultate activitatea grupului, acestea pot fi dep_ite.
comportamentul recomandat
grupului, cerându-i totodat
decisiv, anunând decizia ta" (Cribbin, 1981) Liderul trebuie s sprijine grupul, s-l lase s-_i rezolve singur problemele
ca aceast decizie s fie urmat întocmai _i fr împotrivire. b) ,Grupul de _i s intervin doar în cazul în care acesta nu face fa soluionri
lucru este nou" _i pot aprea disfuncionaliti lipsa de încredere în problemelor. h) Liderul grupului este nou. Unii dintre subordona i sunt
competenta colegilor de grup).
Comportamentul: ca lider, trebuie s te
reticeni fa de acesta deoarece aspirau la acest post. Primul lucru pe
 PSTHOSOcIOLOGIE. ZECE TEMe NTRODUCTIVE 118
GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I BRAINSTORMINGUL 119
care liderul trebuie s-1 ÎN ORGANIZAZI
fac s-_i câ_tige credibilitatea în fata
este

nembrilor grupului, aplicând un regim de conducere democratic. În cazul de a vedea dac discutiile cu liderii fraciunilor au avut efect sau nu. în
1n care
resentimentele" persist, discuiile in private pot fi benefice, iar cazul în care situaia se rezolv într-un mod fericit, recompensele din
recompensele acordate ulterior (în cazul în care situaia intr pe fga_ul partea liderului sunt oportune, neputànd decât ,s creasc cooperarea"
normal) pot consolida relaia lider-subordonai. i) Liderul,
conduc grupul, vine dintr-un alt
desemnat s (Cribbin, 1981). n) Grupul se confrunt c u o schimbare radical a metodei
departament _i trebuie s-l înlocuiasc de lucru. Pe de alt parte, î_i face apariia lipsa de încredere printre
pe vechiul _ef .care a fost
promovat" (Cribbin, 1981). Competena membrii grupului, dar nu atât de pronunat încât s fie deficitar în
8Tupului nu este pus la îndoial, dar acesta se afl în
postura de cadrul grupului _i s-i fac pe membrii acestuia s nu-_i mai respecte
a a_tepta i a vedea" ce se întâmpl în viitorul apropiat. Comunicarea
liderul. Acesta trebuie, pe de-o parte, s explice grupului situaia _i
dintre actualul _i fostul
sef este foarte important deoarece astfel se pot de pe u r m a unei astfel de abordri, pe de alt parte,
afla informaii noi referitoare la posibilele avantaje
in care actualul lider
evoluia trecut a grupului. In momentul trebuie s se asigure c fiecare persoan _tie ce are de fcut, care-i sunt
adopt noi idei _i face schimbri, el trebuie s atribuiile, acordându-i totodat susinerea sa. o) Activitatea grupului de
aib clar situaia grupului (caracterele _i abilitile membrilor, îns ,recent a început s
responsabilitile fiecruia în grup). Liderul trebuie s,încurajeze ideile pân acum a fost nesatisfctoare, se

de lucru ale
grupului _i s le implementeze pe cele bune" (idem, 108). imbuntteasc" (idem, 110). Liderul trebuie s aprecieze realizrile
grupului creându-i în continuare noi faciliti de a se dezvolta,
) Grupul rezist în faa noii politici impuse de
superiori nefiind gata s o incurajându-" _i ínteracionând cu acesta, în ultim instan acordându-i
adopte. Grupul trebuie läsat s-_i exprime propriile preri referitoare la asistent. Prin urmare, putem spune c leadershipul ca proces ,implic
aceast schimbare. Liderul
asigur c nu exist posibilitatea de apariie
se
procese interpersonale active _i dinamice care sunt functii ale nevoilor
a unui ,sabotaj" _i c
grupul de lucru _tie cum s se ,adapteze" noii existente într-o anumit situaie" (Lord, 1977, 114).
situaii. (Recompensele din partea liderului sunt bine-venite. k) Liderul
trebuie s ia o hotrâre în ce prive_te o anumit
problem, dar conteaz
Decizia de grup
ca si grupu/echipa s î_i dea acordul. Grupul este în måsur s analizeze
Situaia cu care se confrunt . Comportamentul liderului: în primul rând,
sä ,explice membrilor grupului motivele deciziei" (idem, 109). În Privind decizia de grup _i regulile acesteia, sunt semnalate mai multe
trebuie
al doilea modele explicative. Dou dintre ele sunt preponderente. Potrivit
ránd, este foarte
important ca el s accepte criticile, sugestile _i
s rspund eventualelor ,întrebri'", apoi s modifice (dac este cazul) modelelor interactiunii sociale", membrii grupului ,combin preferintele
sau nu decizia pe care a luat-o iniial. ) Liderul _i grupul su trebuie s lor (poziii i opinii iniiale) într-o decizie final" (Degeratu, 2003, 107).
fac fa unei situaii care la prima vedere nu se poate soluiona. Pe de alt parte, James N. Davis (1973) face o clasificare a regulilor
Comportamentul liderului trebuie s fie unul permisiv, de coordonare _i decizilor de grup. Potrivit modelului su, exist cinci astfel de reguli:
1)unanimitatea - discu ia serve_te la exercitarea de presiuni asupra
sustinere. O sugestie ar fi s-_i prezinte propriile idei, sugerånd o soluie.
Sunt bine-venite impresile, propunerile, criticile, urmând s fie aprobat marginalilor pentru a se conforma; 2) majoritatea învinge discuia
cea mai bun soluie, m) In grup apar conflicte puternice, formându-se confirm poziia majoritjii, care este adoptat ca poziie de grup;
coalitii. Liderul trebuie s se prezinte foarte ferm împotriva unor astfel de 3) adevårul învinge discut ia relev poziia care este corect
actiuni, adoptând un stil autoritar (cu caracter ,mediator"), dar nu înainte demonstrabil; 4) majoritatea de 2/3 în cazul în care nu exist o
majoritate de 2/3, grupul nu poate lua o decizie; 5) prima schimbare -
 121
BRAINSTORMINGUL

120 DECIZIA DE GRUP I

NTRODUCTVE
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME GRUPUL,
ÎN ORGANIZA TI fiind eficient _i
primei schimb ri de
decizia ca
direcia perceap
final o decizie similar cu
_i îi fac s
grupul adopt în gTupului" (apud Degeratu, 2003,
membrilor grupului
unul dintre membrii c ,în multe
opinie propuse de (1977) au demonstrat ca corect . William Titus
(1985, 1477) precizau
Amiram Vinokur unice
107). E. Burnstein _i Garold Stasser _i informa iei
membrii grupului
însemn tatea

neîmprtä_ite de cre_te
argumentelor dezirabil poate c
preponderen a scop poate suspecta
acestora în momentul în
care un Cineva
contexte, grupului.
contribuie la favorizarea poziiei iniiale a
determinarea judec ii ori chiar mai
avute în deseori, important ,
iau decizia final . neîmp rt _it poate fi, de inut în vederea
în contextul organizaional românesc, informaia informa ie
oarecare,
Incepând cu anii '60, deciziilor colective" important în compara ie
cu o
dac un grup este
format din
semnala ,superioritatea colective. De exemplu,
Traian Herseni (1967, 346) în unei alegeri considerarea informa iei
identificând trei aspecte importante adopt rii de expertiz ,
in defavoarea celor individuale, domenii diferite calitatea deciziei
de discutare a propriilor idei _i convingeri;
au
membri
în c e e a c e prive_te
care

acest sens: 1) stilul liber de poate fi

foarte critic
puncte de
de speciali_ti în diferite domenii _i arii
exprimate
neîmp rt _ite
ale c ror
membri reprezint
2) relevanta prerilor comparativ finale de grup. Similar,
grupurile c o n c e n t r â n d u - s e " pe
obiectivitate mult mai mare
pot gre_i
activitate carepot îmbr ca o
u n interes special
membri, astfel fiind eliminat vedere diferite ori altele mult mai viabile.
cu prerile exprimate de ceilalti neluându-le în calcul pe
necesar aportul fiec rui membru al grupului anumite propuneri, W l i a m Titus (1985, 1477)
subiectivitatea; 3) este
lui Garold Stasser _i
aduse modific ri deciziei iniiale, Rezultatele cercet rii
unei cereri de consens
decizional ca, pe parcurs, dac
sunt
nestructurate aflate în faa
Este decizia de grup superioar sugereaz c ,discu iile
toat lumea s fie în cuno_tin
de cauz . combin rii informa iilor unice. Ironic,
ca rezultat al
celei individuale? pot, deseori, e_ua c acest e_ec de a considera
Hoffman _i R.F. Maier (1964) -

analiza noastr sugereaz , de asemenea,

Uni cercettori, precum L.R. sentimentului
atunci când aceasta se opune
experimental
ar tat c o decizie de gruP informaia unic se întâmpl
citai $t. Boncu (1999. 97)-au
de schimba decizia final ". Având în vedere
membrilor. Pot exista, de dominant din grup _i îi poate
nu este obligatoriu s reprezinte aportul tuturor c decizia grupal
majorittii sau celui care aceste aspecte prezentate mai sus, se poate spune
pild, membri inactivi care s se ,supun' care limite din punctul de vedere al utiliz rii _i
domin ' discuia, conformându-se unei preri rapid devine decizie.
prezint beneficii, dar are _i
constatat c ,decizia final poate s apar la analizrii informaiilor (tabelul 6.4).
In plus, cei doi cercet tori au
ea nefiind abandonat pe parcurs, în R.L. Thorndike (1938) a considerat a fi edificatoare pentru studiul
putin timp dup debutul discuiei, alte deciziei de grup raportate la fenomenele ce o preced, analiza puterii
ei inferioare i a faptului c grupul va mai i
examina
ciuda calitii de Garold
f cute In studiul sau,
solutii" (apud t. Boncu, 1999, 97). Experimentele rspunsului corect, comparativ cu puterea majoritii.
demonstrat impactul negativ pe
Stasser _i William Titus (1985, 1987) au subiectilor selectai (1200 de persoane) li s-a cerut s rspund cu
se consider c
care grupul poate s-l aib asupra deciziei. In mod firesc, adevrat sau fals, în mod individual sau colectiv, unor întreb ri care
individuale
interactiunea de grup ,completeaz _i corecteaz cuno_tintele veneau din mai multe domenii, cum ar fi
opinia public, geografia,
în discuie. Cei doi autori au
asupra problemei" (apud Boncu, 1999) puse economia, politica ete. Ace_tia au fost împrtii în grupuri de patru, cinci
ar tat schimbul de informati între indivizii grupului _i discutarea
c sau _ase persoane, în total fiind în jur de 222 de grupuri. ,Canda
acestora în grup fac ca decizia s fie eronat. Un rol ,fundamental"
majoritatea, dar nu toti indivizii, ddea rspunsul corect, decizia de
(nu întotdeauna în unanimitate) s-a mutat spre majoritate în 79%grup
(negativ vorbind) 1 au informaile incomplete, care dau siguran
din
cazuri; când majoritatea, dar nu
toi îndivizii, a dat rspunsul incorect,
decizia de grup s-a mutat
spre majoritate în 56% din cazuri. Diferent
 PSTHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTNE 122
GRUPUL, DECIZIA DE GRUP _I BRAINSTORMINGUL 123
dintre 79% _i 566 indic clar c IN ORGANIZAII
influena räspunsului corect, dar era
ntuen a majoritii era mult mai mare. Într-adevr, puterea majoritii sarcini", prezentei unui membru care poate juca rolul de lider _i care
aprea cand
rspunsul incorect era motivul principal pentru poate ajuta grupul în diferite situa i, ,prezen ei unui membru persuasiv,
imbunätirea mic asociat cu discuiile de grup: medía discuilor
dar _i existenei presiunii ctre conformism în grupul respectiv. Acela_i
de grup a fost deseori întrucâtva mai corect
comparativ cu media c astfel
individual înainte de discuie (66% vs. 62%6)" nota Clark
McCauley
autor arat c ,frecvena cu care managerii raporteaz adopt de
(1998, 158-159). comportamente nu este infuentat de vârsta lor ori de grupul din care fac

parte" (Veiga, 1991, 877).

Tabeul 6.4 Beneficiile _i limitele deciziei de Dean Tjosvold (1998) propune în literatura de specialitate
grup (adaptat de Cur_eu,
2007, 293-294, dup Cherrington, 1994 i conceptul de ,controvers constructiv " în vederea analizei, dar _i a

Huczynski menionrii condiiilor obligatorii pentru m surarea competenei

Beneficii
Grupul dispune de o cantitate mult
mai mare de
informaii comparativ
cu un individ singur _i de resurse
computaionale substaniale.
Spore_te _ansa implementrii
dificuiti a deciziei.
Reduce problemele de comunicare
in organiza ie.
Dispune de o mai mare deschidere
in generarea _i evaluarea
alternativelor (o mai mare
varietate de posible abordri
ale problemei).
Satisface nevoia membriloor
grupului de a se face auzii,
de a-si exprima i susine
de vedere.
_i Buchanan, 2007)
echipelor de lucru. Cercet rile sale scot în eviden faptul c, în acele
Limite
In grup exist o presiune normativ
situaii în care grupurile de lucru ,analizeaz destul de bine prerile
care poate conduce spre conformism. divergente", ,calitatea lu rii deciziilor _i eficiena echipei cresc vizibil"
Necesit un timp mai îndelungat (apud West, 2004/2005, 151). Prin urmare, potrivit lui Dean Tjosvold
de deliberare comparativ cu decizia
(1998), pot fi subliniate trei elemente ale controversei: 1) stabilirea
fr individual.
Uneori, soluiile sunt divergente poziiilor, 2) efortul de a le analiza _i înelege, 3) integrarea viziunilor.
_i consensul este dificil de atins.
Exist posibilitatea ca un singur
Michael A. West (2004/2005, 151) le discut pe lar
individ s-_i impun punctul de Membrii echipei trebuie întâi s-_i expun clar poziiile, s
vedere _i, în aceste condiii, resursele explice de ce au optat pentru anumite decízii. De asemenea, este
de cuno_tin e sunt drastic reduse. necesar precizarea gradului de siguran sau nesiguran în
Evadarea din sarcin a membrilor
privinta poziiei adoptate. în al doilea rând, indivizii care au
grupului din cauza altor preri opuse trebuie s caute s obin mai multe informaii
preocupri/activiti desfá_urate despre poziia altora _i s încerce s le reformuleze cât mai clar
simultan sau a timpului insuficient. posibil. Ar fi indicat s se exploreze terenul comun al punctelor
punctele Conflicte interpersonale.
de vedere diferite, punându-se accent pe respectul faa de
-

Posibilitatea ca decizia final s fie cei din tabra advers. Acest proces va
duce la cre_terea
lipsit de o argumentare raional
creativitii _i operativitäti. În al treilea rând, membrii echipei
sau s fie rezultatulunui compromis. trebuie s încurajeze integrarea, încercând s rezolve contictele
prin aplicarea principiului .perfectiunii" în luarea deciziilor.
Totu_i, ne întreb m: când liderul unui grup se implic mai puin în buna Este indicat s-_i infueneze colegii s adopte o
hotrâre mai
functionare a grupului _i în ceea ce prive_te procesul decizional? degrab în baza unei înelegeri raionale comune decât sub
Realizând mai multe interviuri cu manageri _i _efi executivi din diferite presiunea autoritti. În sfâr_it, indivizii trebuie s se lupte s
companii americane, John F. Veiga (1991, 87) preciza c implicarea
ajung la un consens, combinând, pe cât posibil, ideile, si nu
eliminând controversele, precum în cazul votului majoritar".
limitat a liderilor se datoreazá mai multor condii: unui climat cruia
Cercettorul nipon Hiroshi Kosaka (2004, 291) sublinia c înelegerea
grupul nu-i acord o importan prea mare, îndatoririlor sau sareinilor
nesemnificative, a_tept rilor sczute care survin de pe urma acestor unui anumit comportament organizaional presupune o ,identificare" mai
mult decât obiectiv a mecanismelor care combin factorii economici _i
PsIHOSOCOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE
124 BRAINSTORMINGUL
125
GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I
ÎNORGANIZAII
culturali influenteaz
ce acest comportament. Autorul citat a cercetat activitatea de
firme care î_i desfá_oar
factorii care influenteaz procesul decizional, propriu mai multor Vorbim în primul rând despre
dar bine stabilit" _i unde profilul
companii _i organizaii japoneze. A intervievat persoanele ,implicate muli ani potrivit unui sistem ,inflexibil, vizibil". In al doilea rând, sunt
direct sau indirect în procesele decizionale la nivel înalt dintr-o serie
de mai este
personal al ,fondatorului nu
ani _i unde cei care au pus bazele
companii din domeniul electronicii, cosmeticii,
industriei alimentare sau firmele înfiinate _i dezvoltate de câiva
fost analizate evenimentele în toate deciziile majore" (ibidem).
al celor productoare de ma_ini. Ulterior, au
Sunt înc activi _i iau iniiativa
istorice care au infuentat comportamentul corporaiilor japoneze pe
piata internaional" (ibidem).
Pe baza interviurilor realizate, specialistul japonez a elaborat un
Tehnica brainstormingului
model comun specific procesului decizional intern al corporailor nipone. a fcut
In literatura de specialitate internaional,
brainstormingul
fntrebare inclus în de interviu s-a referit la existena
ghidul
o introducerea lui de ctre Alex F.
,carier" începând cu anul 1939, odat
cu
posibilitii ,ca procesul intern de luare a deciziei s fie influenat de primele apariii bibliografice au aprut
decizi simiare luate de companile de profl din acela_i sector" (Kosaka, Osborn (1888-1966). În România,

2004, 291). In contextul organizaional nipon exist tendin majoritar

o începând cu anii 70.
Introdus în sfera grupurilor mici, tehnica amintit, chiar dac nu
ca decizile de top management s aib un caracter predictibil, generat de
felul în care au acionat companiile concurente. Astfel, în companiile a fost obiectul unei abordäri speciale, a fost tratat tangenial în lucr ri ca

indiferent de nivelul Elemente de psihosociologie a munciü eficiente (1977), autori Septimiu _i

japoneze concurena nu este subapreciat,
decizional este fundamentat pe Adina Chelcea. Cartea care a marcat efectiv apariia conceptului de
performanei la care a ajuns, iar procesul
modul în care acioneaz concurena. De exemplu, una dintre cele mai brainstorming în literatura de specialitate a fost Applied Imagination
des utilizate strategii în campanile nipone, când se dore_te aprobarea top C1957). Folosit ca tehnic, furtuna cerebral" (brainstorming) a fost
management-ului în vederea adoptrii propuneri,
unei const în a utilizat la început în agenia de advertising Batten, Barton, Durstine &
informa conducerea c o alt companie a implementat deja o asemenea Osborn, pentru campaniile publicitare. Alex F. Osborn înfiinase în 1919
decizie. In acest sens, sunt a_teptate dovezi _i argumente solide _i, în agenia de advertising Barton, Durstine _i Osborn în New York, alturi de
astfel de condiii, top management-ul firmei în cauz va acorda o atenie Bruce Barton _i Roy Durstine. Fuzionând cu George Batten Co. în 1928,
mult mai mare fcute, în final punând-o în aplicare. In
propunerii agenia s-a transformat în Batten, Barton, Durstine & Osborn Inc. Aici,
general, nu este acceptat riscul, principalul argument în neimplementarea Alex F. Osborn a îndeplinit pe rând functiile de vice-pre_edinte, vice-
unei astfel de fiind e_ecul firmei concurente. Cercettorul
propuneri pre_edinte executiv, ca în 1939 s devin manager general.
nipon remarca lucru
un destul de interesant: ,Este foarte dificil ca firmele Tehnica brainstormingului nu a r mas proprie doar firmelor sau
_i companile japoneze s ia decizii unice _i diferite prin natura lor, companilor de marketing _i publicitate. In anii ce au urmat,un numár
comparativ cu cele ale competitorilor lor. Top management-ul multor mai mare de compani din cadrul infanteriei, marinei
_i fortelor aeriene,
firme japoneze nu abordeaz intr-o manier logic teorile de luare a
agenii civile ori federale s-au folosit de aceast tehnic" care a fost
deciziei din management ori din marketing" (Kosaka, 2004, 292). Acela_i implementat _i predat _i în universiti (Taylor et al., 1958, 24). Alex F.
autor mai accentua faptul c, în momentul în care diseutm de Osborn argumenta c tehnica
managementul nipon, trebuie s avem în vedere dou tipuri de fîirme. brainstormingului îmbunte_te atät
calitatea, cât _i cantitatea ideilor furnizate în grup de membrii acestuia. A
propus aceast tehnic în urma constatrii faptului c
procesul de luare a
 PsIHOSocIOLOGIE. ZECE TEME INTRoDUCTIVE 126

deciziei în grup GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I BRAINSTORMINGUL

127
.poate s inhibe mai degrab decât s încurajeze ÎN ORGANIZAII
creativitatea membrilor grupului"
(Furnham, 2000).
Alex F. Osborn
mergea mai departe, susinând c acei membri ajustarea i combinarea ideilor. într-o astfel de situaie, indivizii trebuie
care au idei s arate cum ideile, propunerile celor de lâng ei pot fi schimbate în unele
originale, .ie_ite din comun", sunt deseurajai în cele mai
multe din situai, prin prisma faptului c acestea sunt imediat discutate, mult mai bune sau felul în care, din reunirea mai multor idei, se poate
criticate _i evaluate (Furnham, 2000, 21). Concluzia studiilor lui Alex F. elabora una mult superioar celor anterioare (idem, 25).
Osborn este c decizia pe care un grup o ia poate fi superioar uneia luate Pe de alt parte, Adrian Furnham (2000, 22) propune opt reguli
individual, datorit numrului _i calitii ideilor evaluate. Unii cercettori pentru ca tehnica brainstormingului s fie folosit în mod corect: 1) în
consider c tehnica cazul în care num rul este mai mic de cinci, exist probabilitatea ca
creativ .
brainstormingului este generatoare de gândire
Deseori, creativitatea este un tip de gândire num rul ideilor furnizate s nu fie satisfäc tor, mai ales din punctul de
in sensul c necesit modificri neconventional, vedere al caitii (numrul optim este de _apte membri). 2) Nu se accept
ori respingeri ale ideilor
prealabil (McFadzean, 2000, 62). acceptate în fazä criticile, indiferent din partea cui vin _i în
intr-o primä fel ce

Importana acordat acestei tehnici s-a vzut _i din analiza pe care (dezaprobarea prin intermediul unui comportament nonverbal). 3) Este
revista de specialitate mult mai la îndemân s adaptezi o idee, indiferent cât de nstru_nic
Psychological Abstracts a realizat-o, subliniind c ar

brainstormingul organizaional a fost cercetat între 1967 _i 1994 în 208 de fi ea, decât s o respingi aducând diferite argumente. 4) Volumul ideilor
articole. Dac ne referim la aduse în discuie este foarte importat. Trebuie s existe o list cu cât mai
eficiena brainstormingului face to face,
putem spune cä acesta las loc de interpretri, deoarece s-a demonstrat multe idei elaborate. 5) Sunt sugerate permutri _i ajustri ale ideilor
c, în unele cazuri, este ineficient (Sutton _i Hargadon, 1996, 685). propuse promovând noi idei pe baza celor generate de alte persoane
Aceast suspiciune n scut din productivitatea fiind generat tocmai de aceste combinri. 6) Este
s-a cauza faptului c nu este foarte bine
cunoscut modul în important notarea în scris sau cu ajutorul tehnologiei audio-video a
care organizaiile _i companiile folosesc aceast
tehnic. Scopul tehnicii discutate este ,de a-i elibera pe indivizi de discuiilor avute în _edina de brainstorming. 7) Alternativele generate
inhibii", de a aduce critici prerilor de-a lungul primei pri a _edinei trebuie, mai târziu, editate pentru
personale, în ideea de a
rspunde
unei probleme specifice. Cu alte cuvinte, indivizii pot exprima
cât mai multiplicare _i categorizare". 8) Brainstormingul reprezint un proces
utilizat în cadrul grupurilor mici _i în care
multe idei _i propuneri.
Mai mult, brainstormingul spore_te creativitatea spontaneitatea creeaz o
individual. Cu cât numrul acestora este mai mare, cu atât probabilitatea atmosfer destins (Furnham, 2004, 22). Acela_i autor mai
spunea c
ca decizia ce urmeaz a fi luat s fie bun este mai mare.
Dac ai oameni motivai _i talentai, atunci trebuie încurajai s
Brainstormingul este caracterizat de patru reguli de baz (Taylor, 1958, lucreze singuri când creativitatea sau
24-25): 1) Criticile sunt îndeprtate. Judecile ce vin din partea altor
eficiena reprezint
prioritatea principal. Grupul ajut la acceptarea deciziei. Dar, în
persoane trebuie pástrate pân într-o faz ulterioar. 2) Cu cât o idee este condiile în care climatul este unul competitiv,
mai n stru_nic , cu atât mai bine. Este mai u_or, într-o prim faz, s se
reprezint esena, folose_te indivizii care luereaz iar timpul
individual.
Oricum, sunt lucruri care pot fi f cute _i prin intermediul
accepte o astfel de idee decât una încrcat de argumente _i justific ri brainstormingului de grup pentru a-i face pe indivizi s fie mai
care nu pot fi îndeprtate. 3) Este apreciat numrul considerabil de idei. productivi. De exemplu, unul [manager n.n.] poate insista pe
faptul ca membrii grupului s foloseasc brainstormingul
Cu cât numärul de idei este mai mare, cu atât mai mult cre_te individual, în scris, _i s aduc apoi fiecare propunerile la _edin.
posibilitatea de a lua o decizie înteleapt. 4) Sunt bine-venite adaptarea, Grupurile pot fi încurajate s foloseasc brainstormingul separat
pentru fiecare 'parte a problemei'. De asemenea, ei pot produce
mai multe idei dac î_i stabilesc tinte/standarde mai înalte atät
 129
128 BRAINSTORMINGUL
MRODUCTIVE DE GRUP I
PsIHOSOCIOLOGIE. 2ZECE TEME GRUPUL, DECIZIA
ÎN ORGANIZA II
cât _i cantitativ [..]. Sigur
este c, de fiecare persoan
din punct de vedere calitativ,
mai mult tradi ionalism _i au concluzionat
c ,num rul ideilor generate et al.
în condiile in care exist mentionate Brent R. Gallupe
caracterizeaz majoritatea fîrmelor, cu atât num rul membrilor grupului cre_te".
imprevizibilitate, ce ef+ciente în a scade cu cât In prima
printre cele mai putin
brainstormingul.
mai mult acestea se
afl
dou experimente privind
furniza idei" (Furnham, 2004, 28). (1992) au realizat de dou, patru _i _ase
persoane. In
cea

au fost grupuri
situaie experimental , respectiv dou sprezece
a_a-numitul ,brainstorming negativ".
Acesta dou grupuri de _ase,
De asemenea, întâlnim _i de-a doua, au existat ideilor avansate de
punerii în valoare a
unei gâândiri libere, axate S-au comparat
num rul _i calitatea s-a folosit
creeaz situaia necesar persoane. Intr-o situaie,
trebuie îndeplinit". Putem spune c este dou situaii experimentale.
foarte mut pe ,sarcina care grupurile din cele
cealalt cel electronic. În
evaluarea (non-electronic) _i în
unei propuneri noi sau pentru verbal
pentru ,verificarea brainstormingul mai multe i de mai
mari a u venit cu ,idei
necesar

obiectivelor deja existente" (West,

2004/2005,
tacticilor, practicilor ori a ambele experimente, grupurile când au
scoate în a u fost mult
mai satisfcui
variant, brainstormingul negativ bun calitate, iar membrii grupului
155). Spre deosebire de prima sau sugestii deja f cute. în compara ie cu situaia în care a u
eviden aspectele negative ale unei propuneri folosit brainstormingul electronic, cele dou
într-o faz ulterioar, ca indivizii verbal. Diferen ele dintre
Acela_i autor citat anterior propune, apelat la tehnica brainstormingului au fost
analizeze în am nunt ,cel mici din fiecare experiment,
unui grup care se afl de
într-o astfel ssituaie tehnici folosite, în cazul grupurilor c
deja avansate. Dintre acestea,
cinci" dintre remarcile nesemnificative" (Gallupe et al., 1992,
350). Rezultatele a u ar tat
puin patru, dac nu eliminate. Nu în ultimul rând, reduce efectele producerii
cu siguran exist câteva care urmeaz a fi tehnica brainstormingului electronic
criticlor conduce la dep_irea
eventualelor grupurilor _i, în particular, pentru
,modelarea strategiei" potrivit blocajelor asupra performan elor
grupurile mari" (ibidem).
piedici care pot aprea. început, posibilitatea Termenul de grup nominal
Folosirea unei astfel de tehnici ofer, pentru
În al doilea rând,
Grupul nominal" _i grupul ,real".
reducerii dependenei de o singur figur
autoritar ".
desemneaz acel grup de persoane care lucreaz singure i ale c ror idei,
securitatea
incurajeaz liber a ideilor". Mai mult, ,asigur
exprimarea într-o faz ulterioar, suntadunate, contorizate _i evaluate. Imaginai-v
randamentul pentru o
unui num r de
individual într-un grup competitiv, maximizeaz
urm toarea situaie. UA _ef de departament solicit
de timp, stimuleaz printre membrii grupului din subordinea fiecare dintre ei s propun, fr a se
scurt perioad angajai sa ca
un climat
non-evaluativ _i are tendinta
participarea la discuie, asigurând consulta cu hârtie,
ceilalti, pe posibile soluii la o problem
cu care se
(Furnham, 2000, 22).
s fie stimulatoare _i s creeze satisfacie" confrunt departamentul. Ulterior, într-o _edin de grup, acestea sunt
Fern, 1982; Hackman _i
O serie de studii (Bouchard _i Hare, 1971; criticate, evaluate în vederea implementri. Prin urmare, tehnica
Lewis et al., 1975) au ar tat c
Vidmar, 1970; Kerr _i Tindale, 2004; grupului nominal (Nominal Group Technique) const în folosirea unor
mult mai multe idei decât cele
cu
grupurile foarte mari nu vin cu
indivizi care lucreaz separat într-un prim stadiu (generarea de idei) _i
cercet ri s-a ridicat
membri mai puini. De altfel, în nenum rate apoi interacioneaz sub form de grup, în cel de-al doilea stadiu
Osborn afirmat c
participanilor. Chiar Alex F. a
problema num rului mari de (evaluarea _i implementarea)" (Nemeth et al, 2004, 367).
eficient ca tehnic pentru grupuri
mai
brainstormingul nu este Prin grup real se face referire la situaia în care grupul particip la
12 persoane.
et al., 1992, _edinta de brainstormingî aceea_i încpere, iar soluiile sunt gåsite în
J. Renzulli _i colaboratorii si (1974, apud Gallupe
351) au ar tat c în grupurile cu 12 membri se genereaz mult mai multe urma acestei
_edine de grup. Dup cum am menionat, aspectul cel mai
doar trei membri". Toate studiile frecvent discutat se refer la numrul
idei decât în cele în care exist persoanelor
ce alctuiesc aceste
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZeCE TEME NTRODUCTIVE 130
GRUPUL, DECIZIA DE GRUP I BRAINSTORMINGUL
8rupuri. T. Bouchard _i M. Hare 131
(1970, apud Furnham, 2000, 23) au ÎN ORGANIZAII
comparat grupurile reale de cinci,
_ase _i nou indivizi cu echivalentul
STupurilor nominale. Cercettorii s-au Bibliografie
a_teptat ca eficiena grupurilor
nominale s fie depsit de cea a grupurilor reale, cu cât numrul lor
Cre_te. In schimb, ei au Anzieu, D. _i Martin, J.-Y. [1968] (1990). La dynamique des groupes
gsit c
eficiente atunci când aveau un grupurile
nominale au fost mult mai restreints. Paris: Presses Universitaires de France.
numr de nou persoane _i mai mare Boncu, S. (1999). Psihologie _i societate. Ia_i: Editura Erota.
de atât".
Bonu, $. (2002). Psihologia influenei sociale. Ia_i: Editura Polirom.
In încheiere, Bouchard, T.J. _i Hare, M. (1970). Size, performance, and potential in
putem întreba, asemenea lui A. Furnham
ne
T.
Yazdanpanahi (1995), dac procesul decizional poate fi infuentat de_i brainstorming groups. Journal of Applied Psychology, 54, 51-55.
personalitatea indivizilor. În unele situaii, un individ cu o
Burnstein, E. _i Vinokur, A. (1977). Persuasive argumentation and social
comparison as determinants of attitude polarization. Journal of
bine conturat personalitate Experimental Social Psychology, 13, 315-332.
se
impune mai u_or
comparativ cu unul mai instabil
emotional. Pe de alt L. Camacho _i P. Paulus Camacho, L. _i Paulus, P. (1995). The role of social
anxiousness in group
parte, (1995) au constatat brainstorming. Journal of Personality and Social Psychology, 68,
c persoanele anxioase contribuie foarte puin la decizia de
grup. Mai 1071-108o.
rmâne s ne întrebm de ce Chelcea, S. (coord.) [2006] (2010). Psihosociologie. Teorie, cercetri,
apare uneori ca fiind ineficient tehnica
aplicatii. Ia_i: Editura Polirom.
brainstormingului. Plecm de la ideea c aceast ineficien se datoreaz Chelcea, S. _i Chelcea, A. (1977). Elemente de psihosociologie a muncii
urmtoarelor procese de grup (Diehl _i
Stroebe, 1987): În primul rånd, eficiente. Bucure_ti: Editura Politic.
lenei sociale" (social loafing). Contextul în care Cribin, J. (1981). Leadership. Strategies for
grupul se afl îi face pe New York: Amacom.
organizational effectiveness.
membrii acestuia s nu depun un efort msur
pe privind problemele cu Cur_eu, P.L. (2007). Grupurile în organiza ii. Ia_i: Editura Polirom.
care se confrunt
_i care necesit o analiz cuprinztoare _i eficient. În al Degeratu, C. (2003). Decizie de grup. În S. Chelcea _i P. lut (coord.).
doilea rând, ,evalurii temtoare" (evaluation Enciclopedie de psihosociologie (pp. 107-108). Bucure_ti: Editura
apprehension). Membrii Economic.
grupului sunt stpânii de fric _i astfel se afl în
imposibilitatea de a
furniza sugestii, pentru simplul motiv c Diehl, M. _i Stroebe, W. (1987). Productivity loss in brainstoming
se tem s
par ,caraghio_i".
nu
groups: Toward a solution of a riddle. Journal of Personality and
In fine, ineficiena tehnicii
brainstormingului se poate datora blocrii Social Psychology, 53,
497-509.
furnizrii de informaii (production blocking). Oricine, în orice moment, Drevillon, J. (1973). Psychologie des groupes humains. Paris: Bordas.
Fern, E.F. (1982). The use of focus groups for ideea generation: The
poate furniza solui deta_ându-se astfel de ceilali colegi, ace_tia din
effects of group size, acquaintanceship, and moderator on
urm find lipsii de _ansa de a contribui la procesul decizional. response
quantity and quality. Journal of Marketing Research, 19, 1-13.
Forsyth, D.R. (2001). Leadership. în P. De Visscher _i A. Neculau
(coord.). Dinamica grupurilor. Texte de baz (pp. 331-358). la_i:
Editura Polirom.
Furnham, A. (200o). The brainstorming myth. Business Strategy
Review, 11, 4, 21-28.
Furnham, A. i Yazdanpanahi, T. (1995). Personality differences and
group versus individual brainstorming. Personality and Individual
Differences, 19, 73-8o.
 133
PsIHOSOCoLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 132 DE GRUP I BRAINSTORMINGUL
GRUPUL, DECIZIA
ÎN ORGANTZA II
Gallupe, B. R., Dennis, A. R., Cooper, W. H., Valacich, J. S., Bastianuth,
L. M. _i Nunamaker, J.F.Jr. (1992). Electronic brainstorming and in Janis's theory of groupthink:
McCauley, Group dynamics
C. (1998).forward. Behavior and Human
group size. The Academy of ManagementJournal, 35, 2, 350-369 Backward and Organizational
Gusti, D. (1939). Cartea echipelor. Bucuresti: Editura Fundaiei. Processes, 73, 2/3, 142-162.
Gusti, D. (1936). Sociologia unitilor sociale. Sociologie Româneasc, 1, Decision to enhance creative thinking.
Team
McFadzean, E. (200o). TechniquesInternational 62-72.
6, 1-6.
Performance Management: An Journal, 6, 3-4,
Hackman, J.R. _i Vidmar, N. (1970). Effects of size and task type on group în psihologia social. In A. Neculau (eds.).
Neculau, A. (2003). Grupul
performance and member reactions. Sociometry, 33, 37-54.
Manual de psihologie social (pp. 199-223). Ia_i: Editura Polirom.
Herseni, T. (1967). Aspectele psihosociale ale muncii industriale. In Dinamica grupului _i a echipei. Ila_i: Editura Polirom
Al. Ro_ca (coord.). Psihologia muncii industriale (pp. 327-366). Neculau, A. (2007). The
Nemeth, CJ., Personnaz, B., Personnaz, M. _i Goncalo, J.A. (2004).
Bucure_ti: Editura Academiei Republicii Socialiste România. in
liberating role of conflict in group creativity: A study two
countries.
Herseni, T. (1969). Psihosociologia organizrü întreprinderilor 365-374.
Editura Academiei Republicii Socialiste European Journal of Social Psychology, 34.
industriale. Bucure_ti: Oberlé, D. _i Beauvois, L. J. [1995] (2001). Coeziune _i normativitate. In
Románia.
Iosif, G., Pufan, P., Zbäganu, G. _i Pitariu, H. (1981). Pregåtirea P. De Vissher _i A. Neculau (eds). Dinamica grupurilor. Texte de
baz. (pp. 303-316). Ia_i: Editura Polirom.
profesional. In M. Beniuc, A. Chircev, V. Pavelcu _i A. Ro_ca
Orasanu, J. _i Salas, E. (1993). Team decision making in complex
(coord.). Psihologia muncii industriale (pp. 289-307). Bucure_ti: environments. în G.A. Klein, J. Orasanu, R. Calderwood _i C.E.
Editura Academiei Republici Socialiste România.
Janis, 1.L (1959). Decisional conficts: A theoretical analysis. The Journal Zsambok (eds.). Decision making in action: Models and methods
of Conflict Resohution, 3, 1, 6-27. pp. 327-345). Norwood, NJ: Ablex.
Osborn, A.F. (1957). Applied imagination. New York: Scribner.
Jones, J.E. i Bearley, W.L.
(2001). Facilitating team development: A view
Preda, M. (2006). Comportament organizaional. Teori, exerciii _i
from the field. Group Facillitation, Spring, 3, 56-65.
Jones, P.E. _i Roelofsma, P.H. (2000). The potential for social contextual studii de caz. Ia_i: Editura Polirom.
and group biases in team decision-making: biases, conditions and Redl, F. [1965] (2001) moie de grup _i leadership. In P. De Visscher
_i A. Neculau (coord.). Dinamica grupurilor. 1exte de baz
psychological mechanisms. Ergonomics, 43, 8, 1129-1152.
Kerr, N.L. _i Tindale, S.R. (2004). Group performance and decision Pp-359-371). Ia_i: Editura Polirom.
making. Annual Review of Psychology, 55, 623-655 Schifirnet, C. (2004). Sociologie. Bucure_ti: Editura Comunicare.ro.
Kosaka, H. (2004). Japanese managerial behavior in strategic planning. Spinoiu, G.D, Ghergut, L., Neculau, A. _i Zlate, M. (1981). Grupa de
munc. In M. Beniuc, A. Chircev, V. Pavelcu
Case analyses in gobal business contexts. Journal of Business
Psihologia munciü industriale (pp. 150-184)._i Bucure_ti:
A. Ro_ca (coord.).
Research, 57, 291-296. Editura
Leroy, J-F. (2001). Dezvoltarea echipei, dinamica grupurilor _i Academiei Republicii Socialiste România.
coordonarea proiectelor. In P. De Visscher _i A. Neculau (coord.). Stahl, H.H. (1936). Metoda de lucru a
Sociologie Româneasc, 1, 12, 34-36.echipelor satul _i cu cminul.
cu
Dinamica grupurilor. Texte de baz (pp. 427-450). Ia_i: Editura
Polirom. Stasser, G., Stewart, D.D. _i
Lewis, A.C. Sadosky, T.L. i Connoly, T. (1975). The effectiveness of Wittenbaum, G.M. (1995). Expert roles and
information exchange during
group brainstorming in engineering problem solving. IEEE who knows what. Journal discussion: The importance of knowing
of Eperimental Social
Transactions on Engineering Management, 23, 3, 119-124. 244-265. Psychology, 31,
Lord, R.G. (1977). Functional Leadership Behavior: Measurement and Stasser, G. _i Titus, W. (1985).
Pooling of unshared
Relation to Social Power and Leadership Perceptions, Administrative
Science Quarterly, 22, 1, 114-133.
decision making: biased information samplinginformation in group
Journal of
Personality and Social Psychology, 48, during discussion.
6, 1467-1478.
 PSIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 134

Sutton, R.I. _i Hargadon, A. (1996). Brainstorming

groups in context
Effectiveness in a product design firm. Administrative Science
Quarterly, 41, 4. 685-718.
Tayior,D.W., Berry, P.C. _i Block, C.H. (1958). Does

Administrative Science Quarterly, 3, 1, 23-47.

group participation
when using brainstorming facillitate or inhibit creative thinking? 7
Thorndike, R.L. (1938). The effect of discussion
upon the correctness ot
group decisions, when the factor of majority influence is allowed for. GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAII
Journal of Social Psycholog9y, 9,
Veiga, FJ. (1991). The prequency of343-362.
measure and an explanation. Human self-limiting behavior in groups: A
West, M.A. [2004] (2005). Lucrul în Relations, 44, 8, 877-895.
echip. Lecii practice. Ia_i: Editura In psihosociologie, Irving L. Janis (1918-1990) a utilizat pentru prima
Poliromn. dat termenul de »gândire de grup" (groupthink) reliefând patologia
Zamfir, C. [1990] (2005). Incertitudinea. 0 perspectiva psihosociologic. decizional a grupurilor. Potrivit lui Irving L. Janis (1972, 9), gândirea de
Bucuresti: Editura Economic.
grup este ,un mod de a gandi în care oamenii se angajeaz când sunt
puternic împlicai iîntr-un grup coeziv, când dorin a lor de a instala
consensul este mai puternic decât cercetarea realist a celorlalte
alternative". Acela_i autor mai aduga c .gândirea de grup se referla
deteriorarea eficientei mentale, a realitii testate _i a judecii morale,
care rezult în urma presiunilor grupului" (Janis, 1972, 9).

Sursa: http:/fwww.boston.com/news/nation/gallery/pearl_harbor
70th_anniversay accesat la data de 12.09,2015.
 137
ORGANIZA II

136 DE GRUP
ÎN manifestarea
GANDIREA favorizat
INTRODUCTTVE care au
PsIHOSOCTOLOGIE.
ZECE TEME
asupra
aspectelor
noaptea,
la Casa Alb,
eronate ne vom îndrepta aten ia de 24
iunie 1950,
c a r e indicau
c
deciziile politice La data informa ii
Gândirea de grup i acestei
confrunt ri.
Truman primea respectiv ,
S. s pt mâna
american Harry
eveniment major la Pearl pre_edintele de Sud. InCoreea din
vreun invadase situa iei
decembrie 1941 nu anun a analiz a
Ziua de 6 s urmeze în Coreea de
Nord
grup
de
imagina î_i ceea ce avea deja organizat
un
speciali_ti în
Hawaii. Nimeni nu _eful american a anali_ti,
Harbor, în declare militari
din ceea ce
avea s pre_edintele consilieri
v zut _i parte le f cea cazului,
urm toarele ore. Acest lucru s-a
J.B. Earle, _i din care
fceau
evalu rile pe
care

Naval District, cpitanul peninsul _i în

implicarea Chinei
analizele
major al Fourteenth mai multe In toate indicau
atestau faptul c
statului extern . care
informa ii care politic avertismentele
Lucru care s-a
s - a u înregistrat decizional ignora în conflict.
anume c c se îndreapt
lansate de pe portavioane _i
intervin
au fost
grupul decideau s puternice
avioane japoneze era posibil ca
Pearl
dac Statele Unite Stereotipurile

dar toat lumea gândea c nu r zboi

28
noiembrie 1950.
idee: ,China
undeva în Pacific, aici (it could't la data de urmátoarea

deviza nu se poate întâmpla _i întâmplat erau men inute

de
de
Harbor s fie tinta. Astfel, oricând se poate întâmpla". grupului c rei surs principal
transformat în ,aici _i ale membrilor slab , a
flotei era o na iune
happen here)" Sovietic ,
s-a
Kimmel (comandantul (Red China) afilierea fa
de Uniunea
amiralul Husband E.
comunist
de v e n e a din
Comisia organizat ceva neobi_nuit
ca extern de Rusia" (Janis,
la concluzia c este sustinere în politica era
dominat
din Pacific) ajunsese extern a Chinei
americane
s patruleze la ,întâmplare"
prin Pacific, potrivit c reia politica pentru Statele Unite,
a
termeni de pierderi
mai multe portavioane nipone conform c reia ,fortreaa" din
Ceea ce a urmat, în generalului
de acord cu ideea 1972, 61). ac iunile trupelor
numai c toti erau împlinit, c o m u n . Se
credea cu t rie c
atins . Când au fost pu_i în faa faptului fost ie_it din
Hawaii nu poate fi din Hawaii (gândirea încununate de
succes.

dar mai ales comandan ii MacArthur vor fi în mod regulat,

oficialii de la Washington, cât _i dup -amiaz pe care,
manifestat atât în grupul
de la Washington, al armatei, Intâlnirile de marti
în politic extern ,
de grup s-a cu speciali_tii
comandantul flotei, amiralul
Husband Kimmel) au B. Johnson le avea
de pre_edintele Lyndon nu au avut ca
in cel condus
Cu mult timp înainte,
de la data de ai serviciilor de informaii
totul era prea târziu. consilieri militari _i directori
constatat c navale de eficiente de rezolvare a
Harold Stark (_eful opera iunilor din Vietnam, soluii
noiembrie 1941, ,amiralul rezultat, în cazul r zboiului cazul r zboiului din
24 avertisment potrivit c ruia reanalizeaz
amiralului Kimmel un conflictului. David M. Barrett (1988)
la Washington) a trimis izbucni în orice clip: _ansele anului 1965,
iminent _i poate Vietnam, subliniind faptul c, ,în prima jumtate a

r zboiul cu Japonia este

foarte îndoielnice" (Janis, 1972, victim a gandirii de grup",
unor negocieri favorabile
cu Japonia
erau
decembrie 1941,
pre_edintele Lyndon B. Johnson nu a fost
informaie, la data de 3 ai staffului prezidenial
78). Plecand de la
aceast
membrii staffului precizând implicarea mai multor consilieri
întâlnit cu doi dintre a armatei americane
amiralul Husband Kimmel ,s-a (de exemplu, George Ball) în decizia de neparticipare
Coleman (ofierul ce rspundea L.
su, locotenent
comandorul Herbert M. la un eventual rzboi cu Vietnamul de Nord. Pe de alt parte, Irving
discuta mesajele de
Edwin T. Layton, pentru a
de securitatea flotei) _i ordonase tuturor
Janis (1972, 116) sublinia c atunei când
c Tokyo-ul tocmai
avertizare nou venite, ce anunau

misiunilor sale diplomatice din

Statele Unite _i din alte tri s-_i distrug al lui Johnson unii
Grupul de marti dup-amiaz se forma,
codurile secrete" (Janis, 1972, 79). membri, probabil, aveau atitudini puternice _i alii oarecum
Coreei de Nord a fåcut obiectul diferite [n.n. fa de inamicii comuni_ti'). Pe parcursul discuiilor,
Räzboiul Statelor Unite împotriva
cel s-l influeneze pe urmtorul. De
multor filme la Hollywood, inclusiv al
unora cu caracter umoristic,
cum ar
care luase cuvântul putea
exemplu, dup cum _i Thomson [n.n. istoric citat de I. L. Janis]
Lásând la o parte ororile rzboiului,
fi serialul de televiziune M.A.S.H. Sugerase, cei cätiva membri care petrecuser mai mult timp pe la
conferinele organizate la Pentagon puteau fi introdu_i în grup, ei
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 138
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAII
avand o atitudine dezumanizatoare, deta_at,la adresa rizboiului 139
din Vietnam, utilizând un vocabular eufemistic de genul Nixon"
numrtoare de capete (body counts)', 'atacuri aeriene (Janis, 1972, 14). Intervenia militar devenise operaional la
tioase
(Surgical air strikes) _i 'pacificare (pacification). Membrii sfâr_itul anului 1960, când ultimele detalii fuseser puse la punct. Irving
gTupuli care aveau un mod mai umanist de a
gândi _i vorbi L. Janis (1972, 15) meniona c ,din ianuarie 1961, pre_edintele John F.
despre oronile rzboiului au urmat conducerea celor din armat.
Dar de ce membrii care aveau
o atitudine
deta_at au avut
Kennedy _i câiva dintre membrii staffului noii Administraii au primit
succes în a-i determina pe ceilalti s adopte perspectiva detalii cu privire la invazie din partea directorului CIA Allen Dulles a
dezumanizatoare? De ce nu s-a
_i
întâmplat invers? generalului Lyman Lemnitzer, _eful statului major general. Pe parcursul
Multi dintre ace_tia, inclusiv cei din armat, socoteau c urmtoarelor opt zile, un grup restrâns de consilieri ai pre_edintelui au
una de
intervenia va fi discutat în mod repetat, informal, detalile acestei operatiuni. La
succes, în ciuda avertismentelor care veneau din
secrete.
partea serviciilor începutul luni aprilie 1961, la una dintre întâlnirile cu pre_edintele, toi
John F. Kennedy alturi de consilierii si militari consilierii _i-au dat acordul cu privire la planul de invadare a Cubei.
_i civili
avut au
Deliberrile lor au condus la modificri minime ale detaliilor, cum ar fi
un rol deosebit de
important în dezastrul care s-aprodus pe plajele din locul unde se va produce invazia". Dezastrul s-a produs la data fatidic de
Golful Porcilor. Grupul decizional, format din cei
crezut de cuviin
menionai mai sus, a 17 aprilie 1961, când cei 1400 de exilai cubanezi au pornit cu stângul în
c doar o intervenie în for a unui comando bine
încercarea lor de a ,se întoarce acas', mla_tina din Golful Porcilor
pregtit poate zdrnici planurile liderului de la Havana _i, nu în ultimul
rând, elimina întregul regim castrist. Mica armat instruit în secret de reprezentând sfâr_itul pentru muli dintre ei. Cei aproape 120 de soldati
CIA format rma_i în via în urma atacului surprinztor al armatei lui Fidel Castro
din 1400 de exilai
cubanezi avea s lupte împotriva lui (12.000 de soldati) aveau s fie rscumprai mai târziu de americani
contra unor sume exorbitante. Astzi,
Fidel Castro în orice fel de condiii. animozitile dintre Casa Alb _i
Havana par s se sting, odat cu deschiderea pe care oficialii de la
Trebuie fcute câteva precizri, de
Washington au artat-o prin reînfiinarea dup foarte muli ani a
altfel foarte importante. Aceast idee
ambasadei cubaneze în Statele Unite. În semn de
de a invada Cuba nu a venit nicidecum reciprocitate, acela_i
lucru s-a întâmplat în Cuba cu ambasada SUA.
de la grupul pre_edintelui J.F. îns, supravietuitorii
anti-castri_ti au simtit cu totul altceva în aceste momente de apropiere a
Kennedy, ci, în mod paradoxal, de la
Statelor Unite fa de regimul de la Havana condus de Raul Castro, fratele
contracandidatul su la pre_edin ie de
lui Fidel Castro. Felix Rodriguez
atunci, Richard M. Nixon. Strlucita Mendigutia, pre_edintele Asociaiei
Veteranilor de la Golful Porcilor, sublinia: ,am fost tri_ti atunci când am
idee i-a venit acestuia din urm pe
fost abandonai în Golful Porcilor. De aceast
când era vicepre_edinte la Casa Alb _i dat, mai mult decât
abandonai, ne simim trdai de acest pre_edinte american Barack
Dwight D. Eisenhower pre_edinte al Obama",
Statelor Unite. CIA avea în vedere
Cine au fost ,victimele" gândirii de grup în cazurile studiate
planul de atac asupra Cubei, deoarece ,EI Jefe" de Irving Janis? De exemplu, grupul decizional al pre_edintelui John F.
venise ca directiv din partea Sursa: http://www.dailymail.co.ukd
pre_edintelui Dwight D. Eisenhower, news/article-516088/Revolutionary-life
Fidel-Castros-49-years-power.html
dup consult ri intense cu Richard
http://www.mediafax.ro/externe/veteranii-de-la-golful-porcilor-se-simt-
tradati-de-obama-dupa-anuntarea-apropierii-sua-cuba-13730790 accesat la
data de 23.08.2015.
 141
140 GANDIREA DE GRUP
ÎN ORGANIZA II
NTRODUCTIVE atacului
2ECE TEME ini ierea
responsabil pentru
PsIHOSOcIOLOGIE.
acestei
secretarul Aprrii (fost Unite nu va fi principalul s u vecin. Deasupra
a-l
micului a u r în
format din: Robert McNamara, mai oportunitate
de
militar împotriva
Kennedy era
caracterizat a fi o persoan integr, a fost
v zut ca o
lui Castro a
fost o surs
Motor Company, prezumii, planu
dac pre_edintele _i
Castro. Regimul
expert la Ford care trebuia la putere pe
Dillon, secretarul trezoreriei, de chiar
Douglas îndep rta Statelor Unite,
inteligent _i logic), din punctul de vedere al guvernul direct pentru
obiectiv situaia de iritaie pentru c o n s i d e r a t ca pe-0
amenin are
evalueze cât se poate de si nu l-au
s care era consilieri
1972, 20).
fratele lui John F. Kennedy, american (Janis,
costurlor, Robert Kennedy, din echipa
securitatea
capacitatea
mai persoan
influent mare pret pe
procurorul general _i ,cea decizional nu punea
unul dintre consilierii cât
grupul atät mai mult cu

(Janis, 1972, 17), McGeorge Bundy, In al doilea rând, cu u n

contraatac, cu
pre_edintelui"
Arthur Schlesinger
Richard Goodwin _i cubaneze de a r spunde a m e r i c a n e B-26. in al
aviatiei
probleme de afaceri externe,
bombardierelor

pe de Harvard i membri ai
cabinetului). în calcul interven ia de faptul c
luat asigurat
(dou ,mini luminate", absolveni
era era
inclusiv pre_edintele,
care au mai luat parte
la _edinele iniiate de treilea rând, toat lumea, ridicat, e r a dornic de
Printre alti consilieri moralul foarte
A. Berle Jr., Paul Nitze. _tia cä
anti-castrist avea
Thomas C. Mann, Adolph mica armat orice pret, chiar
dac se
pre_edinte au fost i L. Janis la capt cu

Ce nu a fost bine în planul

grupului Kennedy? Irving izbând _i gata s lupte pân
intervin . Pre_edintele s-a interesat în dese
involuntar sau nu, n u avea s cubanezi.
calcule gre_ite" pe care, armata american
exilailor
(1972) preciza existenta _ase dorind s _tie prerile
a
în primul rând, nimeni
f cut. Potrivit autorului, rânduri de aceste probleme, în mod repetat, a
membrii grupului le-au de la CIA care,
american c ar fi avut vreun
îns venea mai întâi
înstituie a statului Aceast ,siguran" c armata
nuputea s acuze vreo
c aceast In al patrulea rând, dat fiind faptul
în Golfl Porcilor, pentru sustinut acest lucru.
amestec in ceea ce s-a întâmplat slab echipat, pentru o bun
în care ar fi existat ca fiind foarte
s-a desf_urat
în secret. Totu_i, în situaia cubanez era considerat
zona plajei,
operatiune
ceea ce aveau s susfin oficialii statului
sau
bucat de timp brigada
anti-castrist putea s controleze
indivizi care se îndoiau de referitoare la armata lui Fidel
,transforma i" în persoane Aceste informaii
mai scurt timp, puteau fi pân la noi ajutoare.
CLA-ul, ace_tia, în cel britanice _i cei din
,neutralizate" (Janis, 1972, 19). Castro erau contradictorii,
deoarece serviciile secrete
de rea-credin " i, mai apoi, altceva. Neluând
atât de bine lucrat, cu totul _i cu totul
Mu_amalizarea servicilor
secrete era considerat Departamentul de Aprare prezentau de
integritatea lui Adlai Stevenson, a discuta foarte mult asupra planului
încât s-au folosit pân _i de imaginea _i în calcul aceste informaii _i fr
John F. acesta dând und verde
Unite. Aici, pre_edintele invazie, CIA-ul a convins grupul Kennedy,
reprezentantul SUA la Naiunile
favoarea lui Adlai Stevenson,
de tran_ant în atacului. In al cincilea rând, rolul celor 14oo de exilai cubanezi era, dup
Kennedy a fost destul crediblitatea lui Adlai Stevenson
spunánd grupului s u c ,integritatea i cucerirea plajelor, s saboteze liniile inamice" _i, încetul cu încetul, ,s
mai mari câ_tiguri naionale" (apud Janis, de la Havana" (Janis, 1972, 24-25). Pe de
constituie unul dintre cele Pe de alt
încerce r sturnarea regimului
1972, 21). Servicile secrete îns nu au finut cont de acest lucru. alt parte, »pre_edintele Kennedy a luat msuri pentru a evita aparitia
c poate exista vreo
nici nu concepeau eventuale erori în strategiilor a deciziilor utilizate de
de luare
parte, oficialii de la Washington
unor urma
lui Fidel Castro. Pre_edintele
s-a
armatei adus în discuie preri opuse, adesea chiar în
impotrivire acerb din partea
SUA s nu fie implicat
în aceast invazie:
echipa sa. Astfel, a radicale,
asigurat de mai multe ori ca vederea promov rii diversitii de opinie _i a creativit ii în luarea
în mod deciziilor. Pe de alt parte, a apelat la amânarea -

pe cât posibil -

.Fortele ale Statelor Unite nu vor participa

armate
Cubei. El a amintit condiia subliniat , de decizilor, în locul adopt rii primei soluii întâlnite. Apoi, a atribuit unei
invadarea
public la era discutat . El nu considera ca
fiecare dat cánd aceast problem persoane dinechip rolul de a ataca rapid _i convingätor orice hoträre
fiind acceptat planul CIA-ului de a
folosi brigada armat cubanez
garanta faptul c guvernul Statelor (West, 2004/2005, 152). În al _aselea rând, dac înaintarea se fcea
numai în cazul în care s-ar putea
 PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODuCTTVE 142
GANDIREA DE GRUPÎN ORGANIZAII 143
oarte greu i rezistena era foarte mare, planul armata anti-
era ca
castristà s se retrag în Munii Escambray, de unde, al turi de unitile din New Hampshire) de la Centrul Spaial Kennedy. Se constatase c, în
de gheril, s lupte acea diminea, temperatura era cu mult sub cea la care s-au fácut
impotriva lui Fidel Castro.
Recent, decizia Administraiei Bush de intrare în rzboi ultimele teste de lansare. Dezastrul produs avea s fie ,cel mai tragic
impotriva Irakuui a fost analizat de Mark Schafer _i Scott Crichlow eveniment naional de la asasinarea pre_edintelui american John F.
(2010), artând c grupul decizional de la Casa Alb a fost marcat de mai Kennedy" (Moorhead et al., 1991, 540).
multe caracteristici: Dou elemente care au jucat un rol deosebit de important în
izolare, lipsa unor proceduri adecvate de luare a
deciziei, presiune puternic decizia de a lansa naveta Challenger au fost timpul _i leadership-ul.
spre uniformizare a prerilor, stereotipizarea
out-group-ului, lipsa de omogenitate a grupului, mai multi membri au Existând antecedente în ceea ce prive_te amânarea lans rii, o alt
jucat rolu de gatekeepers, p rerile contrare nefiind admise. Mai mult, a posibilitate fusese deja înlturat. Congresul, publicul american _i întreg
existat iluzia invulnerabilitii, situaie în care s-a regsit incusiv mapamondul urmreau îndeaproape tot ceea ce se intâmpla la NASA.
W. Bush Prin urmare, liderii programului spaial au considerat ca find mai
presedintele George (implicarea sa u
desta_urarea campaniei). Peste ocean, în Marea Britanie, primul ministru
a fost una direct în
importante perceptile acestora, _tiind c totul depinde de imaginea
Tony Blaira manifestat aceea_i stare (Schafer _i Crichlow, 2010, 229). ereat _i de fondurile venite din partea statului, decât siguranta
Cazul navetei spaiale Challenger face, într-un fel, not astronautilor _i a acestui zbor.
discordant fa de cele analizate anterior (Oberlé, 20o1, apud Oberlé _i Lectia de istorie oferit de cazul navetei Challenger avea s fie
Beauvois, 1995/2001, 313). Înainte de lansarea navetei, inginerii de la mult prea grea. Recent, Jill A. Edy _i Miglena Daradanova (2006) artau
NASA au men ionat existen a mai multor probleme de ordin tehnic care impactul pe care l-au avut cazurile Challenger _i Columbia asupra opiniei
trebuiau rezolvate (Moorhead et al., 1991; Dimitroff et al., 2005). publice _i modul în care s-a construit memoria colectiv american în
Incercrile zadarnice de a opri procesul de lansare nu i-au sensibilizat jurul evenimentelor petrecute la NASA. Pentru un studiu aprofundat al
deloc pe oficialii centrului spaial care erau mai mult presai de cazului navetei Columbia, teza de doctorat ,nvestigating space shuttle
respectarea programului lansrii decât de supravietuirea astronauilor. Coumbia's accident: A four-phase systemic model of strueture,
Glen Whyte (1989, 46) sublinia c ,aceast situaie a fost produsul unei
technology, environment, and transformation" a Angelei M. Adema mi
decizii eronate tot atât de mult cum a fost _i un e_ec al tehnologiei.
se pare sugestiv în acest sens. Lucrarea a fost sustinut la Universitatea
Presiunile asupra NASA pentru a lansa naveta spaial la cea mai
Alabama în anul 2004.
apropiat ocazie au fost intense, în pofida faptului c existau dovezi c De_i foarte multi cercettori contest implicarea unei gândiri de
aceast ac iune nu era bun ".
Dar cum s-a întâmplat dezastrul? Gregory Moorhead, Richard grup în evenimentele petrecute cu naveta Columbia, Claire Ferraris _i
Rodney Carveth (2003) conchideau c oficialii de la NASA au fost
Ference _i Chris P. Neck (1991) au studiat îndeaproape cazul navetei marcati de unele dintre simptomele gândirii de grup, cum ar fi ihuzia
Challenger. În cele ce urmeaz voi face o trecere în revist a acestui caz.
Pentru început câteva informaii privind lansarea navetei. La data de invulnerabilitü, supraestimarea puterii grupului sau raionalizarea
28 ianuarie 1986, naveta spaial Challenger pleca în spaiu cu cei _apte colectivd.
membri ai echipajului (alturi de astronaui cltorea, pentru prima dat In cadrul unui experiment rmas de acum celebru, Carrie R.
persoan din afar, Christa McAuliffe -

profesoar de liceu Leana (1985) a studiat coeziunea în contextul gândirii de grup. La

în spaiu, _i o
experiment au luat parte 308 studeni împrii în grupe de câte patru
 145
NRODUCTTVE
144 GANDIREA DE GRUPÎN
ORGANIZA II
ZECE TEME
PsIHOSOCTOLOGIE.
compromis"
de medie s a u de
aflau în situaie de coeziune îndep rteaz
persoane. Membrii echipelor
de lucru, care se
în
multe ori decizia luat ,se
dintre polii
evantaiului de opinii _i de judeci
marketing _i business, lucrând c tre,unul Astfel, decizia este
înalt, veneau de la specializri precum îndreptându-se
Moscovici, 2001, 320).
sptmâni la diferite proiecte _i aplicaii.
Aceste
preexistente în grup"
(Doise _i introdus în
literatura de
grupuri mici timp de 15 concept
altele formate special pentru experiment, în caracterizat de efectul de polarizare,
(vezi Moscovici _i
fost comparate colaboratorii s i
cu
grupuri au
Vârsta medie a Moscovici _i
membrii acestora se vedeau pentru prima dat. specialitate de Serge c a r e în
luarea unei decizi
care
într-o situaie în
era de 26 de ani, iar o proporie Zavalloni, 1969). În schimb, decizie prerea
persoanelor implicate în acest experiment definindu-se printr-o
Trebuie menionat c, în ambele sunt implicate opiniile
tuturor,
de 52% dintre subiecti erau brbai. membrilor grupului, putem
afirma c aceasta
una din cele patru persoane juca împrt_it de majoritatea conflict _i
conditii experimentale, în fiecare grup, normalizare. Altfel spus,
când nu exist
coeziunii, liderii au un aer de
rolul de lider. In situaia în care nu se punea problema sczut,
a cptat este
luarea unei decizii
chiar cu puin timp fiec rui membru al grupului în
fost desemnai la intâmplare de experimentator, implicarea atunci când membrii unui
Pentru a se vedea foarte avem normalizare (o
astfel de situaie este _i
inainte de desf_urarea sesiunilor experimentale. spre un ,»pol extrem",
când
Când îns se îndreapt
individ în grup, în contextul prezenei grup voteaz).
clar care este rolul ñec rui
membru membrilor este foarte puternic (cazurile lui I. L. Janis), avemn
coeziuni, selectai pe baza realiz rilor fiecrui
iderii ,au fost implicarea
Myers _i Lamm,
mai performant în îndeplinirea sarcinilor
avute o situaie de polarizare (Smith _i Bond, 1993, 24-26;
care s-a dovedit a fi Moscovici (20o1, 325) definesc
inainte. Cu dou -trei sptmâni înainte de sesiunile experimentale, 1976, 603-616). Willem Doise _i Serge dominante într-un
caracterizeze pe ceilali în funcie de polarizarea ca ,accentuarea unei tendine iniial
membrilor grupurilor i s-a cerut s-i observa polarizarea
l-arfi avut în realizarea sarcinilor ansamblu de grupuri'". Un exemplu în care se poate
gradul infuenei pe care il percepeau c v zut c acest fenomen apare
de grup de-a lungul cursului de
semestru. Aceste clasificri au fost grupului este cel al ,Golfului Porcilor". S-a
stabilit drept lider persoana cu secorul cel când membrii unui grup sunt dispu_i în general c tre rise înaintea
adunate _i, în fiecare grup, s-a

fost de 27 de ani; discuiilor de grup, find bine spus faptul c decizia grupului va implica
mai mic (1 cel mai influent). Vârsta medie a liderilor
-
a
un risc mai mare decât riscul asumat de fiecare membru în parte" (Whyte,
60% dintre lideri au fost brbai" (Leana, 1985, 8). Rezultatele au artat
membrii acestora au 1989, 41). Efectul pe care grupul îl poate avea asupra membrilor säi în
c, în cazul grupurilor aflate în condiie de coeziune, procesul decizional este unul în mijlocul cruia poziia acestora, în timpul
acordat o mai mare atenie informaiei pe care fiecare membru _i-o
discuiei, tinde s-i accentueze caracterul extrem în aceea_i direcie
insu_ise înainte de experiment (informaia unic), comparativ cu

comparativ cu poziia 'extrem' iniial.

Prin urmare, contextul ce
grupurile aflate în situaia de necoeziune. Psihologul american Donelson Forsyth (1983, 364) identificat
favorizeaz apariia gândirii
fenomenului Irving L.
de grup subliniat de
înalt patru tipuri de teorii ale polarizriü grupului: a) Teoria rdspândiriü
Janis (1972, 1982) nu a fost sustinut, deoarece membrii grupurilor
coezive au devenit adeptii unui tip de gàndire liber, lipsit de responsabiliti. Aceast teorie exemplific faptul c membrii unui grup
cred c au mai puin
constrângeri, astfel încât fiecare idee era analizat în profunzime. Toate responsabilitate personal pentru consecinele
aceste aspecte au avut drept rezultat lipsa auto-cenzur rii prerilor cu negative" ale unei decizii
adoptate în virtutea ineriei, în momentul
in care aceasta este considerat a
caracter deviant. fi un ,efort de grup". b) Teoriü
In procesele decizionale de grup, în mod normal, indivizii iniiaz referitoare la procesul de leadership. Acestea
evidentiaz caracterul _i
discuti abordând critic diferitele opinii, sugestii. Incon_tient, de foarte
comportamentul liderilor în procesul decizional, felul în care
sau nu decizia. c) Teoria influeneaz
familiarizri. Cu cât un individ discut mai
 PsTHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTTVE 146
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAIT 147
mult cu ali indivizi diferitele aspecte ale unei probleme, cu atât aceasta
devine mai ,familiar ". Cu cât situa ia se amplific _i discuiile sunt mai Cel de-al doilea simptom este reprezentat de faptul c justificarea
aprinse, fluxul de familiaritate cre_te, pe când ,incertitudinea" devine din proprilor actiuni _i hotrâri, respectiv lipsa lurii în calcul a
ce in ce mai sc zut , astfel posibilitatea de a se promova alte solu i alternativelor, pot îndrepta decizia _i activitatea grupului într-un sens

dispare. d) Teorii ale valorii. Conform acestor teorii, asumarea riscurilor nedorit, conducând ctre finaluri dezastruoase.
unei decizii, îndr zneala de a lua o decizie sunt considerate a f valori Al treilea simptom, apariia ,percep iilor stereotipizate" fa de
pozitive _i extrerm de apreciate ,in multe culturi" deoarece este foarte outsideri arat cum, în multe din cazuri, se formeaz conflictele sociale.
De exemplu, cel dintre Fidel Castro _i grupul de consilieri de la Casa Alb.
important sã ,gânde_ti" într-o manier proprie, fr a ff influentat. De Fidel Castro a fost perceput de ctre grupul decizional de la Washington
foarte multe ori ins, persoanele din grup au tendin a s-_i schimbe
propriile optiuni, dând credit celor care au avut puterea s se impun fie ca find ,un lider slab, un comunist ru _i un om mult prea incapabil s
_i numai datorit carismei liderului. realizeze c tara sa urma s fie atacat" (Forsyth, 1983, 347). în acela_i
mod, atât aviaia de care dispunea, cât _i infanteria aflat în subordinea
sa erau 'disereditate' (cele _ase calcule gre_ite"). Astfel, armata liderului
Simptomele gândirii de grup de la Havana nu avea nicio _ans în faa fortelor coordonate de CIA.
Alpatrulea simptom face referire la faptul c, uneori, atunci când
Speciali_tii din domeniu (Auer-Rizzi _i Berry, 2001; Cline, 1990; Doise _i se iau decizii grupale de maxim importan, membrii grupului elimin
Moscovici, 2001; Feldman, 1985: Forsyth, 1983; Franzoi, 1996/200o; din agend implicatiile etice: apare oîncordare incontestabil în
Herek et al., 1989; Janis, 1972, 1973, 1982; Miranda, 1994; Oberle _i moralitatea inerent grupului, care i determin pe membri s nu tin
Beauvois, 2001; Rujoiu _i Ferris, 2001; Smith, 1985; Wosinska, 2005) cont de consecinele morale ale deciziilor lor" (Doise _i Moscovici, 2001,
consider c modelul gândirii de grup rmâne deschis analizei _i 318). Ca exemplu, putem vedea cazul Cubei. Poate, individual, fiecare
cercetrii indiferent de cultura organizaional. Asemenea teoriei, dintre membrii grupului cu drept de decizie era marcat de ,principile de
simptomnele gândirii de grup fac obiectul numeroaselor evaluri la care
justiie _i cele ale drepturilor omului'", dar, dup cum remarca _i
voi face referire în continuare. Donelson Forsyth (1983), odat strân_i laolalt, sub forma unui grup _i
Pentru început, analiza simptomelor gândirii de grup pleac de la mai ales în faa unei decizii importante (cderea regimului castrist),
perspectiva oferit de psihosociologul american Irving L. Janis (1972). aceste principii dispar. în ceea ce prive_te atacul celor 1400 de exilai
Primul simptom este iluzia invulnerabilitii. Acesta apare în momentul cubanezi asupra armatei lui Fidel Castro, dac acesta S-ar fi desfá_urat în
în care decizíonal
optimismul grupului devine exagerat _i n u mai sunt alte împrejurri, s spunem un atac în for al militarilor americani, cum
luate în calcul _i alte alternative la situaia în cauz; în acest context, ar fi fost interpretat aceast aciune, din punct de vedere moral, de
nu

Donelson Forsyth (1983, 347)

mai sunt analizate eventualele ameninri. opinia public? în niciun caz într-o manier favorabil guvernului _i
sublinia c ,in fiecare dintre aceste întâlniri, un sentiment de siguran _i armatei americane.
incredere a marcat grupul". In acela_i fel, sentimentul c planul discutat Irving L. Janis (1972, 198) sublinia c »presiunea direct a
este 'infailibil' sau c un astfel de grup (grupul pre_edintelui oric rui membru care exprim argumente puternice împotriva unor
_i aprobat
in faa pericolului" au condus c tre
J.F. Kennedy) ,nu poate fi vulnerabil stereotipuri, iluzii ori angajamente ale grupului face ca acest tip de
o decizie slab _i ineficient . dezacord s fie contrar celor a_teptate de la toi membrii loiali". Acesta
este _i cel de-al cincilea sirmptom. Pre_edintele John F. Kennedy s-a gsit
PsIHOSOcIoLoGIE. ZECE TEME NTRODUCTIVE 148 149
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAII
intr-o astfel de situaie. De_i, dac
cineva ddea na_tere la critici minore, presiunile
Potrivit lui Irving L. Janis (1982) _i Glen Whyte (1989),
pre_edintele Kennedy urma s cear CLA-ului s rspund prioritar
manifest prin ,tendinta membrilor grupului"
de a
rezultat, curând creat spre uniformitate se
oric rei discuii intense grupului.
a Ca s-au norme
chiar în cazul în c a r e nu
care au eliminat criticismul _i presiunea grupului a asigurat complianta înclina propriile opinii în favoarea majoritii,
,unanimitate _i
exist presiuni exterioare în acest sens, pentru a atinge
membrilor la aceast regul" (Forsyth, 1983. 344). s fie corect .
independen", pentru ca poziia majorittii
Grupul pre_edintelui John F. Kennedy s-a aflat într-o situaie de De bun seam, n e - a m întrebat cum pot membrii unui grup s se
opinilor membrilor grupului. Aceasta apare în momentul în
polarizare a
conformeze poziiei dominante. Exist dou explicaii în acest sens. In
membrii unui grup sunt dispu_i în general ctre risc anterior adecvat, c e e a ce
care unui rspuns
primul rând, prin ,nesigurana asupra
discuiilor de grup, prin prisma faptului c decizia grupului va implica un caracterizeaz deciziile fiasco. Rareori, în aceste circumstane,
este o
risc mai mare, comparativ cu riscul fiecrui membru" (Whyte, 1989, 41). la ochi" (Whyte, 1989, 44). În al doilea rând,
alegere corect _i b t toare
Un alt exemplu dat de autorul mai sus citat este cel în care, la o alt între membrii grupului se încearc s existe o relaie _i un comportament

discuie, a fost prezent _i senatorul William Fulbright. Practic, rolul su a

adecvat. Acest lucru poate fi u_or demonstrat,
analizând diferite structuri
fost inexistent, deoarece acesta nu a avut posibilitatea s-_i spun prerea
organizationale. Sunt foarte puini cei care doresc s-_i strice relaiile
sau c utând s
in ceea ce prive_te problema dezb tut pentru c pre_edintele Kennedy a
profesionale _i de prietenie, împotrivindu-se unei decizii
consiliului activitatea.
dirijat discuia singur sens: indicând celor de la m a s a
într-1un strice mediul ambiant creat în grupul în care î_i desf_oar
vot" (Forsyth, 1983). 'unanimitate' (cazul deciziilor
s voteze pentru sau împotriv într-o urn de Astfel, deciziile tind, de multe ori, s capete
a grupului _i presiunea liderului care avea ultimul majore).
Coeziunea puternic
cuvânt eliminau din start ,opinia unui nou-venit". In aceea_i manier, Al _aselea simptom este reprezentat de autocenzurarea ideilor cu
de lider este caracter deviant. Deoarece pstreaz în ,forul interior" (Boncu, 1999)
gândirea de grup se poate manifesta când loialitatea fa
Glen Whyte argumentele contrare _i diferitele opinii, membrii grupului compromit
foarte ridicat . Analizând problema uniformitäjii grupului,
ia decizii este aceea de a decizia. În câteva cazuri, membrii grupului Kennedy, simindu-se nesiguri
(1989, 44) nota c ,datoria unui grup
c a r e

ale membrilor säi în ce prive_te planul discutat, ,au dat na_tere la întrebri", dar acestea,
produce o poziie a grupului pentru preferintele iniiale neconcretizându-se sub forma unor discuii _i dezbateri în cea din urm
prin împrirea credinelor, informailor _i argumentelor". Aceasta poate întâlnire de grup, au dus la o decizie ineficient _i slab.
imbr ca îns, la început, i o form'neobi_nuit', deoarece poate conduce la
Al _aptelea simptom este subliniat de faptul c, odat decizia
oerturi _i diferite dispute în grup _i, abia într-un final, poate conduce, de_i
nu

sunt
luat _i implementat, se creeaz fenomenul de iluzie unanim (Cline,
este obligatoriu, la Influentele care conduc ctre un consens
u n consens.
1990). Chiar dac au existat împotriviri sau argumente contrare deciziei,
de influen apare în
de ordin normativ _i informaional. Astfel, primul tip acestea nefiind discutate, creeaz impresia c toi membrii grupului
urma satisfacerii sentimentelor altora", pe
când cel de-al doilea apare
au fost de acord, astfel încât nu se mai iau în calcul comentariile _i
realitate" (Whyte,
,când o persoan depinde de o ata prin informaia despre argumentele venite dup ce decizia a fost implementat .
exacerbat a nuia dintre
1989). Acela_i autor citat sublinia sigurana In fine, al optulea simptom se refer la .paznicii minii". Ace_tia
consilierii pre_edintelui american, Arthur Schlesinger, sursa reprezentând-o sunt considerai a fi protectorii mentali care cern într-o manier favorabil
s-a molipsit
chiar realizrile lui John F. Kennedy, de la care credea c grupului informaiile din exterior sau interior, ferindu-l totodat de acelea
(Whyte, 1998). care pot zdrnici deciziasau care o pot pune într-o
postur nefavorabil.
Rolul lor este, pe de alt parte, _i de a ,proteja" eficiena _i moralitatea
deciziei. Un astfel de rol l-a jucat Robert Kennedy, fratele pre_edintelui
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCIIVE 150
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAII
John F. 151
Kennedy _i secretarul de stat Dean Rusk (Boncu, 1999), prin
retinerea informaiilor relevante deciziei doar pentru ei" (Forsyth, 1983, 192). Intr-un astfel de moment se creeaz ceea ce René Kaës (1976) a
345). In cazul navetei
Challenger, dup cum vom vedea, anumite numit ,un pact de negare". Este îndeprtat în mod incon_tient luarea în
persoane au jucat rolul de paznici ai mini, împiedicând ajungerea calcul a soluiilor alternative, atenia fiind îndreptat numai asupra a ceea
informatiilor la directorul general al NASA care a dat und verde lansrii ce este preferat la momentul respectiv.
navetei in spaiu.
Atenionarea lui Irving Janis mi se pare mai mult decât Al treilea, autocenzurarea ideilor, se manifesta din cauza fricii de
important: ca gândirea de grup s se materializeze, este de ajuns doar ca a pune la îndoial planul de atac, dar _i de a nu aduce atingere imaginii
unul din
simptomele discutate s î_i fac apariia. vreunui alt membru care susinea cu t rie modul acesta de desf_urare.
Psihosociologul Irving L. Janis (1972) sublinia _i argumenta c, în Al patrulea simptom, paznicii minii, face referire la,activitatea"
cazul Golful Porcilor, au
existat, din cele opt simptome, doar _ase. Primul, lui Robert Kennedy:
ihuzia
invulnerabiliti, s-a cristalizat în
jurul ideii c ,dac liderul
nostru _i oricine altcineva din
grup decide c este O.K., planul va avea ,La petrecerea dat cu ocazia zilei de na_tere a soiei, Robert
succes. Cu alte cuvinte, Kennedy, care în mod constant fusese informat despre planul
potrivit autorului, este vorba despre o ,incredere de invazie a Cubei, -a luat de-o parte pe Arthur Schlesinger
fr lirmite" în tot ceea ce gânde_te _i decide
grupul. Acest aspect S-a _i
remarcat din discuia avut de Robert Kennedy cu oficiali din întrebându-l de ce S-a opus. Fratele pre_edintelui l-a ascultat
foarte rece _i apoi a spus: "Tu poate ai dreptate sau poate
Departamentul de Justiie: ,Cu John Kennedy în fruntea noastr _i cu tot gre_e_ti, dar pre_edintele _i-a spus punctul de vedere. Nu forta
talentul de care a dat dovad, nota mai
nimic nu ne poate opri. Credem c, departe. Acum este timpul ca toat lumea s-l ajute
cum poate'. Acest context a favorizat apariia unui alt simptom
dac facem fa problemelor naiunii [.], ideile noi, alturi de o munc al gandiri de gruP, manifestat de o persoan inteligent al c rei
asidu, vor dep_i toate provocrile cu care ne confruntm" (apud Janis, cod etic 1-a f cut s se angajeze în a acorda libertate de
1972, 36). exprimare dizidenilor. Descifrând metalimbajul lui Robert
Al dolea, ihuzia unanimitii, s-a observat _i din Kennedy, afimaia lui se prezint în felul urmtor: "Poti foarte
mentiunea bine s ai dreptate cu privire la riscuri, dar nu pun mare
fcut de Arthur Schlesinger, care a recunoscut faptul c ,întâlnirile pret
pe
acest lucru; toi trebuie s ne ajut m iderul acum prin a nu face
noastre aveau loc într-o atmosfer curioas de consens asumat" (Janis, not discordant în vreun fel care poate interfera cu
1972, 39), ceea ce a generat manifestarea iluziei unanimit ti, de_i alti
sprijinul
armonios pe care ar trebui s-l aib " (Janis, 1972, 41-42).
Dean Rusk, aveau alte preri referitoare la cum ar trebui
membri,
s
precum
se desf _oare opera iunea. Acela_i istoric, Arthur Schlesinger, i_i
Al cincilea simptom identificat este presiunea spre conformism de care a
dat dovad pre_edintele John F. Kennedy. La una dintre
detalia punctul de verdere in A Thousand Days (1965), afirmând c discuile la care
a fost invitat senatorul J. William
sentimentele lui de vinovie ,au fost temperate de con_tientizarea Fulbright, din 4 aprilie 1961, acesta _i-a
faptului c, la modul în care se desfá_ura cursul obiecilor, ceea ce aveam exprimat punctul de vedere, critic de altfel, cu privire la planul de
s spun ar fi influentat foarte puin _i m-a scutit de multe bti de cap". invadare, referindu-se la implicaiile de ordin moral _i politic. De_i, în
Tot el mai aduga c circumstantele nu favorizau în niciun fel o gândire mod normal, ar fi trebuit s existe comentarii cu
privire la aceast
critic _i evaluativ (apud Priem et al., 1995, 692). declaraie, pre_edintele nu a insistat asupra acesteia, considerând a f
in situatie de gândire grupal, indivizii ,sper incon_tient c mult mai important evaluarea final a situaiei _i cerând
întregului grup
cineva îsi va asuma riscul de a spune adev rul. Discuia devine un s-_i exprime poziia final (Janis, 1972, 44). Pe rând, fiecare membru al
simulacru de dialog, fiecare fiind con_tient de dificulti, dar întreinând cabinetului _i-a dat acordul.
iluzia printr-o vorbire lipsit de un sens real" (Amado _i Guittet, 2007,
 153
152 GRUP ÎN ORGANIZA II
ZECE TEME INTRODUCTTVE GANDIREA DE
PsIHOSOCIOLOGIE.
multe exemple.
insistând pe mai
este reprezentat de
eliminarea
punctelor sale de vedere _i
In fine, al _aselea simptom de
prezentare a
analizeze modul în
c a r e ia na_tere

persoane _i, mai ales, fa Janis a început s

criticilor fa de ceea ce gândesc anumite Mai exact, Irving L.
descriindu-l mai apoi,
în 1972, ca pe u n
major a u avut-o cei doi birocrati, fenomenul (sub form
de teorie),
planul propus de CLA. O importan au din mai devreme, dac gândirea
Allen Dulles _i Richard Bissell,
care susinut frenetic planul venit Dilema este, dup c u m a m precizat
(variance theory) ori
proces. ca u n
o teorie a variaiei
de grup poate fi privit
ca
partea CLA.
Harry S. Truman, lu rii deciziei.
Analizând grupul pre_edintelui american
proces s a u
fenomen patologic al Mohamed _i Frank
proeminente" ale gândirii de grup
care mai sus, A. Amin
Referitor la cele men ionate
putem identifica patu ,simptome decis concluzia la care a ajuns
S-au manifestat în
modul de actiune _i analiz a persoanelor
care a u
A. Wiebe (1996, 421) susin _i argumenteaz mai degrabä
iluzia invulnerabilitjii, c reia ,gândirea de grup prezint
intrarea în lupt împotriva Coreei de Nord: Irving L. Janis, conform teoria gândirii de
colectiv _i îndeprtarea variabile. Din acest motiv,
stereotipizarea inamieului, raionalizarea stri ori evenimente, decât nu poate fi
contravin prerii majoritii (Janis, 1972, 74). una a variaiei. Deocamdat , gândirea de grup
prerilor disidente _i care grup nu este
a argumentat existena _i
la urm, pre_edintele Harry ,a adoptat
Truman aceea_i strategie ca nici ca u n proces. De_i Janis (1982)
Pân privit stare _i
John F. Kennedy in ceea ce prive_te presiunea
spre conformism, (de notat c aceasta este o
_i importanta coeziuni înalte a grupului este îns
,conspiratia sovietic", dar _i
stereotipurile puternice" privind variabil) în apariia gândirii
de grup, aceasta n u
susinând nu o
_i armata american din punctul su de vedere,
eliminand riscurle la care era supus administraia suficient". Marc D. Street (1997) sublinia c,
(Janis, 1972, 70). modelul gândirii de grup reprezint
mai mult un »ghid" de analiz a

Dezvoltànd analiza grup, Clifton Wilcox (2010, 38)

gândirii de fenomenului, neoferind date foarte
exacte. Studiile _i cercet rile
având în vedere implicaiile acestui fie laolalt, cauzele _i
puncta un lucru foarte important, mentionate în lucrare au analizat, fie separat,
,asemenea comandantului mai mult
fenomen indiferent de cultura organizaional: condiiile antecedente ale acestui fenomen, accentuând _i
decizional dintr-un departament de confuzia ce graviteaz în jurul gândirii de grup. A. Amin Mohamed _i
de nav de la Pearl Harbour, un grup
defectuoase prin simplul fapt
marketing al unei companii poate lua decizii Frank A. Wiebe (1996) mai ridicau _i o alt problem, întrebându-se dac
anumit produs este sigur
c este convins c piaa de desfacere pentru
un
apariia gândirii de grup ,este de tip determinist sau probabilist".
mai mic nu va îndrzni s
(iluzia invulnerabilitii) _i c un competitor Trebuie remarcat c, de-a lungul timpului, modelul lui Irving L.
In acest sens, modelul
ptrund pe pia (perceptii stereotipizate). Janis a fost partial susinut, îmbuntit, dar niciodat nu s-a pus
acelora care, în mod
gândirii de grup este unul general ce justific atenia problema unui e_ec de formulare _i analiz la momentul respectiv.
iau decizii
regulat, prin intermediul proceselor de grup".
Explicatia este u_or de argumentat: studiile psihosociologului american
indeplineau toate criteriile metodologice, fiünd în acela_i timp _i
incât exista posibilitatea ca fenomenul respectiv s
Critici aduse teoriei gåndirii de grup delimitate, astfel
marcheze orice grup decizional, indiferent de cultur. R mân discutabili,
care 1 determin
Gândirea de grup este un .proces", un ,fenomen" sau o ,teorie a îns, factori _i condiiile favorizante, având în vedere
variatiei"? Pentru a rspunde, este necesar s ne reamintim cum a fost faptul c, de-a lungul timpului, modelul s-a modificat _i nuanat
definit acest concept pentru prima dat. In 1971, Irving L. Janis prezenta continuu.
in revista de specialitate Psychology Today existena unui fenomen ce Asemenea concluzilor lui J. Longley _i D.G. Pruitt (1980), Paul
marcheaz grupurile decizionale politice americane, fcând o scurt t'Hart (199o/1994, 7) sublinia c ,definiia lui Janis este confuz deoarece
 PSIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE
nu doar procesul în sine (un mod de a gândi), ei _i unele din
1ncorporeaz
condifile antecedente (grup coeziv, implicarea personal a membrilor
8rupului), precum _i efecte (o capacitate redus de cercetare
proprile
realist a alternativelor)" ca s
nu mai vorbim de faptul c, ulterior, în
analizele sale, Janis mai degrabä a furnizat o formulare operaional a prezentate pleac de la ideea c, în situaiile respective, ,deciziile au fost
O alt problem
acesteia". ridicat de J. Longley _i D.G. Pruitt (1980,
79-80) este aceea a ,caracterului" simptomelor gåndirii de grup. Conform
acestora, patru dintre ele (iuzia invulnerabilitäii, iluzia unanimitii,
credinta in moralitatea grupului _i perceptile stereotipizate fa de
out-group) joac alt rol" in modelul explicativ al lui Irving L. Janis.
Astfel. primele dou simptome
acordului prematur decât o consecin
mai curând ,par s fie antecedente ale
a unei dorinte de a exista un
acord" printre membrii grupului, pe când celelalte dou ,par s nu aib
legtur cu cutarea acordului, cu excepia faptului c, asemenea
celorlalte probleme, sunt aspecte prin intermediul crora acordul poate fi
realizat. Aceste procese sunt aparent incluse în list pentru c au fost
identificate în mai multe din cazurile de decizii inadecvate examinate de
Janis. Dar este acesta un motiv destul de întemeiat pentru a le include în
teoria gândirii de grup? O teorie ar trebui s fie o progresie logic de idei,
nu un sac" (grab-bag) al unui fenomen unde sunt adunate _i corelate
între ele sase cazuri care au fost analizate" (ibidem). n aceea_i
ordine de
idei, Paul t'Hart (1990/1994, 17) conchidea: ,In opinia mea, exist mai
de grup. Janis
multe probleme asociate cu primul simptom al gândirii
prezint gândirea de grup drept un mod defensiv de a face fat presiunii,
constrângerii decizionale. În particular, grupul devine o surs de suport
emotional pentru membrii säi. De aici, anxietatea lor este scoas oarecum
la iveal . Dar s susii c acest lucru conduce la iluzia invulnerabilitjii nu
poate fi decât o extindere a ideii. În definitiv, aici Janis pare sä fi czut
victim metodei sale inductive de teoretizare. El identific simptomele
iluziei invulnerabilitii în unele din cazurile sale (de notat Pearl
Harbour) _i, ulterior, le include în modelul su conceptual".
Marlene E. Turner et al. (1992) alturi de Ramon J. Aldag _i Sally
Fuller (1993) subliniau, de altfel, dilema în care se regse_te
Riggs
gândirea de grup, ar tând diferentele dintre rezultatele obtinute de
154
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAII 155
cercetrile empirice _i studile de caz. Simplificând, A. Amin Mohamed i
Frank A. Wiebe (1996, 421-422) sunt de prere c exist dou motive
principale datorit c rora exist aceste diferente. Studiile de caz
slabe, deoarece au vizat mai mult condiiile antecedente _i nu factorii
determinani, evideniindu-se astfel cauzalitatea problemei" (ibidem). Pe
de alt parte, sunt discutate situaii care apar la un moment dat, cum este
_i cea prezentat de Thomas R. Hensley i Glen W. Griffin (1986),
important fiind ,ordinea temporal a evenimentelor". Dup Mark
Schafer _i Scott Crichlow (2010, 7-8), Irving L. Janis nu a f cut altceva
decât s aleag anumite cazuri pe care le-a analizat _i judecat în funcie
de calitatea procesului decizional. Aceia_i autori sunt de p rere c
gândirea de grup reprezint ,o parte" a problemei în ceea ce prive_te
calitatea deciziei deoarece, în unele situaii, este vzut ca fiind ,un
proces ineficient de luare a deciziei (poor-quality decision making) _i,
într-adev r, atunci când gândirea de grup este prezent , apar ca un
indicator al unei decizii slabe" (Schafer _i Crichlow, 2010, 8). Cu alte
cuvinte, nu toate deciziile slabe trebuie puse pe seama gândirii de grup.
Este necesar prezen a unei constela ii de elemente care s ajute la
catalogarea" unei decizii în astfel de termeni.
In general, studile experimentale ,se concentreaz
asupra
variabilelor _i, deseori, ignor dinamicile fenomenului. De exemplu, mai
multe studii au încercat în mod direct s pun în legtur conditi
antecedente variate cu calitatea deciziei, ignorând strile în care apare
cutarea acordului (ex. Fodor _i Smith, 1982; Moorhead _i Montanari,
1986)" (apud Mohamed _i Wiebe, 1996, 422). Alti autori, precum
Christopher P. Neck, Jeffrey L. Godwin _i Eric s. Spencer (1996, 49),
insistau pe faptul c studile de caz, de multe ori, sunt caracterizate de
subiectivitatea cercettorului, acesta atribuind »motive _i experientte
indivizilor si grupurilor, fr a exista o modalitate de examinare a
validitii acelor motive _i experiene". Bineîneles, aceste aspecte nu
reprezint argumente care s confirme faptul c studiile de caz nu
constituie o soluie viabil pentru cercetare, atât timp cât arhiva folosit
în evaluarea cazului este analizat inându-se cont de contextul în care s-a
 157

ZECE TEME
NTRODUCTVE
156 GANDIREA DE GRUP
ÎN ORGANIZA TT

PsIHOSOCTOLOGIE.
desf _urate _i, nu în
intermediul
activit ilor
lucru a fost certificat _i de Mark
moment dat. Acest membrilor grupului prin ,corectitudinif"', ,moralit il",
regsit grupul la un ,obiectivit ii",
Cei doi sunt de prere c rând, datorit multe ori, le-o confer
Schafer Scott Crichlow (2010).
_i
ultimul
pe care,
de

în interiorul
invulnerabilit jii" _i ,invincibilit i"" ca întreg.
foarte mult s ptrundem grupului
Studiile de caz ne ajut
vedem la lucru modul în care se iau poziia de membru _i imaginea critic adus teoriei lui Irving
_i s substan ial
procesului decizional
reale de via. Fiecare caz Poate cea mai dur _i a cercet torilor
_i cele gre_ite in episoade r mâne cea
decizile bune cu atenie acestui fenomen
i este important s privim literaturii dedicate
reprezint o relatare unic
exist limite atunci
L. Janis _i Ramon J. Aldag (1993,
1998). Ace_tia
in interiorul fiec rui proces in parte. Oricum, Sally Riggs Fuller _i
plecând de la accepiunea
individuale în vederea americani
cánd te bazei nunai pe
studii de caz
de grup,
nostru major este, mai consider literatura gândirii decât o ,organizare de tip
irvestigri propriilor ipoteze. Interesul
mai bine pattern-urile generale ale nereprezentând altceva
degrab, acela de a inelege fiec rui caz in parte" (Schafer
promotoruui ei, ca
referire la o istorisire
fcut de
hu~rii deciziei decát particularitile Conceptul în sine face
Tonypandy". Daughter of Time): ,Un
Crichlow, 2010, 157).
scriitoarea Josephine Tey
în Fiica timpuhui (The
scenei
prezent în cel mai devenit legendar din c a u z a
referim strict la factori _i condiji antecedente, Tonypandy, a
Dac ne or_el în Wales, a-i
controversat" factor r máne totu_i coeziunea grupului. Sau, mai bine masacrului din 191o în care guvernul
_i-a folosit trupele pentru
foarte mult de modul in care
definim coeziunea grupului _i care militau pentru drepturile
lor. De fapt,
spus, depinde impu_ca pe minerii din Wales existat
(de exemplu, leadership-ul n u a u fost implicate i
nu a cu
cu ce alti factori sau condii o relaionm Tey scrie c trupele guvernului un
vede Tonypandy ca pe
directiv, lipsa procedurilor metodice). adevrat v rsare de sânge. Protagonistul crii
acum, r mâne doar 1998, 165).
In orice az, a_a cum a fost interpretat pân simbol de corupere con_tient a istoriei" (Fuller _i Aldag,
Brian Mullen, Tara Anthony, acestui caz un comentariu realizat de
s intrebäm, a s e m e n e a cercet torilor
ne
Aceia_i autori adugau prezentrii
în ce condiii ,conduce
Eduardo Salas _i James E. Driskell (1994, 191), autoarea crtii ce practic introducerea la ceea ce aveau s afirme cei
fcea
calitativ a deciziei?" Intr-un fel
coeziunea înalt a grupului la scderea doi cercettori. Comentariul viza ambiguitatea relatrii evenimentului
Mullen et al., 1994, 191)
sau altul, Won-Woo Park (1990, 236, apud de-a lungul timpului _i cum a fost el perceput datorit unor informatii
cercet rí semnificative care arat c
sublinia faptul c eist un num r de eronate:,Este un lucru ciudat, dar când i spui cuiva faptele adevärate
cu alte
nu in toate cazurile
coeziunea grupal, singur sau în interaciune
referitoare la o legend, este indiferent, nu cu cel care a inventat legenda,
variabile" contribuie la apariia gândirii de grup. Este de menionat c,
dac analiz2 se reduce la componentele coeziuni,
doar atracia ci
cu tine. Oamenii nu vor s fie deranjai. Le stârne_te o neplcere vag.
Astfel, ei resping ideea _i refuz s se gândeasc la acest lucru. Dac le-ar
interpersonal determin gândirii de grup, pe când
apariia
fi pur _i simplu indiferent,
angajamentul fa de sarcin " mai puin (Mullen et al., 1994, 200). ar trece cu vederea, dar sunt pur _i simplu
Anthony (1997) fceau distincie
Wiliam P. enervai. Foarte ciudat, nu-i a_a?" (ibidem). Asemnarea pare s fie cät se
Mare D. Street _i

între atracia interpersonalá (pe baza c reia se formeaz, de multe ori, poate de izbitoare cu punctul de vedere al lui Sally Riggs Fuller _i Ramon
la grup, datorit J. Aldag (1998, 165): ,în opinia noastr, literatura
increderea interpersonalá) _i dorina de apartenen un
de grup
succeselor sale. Multe grupuri decizionale creeaz un climat propice reprezint organizarea Tonypandy. Adepii acestei idei gândiriicriticile
dezvoltrii apartenentei la grup (resimit mai ales de ctre persoanele cercetrile, susinând-o în continuare ignor _i

exterioare grupului), transformându-se în grupuri elitiste. Exist _i Nevoia de a ráspunde la criticile prin dovezi nefondate _i ambigue.
aduse la adresa acestui fenomen este
grupuri ce dezvoltá o legáturá puternicá de meninere laolalt a vzut aparent ca un obstacol ce se
interpune în bunul mers al lucrurilor.
PsTHOSOcIoLOGIE. ZECE TEMEINTRODUCTIVE 158
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZAIT
de grup dezvoltat nevoia unei legende urbane, diseminat 159
andirea a
într-un mod entuziast. Fuller _i Ramon J. Aldag. Ace_tia analizau, pe rând, mai muute
Pe ce s-au bazat cei doi cercet tori când au spus acest lucru? în posibile
definitii. S-a spus c, pe de-o parte, reprezint c utarea excesiv a
continuare voi prezenta punctele de vedere ale celor doi speciali_ti, acordului printre membrii unui grup decizional,
referindu-m la articolul publicat în 1998. Un prim argument adus în presiunea spre
conformism. Oare Irving L. Janis (1972) sfi fost
discutie const în faptul c ,susinerea" teoriei s-a conturat mai mult în primul care a subliniat
acest lucru? Foarte puin probabil. In literatura de
urma studilor de caz
generate de o serie de hotrâri politice inadecvate
specialitate, foarte
multe trimiteri sunt fcute la studiile _i lucrrile lui Solomon Asch
care au condus la dezastre. Ar fi
fost mult mai indicat, spun cei doi, o (1952,
analiz a procesului decizional din
1956). Gândirea de grup a mai fost definit _i ca fiind ,un set de procese
perspectiva ,decizilor bune _i rele". ale grupului care preced finalurile
precare ale lurii unei decizii".
Un al doilea argument vizeaz demonstrarea parial a viabilitii
Comentariul oferit de Sally R. Fuller _i Ramon J. Aldag (1998, 169) este
modelului lui Irving L. Janis în experimentele care s-au realizat. Referitor
mai mult decât edificator privind cele
la acestea, majoritatea
subiecilor erau studeni care ,aveau de-a face cu menionate:
decizii ipotetice sau simulate [..]. Strategii militari,
managerii, politicienii Acest punet de vedere este bineineles tautologic. Destul de slab
sau alti factori
decizionali, confruntai în viaa real cu situaii complexe, afirmat, sugereaz c gândirea de grup reprezint toate acele lucruri
nu au luat parte niciodat
rele care preced finaluri defectuoase. Nu ar trebui s
la aceste experimente. În laborator, multe surprind faptl
c, atunci când se ajunge la astfel de finaluri din cauza unor decizii
caracteristici ale grupului din lumea real, ce cuprind relaiile de putere defectuoase, apare gândirea de grup. Mai mult, dac multe procese
_i
manevre politice, au fost ignorate în mod de grup _i caracteristici ale acestora au dus la
special" (Fuller _i Aldag, 1998, finaluri nefericite, fiind
165). Prin urmare, cei doi autori susin c rmâne problematic studierea demult identificate, înseamn c gândirea de
metafore maliioase, oferindu-i-se un status grup adopt forma unei
gandirii de grup in laborator, dar nu _i în ceea ce prive_te procesul niciun fel de contribuie egal cu zero -

_i lui Janis
-
în afar de aceea de a
memorabil. Nu este de neglijat faptul c, în mare produce
un termen
decizional sau aspectele legate de acesta. Continuând lista argumentelor, parte, popularitatea
acestui concept s-a datorat
este de remarcat faptul c nu exist, pån în prezent, un studiu sau o adoptrii lui.
cercetare care s sustin în întregime modelul lui Irving L. Janis.
Referitor la inconsistena modelului ,static" oferit de Irving L. Janis, de_i Sally R. Fuller _i Ramon J. Aldag (1998, 171) pleac de la ideea c,
,câ_tigul" cel mai mare pe care l-a oferit acest poate,
sunt evideniate _i alte variabile cum ar fi normele grupului, sarcinile, concept este c a stimuat
analiza _i cercetarea obiectiv
puterea liderului (a nu se confunda cu leadership-ul directiv), cercettorii a
disfunciilor grupurilor decizionale. De
se încpâneaz" s îl susin. Nu trebuie uitat faptul c suportul asemenea, studiul condiiilor antecedente favorizatoare, _i dar al
grupurilor politice ce _i-au desf_urat activitatea la
_tiintific oferit pân acum este unul mai mult cu caracter general, în la reevaluarea Washington, a condus
termeni de prezumii subiective. ,In opinia noastr, cercettorii _i procesului decizional din aceast sfer de activitate. Pe de
alt parte, costurile sunt evaluate în
teoreticienii gândirii de grup au acionat fr s gândeasc în termenii lui functie de noutile ,aduse" de acest
Janis, devenind mindguards virtuali ai fenomenului gândirii de grup" concept. Teoria gândirii de grup face referire la mai multe
cum ar fi coeziunea procese,
precizau Sally R. Fuller _i Ramon J. Aldag (1998, 167). grupului, consensul, conformismul grupal sau
Pán in momentul de fat, s-au dat mai multe definiii gândirii de leadership-ul ori identitateasocial. Dup cum am artat, studiul acestor
grup, care îns nu reflect întru totul fenomenul ce marcheaz procesele procese nu
prezenta caracter de noutate în 1972. Cercettorii încheiau
decizionale. Prin urmare, ,Ce este gândirea de grup?" se întrebau Sally R. subliniind c »l.] literatura
solutionrii problemelor era extins _i
înfloritoare cu mult înainte de a aprea
gândirea de grup. In opinia
noastr, niciunul din termenii lui Janis nu a
reprezentat o noutate; Janis
 161
160 ORGANIZA II
GANDIREA DE GRUP ÎN
INTRODUCTIVE
PsIHOSOCIOLOGIE. ZBCE TEME
lucrul în comun este
ceea ce prive_te
un segment pe
l-a învelit într-o metafor [..]
care membrilor grupului în mod direct, schimb rile
a selectat pur _i simplu analizeze
Experienta prive_te, în
au continuat s doua explicaie
cercet tori Cea de-a cu o alta deoarece
Recunoa_tem, totu_i, c alti deciziei în grup;
una limitat .
administra ie
este înlocuit
dinamicii grupului _i al lurii atunci când o cu probleme
fenomenul mai extins al care apar s e confrunte
î_i continue obligate sã
care au ales s formate pot fi de a reflecta
preocuparea noastr aici este legat de cei noile grupuri cu puine
oportunit i
foarte scurt _i In fine, cea
cercet rileasupra gândirii de grup"
(ibidem). presante într-un timp (Stern, 1997, 154).
gândirea de grup reprezint mod de interac iune" în multe grupuri
În literatura de specialitate, asupra propriului des întâlnit
concretizeaz o situaie
,caracteristicile disfuncionale
ale unui grup" care se de-a treia aduce în discuie atät modul de func ionare al
antecedente sunt este schimbat
în care conditile decizionale, aceea în
care
devenind astfel
într-un proces decirional ineficient, ,,destabilizarea"
caz realizat de Christopher
P. Neck_i uni dintre membri,
foarte importante. Studiul de toate
grupului, dar _i
arätat c, de_i fost prezente aproape
de grup în literatura de
au
Gregory Moorhead (1992) a iminent.
actual al gândirii
antecedente (coeziunea înalt a grupului, izolarea lui, Care este statutul într-un fel sau
conditile lucr rilecare contest ,

omogenitatea, stresul, sc derea sine), membrii grupului nu au

stimei de specialitate? Foarte puine
sunt
intermediul studiilor _i
Rezultatele partiale gsite de Gregory elaborat _i testat mai apoi prin
manifestat o gândire de grup. altul, modelul Fuller _i Aldag, 1998;
mult aceast idee _i Fuller 1993;
experimentelor de laborator (Aldag
întresc _i mai
Moorhead _i J.R Montanari (1986) _i manualele de
care s reprezinte în totalitate 2002; Park, 1990). Crile
potrivit creia nu poate fi gsit
o explicaie
Longley _i Pruitt, 1980; Maier,
Mai multe cercet ri (Flowers, Smith _i Mackie, 2007) _i organizaional
modelul lui Irving L. Janis (1972, 1982). psihologie social (uvezi _i
lui Irving L. Janis de la ipotezele _i definiia lui Irving
2004) au ar tat c afirmaia descriu fenomenul în sine plecând
1977; Leana, 1985; Rujoiu, Era de altfel cercet rile care au încercat s susin
sau
(1972) este neconcludent
din punct de vedere experimental. L. Janis, de la experimentele _i
favoriza
demonsirat c factorul numit coeziune poate s infirme modelul dezvoltat.
_i foarte greu de din moment unei decizii sunt puse pe
apariia unui fenomen
distructiv cum ar fi gândirea de grup, De multe ori, rezultatele slabe ale lurii
cu mult timp
înainte urm torul exemplu. Intr-o mare
literatura de specialitate, se
ar tase seama gândirii de grup. S lum
ce, în ameliorarea
intra- _i intergrupal, consiliul director al acesteia se
importanta coeziunii (comunicarea companie româneasc, la un moment dat,
climatului de lucru). In aceea_i o problemcare nu suport amânare _i care
st rlor de tensiune _i îmbunät firea întâlne_te pentru soluiona
a
Sundelius (1994b) subliniau
ordine de idei, Eric K Stern _i Bengt care se prive_te îndeaproape dezvoltarea organizaional _i noua politic
noi" (newgroup syndrome) în prealabil. Trecerea rapid
existenta sindromului ,grupurilor membrii nu au un background
managerial. Problema nu a fost discutat

manifest in cadrul grupurilor în care prin forul conducerii face ca, la fînalul _edinei, s se constate c mai
incertitudine din
c gradul mare de
comun. Aceia_i autori mai precizau multi actionari au puncte de vedere diferite pe care doresc sä le fac
favoriza aparitia acestui sindrom. Astfel,
este
interiorul grupului poate
determinant
auzite _i, pentru ca s se întâmple acest lucru, _edina trebuie reluat.
coeziunea drept un factor
mai putin probabil s percepem Intr-o astfel de situaie se poate foarte u_or spune c gândirea grupului
fenomenului în grupurile
al gândirii de grup, inclusiv al apariiei decizional a fost una marcat de gândirea de grup. în acest context,
conform rii (Stern _i
decizionale, ceea ce nu determin totu_i lipsa
Sundelius, 1997). Eric K. Stern (1997, 154)
concluziona c acest sindrom
J.
Greenberg (1996, apud Fuller _i Aldag, 1998, 170) a analizat situaia
aceea c companilor americane Lockheed _i Chrysler artând c, în cazul celor
motive". O prim explicaie ar fi
poate aprea din cel puin ,trei managementul ineficient al conduceri, generat de
grupurile decizionale constituite în situatie
de criz, în ceea ce prive_te doud corporaii,
de politic atât intern, cât _i extern, se formeaz ad-hoc. optimismul exagerat _i coeziunea înalt, s-a datorat gândirii de grup.
problemele In literatura de specialitate este
prezentat tot mai des
perspectiva clasic asupra gândirii de grup, îns criticile apar doar ca
 PsTHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 162
GANDIREA DE GRUP ÎN ORGANIZA7u 163
ni_te mentiuni nesemnificative. Nu în ultimul rånd, gândirea de grup este
prezentat ca fiind un fenomen real i valid" ce marcheaz grupurile Barrett,advisers,
D.M. (1988). The mythology surrounding Lyndon Johnson, his
and the 1965 decision to escalate the Vietnam War.
decizionaleconfictului
în viata real. Spre exemplu, Anne Gero (1985) analizeaz Political Science Quarterly, 103, 4, 637-663.
evitarea
Iring L. Janis
in grupurile decizionale, plecând de
la teoria lui Boncu, ^. (1999). Psihologie _i societate. Ia_i: Editura Erota.
(1972). Trecând în revist literatura
de specialitate _i Cline, RJ.W. (1990). Detecting groupthink: Methods for observing the
cazurile analizate de celebrul
psihosociolog, cercettoarea face o illusion of unanimity. Communication Quarterly, 38, 2, 112-126.
meniune destul de important: ,De_i Janis nu identific, în mod special, Dimitroff, R.D., Schmidt, LA. _i Bond, T.D. (2005). Organizational
o norm anti-conflict ca variabil-cheie, sugestiile sale preventive pot fi behavior and disaster: A study of conflict at NASA. Project
intelese foarte u_or ca metode pozitive de sancionare a conflictului _i, Management Journal, 36, 2, 28-38.
in acela_i
timp, dezirable _i necesare" (Gero, 1985, 491). Nimic mai mult Doise, W. _i Moscovici, S. [1984] (2001). Decizile în grup. în P.
care s denote o analiz critic a conceptului lansat de Irving L. Janis. DeVischer _i A. Neculau (eds.). Dinamica grupurilor. Texte de baz
(pp.317-328). Ia_i: Editura Polirom.
Concluzionez, asemenea lui Paul t' Hart (1994, ix), spunând c este foarte
R.S. (1985). Social psychology. New York: McGraw-Hill Book
important s ,prevenim" transformarea teoriei gândirii de grup într-un Feldman,
,cos de
Company.
gunoi
analitic (analytical garbage can)
pentru comentatori _i C. _i Carveth, R.by(2003).
Ferrari,Decision-making and the Columbia disaster:
NASA
in nevoia acestora de a pune în valoare o metafor
anali_ti, groupthink?
Association for Business
puternic
atunci când caut s învinoveasc factorii politici decizionali ori Communication Annual Convention. Association for Business
managerii pentru o varietate de decizii de guvernare bolnvicioase _i rele". Communication.
Flowers, M.L. (1977). A laboratory test of some of the implications of
Janis's groupthink hypothesis. Journal of Personality and Social
Psychology, 35, 888-896.
Bibliografie Fodor, E.M. _i Smith, T. (1982). The
power motive as an influence on
group decision making. Journal of Personality and Social
Aldag, RJ. si Fuller, R.S. (1993). Beyond fiasco: a reappraisal of the
Psychology, 42, 1, 178-185.
Forsyth, D.R. (1983). An introduction to group dynamics.
groupthink_ phenomenon and a new model of group decision Publishing Company Pacific Grove. Brooks/Cole
processes. Psychological Bulletin, 113, 533-552. Franzoi, S.L. [1996] (2000). Social psychology. Boston: McGraw-Hill
Amado, G. _i Guittet, A. [2003] (2007). Psihologia comunicrii în Book Company.
grupuri. la_i: Editura Polirom.
Fuller,S.R. _i Aldag, RJ. (1997). Challenging the
Armenakis, AA, (2002). Boisjoly Ethics. An interview with Roger M. Group Analysis beyond Groupthink. In Mindguards: Moving
on
Small
Boisjoly. Journal of Management Inquiry, 11, 3, 274-281. P. t Hart, E.K. Sterm
_i B. Sundelius (eds.). Beyond
Asch, S.E. (1952). Social psychology. Englewood Ciffs: Prentice-Hall.
Dynamics and Foreign Groupthink. Political Group
Asch, S.E. (1956). Studies of independence and submission to group The University of Policy-making (pp. 55-93). Ann Arbor:
pressure: A minority of one against an unanimous majority. Michigan Press.
Psychological Monographs: General and Applied, 70, 1-70. Fuller, S.R. _i Aldag, R.J. (1998). Organizational
from a quarter Tonypandy: Lessons
Auer-Rizzi, W. _i Berry, M. (2000). Business vs. cultural frames of century of the groupthink phenomenon.
reference in group decision making: Interactions among Austrian, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 73, 2/3,
Finnish, and Swedish business students. The Journal of Business 163-184.
Communication, 37, 3, 264-292. Gero, A. (1985). Conflict avoidance in consensual decision
Small Group Research, 16, 4, processes.
487-499.
Greenberg, J.
(1996). Managing behavior in organizations. Upper
Saddle River, NJ: Prentice-Hal.
 165
DerrrA~~

(1994). Group
ORGANIZA II

164 DE GRUPIN J.E.

of
GANDIREA
Driskell, integration

ZECE TEME
INTRODUCITVE

T., Salas, E. i
decision
making:
An
Research, 25, 2,
PsTHOSOCTOLOGIE.
Anthony,
The Kent B.,
cohesiveness
Mullen, and quality Small Group
Victims of groupthink:
G.W. (1986).
Hypothesis.

Grif+in, Gymnasium
Hensley, T.R _i trustees and the
1977 groupthink Understanding

board of tests of the (1996).

State University Resolution, 30,3,U.S. 497-531. E.S.
data: The south
Spencer,
The Journal of Conflict of decision
189-204. J.L. _i study
Controversy. P. (1989). Quality Godwin, interpreting
case Science, 32,1,

Janis, I.L. _i Huth, e r r o r s in

Welch's
Neck, C.P., in B e h a v i o r a l

Herek, G.M., missile crisis. Major

"projection"
Applied
the cuban 446-459.
researcher
Journal of
making during Resolution, 33, 3, fire tragedy. trial of U.S. v.
Journal of Confict canyon in the
reassessment.
43-46, 74-76. deliberation
and a n
Groupthink. Psychology
Today, Mifilin 48-61. Jury avoidance
Boston: Houghton G. (1992).
Janis, I.L. (1971). Victims of groupthink. C.P. _i
Moorhead,
analysis
of groupthink
1o77-1091.
Janis, IL. (1972). Neck, DeLorean: A case
Relations, 45, 10, normativitate.
psychological John Human
Company
Groupthink and group
dynamics: A social Journal, 73, enhanced
framework.
(2001).
Coeziune
Texte
_i
Janis, I.L. (1973). defective policy
Studies
Policy J. [1995] grupurilor.
decisions. Beauvois, L. (eds). Dinamica
analysis of Oberlé, D. _i Vissher _i A.
Neculau.
Polirom.

studies ofpolicy
decisions în P. De Editura of the
2, 1, 19-25. 303-316). Ia_i: investigation
Groupthink: Psychological de baz . (pp. empirical Journal of
Janis, L.L. (1982). Boston: Houghton Mifilin. W-W. (2000).
A
comprehensive
the groupthink
model.
Mifflin. of
andfiascoes. Boston: Houghton
Park, variable
Construction du relationship among
Janis, I. (1983). Groupthink.
groupe, 873-887. and
L. psychique groupal. Behavior, 21, Structured
conflict
Kaës, R (1976). L'appareil Muir, N.K. (1995).
Organizational

Harrison, D.A. _i
Journal of
Paris: Dunod. model: Effects of making.
Janis' groupthink Priem, R.L., in group
decision

C.R (1985). A partial test of defective decision consensus

outcomes

deciziei de grup în
Leana, behavior on

group
cohesivenessand leader
5-17.
Management, 21, 4, 691-710. gândirii _i
Implica iile
Management, 11, 1, of Janis' theory. (2001).
making. Journal of Groupthink: a critique Rujoiu, O. _i Ferris, J. Româneasc , 1-4, 308-316.
Pruitt, D.G. (1980). organizaii. In Sociologie ,coeziune
_i factorilor ,leadership" _i
Longley, J. 1, 74-93.
and Social Psychology, Importan a
Review ofPersonality malfunction... retlection
on
O. (2004). Psihologie, 3-4, 50,
a major Rujoiu, de
M. (2002). Ten years
after
Inquiry, 11, 3, gândirii de grup. Revista
Maier, Journal ofManagement în emergen a
"the challenger syndrome". 189-202. v e r s u s High-Quality
S. (2o10). Groupthink
282-292. Avoidance of groupthink:
Meeting management Schafer, M. _i Crichlow, International Relations. New York: Columbia
Miranda, S.M. (1994). Group Research, 25,
1, Decision Making in
systems. Small
uSing group support University Press.
of mission. British
105-136. Toward a process theory and the hostage rescue
A.A. Wiebe, F.A. (1996).
_i Smith, S. (1985). Groupthink
Mohamed,
Research, 27, 3, 416-430. Journal f Political Science, 15, 1, 117-123. New York:
groupthink. Small Group investigation of the Mackie, D.M. (2007). Social psychology.
J.R (1986). An empirical Smith, E.R. _i
Moorhead, G. _i Montanari, 399-410. Psychology Press.
Human Relations, 39, 5,
groupthink phenomenon. across Cultures.
Neck, C.P. (1991). Group decision fiascoes Smith, P.B. _i Bond, M.H. (1993). Social Psychology
Moorhead, G., Ference,
R. _i framework.
and a revised Harvester Wheatsheat.
continue: Space shuttle Challenger Analysis and Perspectives.
Human Relations, 44. 539-550. attitudes. Stern, E.K. (1997). Probing the Plausibility of Newgroup Syndrome:
The group as a polarizer of the Bay of Pigs. În P. t Hart, E. K. Stern _i
Moscovici, S. i Zavalloni, M. (1969). 12, 125-135. Kennedy and
Journal of Personality and Social Psychology, B. Sundelius (eds.). Beyond Groupthink. Political Group Dynamics
The group polarization phenomenon. Arbor: The
Myers, D.G. _i Lamm, H. (1976). and Foreign Policy-making (pp. 153-189). Ann
Psychological Bulletin, 83, 4, 602-627. University of Michigan Press.
Stern, E. _i Sundelius, B. (1994). The essence of groupthink. Mershon
International Studies Review, 1, 101-108.
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 166

Stern,
E.K. _i Sundelius, B. (1997). Understanding Small Group Decisions
n Foreign Policy: Process Diagnosis and Research Procedure. In
P.t Hart, E.K. Stern _i B. Sundelius (eds.). Beyond Groupthink.
Political Group Dynamics and Foreign Policy-making
PP. 123-150). Ann Arbor: The University of Michigan Press.
8
Street. M.D. (1997). Groupthink: An examination of theoretical Issues,
implications, and Future Research Suggestions. Small Group
Research, 28, 1, 72-93. MODA I CONSUMUL
Street. M.D. si Anthony, W.P. (1997). A conceptual framework
establishing the relationship between groupthink and escalating
commitment behavior. Small Group Research, 28, 2, 267-294.
Turner, Moda _i vestimenta ia au fascinat _i influen at viaa oamenilor din
M.E.. Pratkanis, A.R., Probasco, P. _i Leve, C. (1992). Threat,
cohesion, and group effectiveness: Testing a social identity totdeauna. Nu întâmpltor, într-o lucrare intitulat Art, stil, costum,
maintenance perspective on groupthink. Journal of Personality Adina Nanu (2007, 12) remarca: ,orice om, pe orice treapt de civilizaie,
and Social Psychology, 63. 781-796.
este un 'creator, uneori fr s-_i dea seama, într-un domeniu pasionant:
West. M.A. [2004] (20o5). Lucrul în echip . Lecii practice. Ia_i: Editura
propria imagine". Sociologul Herbert Blumer (1900-1987) era de p rere
Poliron.
Wilcox, C. (2010). Groupthink: An Impediment to Success. Xlibris c moda poate fi privit ca o ,mi_care social expresiv ', poate exprima
Corporation. un,gust colectiv" (Blumer, 1969), dar _i c este un ,fenomen raional atât
Whyte, G. (1989). Groupthink reconsidered. The Academy of la nivel individual cât _i la nivel macrosocial" (Duduciuc, 2012, 88-89).
Management Review, 14, 1, 40-56.
Moda. Între stil, vestimentaie _i form
sau rezultat al consumului

De cele mai multe ori, când utiliz m

conceptul de mod imediat ne ducem cu
gândul la vestimentaie, încltminte _i
la accesoriile pe care le folosim atunci
când asortäm diferite articole. Totu_i,
înseamn mai mult decât atât. în
limbajul curent, folosim acest concept
descriind o diversitate de lucruri. De la
manifestarea unui stil, mod de via,
identificarea unor tendine, utilizarea
unor obiecte, crearea _i promovarea
unor curente (de exemplu, în art,
_tiin _i arhitecturä), pân la .spiritul
de aventur al oamenilor" în viziunea lui
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 168 169
MoDA I cONSUMULz
sau la modä pot (20o2/2006),
J. Stoetzel (Schiopu, 1997, 459), conceptele de mod
Saint-Michel
Marcenac, Alain Milon _i Serge-Henri factori explicativi: de
Dintre toate acestea, cele mai multe asocieri tipuri de
avea mai multe semnificaii.
procesul de cump rare se
axeaz pe dou
sunt f cute in legtur cu vestimentaia, productia de haine _i, nu în mediu _i individuali (tabelul 8.1).
ultimul rând, comercializarea acestora. Având în vedere acest aspect,
Tabelul 8.1 Factorii care explic cump rarea
putem aduce în discuie retailing-ul ca modalitate de intensificare a Marcenac et al., 2002/2006, 73-82)
(fashion) (McCormick et al., 2014). (adaptat dup
consumului în materie de mod individuali (sau de baz )
consider unii Factori
Astfel, moda poate fi privit _i ca form sau, dup cum Factori de mediu

ca rezultat al consumului (Veblen, 1899/2009), dac discut m Cultura _i subculturile Motivaia

speciali_ti, individ are un set de
Potrivit lui H. Joannis (1965) avem
in termeni economic1. Fiecare
valori _i de principii care sunt
urmtoarele motivaii: hedonist,
sociale, culturale _i politice la de exemplu, oferirea unui
Moda ajunge s aib implicaii dezinteresat
-

în interdependen cu normele
cadou - de a u t o - e x p r i m a r e - a f i r m a r e a
moda ,este un
nivel global, mai ales în societatea actual . Prin urmare, _i credintele specifice fiecrei în raport cu ceilali,
adic vorbim despre

element esenial în construirea _i transmiterea identitii sociale a societti. De-a lungul timpului, produsele cump rate pentru ,a face
ale acestora în
apar nuan äri
individului, ajutând la stabilirea clasei sociale, preferintelor
a sexuale, a
impresie"- economic este urm rit
-

functie de generaie. câ_tigul (de exemplu, jucatul la Loto) -

vårstei, a etniei _i, mai ales, a distinciei masculin/feminin, exprimând Pe de alt parte, subculturile
_i blocaje factori negativi care împiedic
-

culturale ale individului" (Mackenzie, 2010, 6). De exemplu,

nationalitile, religiile,
preferintele cumprarea.
regiunile, värsta au un
-

parte, pe lâng un anumit stil

din identitatea uunui b rbat f ceau
impact major asupra
barba. Chiar dac a fost învluit de controverse psihologiei consumatorului.
vestimentar, musta a _i Riscurile - ,evenimente care se pot
Clasele socioeconomice
de-a lungul timpului (^erb, 2014a), barba
are o semnificaie aparte. achiziionarea produsului".
,ansamblu de persoane care produce dup
consider c barba este o parte Potrivit acestei definiii putem vorbi de
Asemenea multor cre_tini _i ,musulmanii dein o poziie de vecin tateîn
a anatomiei masculine care împodobe_te
corpul. Ace_tia socotesc c pe societate _i care au riscuri materiale (ex. cumprturile
c u m l-a lsat Allah, caracteristici comune inutile), riscurile care tin de utilizare
lâng diferena sexual, corpul trebuie pstrat a_a în comportamentul _i (ex. produse alimentare ie_ite din termenul
care i-a conferit lui Adam darul
b rbi. Acest dar trebuie pstrat pân în
cât _i pentru brbai,
atitudinile lor". de garanie) sau de timp (nu este eficient
ziua judecii" (^erb, 2014a, 74). Atât pentru femnei, folosirea lor), riscuri psihologice
(de exemplu, când apare p rerea de ru) _i
înc reprezint u n accesoriu destul de important
peruca a reprezentat _i
De tatuajele, plecând de la sociale (de exemplu, etichetarea social)
in ceea ce prive_te înfrumusetarea. asemenea,
Grupurile sociale familia, Nevoile - ,,ansamblu de elemente
avut _i au o semnificatie aparte în
populaile antice _i pân astzi, au grupul de referin etc. materiale, necesare sau nu existen ei
fiecare cultur s a u subcultur . Astfel, fiecare individ ,încearc prin umane"vezi piramida lui Maslow (1943)
celelalte mijloace de expresie Personalitatea- ,organizarea
hainele sale, prin amploare, ritm, culoare _i caracteristicilor de comportament _i a
plastic, s-_i modeleze înfäi_are cât mai apropiat de idealul pe care
o
schemelor mentale propriifiecrui individ"
dore_te s-l reprezinte în via, corectându-_i eventual imperfec iunile" Valorile- ,credinte durabile"_
determinat între moda ca form Atitudinile - componentele afectiv ,
(Nanu, 2o07, 12). Exist o relaie bine
de articole _i accesorii
vestimentare _i cognitiv _i conativ -

_i schimbarea
de consum, producia atitudinal
analiz m aceast ultim
comportamentul consumatorului. Dac
potrivit lui Luc
particularitate, indiferent de tipul de produse _i servicii, Comentat, susinut _i criticat în diferite domenii precum istoria,
filosofia sau literatura, moda sau ,ideea de mod" descrie, pe de-o parte,
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEMEINTRODUCTINE 170
MODA I CONSUMUL
171
enomenul cultural care reflect aculturaia" si, pe de
modernitatea sau
pentru femeile nemritate era obligatorie rochia de culoare alb, pentru
ata parte, aspectul exterior al individului înfi_area
-
ilustrat de
imbrcmintea _i înfrumusetarea corpului" (Duduciuc, 2012, 18). Inc cele cstorite erau admise _i culorile pastel, ivoire sau roz. Tinerele femei
din Grecia, respectiv Roma antic exist care erau în perioada de doliu puteau îmbrca îns _i rochii negre" (^erb,
referine cu privire la sensurile
date termenului de mod, inclusiv atunci când erau aduse în discuie 2011, 73). De cele mai multe ori, hainele reprezentau o msur a
obiceiurile _i ritualurile de întâmpinare ale diferitelor statutului persoanei care le purta. $i în ceea ce prive_te tinutele copiilor se
popoare. Intr-o
ucrare dedicat sociologiei modei, Alina Duduciuc (2012, 19) sublinia c, întâmpla acela_i lucru. Gradul de maturizare al acestora se desf_ura
pan in secolul al XV-lea, care va marca intrarea cuvântului 'mod în rapid, inclusiv prin hainele pe care le purtau, deoarece prinii considerau
sfera vocabularului francez (mode)
_i englez (fashion), o serie întreag de oportun o astfel de prezentare a odraslelor lor în înalta societate. Mai
practici corporale ale indivizilor precum vestimentaia, coafura, mult, atât în cazul fetelor, cât _i în cel al bieilor, tinutele se asemnauu
podoabele, cosmetica erau descrise, în termeni estetici, dar mai ales foarte mult cu cele ale prinilor lor (mai ales în cazul bieilor cel puin
-

etici. Gàndirea antic a lsat mo_tenire pân în anul 1790). Pentru copii care aveau prini sau rude înstrite,
valena etic a conceptului, iar
modernitatea 1-a consacrat discursurilor despre corpul uman, status controlul" vestimentar devenea obligatoriu pentru a nu aduce atingere
social, individualizare _i succes". imagini familiei. De_i m tasea era cel mai c utat material, cei s raci nu
Din cele mai vechi timpuri, pentru om, haina în _i-l puteau permite. Ace_tia foloseau materiale precum bumbacul _i lâna
_i, general,
imbräcmintea sau costumul au fost considerate ,a doua piele" (Nanu _i pentru tinuta de zi cu zi. ,Mai ales în Marea Britanie moda hainelor de
Buta, 2009). in Preistoric, blana animalelor era utilizat pentru m tase pentru oamenii bogai a cunoscut un nou impuls dup ce, cam
acoperirea diferitelor pri ale corpului pentru a face fat temperaturilor prin 1600, industria textil englez a beneficiat de o infuzie de croitori _i
vitrege. In Egiptul antic, se credea c zeia
Bastet, înfái_at sub forma tesätori hughenoti care au pårsit Frana _i s-au refugiat la Londra din
unei pisici, vegheaz asupra copilor _i, ca urmare, în primii ani de via,
cauza persecuiilor religioase. Francezii protestani au adus cu ei mtsuri
copii umblau dezbrcai (^erb, 2014b). inve_mântarea copiilor avea excelente la preturi mai mici decât cele de pe continent, precum _i _tiinta
anumite particularit i în funcie de evenimentele, procesiunile _i de a confectiona haine bogat ornamentate, astfel c aristocraia britanic
activitile din fiecare epoc în parte. Un fapt interesant l reprezint nu a ratat momentul" (Serb, 2014b, 74). $i în anii care au urmat,
pe lâng
culorile hainelor sau ve_mintelor pe care le purtau copii înc de la calitatea materialului din care erau
confecionate hainele, tendinele de
na_tere. Dac astzi culoarea ro_ie sau nuante de roz sunt atribuite înfrumusetaredestul de
a vestimentaiei masculine _i feminine au continuat s aib
feti elor, iar bäie ilor, culoarea albastr , în Evul Mediu ,copii la na_tere o importan mare, utilizându-se în crearea acestora foarte mult
erau asexua i. Erau înfá_ai la fel, în scutece albe, semnificând puritatea. culorile vii.
Pe costumul de botez era pus o panglic ro_ie sau albastr, pentru a Opulenta _i extravaganta vestimentar de la curtea regelui
folosea culoarea albastr, simbol al Ludovic al XIV-lea au fcut obiectul multor luerri de
distinge sexul copilului. Pentru fete se specialitate, dar
se folosea ro_ul, ca semn al puterii"
mai ales celor dedicate istoriei rmodei. De exemplu, este foarte bine
puritjii Fecioarei, pentru bieti _tiut
în înalta societate britanic exista un cod faptul c exista un adevrat ,ritual al îmbrcrii" _i al alegerii ve_mintelor
(Serb, 2014b, 73). i pe care urma s le îmbrace. O întreag armat de oameni participa la
vestimentar, dar _i ,unul al culorilor", cel puin în cazul vestimenta iei
acest ritual (Nanu _i Buta, 2009). $i la curtea
feminine. Astfel, în timpul lui George al IV-lea, ,codul vestimentar s-a
regelui Carol al II-lea,
incepând cu anul 1660, se insista foarte mult pe îmbrcmintea
simplificat,fiind preferate rochiile de sear în ton cu moda vremi. Dac ostentativ. Atât brbaii, cât _i femeile din aristocraie se întreceau prin
inute duse la extrem având în vedere gradul de ,împopo onare" cu
 173
172
INTRODUCTnE
MODA I cONSUMUL
dezvolt din ce în
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME
ce se
odat
diferite nuan e de
fin, ciucurii _i
zone
m tasea ,consumul"
modei are
vestimenta iei
în multe
.panglicile,
printre care _i Astfel, al
diverse accesorii,
Mairi Mackenzie, în
lucrarea ,..Isme. S
mult caracterul practic
_i utilitar teatru _i film, _coli _i
fundele" (Mackenzie, 2010).
ce mai armat ,
istoria modei în companii, firme, industrial ,

întelegem moda",
tradus i la noi în anul 2010, împarte sunt activitate (de exemplu, femeii, revolu ia
secolele XVII _i XVIII, emanciparea
Primul R zboi
Mondial _i
In prima perioad,
asemenea,
De
patru perioade. Restaura ionismul, Barocul, universit i).
ap rute dup schimbarea
curente _i mi_cri:
economice
sociale _i mult
identificate mai mute Neoclasicismul. In schimb rile
_i mai
Naturalismul, Revolu ionismul _i
accentuat

Rococo, Exotismul, R zboi Mondial au

când, cum _i unde
secolului al XIX-lea, apar Dandyismul, al Doilea
rurale cu privire la ce,
cea de-a doua perioad,
a
numele comunitii populaiei
urbane _i este foarte
des întâlnit
Savile Row (dup mentalit ii rândul femeilor
Romantismul, Industrialismu, ast zi în
Couture (cel care a pus
bazele industriei se poart . De exemplu,
croitorilor londonezi), Haute Ritualismul, de articole
este Charles Frederick Worth), tinuta androgin. evoluia produc iei
moderne a acestui curent Arte în
Estetismul, Raionalismul _i mi_carea O etap
interesant
,hainelor
second-hand", dup
Bloomerismul, Pre-rafaelism, în care î_i fac c este cea a
secolului XX, putea spune care îl
cea de-a treia perioad, pe
a vestimentare am volumul
în
_i Me_te_uguri. In mult productile de serie, sunt identificate Alexandra Palmer _i Hazel Clark (2005)
Fashion.
cel mai arat Second Hand
simit prezen a
Empire, Orientalismul, Modernismul,
cum
New Looks:
curentul Belle Epoque, coordoneaz , Old Clothes, din totdeauna
avut
Stilul victorian, Stilul utilitar, New reutilizarea hainelor
second-hand au
Hollywoodismul, Suprarealismul, Transformarea _i _i cultural
Existenialismul, Mi_carea britanic a
din punct de vedere
economic, social
Look, Noul edwardianism,
din rock-and-roll), un impact foarte mare
Glamul (cu influene
buticurilor, Era spaial, Intoarcerea la clasici, Punk,
Romantismul Multiculturalismul,
nostalgic,
Noul romantism, Moda casual fotbal, Avangardismul japonez,
Deconstructivismul, Postmodernismul _i
Yuppieismul, Grunge-ul, în
a secolului XXI, aduce
Minimalismul. In fine, cea de-a patra perioad,
Consumerismul celebrittilor, Rena_terea
discutie Internetul, Globalismul.
brandurilor, Vintage-ul, moartea haute couture-lui _i

Oandreijo aadiajOsan

anareJOsan adrai jiusa

PsIHOSOcIOLOGIE. ZeCE TEME INTRODUCTIVE 174
MoDA I CONSUMUL 175
Falaria este un accesoriu aproape nelipsit atât la femei, cât _i la brbai.
in in aer liber, spectacole sau participare la vreun eveniment politic, social
funcie de situaie _i eveniment, pålria este un factor care determina
eticheta. De exemplu, în Marea sau militar, membrii Casei Regale erau la curent eu tendintele din moda
Britanie, anual, se desfsoar cunoscutele
curse de cai de la european. Au existat în epoc i excepii memorabile impunerea
îns
Royal Ascot din Londra. Pentru doamne, asemenea
celor din trecut, unui stil propriu. Ne referim la regina Maria care a c utat din totdeauna
plria este îns astzi ,sunt interzise rochiile
nelipsit,
decoltate". In ceea ce-i crearea unui stil vestimentar care s-o reprezinte: ,temperamentul meu
prive_te pe brbai, tinuta obligatorie a domnilor
include o hain de artistic m-a împins s gsesc plcere în toalete deosebite de cele ce se
diminea de culoare neagr sau gri, inclusiv
dar
redingot". _i în cazul altor evenimente, precum Regata Henley, exist purtau de obicei; uneori erau chiar prea arätoase sau prea pitore_ti;
rigori vizavi de vestimentaie: scuza mea st în faptul c _i eu, _i
ca femeile din timpul meu, fceam
,domnii trebuie s poarte jachet _i
cravat . Imbrcmintea feminin include fust care s treac dincolo de parte din epoca romantic; apoi aveam o minte îndrznea _i plin de
de Occidentul în care m näscusem,
genunchi" (Serb, 2011, 74). imaginaie _i fiind izolat, departe
loana Pârvulescu (2005/2011) caracteriza cu mult rafinament adoptai un fel de stil al meu, fr s-mi pese de critici, cu o primejdioas
secolul al XIX-lea, subliniind c acesta ,este unul cu barb indiferen fa de orice îngr dea iubirea mea pentru tot ce g seam
_i musti,
cele dou semne ale virilitii fiind frumos, în tara poeziei în care triam" (apud Ciubotaru, 2012, 297-298).
proprii brbailor
din maí toat
Europa, de la Londra la Paris _i Berlin pân în România unde moda
european prinsese contur. Personalitile române de la jumtatea
Costumul. Func iile costumului _i expresia vizual
secolului nu scap nici ele descrierii profesoarei de la Facultatea de Litere
din Bucure_ti: .metaforele poeilor se întind între mustcioara nici prea
Ioan Gheorghiu (Budu) înfiina la Roman la data de 25 decembrie 1868
subtire, nici prea deasä a lui Vasile Alecsandri _i cea alungit, întoars în
revista Femeia. Jurnal nepolitic. În paginile acestei reviste se regseau,
buclä obraznic a ui Macedonski, politica reformatoare poart la 1866
dup cum semnala _i Marian Petcu (2007), ,texte nesemnate" care fceau
favorii _i musta, ca tànrul principe Carol de Hohenzollern, dar va
referire inclusiv la mod: ,am zis la început c omul fatalmente nu poate
cre_te curând în barba lui deas, zilnic rotunjit de brbierul regal _i
träi fr tirani; _i dac ace_tia nu vin de-a dreptul, el _i-i creaz; _i ajung
periodic confruntat cu barba romantic a lui lon C. Brianu, proza se
apoi la carul lor, unde'i place s trag! între tiranii omeniri, unul din cei
na_te cu barba neagr a lui Costache Negruzzi, trece prin barba blond a
mai puternici este moda. Aceast ficiune monstruoas i_i are ra iunea sa
institutorului Creang _i ajunge la alba musta a lui Slavici sau la
in acea parte a omului care este plin de de_ertciune. Ea se na_te
mustata triumfátoare de pe chipul lui Duiliu Zamfireseu. Medicina are la
totdeauna dintr-o necesitate, care îns nu împline_te nici o nevoie _i, fr
temelie favoriii bälai ai lui Carol Davila, iar critica barba mult vreme
care, cu toate acestea, ineva nu poate tri. Moda, luat în sens filozofic,
neagr a lui Titu Maiorescu." (Pârvulescu, 2005/2011, 59). Autoarea i_i
3-ar putea califica astfel: arta de a îmbr ca corpurile cele nude. În acest
continu descrierea, trecând în revist mai toate domenile vietii sociale,
sens numai ea este de interes pentru om, carele au trebuit negre_it s
insistând pe comportamentul _i vestimentaia femeilor _i brbailor în
spaiul social. ^tefania Ciubotaru (2012) surprinde cu mult minu iozitate
caute acoperi goliciunea sa" (anul I, nr. 1, p. 5, apud Petcu, 2007,
a-_i
In continuare vom vorbi despre o particularitate a acestei arte de
in lucrarea ,Viata cotidian la Curtea Regal a României (1914-1947), 127).
,imbrcare a goliciunii": costumul.
mai precis în capitolul dedicat vestimentaiei, preocuprile feminine _i
masculine în privinta modei. Fie c era vorba de vreo receptie, plimbare Potrivit Adinei Nanu _i lui Ovidiu Buta (2009, 27-28), costumul
trebuie înteles ca ansamblul imaginii umane, inclhuzând atât coafura _i
machiajul, cât _i toate celelalte intervenii care contribuie la definirea
 177
INTRODUCTIVE
176 MoDA I CONSUMUL
PsIEosocTOLOGIE. ZECE TEME Prezentarea este
nu.
autori supun atentiei acestea î_i
capul s a u
acoper astrahan,
unei persoane". Aceia_i in funcie de statut, în loc de
aspectului recognoscibil:
rangul întâi poart
,boierii de clugrii îl
treifunctii pe care le poate îndeplini costumulcare individul se adapteaz la
foarte am nun it :
scurt, în schimb preoii _i
Locuitorii trii poart prul valahilor poart
Prima este functia de protectie prin samur.
Majoritatea
Biserici Ortodoxe.
fie c a trit în caverne, pduri, lung, dup datinile numai mustei;
mediu. De-a lungul istoriei umaniti, poart
orientale, iar altii poart
apartamente, a lucrat
în diferite medii sau a ca _i celelalte popoare turceasc ,
colibe sau palate, case sau barb, de mod greceasc _i
munca la câmp, un amestec
desf_urat diferite activiti (de exemplu, sporturile, îmbr c mintea
femeilor e
capul a doua zi dup nunt

omul s-a folosit de ce i-a oferit Cele m ritate î_i acoper

mersul pe jos) ori a purtat räzboaie, fr faa acoperit. _i legat la spate în
adecvat care s îi adus în jurul b rbiei în
mediul înconjurtor în a-_i crea o îmbr c minte Cu o maram alb
propriu împletit
prul
î_i gtesc capul
a cu
vicisitudini corpul. Evoluia vestimentaiei 2 Cozi lungi atârnate. Fetele
fereasc de ameninri sau

in funcie degeografic, nevoi _i

zona
obiceiuri.
din apoi formeaz un coc prins în ace analiz
avut caracteristicile ei
care
cosit, furnizeaz o
a avut _i modul în care (1850/1980, 82-83)
asupra costumaiei Seriitorul Alecu Russo
De exemplu, ,o mare influen vestimenta ia în general
cu mersul pe jos (în modului în care, la 1850,
oamenii au cltorit, in decursul timpului, începând comprehensiv a s
fost necesari pantalonii). celorlali, chiar dac cel care-o purta putea
c lare (pentru care au
infuenta impresia asupra
opinci sau bocanci), apoi de fier din secolul de mai înainte, haina era rva_ul
de drum al
tras de cai, ca _i drumul fie analfabet: ,din vremea
Carul cu boi sau calea_ca care le-a sau te silea s dai
vestimentare, dar automobilul, m sura închin ciunii,
al XIX-lea nu au pus probleme de
omului, care-ti spunea de departe mai mult s a u mai
cu vitez sporit pe drumurile de tar pline drumuri. Dup barba ras de tot,
urmat pe la 1900, circula dreapta sau stânga pe
ochelari _i cu cât c ciula
pardesie lungi, caschete cu sau dup soiul c ciulii _tiai cu cine ai a face;
praf, impunându-le pasagerilor România. putin rtunzit, cât _licul se urca în
v luri pe fa" (Nanu _i Buta, 2009, 31). Este
valabil _i pentru
era mai cu atât omul era mai însemnat; pe
mare,
XIX-lea fost sub influena modei orientale cu atât aflat dedesubt e r a tare _i mare, _i
capul
Secolele al XVIII-lea _i al
au
din moda
läime _i în lungime,
elemente ru_ine s nu _tie carte,
(boierii români _i domnitorii fanarioi
au împrumutat
strajnic la via. Un om pe vremea aceea putea fr
deschidere mult obeliscul din grdina
celei europene, existândo mai ales, sfi fost acel _lic nalt ca
Imperiului Otoman), dar _i a
dar i spre altele în dar pentru un _lic
Frana sau Marea Britanie, 2013, 8). Personal,
mai spre tri
mare precum public, s-ar fi dat în vânt" (apud Vintil-Ghiulescu,
care rspândeau cu repeziciune noile tendine.
se consider c, sub o form sau alta, multe dintre aceste aspecte se verific
comunicare. Vestimentaia în general individual, aceste ,date",
A doua functie este cea de _i în societatea actual. Coroborate sau luate
din totdeauna »purttori" de
_i costumul în particular au reprezentat într-un anumit context sau situaie, pot face diferena influenând într-un
la Adina Nanu
Referitor costum,
mesaje pentru cei cu care interacionm. anumit sens perceptia unor de altii. Cu alte cuvinte, nu sunt
indivizi fa
Ovidiu Buta(2009, 35) subliniau c acesta ajuta la identificarea rare cazurile în care ,haina este cea care l face pe om". Sau, cine _tie,
_i corect
principalelor date" specifice modului în care, în trecut, ,functiona poate chiar stiul". într-un studiu recent realizat pe un e_antion de 328
neamul".
o societate: sexul, categoria de vârst, funcia, rangul, averea, de studeni din mai multe universiti bucure_tene privind relaia dintre
In lucrarea ,Revolutile Valahiei" (1929) Anton-Maria Del Chiaro
secretarul de limb italian al domnitorului Constantin
Fiorentino,
Brâncoveanu, poveste_te despre influentele
vestimentare turce_ti _i
stpânire pe protipendada rii Române_ti. Apud Dima, Ionut (2015). Codul de imbräcminte la Bucure_ti acum 300 de ani:
grecesti care puneau salbe de aur de diferite mrimi, .pân la valoarea de 10 galbeni"
_i barba sunt la mod pentru brbai. Pentru femei,
Mustaa, prul scurt
http://adevarul.ro/locale/targoviste/codul-imbracaminte-bucuresti-300-ani
salbe-aur-diferite-marimi-pana-valoarea-10-galbeni-
1559a8c4ctseaafab2c4c2c15/index.html accesat la data de 18.08.2015.
PsIHOSOCIOLOGIE. ZeCE TEME NTRODUCTTVE 178
MoDA I cONSUMUL 179
stilul vestimentar _i valorile materiale, Alina Duduciuc (2011, 77-78)
constata urmtoarele: vestimentare mai nonconformiste, costumul ajunge s reprezinte o stare
de spirit atât pentru femei, cât _i pentru brbati. Este dep_it cu mult
Tezultatele obtinute au indicat c venitul lunar acordat caracterul utilitar al acestuia. Prin urmare, ,originea" vestimentaiei
imbrcmintei i interesul fa de moda vestimentar poate fi discutat trecând în revist trei tipuri de teori, dar nu numai,
reprezint variabile semnificative care intervin în alegerea
unui stil dup cum.remarca în lucrarea ,Sociologia modei. Stil vestimentar _i
vestimentar, în timp ce opinia fat de moda
vestimentar din Occident, consumul cultural-mediatic _i dezirabilitate social" Alina Duduciuc (2012, 33):
locul de achiziionareal hainelor nu au avut o pondere
statistic in adoptarea stiluui de îmbrcminte. Cu alte a) teoria comportamentului modest (modesty theory)
cuvinte, studenii îmbrcai 'oficial _i vanitos' sunt mai
interesati de moda vestimentar, comparativ cu cei care sustine c pudoarea este cauza apariiei îmbrcmintei
adopt stiluri lejere _i sport. Totodat, cei îmbrcai 'oficial' au Plecând de la relaia vestimentatie-pudoare, textul acestei
o
tendin de a cheltui mai muli bani pe haine, comparativ cu
teorii a cunoscut diverse enunri, astfel: în termeni de cauz-
cei
in haine sport, vanitoase si lejere. A_adar, stilul
efect, modestia reprezint cauza prim, determinant, a
practicilor corporale de vestimentatie sau, din contr, haina
vestimentar este mai degrab un indicator al venitului _i al
gradului de interes al studenilor fa de moda vestimentará, este cea care a
astfel o nou
declan_at
relaie
apariia emoiei de ru_ine, generànd
a omului cu corpul su _i cu ceilalti
decât al valorilor materiale la care ader ace_tia".
indivizi;
b) teoria proteciei corporale (Pprotection theory) pune
O alt remarc interesant privind vestimentaia, de ast dat din punctul
de vedere al comunic ri nonverbale în interactiunea cu ceilalti, nota în
accentul pe nevoile biologice ale
de
reglrii temperaturii
ca factori
corpului uman _i ale protejrii
determinani
intemperii
în explicarea originii vestimentaiei;
lucrarea ,Cele mai importante 20 de secunde. Competenta în
c) punctele de vedere ale celor dou teorii enunate anterior
comunicarea nonverbal", Loredana Ivan (2009). Perceptia unui student (teoria comportamentului modest _i teoria protectiei) au fost
la arhitectur poate fi destul de gritoare: contestate de teoria înfrumuseri (adornment theory),
potrivit c reia vestimenta ia este un mijloc de a pune în
eviden frumuseea i atractivitatea."
Arhitectul se îmbrac stilat. Nu neap rat la mod. Poate
dup propria 'mod, niciodat tjptor, de obicei la o culoare
pentru evitarea acelui inamic al estetici, kitsch-ul ..] A_a cum remarca mai departe mai sus citat, studiul modei din
autoarea
Doamnele arhitecte poart, de obicei, costum-un perspectiva vestimentaiei este unul mult mai laborios care poate f
monocrom, de obicei, tot negru, tot pentru evitarea deja- abordat inclusiv raportându-ne la lucrri precum cea a lui Ernst Harms
binecunoscutului kitsch. Probabil c modalitatea cea mai
(1938), The Psychology of Clothes, ori a lui René König (1973), The
obi_nuit _i simplist de a recunoa_te un student arhitect este
prin omniprezena accesorilor numite teu _i tub, care în Restless Image: A Sociology of Fashion. Nu trebuie uitat, bineîneles,
primii ani devin un fel de arme de lupt [...] Cel mai u_or se perspectiva pe care emoiile o ofer cu privire la ,însemntatea" pe care o
difereniaz de studenii de la ASE _i Politehnic. Studenii de
la ASE au pantofi negri (a_ aduga de la mine _i _osete albe, are vestimentaia pentru individ (Duduciuc, 2012, 35). Pentru prezentul
dar asta chiar n-am verificat), î_i fac tepi' în pr -
dar numai context, vom sintetiza în continuare ideile principale care descriu poate
în fat - trebuie subliniat _i se îmbrac de obicei 'elegant' _i cel mai bine dou dintre teoriile cu aplicabilitate în domeniul sociologiei
la fel ca studentele de la ASE frecventeaz clubul Twice"
modei ce pot fi abordate inclusiv din perspectiv economic: teoria
(www.visualart.ro/forum 10.12.2003 apud Ivan, 2009, 31).
imitaiei _i teoria consumului.
in fine, de-a treia funcie, cea estetic, nu este mai puin important.
cea
ori punk sau alte stiluri
De la clasic _i romantic la casual sau sport
 181

PsIHOSOCIOLOGIE. Z e C E TEMENTRODUCTIVE
180 MoDA I cONSUMUL

de o risip
consider c putem vorbi
într-o m sur destul de mare
Bunde Veblen fi exemplificat
Teoria imitaiei. Aceast teorie explic Thornstein
de cele mai
multe ori, poate
zi cu zi a tine de
cum, în spaiul social, moda ajunge s intfueneze viaa de ostentativ de bunuri care,
a
oamenilor pe tot ceea ce

indivizilor. Prin natura lor de .fiine sociale" ace_tia ,imit

idei, obiceiuri, prin cheltuiala
nem surat
afi_area
luxului ostentativ, a
2008/2010; 2012). în al doilea rând, prin modalitate de a se
norme, valori sociale, mode,
conduite" (Duduciuc, vestimenta ie.
îmbr c mintea reprezint o
din lucrrile unor speciali_ti _i opulentei. Pentru ace_tia, ales de a
Multe perspective teoretice sunt desprinse în faa celorlali _i mai
cercet tori Gustave Le Bon (1895), Gabriel Tarde (1890/1962)
ca
sau
,înfi_a respectabil" în societate, identific s a u spre c a r e
care se
Gustave Le Bon (1895/f.a., 62) clasei sociale cu
îndeplini expectanele consumul vestimentar la
George Simmel (1911/1998). De pild, sociale. cluze_te
ostentative
caracteriza imitaia ca fiind doar ,un simplu efect al contagiunii" tind. Astfel, ,legea risipei formularea
mai ales la a doua mân, prin
continu caracterizarea: ,asemenea animalelor, omul este fel ca în orice alt domeniu, motivul
Acela_i autor
In majoritatea cazurilor,
natura lui un imitator. Pentru el, imitaia
este o nevoie, cu condiia normelor de bun-gust _i decen. costisitoare
prin sau cump r
haine ostentativ
ca aceast s-i fie la îndemân; în aceast nevoie î_i are obâr_ia
imitaie con_tient al celui care poart instituite _i de a s e ridica
la
sau doar de conforma uzanei
moda. Fie c e vorba de opinii, de idei, de manifest ri literare este nevoia de a se
onorabilitate ..]. In privina
îndr znesc s se sustrag de sub înltimea etalonului de gust _si
simpla vestimentaie, câi dintre oameni ieftin _i prose este socotit un verdict adev rat chiar mai
masele, nu cu argumente. In îmbrcmintei,
stpânirea ei? Cu modele sunt cluzite domeniu de c o n s u m . Un articol
vestimentar
fiecare epoc, un mic num r de indivizi dau tonu _i
masa incon_tient îl categoric decât în orice alt
prea mult de inferior, ieftin _i prost, atât sub aspectul
bunului gust, cât _i
imit . Ins aceste individualiti nu trebuie s se îndeprteze trece drept
ideile lsate drept mo_tenire de predecesorii lor. Atunci
imitarea ar fi prea sub cel al utilitii" (Veblen, 1994/2009, 149-150).
privind comportamentul
anevoioas _i influena lor ar fi nul" (Le Bon, 1895/f.a., 62).
Totodat se O perspectiv mult mai p trunz toare
care asigur consumatorilor de mod aparine lui Harvey Liebenstein (1950). Atät
poate vorbi despre dou forme de imitaii, ,imitaia-tradiie',
timp cât va exista o dorin pentru cumprare, pentru purta poart i
a ce
care asigur coeziunea în
legtura dintre generaii, _i
imita ia-mod ,
cadrul acelea_i generai" (Duduciuc, 2008/2010, 113). Altfel spus, ceilalti, de a urma un pattern la nivel de mas în ceea ce prive_te
face altceva decât s consumul în materie de vestimentaie, un principiu foarte simplu va sta la
plecând de la conceptia lui Gabriel Tarde, ,moda nu
vieii sociale" (apud baza comportamentului individual: ,consum _i eu ceea ce consumà
ilustreze principiul imitaiei, ea fiind caracteristic
celälalt". Aceast situaie a fost deumit de Harvey Liebenstein efectul
Duduciuc, 2008/2010, 113).
bandwagon. Pe de alt parte, ,efectul de snob ar aprea când indivizii se
Teoria consumului. Reprezentantul de seam al acestei perspective opun normei majoritii de a consuma anumite bunuri (automobile,
este Thornstein Bunde Veblen (1857-1929), cu lucrarea intitulat The articole vestimentare, mobil ) care înregistreaz o cre_tere a consumului.
Theory of the Leisure Class. An Economic Study of Institutions aprut Prin efectul Veblen autorul se refer la consumul ostentativ, ca urmare a
pentru prima dat în anul 1899. Analiza pe care acesta o propune se preturilor ridicate ale unor bunuri de lux" (Duduciuc, 2012, 82). Cele trei
bazeaz exclusiv pe principii economice, potrivit crora consumatorii efecte subliniate de Harvey Liebenstein (1950) pot fi identificate _i în
sunt de dou tipuri: cei care se încadreaz în clasa de lux sau de sus, chiar dac,
poteni financiar _i preocupai cel mai des s î_i întreasc poziia social
societateaîmbrac
actual a_a cum este perceput astzi consumul ca
proces, noiîn
valente. încheiere, sunt de pårere c trebuie s
inclusiv prin ,etalarea public a propriului status _i consum ostentativ
(conspicous consumption)", _i cei care fac parte din clasa de jos, ,care privim cu atenie asupra faptului c multe elemente din ceea ce
considerám drept comportament, gust _i
imit modul de via al celor din clasa de sus" (Duduciuc, 2012, 81). preferine personale au
consecinte sociale ale cror semnificaie _i amploare adesea nu le
con_tientizm" (Johnson, 1995/2007, 86).
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 182
MoDA I cONSUMUL
Bibliografie 183
Barry, A. _i Thrift, N.
Marcenac, L., Milon, A. _i Saint-Michel, S-H. [2002](2006).
Strategii
(2007). Gabriel Tarde: Imitation, Invention and publicitare. De la studiul de marketing la alegerea
Economy. Economy and Society, 36, 4, 509-525. diferitelor
Biumer, H. (1969). Fashion: From media. la_i: Editura Polirom.
Class Differentiation to Collective McCormick, H., Cartwright, J., Perry, P., Barnes, L., Lynch, S. & Ball, G.
Selection. Sociological (2014). Fashion retailing-past, present and future. Textile Progress,
Quarterly, 10,
Ciubotaru, ^. (2012). Viata cotidian la 275-291. 46, 3, 227-321.
curtea regal a Romniei
Palmer, A. _i Clark, H. (Eds.) (2005). Old Clothes, New Looks: Second
(1914-1947). Bucure_ti: Editura Cartex.
Crane, D. (1999). Gender and Hand Fashion. New York: Berg.
Hegemony in Fashion Magazines: Women's Pârvulescu, I.
Interpretations of Fashion Photographs. The Sociological
[2005] (2011).
Editura Humanitas.
In intimitatea secolului 19. Bucure_ti:
Quarterly, 40, 4. 541-563.
Duduciuc, A.
(2012). Sociologia modei. Stil vestimentar _i dezirabilitate Petcu, M. (2007). Istoria jurnalismului _i a publicitiü în România. Ia_i:
social. Ia_i: Editura Institutul Editura Polirom.
Duduciuc, A. [2008] (2010). Moda _i European.
teribilismele. În S. Chelcea (coord.). Simmel, G. [1911] (1998). Moda. în G. Simmel, Cultura flosofic: despre
Psihosociologie. Teorie, cercetri, aplicaii (pp. 109-128). Ia_i: aventur, sexe _i criza modernului. Culegeri de eseuri (pp. 29-57).
Editura Polirom. Bucure_ti: Editura Humanitas.
Duduciuc, A. (2004). Vestimentaia _i valorile sociale. În S. Chelcea Schiopu, U. (1997). Moda. in U. ^chiopu (coord.). Dicionar de psihologie
(coord.). Comunicarea nonverbal în spaiul public (pp. 67-76). PP. 459-460). Bucure_ti. Editura Babel.
Bucure_ti: Editura Tritonic. Serb, D. (2014a). Ras, tuns, frezat. Ce au de spus prul _i barba despre
Duduciuc, A. (2011). Moda _i dezirabilitatea social: stilul vestimentar ca urma_ii lui Samson. Historia, 146, Martie, 73-75.
indicator al valorilor materiale. In L. Ivan A. Duduciuc Serb, D. (2014b). Prizonieri în _ifonierul prinilor. Historia, 147, 73-75.
_i (coord.). Serb, D. (2011). Prezentarea la curte a tinerelor aristocrate din Angia.
Comunicare nonverbal _i construciü sociale (pp. 58-84).
Bucure_ti: Editura Tritonic. Marea pia a mriti_ului. Historia, 120, 72-74.
Harms, E. (1938). The Psychology of Clothes. Tarde, G. [1890] (1962). The Laws of Imitation. Gloucester, Mass.
The American Journal of Veblen, T. B. [1899] (2009). Teoria clasei de lux: un studiu economic al
Sociology, 44, 2, 239-250.
Ivan, L. (2009). Cele mai importante 20 de secunde. Competena în instituiilor. Bucure_ti: Editura Publica.
comunicarea nonverbal. Bucure_ti: Editura Tritonic. Vintil-Ghiulescu, C. (2013). De la i_lic la joben.
Mod _i lux la Porile
König, R. (1973). The Restless Image: A Sociology of Fashion. Londra: Orientului. Bucure_ti: Peter Pan Art.
George Allen & Unwin Ltd.
Johnson, A.G. [1995(2007). Dictionarul Blackwell de sociologie.
Bucure_ti: Editura Humanitas.
Le Bon [1895](fa.). Psihologia multimilor. Filipe_tii de Tàrg, Prahova:
Editura ANTET XX PRESS.
Liebenstein, H. (1950). Bandwagon, snob, and Veblen effects in the
theory of consumers' demand. The Quarterly Journal of
Economics, 64, 2, 183-207.
Nanu, A. _i Buta, O. (2009). Brbatul _i moda. Ia_i: Editura Polirom.
Nanu, A. (2007). Art, stil, costum. Bucure_ti: Editura Noi Media Print.
Mackenzie, M. (2010)...Isme. S întelegem moda. Bucure_ti:
Enciclopedia Rao.
 CONSUMATOR
185
CELEBRITATE, PUBLICITATE I

demult, Mihaela aprea

R dulescu sumar

faptul c, pân
9 foarte bine nu
anti-fumat desf _urate în 2o08.
imbr cat în bannerele unei campanii
u n puternic
Celebrul slogan ,tutunul d uneaz grav sntii" î_i regsea
televiziune. Recent
realizatoare de
sustin tor aici în persoana cunoscutei
actualul partener
câteva imagini al turi de
ins, aceea_i vedet aprea în comentarii
fost de ajuns. Foarte multe
CELEBRITATE, PUBLICITATE I CONSUMATOR tinând între degete u n trabuc.2 A mintea multora
acest aspect, în
au inundat internetul sancionând
celebritii care susinea campania anti-fumat.
r mânând imaginea
semnala ,strategiac girului
De altfel, B. Zafer Erdogan (1999, 292)
dou care face ca alegerea unei
Cu siguran ai remarcat noile spoturi de promovare a magazinelor celebritii poate fi o sabie cu ti_uri
alternative s fie foarte
Selgros. Sioganul Vino la Selgros, club pentru profesioni_ti, acum celebritti ca girant din nenum ratele
deschis _i amatorior. De bunturi!"i poate fi convingtor, nu? Mai ales provocatoare având în vedere prezenta potenialelor
capcane." Recent,
când este girat de mae_tri buc tari sau sus inut de vedete precum Dan Justin Bieber a semnat u n contract pentru
a reprezenta
cântreul
brandul Calvin Klein.3 R mâne de v zut dac antecedentele c u poliia i
Bittman, Manuela Härábor, Gheorghe Hagi ori Mircea Dineseu, acesta
din urm el insu_i un foarte bun cunosctor în arta culinar. drogurile ale tân ului rebel4 vor afecta în vreun fel campania de
Gir dat de celebriti prin promovarea anumitor produse in promovare a produselor CK. Exist situaii când atenia consumatorilor
îl
reclame reprezint o strategie utilizat în publicitate de peste 100 de ani. este atras mai mult de celebritate decât de produsul pe c a r e aceasta
întreba
Cu atät mai mult cu cât vorbim despre branduri. De cele mai multe ori, promoveaz. Privind relaia dintre celebritate _i brand, n e putem
cine ar trebui s fie, de fapt, celebru? R spunsul lui Michael Cooper
marile compani i corporaii investesc sume considerabile în promovarea
produselor, servicilor, campaniilor de informare _i sensibilizare a opiniei (1984) ne pe deplin: ,,produsul,
lmure_te n u celebritatea, trebuie s fie
publice, considerându-se c dinamica _i atractivitatea celebritilor starul."
mai Potrivit lui Grant McCracken (1989, 310), prin utilizarea
implicate intr-un astfel de proces, transferate _i asociate cu aspectele
sus mentionate pot atrage atenia _i convinge grupul tint de calitatea celebritilor ca girant (celebrity endorser) al unui produs putem înelege
acestora (Erdogan, 1999). Privind sumele pe care
orice persoan care se bucur de recunoa_tere public _i care o folose_te
companile americane
le aloc campaniilor publicitare, Randal Lane (1996) sublinia c peste un pentru favorizarea unui bun de consum prin apariia împreun într-o
miliard de dolari s-au îndreptat c tre atlei (pentru promovare sau reclam." Mergând mai departe, acela_i autor menioneaz c ,nu numai
drepturi de liceniere), muli dintre ei nefind persoane cu notorietate. starurile de film _i televiziune, ci _i persoane din lumea sportului, politic,
Utilizarea unei astfel de strategii îns, nu garanteaz succesu. Perceptia business, art _i armat " (McCracken, 1989) intr în categoria
publicului fa de cel/ cea care promoveaz un anumit produs sau serviciu
se poate schimba, în functie de aciunile pe care le intreprinde sau le-a
intreprins în trecut. Astfel, exist situaii în care credibilitatea celebrittii http://adevarul.ro/entertainment/celebritati/foto-mihaela-radulescu-imagini-
vacanta-petrecuta-alaturi-felix-baumgartner-vedeta-criticata-aparut-trabucul-
la care se face apel poate fi pus la îndoial. De exemplu, se cunoa_te mana-1 54a7tba9448eo3cofd457da1/index.html accesat la data de 5.01.2015
3 http://www.agentiadepresamondena.com/justin-bieber-este-noua-imagine-
calvin-klein/ accesat la data de 7.01.2015
4 http://zutv.ro/news/justin-bieber-sa-facut-baiat-cuminte-afla-de-ce-sa-saturat-
https://www.youtube.com/watch?v=wmpa-vz9gEw de-facut-prostii-id465.html accesat la data de 7.01.2015
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTINE
»personalitilor" care pot ,pleda" în favoarea unui produs sau altul.
Totodat, conform aceluia_i specialist, giranii pot aciona diferit: ,in mod
explicit (de exemplu, 'Susin acest produs), în mod implicit (Folosesc
acest produs), la modul imperativ (de exemplu, 'Ar trebui s folose_ti
acest produs), prin
coprezen (de exemplu, în situaiile în care persoana
public apare singur alturi de produs)" (McCracken, 1989, 310). Pe de
alta parte, o noncelebritate
care gireaz un anumit produs (non-celebrity
endorser) este ,o persoan necunoscut care promoveaz produsul
(apare in mod constant în reclame) nefiind cunoscut dintr-un alt motiv,
cum ar fi un
entertainer, actor, cântret sau o alt figur public" (Seitz
et al., 2o07,
386). Pentru J. Evans _i D. Hesmondhalgh (2005, 1),
celebrittile reprezint, în termeni simpli, ,cei puini cunoscui de cei
multi" (apud Banister _i Cocker, 2014, 2).
Realizând o analiz riguroas a literaturii de specialitate,
E. Meijer (2010) semnala c
pot exista cel puin trei tipuri de girani
având in vedere diferitele
categorii de consumatori: giranii care sunt
consumatorii obi_nuii (regular consumers) _i care nu fac o prezentare
specializatä produsului promovat (de exemplu, reclamele de la Vodafone
în care apar persoane din diferite
categorii sociale, domeni, profesii etc.,
promovând serviciile acestui operator de telefonie mobilä), informatile
au un caracter general _i similaritatea reprezint criteriul dup care se
creeaz afinitatea fa de acel produs; experi sunt persoane avizate în
ceea ce prive_te continutul produsului, credibilitatea find caracteristica
cea mai important în acest caz _i, bineineles, celebritile care au rolul
de a spori atractivitatea _i familiaritatea potenialilor consumatori fa de
produsul promovat (apud Kansu _i Mamuti, 2013, 677-678). Prin urmare,
utilizarea celebritilor in publicitate a fost discutat în literatura de
cu mai multe aspecte: credibilitatea sursei
specialitate în legtur
(Hovland et al., 1953; Pornpitakpan, 2004), incongruena celebritate-
brand (Srivastava _i Arora, 2014), atractivitatea sursei (McGuire, 1985;
Ohanian, 1990), transferul semnificaiei (MeCracken, 1986; Banister _i
Cocker, 2014), relatia celebritate-consumator (Horton _i Wohl, 1956;
Wohlfeil _i Whelan, 2012),
Koenig _i Lessan, 1985; Caughey, 1985;
dintre girant _i produs (The Product Match-Up Hypothesis)
potrivirea
186
CELEBRITATE, PUBLICTTATE I CONSUMATOR 187
(Kamins, 1990; Forkan, 1980; Kahle _i Homer, 1985; Braunstein, 2006;
Till _i Busler, 2000; Choi _i Rifon, 2012), impactul asupra
consumatorului (Saeed et al, 2014; Chan et al., 2013; Stafford et al,
2003; Upadhyay _i Singh, 2010), inclusiv din perspectiva informatiilor
negative (Til _i Shimp, 1998; Um, 2013; Martin-Santana _i Beerli-
Palacio, 2013), ca strategie de comunicare în marketing (Kansu _i
Mamuti, 2013), dar _i din perspectiva studiilor _i analizelor comparative
(Paek, 2005; Biswas et al, 2009).
In continuare, vom face câteva consideraii privind utilizarea
celebritilor _i girul celebritilor în publicitate, în termeni de aspecte
pozitive _i negative, dar _i cu referire la impactul asupra consumatorului.
Repere istorice privind utilizarea celebrit ilor în publicitate
În 1760, un întreprinzätor pe nume Josiah Wedgwood î_i ,înregistra"
numele pe ceramica _i porelanul produse de compania sa, .pentru a
arta sursa de provenien, dar _i calitatea" acestora (Almquist _i Roberts,
2000, 10). Potrivit autorilor menionai, în luerrile de specialitate _i nu
numai, Josiah Wedgwood este citat ca fiind tatl brandului modern"
(Almquist _i Roberts, 2000, 10). Utilizarea celebritilor în publicitate se
concretizeaz ca metod de promovare a produselor _i servicilor spre
sfar_itul secolului al 19-lea. în Statele Unite, prima reclam în care era
utilizat o celebritate aprea în 1864 (Kaitaki, 1987). În 1870, preotul
Henry Ward Beecher fácea reclan ceasurilor Waltham (Waltham Watch
Company) aprând într-un ad print in paginile revistei Harper's Weekly
(Clark _i Horstmann, 2013, 1606). Cartona_ele cu diferite celebriti ale
vremi (de exemplu, actriele Lily Langtry _i Sarah Bernhardt sau juctorii
de baseball Cy Young _i Ty Cobb) în care acestea apreau alturi de
produsele promovate (år testimoniale) reprezentau o modalitate foarte
bun de a face reclam în perioada 1875-1900.5 De altfel, prin implicarea
specialistului în publicitate Thomas J. Barrett în 1862, s-a concretizat i
shttp://ibsede.org/Free%20Cases/Celebrity%20Endorsement%20Through%
20the%20Ages%20p1.htm accesat la data de 24.01.2015
 189
cONSUMATOR

PUBLICITATE _I
188 CELEBRITATE, remarc utilizarea
se
TRODUCTvE
în ere tere),
publicului ori de
ZECE TEME era
PsIHOSOCIOLOGIE.
televizorului
color rândul
Lily Langtry în
celebritate: chiar actria popularitatea credibilitate
anumite
în c a r e ap rea o în o
anumit
activitate
care girau
c a r e au ap rut
cu
prima campanie primele personalit i unor persoane domenii de
nu r mân
2007/2012). Printre diferite televiziune

(Tungate, Marea Britanie, prin din de film _i

Victoria (1819-1901) în
personalit i vedetele
Starurile s a u în publicitate de
reclame s - a aflat _i Regina numele întreprinz toruui
John
produse s a u
servicii.
partea
speciali_tilor
din
ciocolatei Cadbury (dup venite c u anul 1925,
care vindea în i n d i f e r e n t e la
propunerile Astfel, începând
unui proeminent quaker,
promovarea

cu o serie
de produse.
Cadbury, unul dintre copii multe vedete p r e c u m
Cu
de but) (Sherman, 1985). a-_i asocia
imaginea ap reau mai
de c a c a o _i ciocolat s punul Lux pentru
magazinul s u boabe cadouri de publicitare la
remunerate

s trimit reclamele solicite a fi

în ca s
ocazia Cr ciunului, Regina V+ctoria obi_nuia Monroe f r vedetelor din sport
ciocolata a v e a s devin nelipsit Bette Davis _i
Marilyn recunoa_terea

ciocolat solda lor

britanici. Mai târziu,
Maria 2011). Imaginea _i este prima
în armat .6 In România, Regina ,efortul" lor (Preda, Atletul Lou Gehrig
e r a u înrolai publicitate.
din raia celor care Pond's Cold. In valorificate _i în sa s apar
c r e m a de fa fie
în ad print-urile la încep s
care accept
în 1934 ca imaginea
(1875-1938) a aprut Houbigant. sportului 1607). Alte
reclam la parfumul fran uzesc din lumea
vedet Horstmann, 2013,
1922, regina
mai ap rea într-o
de Jean Francois cereale Wheaties (Clark _i a u fost _i:
sub acest brand ,au fost create pe cutiile
de cutiile Wheaties

imagine s - a reg sit

Parfumurile ap rute din pe
case de parfumuri a c ror
Bruce
fiind printre cele mai vechi personalit i Bob Richards (1958),
Houbigant în 1775. c r e m e _i mnu_i (1935), Jesse Owens (1936),
a vândut ap
de toalet, pudre, Babe Didrikson
Michael Jordan (1988),
Echipa
lume. Casa Houbigant lui Napoleon _i aa Lou Retton (1984),
Maria Antoaneta, parfumuri Jenner (1977), Mary Unite (1996), Jim Thorpe
parfumate reginei dar _i pe tarul
Nicolae feminin a Statelor
aprovizionat-o pe regina
Victoria a Marii Britanii, olimpic de gimnastic (2004), Lindsey
Vonn
Gatlin (2004), Michael Phelps
(1872-1932) a
Hilda Clark Justin
2012, 316). Actria (2001), (2012).7 Nu trebuie
al Rusiei" (Ciubotaru, devenind ,regina
reclamelor
Misty May-Treanor
promovat b utura
r coritoare Coca-Cola,
Arbuckle _i
(2010), Shaun White (2010), a u inclus în paginile lor
In 1905, comedian ii Fatty uitate nici revistele Photoplay _i
People care
Coca-Cola" (Chelcea, 2012, 53-54). (Radford _i Bloch, 2013). i
Horstmann, 2013, 1607). multe celebritäji
Murad (Clark i de-a lungul timpului mai
Harry Bulger promovau tigrile utilizarea lor al turi de Endorsements in Advertising' a
Sandrei _i a lui
testimonialelor în 1925 _i ,Collection of Celebrity
Odat cu apariia Elisabeta în reclamele National Museum of
(de exemplu, Regina la The Smithsonian
imaginea altor personalit i GoodLuck) Gary Baden prezentat de celebriti
reclama la margarina a indicat peste 1,000
'Come to Britain', Eleanor
Roosevelt în American History între 1979 _i 1987
într-o nou etap Printre produsele promovate
1963/2009 apud Chelcea, 2012,
55), se trece ca girani în reviste între anii 1920 i 1970.
(Ogilvy,
din evolutia publicitii. au fost tigri, produse de înfrumuse are, b uturi _i echipamente audio"
în cazul a fa a reclamelor
dat, istoria publicitji, constat o cre_tere constant a
La un moment
intersecteaz cu cea a industriei
(Seitz et al, 2007, 384). Prin urmare, se
comerciale în care apar celebriti,
se numrului de reclame în care apar diferite celebriti.
apariia kinetoscopului _i a kinetografului serie de studii _i
filmului. Din 1894, de la B. Zafer BErdogan (1999, 292) trece în revist o
transmiterea de informaii prin imagini numai la nivelul
(McKenzie, 2012) _i pân astzi, mai târziu, cercet ri care evideniaz acest aspect. De exemplu,
apariia cinematografului _i,
S-a dezvoltat în continuu. Prin
anului 1979, se estima c în una din _ase reclame comerciale s-a apelat la
intermediul acestuia, începerea
mediatizarea reclamelor comerciale prin In urm torii ani, s-a constatato
televizor (de precizat c în 1965 girul celebritilor (Howard, 1979).
difuzrii reclamelor la radio _i din cinci reclame a apelat
cre_tere, deoarece în 1988 s-a aproximat c una

http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/newsletter-gustos-ro/dulcea-istorie-a-

ciocolatei.html accesat la data de 8.01.20155 7 http://mentalfoss.com/article/5499o/brief-history-olympics-according-13-

wheaties-boxes accesat la data de 24.01.2015
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEMEINTRODUCTIVE
la vedete din diferite domeni
ne
(Motavalli, 1988), pentru ca în ani 1990 sa
ldenaficat un procent de
aproximativ 25% de reclame în care au fost
implicate celebritti din totalul reclamelor comerciale (Shimp,
1997). De
asemenea, Jagdish Agrawal _i Wagner A. Kamakura (1995) artau c in
Jur de 20% dintre reclamele
comerciale de la televizor au în prim-plan o
celebritate. Mai mult, date recente arat c în
peste jumtate din
reclamele nipone apar
celebritji (Prieler et al., 2010). 0 analiz
comparativ realizat de Carolus L.C. Praet (2009) pe 25 de tri
reclamele comerciale arta c _i în Coreea sunt privind
utilizate în mod excesiv
celebritile în promovarea produselor _i serviciilor. Potrivit aceluia_i
studiu, în tri precum Brazilia, China, Hong Kong _i Malaezia,
celebrittile apar în 25% din reclame, pe când în trile vestice procentul
este doar de
aproximativ 15%.
Televiziunea a constituit, atât pentru publicitate, cât _i pentru
vedete, un mijloc foarte bun de promovare. De-a lungul timpului, Michael
Jackson, Michael Jordan, David Beckham, dar _i Britney Spears, Shakira,
Ronaldihno, Messi, Beyonce, Jeniffer Lopez, Christina Aguilera, Black
Eyed Pea au fcut reclam la Pepsi, Tiger Woods la Nike _i Buick. Julia
Roberts, în reclama cafelei Lavazza, pentru 30 de secunde în care nu a
fcut alteeva decât s zâmbeasc, a primit din partea reprezentanilor
brandului pe care 1-a promovat nu mai puin de 1,5 milioane de dolari
(Rdu, 2010). Sumele devin _i mai mari atunci când vine vorba de
Shaquille O'Neal _i Tiger Woods. Primul a primit pentru promovarea
Pepsi 25 de milioane de dolari, iar cel de-al doilea 40 de milioane de
dolari de la Nike pentru a sustine campania acestui brand (Seitz et al.,
2007). Sumele pe care le primesc vedetele autohtone îns, sunt mult mai
mici, nedep_ind 100.o00 de euro. De exemplu, cântretii, actorii i
sportivii sunt cei mai des utilizai în reclamele comerciale, dar _i
personalitile cultural-artistice, lueru de altfel ardtat _i de un sondaj
efectuat de revista Imagoo, publicat în num rul 5/2005 (citat în Chelcea,
2012, Numele lui Paul Hogan (Crocodile Dundee) este asociat cu
55).
Subaru peste ocean în Statele Unite, pe când în Australia cu tigrile
Winfield (Sutherland _i Sylvester, 2008, 38). Potrivit Oanei Cocia_u,
_i
vinde omul de rând
managing director la Lowe & Partners, ,celebritatea
VIP-urilor, pentru c în subcon_tient î_i dore_te
este receptiv la alegerile
190
CELEBRITATE, PUBLICTTATE I CONsUMATOR 191
sã semene cu acestea, s aib cât mai multe în comun cu ele. Dac o
vedet folose_te un anume _ampon, aceasta poate constitui o garanie c
produsul e bun i poate avea acela_i efect pe prul meu ca _i pe al vedetei
(apud Rdu, 2010). Recent, Inna a aprut în reclamele de la Pepsi.
Si alte vedete autohtone au fost imaginea unor branduri sau au girat
diferite mrci. De pild, Andreea Raicu la _amponul Wash&Go, Andra la
vopseaua de pr _i cremele de fa Garnier, Nadia Comneci la margarina
Rama _i la salteaua Dormeo, fotbalistul Adrian lie la mezelurile
Campofrio, Monica Birldeanu la cremele de fa Olay, Cristian Chivu la
LCD-ul Samsung Seria 6 _i la UPC.
Putem face diferenta între marc _i brand. Astfel, prin marc
întelegem ,un semn susceptibil de reprezentare grafic servind la
deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de
cele apartinând altor persoane; pot constitui mrci, semne distinctive
cum ar f: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre,
elemente figurative, forme tridimensionale _i în special forma produsului
sau a ambalajului, combinaii de culori, precum _i orice combinaii a
acestor semne" (articolul 3 din Legea 84/1998, apud Manea, 2011, 19).
Pe de alt parte, ,brandul este considerat a fi un simbol creat în mintea
oamenilor caracterizat prin ceea ce ace_tia a_teapt de la produsele sau
serviciile crora îi este asociat. Brandul nu se limiteaz doar la o marc ci
poate include o întreag familie de mrci" (Manea, 2011, 19). De exemplu,
pentru Coca-Cola (pe plan local _i internaional) avem Fanta, Sprite,
Coca-Cola Zero, Coca-Cola Black Cherry Vanilla, Coca-Cola Cherry Zero,
Capy Tempo, Coca-Cola Light, Dorna, Izvorul Alb, Kinley, Nestea,
Schweppes etc. De_i se spune c orice brand are o anumit durat de
via, unele dintre acestea par s fie ,nemuritoare". În România, în
perioada comunist, Pepsi-Cola era o butur rcoritoare foarte
apreciat. Revitalizarea acestui produs poate reprezenta un câ_tig atât
pentru consumatori, cât _i pentru productori. Teresa Da Silva Lopes _i
Paulo Guimaraes (2014, 795) subliniau c ,brandurile îndeplinesc sarcini
multiple în sustinerea cumprrii sau vânzrii. Pentru furnizori, acestea
ajut la schimbarea intereselor _i gusturilor consumatorilor _i dezvolt
loialitatea. Pentru consumatori, fac apel la eultur, imagine, perceptie,
 193
cONSUMATrOR

I
192 CELEBRITATE,
PUBLJCITATE

capitala, ,în Bucure_ti

INTRODUCTTE

PsIHOSOCIOLOGIE.
ZECE TEME
ce prive_te în care
reclamelor. In ceea
de
reclamele

la reducerea
riscurilor _i vizion rii atras aten ia
unui raport de
venit. De
asemenea. pot ajuta acordat
c rora le este
potrivit
gust, mod _i persoanelor de 2002,
de
în achizi ionarea unui produs."
num rul
cu 13%, fa realizat
nesiguran ei
inerente crescut în 2011 publicitatea,
vedete a românii percep
Reclamele comerciale la apar în care
modul
cercetare despre
produsele pentru înfrumusetare contribui la promovarea

GfK România".8 vinde sau

ce vedete pot Astfel,
de departe in
ceea
conduc numele unei trecut în nefïin.
Imaginea _i în cauz a
priveste utilizarea celebrit ilor. personalitatea persoana
respectiv
indirect cu
sunt i unui produs _i dup ce
direct sau
Câteva exemple în în mod
acest sens

artefactele care au legtur

Natalie Portman
cele în care apar
PSKO anual foarte mulji
Scarlett Johansson (Dolce & produc
(Dior), companilor
care
Gabbana), Brad Pitt (Chanel No. 5). bani
De exemplu,
Kristen Stewart (Balenciaga le promoveaz .
c
Forbes ar ta COMANDANTE
Florabotanica), Emma Stone revista
Elvis Presley (1935-1977)
(Rimmel), .PAIHET
(Revlon), Kate Moss
câ_tiguri
anuale de H
Kirsten Dunst (Bvlgari), Lady Gaga aduce
dolari
milioane de
(Fame) (Burhai, 2012).
Enumerând
50 de
nume celebre, dar i (Radford _i Bloch, 2013).
toate aceste
Pe de alt parte,
numele _i
branduri cunoscute, ne putem aducând aminte de
,Noul" Pepsi-Cola imaginea multor celebrit i
de odinioar
intreba cai nu _i-ar dori sä fñe ca forma sticlei _i coninutul
s utilizeze (decembrie 2014, din arhiva personal) devin
iconice. Cine nu GOMANDANTE. RO

aceste vedete sau

sau nu a auzit
care le promoveaz ? cunoa_te EL
produsele pe Michael www.

sunt puini. De altfel, multe celebriti precum

de revoluionarul de
Probabil c nu
De
Justin Bieber reprezint
idolii multor adolesceni. cubanez de origine
Jordan sau stânga
a fost agreat _i
admirat de aproape toi argentinian Ernesto Rafael
exemplu,,Michael Jordan
Oamenii care sunt admirai
adolescenii, s nu mai
vorbim despre adulj. Guevara de la Serna
în a determina audiena
s se identifice, s se (1928-1967), cunoscut sub
in general au un atu
orice adolescent 'vrea s
fie' un
numele de Che Guevara
proiecteze in rolul personajului. Aproape
s fie ca Jerry Seinfeld,
Michael iar cei mai în vârst ar agrea
Jordan, (el Che)? Celebra imagine în
bogati, inteligenti, arto_i" (Sutherland _i Sylvester, care apare cu bereta neagr
destul de amuzani,
2008, 149). pe cap _i pe care are pus andrei josan
în apare o asupra celebritate
fcut înconjurul lumii.
Impactul reclamei care
steaua José Martí primit de la Fidel Castro (el Jefe) a
monitorizat. Date recente ne arat c
consumatorului a fost, de asemenea,
cel puin România,în între consumatorii din mediul
exist o discrepan,
rândul celor din
rural _i ora_ele mici _i cei din ora_ele mari deoarece, în 8 Andreea ^tefan (2011). Cum ajut vedetele brandul pe care îl reprezint. Pepsi,
înregistreaz o sc dere în ceea ce prive_te atenia de la Michael Jackson la Inna (http://www.dailybusiness.ro/stiri-media-
prima categorie se
marketing/cum-ajuta-vedetele-brandul-pe-care-il-reprezinta-pepsi-de-la-
michael-jackson-la-inna-68032/ accesat la data de 10.01.2015)
PsIHOSOCcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTrNE 194
CELEBRITATE, PUBLIcrTATE I CcONSUMATOor
195
ASpecte
$i
pozitive _i negative privind girul celebritilor
impactul asupra consumatorului implicarea unei celebriti sunt _i credibilitatea (Kamins et al., 1989),
recunoa_terea numelui brandului (Petty et al., 1983) _i reamintirea
Dup cum am mai
menionat la începutul acestei analize, utilizarea brandului (Friedman _i Friedman, 1979), crearea atitudinii pozitive
celebrittilor în publicitate nu garanteaz întotdeauna c o campanie de asupra brandului (Kamins et al, 1989) sau cre_terea probabilitii de
promovare a unui produs poate
reprezenta _i garanta succesul. Astfel, se cumprare a brandului de ctre consumatori (Kahle _i Homer, 1985;
pot identifica o serie de
aspecte pozitive _i negative privind optiunea Ohanian, 1991).
pentru girul celebritilor în reclame, dar _i o serie de tactici ,preventive" O alt caracteristic destul de interesant este aceea potrivit
pentru eliminarea factorilor de risc care pot interveni
_i afectaa creia celebritile pot fi vzute ca experti în domeniul în care î_i
promovarea. In ceea ce prive_te ultimul aspect menionat, identificm: desfá_oar activitatea, de exemplu un buctar celebru care face reclam
pretestarea _i planificarea etapelor de promovare a produsului, clauze unui set de cuite de buctrie, aspect de altfel foarte u_or de identificat
contractuale bine definite, interdicia de a face reclam altor branduri ori
pe canalele de teleshoping. Dac un buctar renumit nu _tie ce spune
selectarea celebritäilor care se pot adresa unui
public tint global, nu despre acele ustensile, atunci cine? Intr-adev r, problema se poate pune
pentru c sunt 'fierbini' în toate audienele de pia" (Erdogan, 1999, _i altfel: crede oare acea persoan în calitile produsului pe care î1
295). Ca avantaje, putem sublinia faptul c o persoan public, cu
promoveaz sau, pur _i simplu, face acest lucru doar pentru c este
notorietate _i care promoveaz un produs, poate atrage atenia mult mai
remunerat? Bonnie L. Drewniany _i A. Jerome Jewler (2009, 37)
ugor asupra consumatorului comparativ cu o noncelebritate, inclusiv subliniau _i un alt aspect privind utilizarea celebritilor în publicitate:
atunci când vine vorba de introducerea pe pia a unui nou produs
nsu_irile lor partieulare pot ajuta la transmiterea mesajului. Celebrul
(Erdogan si Kitchen, 1998). Trebuie spus c fanii idolatrizeaz juctor de baschet Yao Ming, înalt de 2,25 m, a aprut împreun cu Verne
celebritäile" _i, de ce nu, unii oameni ajung s ,devin fascinai de viaa Troyer, actorul de o,8 m înältime (Mini-Me) în reclame care promoveaz
personal a celebritilor", dup cum menionau Bonnie L. Drewniany _i laptopurile Apple cu diagonala de 12, respectiv 17 inchi. Yao tinea
A Jerome Jewler (2009, 37). Astfel, admiraia _i interesul sunt
laptopul mai mic, iar Verne pe cel mare. Cele dou celebriti au
transferate ctre brandul pe care acestea îl promoveaz. De asemenea, accentuat ideea reclamei dimensiunea -într-un mod foarte
explicit."
-

fidelizarea clienlor poate fi meninut, de exemplu, apelându-se la girul Ca dezavantaje, atunci când imaginea
unei vedete de televiziune sau de flm. Atunci când se încearc o public a unei vedete
implicat într-un astfel de proces este afectat din cauza unor scandaluri,
repoziionare a brandului _i întreprinderea de campanii de promovare la informaii negative (inclusiv publicitatea negativä), acest lucru
nivel internaional, se caut sustinerea celebritjilor. Uneori,
rebranduirea implic, de asemenea, utilizarea celebritilor. De exemplu,
infueneaz perceptia consumatorului cu privire la seriozitatea vedetei i
poate pune într-un con de umbr (overshadow) produsul cruia
spotul publicitar în care apare actorul Marcel Iure_ fcând reclam la ING celebritatea îi face reclam (Erdogan, 1999, 296). Astfel se explic motivul
_i în care se anun c noul nume al companiei va fi NN, dar ,sufletul pentru care celebrittile sunt considerate o variant optim la un moment
rmâne acela_i" asemenea celui pus de marele actor în toate rolurile pe
dat, îns nu pentru o campanie pe termen lung. Pentru mai muli ani,
care le-a jucat. actrita Isabella Rossellini a fost unul dintre spokesmodel-ele Lancôme,
Existã _i perceptia conform creia consumatorii sunt mai
dup care a fost concediat în 1994. Argumentul invocat de Lancôme a
influentati atracia pe care o
de vedet o are pentru un brand decât de
fost e, la cei 42 de ani ai si era prea în varst ca s reprezinte tipul de
faptul c prime_te bani în schimbul promovrii. Aspecte pozitive privind frumusete _i feminitate pe care aceast companie global îl vindea la
 197
CONSUMATOR

ZECE TEME NTRODUCTTVE

196 CELEBRITATE,
PUBLIcITATE I
PsIHOSOCIOLOGIE.

189). A_a cum

momentul (LaWare i Moutsatsos, 2013,
respectiv Bibliografie celebrity
worth of
în zilele noastre ar putea
fi strigtoare la cer o economie
remarcau autorii citai, WA. (1995). The Marketing, 53,
mult cu cât, din ce în ce mai multe
modele _i Agrawal, J. _i Kamakura,
study analysis.
Journal
of
astfel de decizie, ,cu atât mai An event
de ani sunt recrutate de companile
endorsers:
Common
celebriti cu vârstele peste 4o manifesto.
de înfrumuseare, în special produse
de 56-63. A "mindshare"
Roberts, K.J. (2000). m o d e r n brand.
Mercer
cosmetice pentru a vinde produse Almquist, E. _i the power of the
[..]" (LaWare _i Moutsatsos, 2013, 189). fie credibile.
squander http://www.brandace.com/

anti-imb trânire
s nu
misconceptions
Journal, 9-20 (disponibilla
ca celebritile
Sunt situaii când exist riscul Management
images/Mercer_Mindshare_Manifesto.pdf)
exploration of
în 1996 pot fi
Rezultatele unei cercet ri publicate de Advertising Age Cocker, H.L. (2014). A cultural celebrities. Journal
.)au afirmat c Banister, EN. _ii n t e r a c t i o n s and relationships
with
dintre respondeni
elocvente in acest sens: ,63% consumers'
iar 43% c celebritile 'nici m car 30, 1-2, 1-29.
celebritäile fac asta doar pentru bani',
Management, Endorsements

(apud Drewniany _i Jewler, of Marketing O'Donnell, K. (2009).

Celebrity
nu folosesc produsele' pe
care le promoveaz"
Biswas, S., _i
Hussain, M.
Consumer Perceptions:
A Cross-Cultural
utilizarea celebritilor sunt and
2009, 38). Pe de
alt parte, costurile privind in Advertisements
Marketing, 22, 2, 121-137.
cu utlizarea unor noncelebriti
(Seitz et Study. Journal of Global produse de infrumuse are
cu mult mai mari comparativ
multor L. (2012).Vedete în reclame pentru
celebritate devine ,reprezentantul" mai (http://www.one.ro/lifestyle/people-party/vedete-in-reclame-
Burhai,
al, 2007). Atunci când o de imagine ctre accesat la data dde
mult asocierea sau transferul
produse, se dilueaz foarte
pentru-produse-de-infrumusetare-10284183

Nu trebuie uitat îns ce B. Zafer Erdogan

(1999,
_i în raport cu acestea. în publicitate: ,în 17.01.2015).
of
Product-Endorser Match-Up on
cu privire la
utilizarea celebritjilor Braunstein, J.R. (2006). Influence (Non-Sport)
Endorsed
294-295) consemna

a rapoartelor companiilor, Purchase Intentions of

rezultatelor cercet rilor academice _i
Consumer's
lumina of Florida.
c utiliz rile celebritilor
ca girani sunt Products. University in
se poate afirma cu siguran J.L. (1985). Mind
games: Imaginary social relationships
non-celebri în generarea tuturor Caughey, (Ed.). Meaningful play, playful
mult mai eficiente decât giranii American sport. In G.A. Fine
de publicitate _i fa de brandul IL: Human Kinetics.
rezultatelor dorite (atitudini fat meaning (pp. 19-33). Champaign,
atunci când endorsement in
Chan, K., Ng, Y.L. _i Luk, E.K. (2013). Impact celebrity
vânzarea propriu-zis) of
promovat, inteniile de cumpärare _i adolescents. Young
companiile utilizeaz celebritti ale c ror public se potrive_te cu advertising on brand îmage among
Chinese

produsele _i targetul de audien _i care nu au promovat produse Consumers, 14, 2, 167-179.

Chelcea, S. (2012). Psihosociologia publicitfii. Despre reclamele vizuale.
anterior" Ia_i: Editura Polirom.
la
prezentare referitoare
scurt
Credem c putem încheia aceast
Choi, S.M. _i Rifon, N.J. (2012). It Is a Match: The Impact of Congruence
lansat de Bob
utilizarea celebritilor în publicitate cu o tem de reflecie between Celebrity Image and Consumer Ideal Self on Endorsement
care sublinia
Garfield (2003, 29), critic de reclame la Advertising Age, Effectiveness. Psychology and Marketing, 29, 9, 639-650.
s o plte_ti foarte Románet
increz tor: ,s ai sustinerea unei celebriti pe care
Ciubotaru, _. (2012). Viaa cotidian la curtea regal a
e ca _i cum ai avea (1914-1947). Bucure_ti: Editura Cartex.
bine _i care s mai fie i permanent în centrul ateniei
foarte scump pe coasta Floridei. E grozav,
dac nu te Clark, C.R. _i Horstmann, LJ. (2013). A model of advertising format
o cas de vacan on the use of celebrities in ads. Canadian Journal of
deranjeaz s nu dormi noaptea gândindu-te la furtunile care ar putea competition:
39). Economics, 46, 4, 1606-1630.
lovi coasta'" (apud Drewniany _i Jewler, 2009, and
Cooper, M. (1984). Can Celebrities Really Sell Products? Marketing
Media Decisions, September, 19,3.
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTTVE 198
Drewniany, B. L. _i Jewler, A. J. [2005] (2009). Strategia creativ în
publicitate. Ia_i: Editura Polirom.
Erdogan,Z.B. (1999). Celebrity Endorsement: A Literature Review.
Journal of Marketing
Management, 15, 4, 291-314
Erdogan, B. Z. _i Kitchen, P. J. (1998). Managerial
mindsets and the
SyTmbiotic relationship between sponsorship and advertising.
Marketing Intelligence & Planning, 16, 6, 369-374.
Friedman, H. _i Friedman, 1. (1979). Endorser effectiveness by product
type. Journal of Advertising Research, 19, 5, 63-71.
Forkan, J. (1980). Product Matchup Key to Effective Star Presentations.
Advertising Age, 51, 42.
Horton, D. _i Wohl, R. (1956). Mass communication and
para-social
interaction: Observations on intimacy at a distance. Psychiatry, 19,
215-229.
Hovland, C.I., Janis, I.L. _i Kelley, H.H. (1953). Communication and
Persuasion. New Haven, CT: Yale University Press.
Howard, A. (1979). More than Just a Passing
Fancy. Advertising Age, 50,
July 30.
Kahle, L.R. _i Homer, P.M. (1985). Physical attractiveness of the celebrity
endorser: A social adaptation perspective. Journal of Consumer
Research, 11, 4, 954-961.
Kaitaki, J.G. (1987). Celebrity Advertising: A Review and Synthesis.
International Journal of Advertising, 6, 2, 93-105
Kamins, MA. (1990). An Investigation into the Match-Up-Hypothesisi
Celebrity Advertising: When Beauty Be Only Skin Deep. Jounal of
Advertising, 19, 1, 4-13.
Kamins, MA (1989). Celebrity and non-celebrity advertising in a two-
sided context. Journal of Advertising Research, 29, 3, 34-42.
Endorsement
Kansu, AS. _i Mamuti, A. (2013). The Use of Celebrity
as
CELEBRITATE, PUBLICITATE I CONSUMATOR 199
Lopes,dominance
T.D.S. _iin Guimaraes, P. (2014). Trademarks and British
consumer goods, 1876-1914. The Economic History
Review, 67, 3,793-817.
Manea, A.D. (2011). Brandul personal. De la extaz la agonie. Bucure_ti:
Editura Tritonic.
Martin-Santana, J.D. _i Beerli-Palacio, A. (2013). Magazine Advertising:
Factors influencing the Effectiveness of Celebrity Advertising.
Journal of Promotion Management, 19, 2, 139-166.
McCracken, G. (1989). Who is the ebrity Endorser? Cultural
Foundations of the Endorsement Process. Journal of Consumer
Research, 16, 3, 310-321.
McCracken, G. (1986). Culture and Consumption: A Theoretical Account
of the Structure and Movement of the Cultural Meaning of
Consumer Goods. Journal of Consumer Research, 13, January,
71-84.
McGuire, W.J. (1985). Attitudes and Attitude Change. in G. Lindzey _i
E. Aronson (Eds.). Handbook of Social Psychology vol 2
pp. 233-346). NY: Random House.
McKenzie, J. (2012). The Economics of Movies: A Literature Survey.
Journal of Economic Survey, 26, 1, 42-70.
Motavalli, J. (1988). Advertising Blunder of the Rich and Famous.
Adweek (January, 11), 18-19.
Ohanian, R. (1990). Construction and Validation of a Scale to Measure
Celebrity Endorser's Perceived Expertise. Trustworthiness and
Attractiveness. Journal of Advertising, 19, 3. 39-52.
Ohanian, R. (1991). The impact of celebrity spokesperson's perceived
image on consumers' intention to purchase. Journal ofAdvertising
Research, 31, 1, 46-52.

Marketing Communication Strategy by Turkish Airlines. Paek, H.-J. (2005). Understanding Celebrity Endorsers in Cross-cultural
International Journal of Academic Research in Business and Contexts: A Content Analysis of South Korean and US Newspaper
Social Sciences, 3, 12, 676-683. Advertising. Asian Journal of Communication, 15, 2, 133-153
relations to television Petty, RE., Cacioppo, J.T. _i Schumann, D. (1983). Central and
Koenig, F. _i Lessan, G. (1985). Viewers'
personalities. Psychological Reports, 57, 263-266. peripheral routes to advertising effectiveness: The moderating role
158, 14, 236-242. of involvement. Journal of Consumer Research, 10, 2, 135-146.
Lane, R. (1996). Nice Guys Finish First. Forbes,
Skin That's Us, Authentically Pornpitakpan, C. (2004). The Persuasiveness of Source Credibility: A
"For
LaWare, M.R. _i Moutsatsos, (2013).
C.
Us": Celebrity, Empowerment, and he Allure of Antiaging Critical Review Five Decades' Evidence. Journal of Applied
Advertisements. Women's Studies in Communication, 36, Social Psychology, 34, 2, 243-281.
2,

189-208.
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZBCE TEME NTRODUCTvE 200
CELEBRITATE, PUBLICITATE I CONSUMATOR 201
Praet, C.L.C. (2009). National Wealth or National Culture? A Multi-
Country Study of the Factors Underlying the Use of Celebrity Till, B.D. _i Shimp, T.A. (1998). Endorsers in Advertising:The Case of
Endorsement in Television Advertising. In P.D. Pelsemacker _i Negative Celebrity Information. Journal of Advertising, 27, 1,
N. Dens (Eds.).
Advertising Research: Message, Medium, and 67-82.
Context (pp. 383-392). Istoria universal publicitiü.
Antwerpen:Garant.
Preda, S. (2011). Introducere în creativitatea publicitar. Ia_i: Editura
Tungate, M. [2007i (2012). Adland.
Bucure_ti: Editura Humanitas.
Polirom. Um, N-H. (2013). Effects of Negative Brand Information: Measuring
Prieler, M., Kohlbacher, F., Hagiwara, S. _i Arima, (2010). Older
A.
Celebrity versus Non-Celebrity Television Advertising: A Japanese Impact of Celebrity Identifieation and Brand Commitment. Journal
Perspective. Keio Communication Review, 32, 5-23. of Global Marketing, 26, 2, 68-79. When
Upadhyay, Y. _i Singh, S.K. (2010). Sports Celebrity Doesn't
Radford, S.K. _i Bloch, P.H. (2013). Consumers'online responses to the Perform: How Consumers React to Celebrity Endorsement?
death ofa celebrity. Marketing Letters, VISION-The Journal of Business Perspective, 14, 1 & 2, 67-78.
24, 1, 43-55
Rädut, A. (2010). Cât încaseaz o vedet autohton care Wohlfeil, M. _i Whelan, S. (2012). 'Saved' by Jena Malone: An
reclame: maximum 100.000 de euro. apare în
(http://www.zf.ro/media- introspective study of a consumer's fan relationship with a film
advertising/cat-incaseaza-o-vedeta-autohtona-care-apare-in-
reclame-maximum-100-000-de-euro-7819550/ accesat la data de
actress. Journal of BusinessResearch, 65, 511-519.
17.01.2015)
Saeed, R, Zameer, H, Naseer, R., Haider, S. & Naz, U. (2014). Impact of
Celebrity and Non-Celebrity Advertisement on Consumer
Perception. Applied Sciences and Business Economics, 1, 3, 51-56.
Seitz, VA., Razzouk, N. _i Eamsobhan, S. (2007). Celebrity Endorsements
in U.S. and Thai Magazines: A Content
Analysis Comparative
Assessment. Journal of Promotion Management, 13, 3-4, 383-398.
Sherman, S.P. (1985). When You Wish Upon a Star. Fortune (August, 19),
66-171.
Shimp, T.E. (1997). Advertising Promotion and Supplemental Aspects of
ntegrated Marketing Communication, 4th Edition, Fort Worth,
Texas: The Dryden Press.
Srivastava. Arora, A.P. (2014). Role of Incongruent Product
A. _i
Endorsement on the Celebrity Image. International Journal of
Business and Management, 9, 10, 170-184.
Stafford, M.R., Spears, N.E. _i Hsu, C-K. (2003). Celebrity Images in
Magazine Advertisements: An Application of the Visual Rhetoric
Model. Journal of Current Issues & Research in Advertising, 25, 2,
0.
Sutherland, M. _i Sylvester, A.K. [2000] (2o08). De la publicitate la
consumator. Ia_i: Editura Polirom.
Till, B.D. _i Busler, M. (2000). The Match-up Hypothesis: Physical
Attractiveness, Expertise, and the Role of Fit on Brand Attitude,
Purchase Intent and Brand Beliefs. Journal of
1-13.
Advertising, 29, 3,
 COMUNICAREA NONVERBAL: EXPRESIILE FACIALE I EMOTILE, RÁsUL, 203
ZAMBETUL I PRIVIREA

10 (2004/20o8, 13) propune urm toarea definiie a comunic rii

transmiterea voluntar sau involuntar de informaii _i exercitarea
nonverbale:

influentei prin intermediul elementelor comportamentale _i de prezen

fizic ale individului sau ale altor uniti sociale (grupuri _i comuniti
COMUNICAREA NONVERBAL EXPRESIILE FACIALEE
I umane), precum _i perceptia _i utilizarea spaiului _i a timpului' ca _i a
EMOIILE, RASUL, Z I PRIVIREA artefactelor". Luând în considerare perspectiva lui Mark L. Knapp (1990,
51), autorul a crui definiie am prezentat-o mai devreme, împarte
Probabil v mai aducei aminte de comunicarea nonverbal ,dup modalit ile senzoriale implicate, în
,scparea" liderului PDL _i
copre_edinte ARD, Vasile Blaga, din 2012, când imediat dup anunarea principal, în receptarea semnalelor: 1) cum privim (caracteristicile fizice
rezultatelor exit-poll-urilor a
fcut urmtoarea declaraie în fata _i îmbrcmintea), 2) auzim (tonul voci), 3) cum mirosim, 4) cum
cum

camerelor de luat vederi: ARD a dus o campanie de mistificare a ne mi_cm individual sau în conjunc ie cu alji (gesturile, postura,
adevärului din ar, de manipulare a opiniei publice, ie_ite din comun", privirea, expresiile faciale, atingerile corporale _i proximitatea), 5) cum

Dându-_i seama de imensa gre_eal, a revenit, spunând c de fapt s-a afecteaz mediul înconjurtor interaciunile umane _i cum afecteaz
referit la adversarii si politici, la cei din USL. Cuvintele _i contextul au acestea, la rândul lor, mediul înconjurtor (dispunerea spaial a mobilei,
rmas temperatura, prezena altor oameni, zgomotele _.a.m.d.)" (Chelcea,
celebre. Probabil, nu numai acestea. De-ast dat verbalul _i
nonverbalul au mers la unison, exprimând foarte clar starea de tensiune 2004/2008, 13). In capitolul de fat m voi referi la urmtoarele
in care se afla liderul PDL. elemente ale comunic rii nonverbale: expresiile faciale _i emotile, râsul,
Putem citi" persoana de lâng noi? Sau pe cea cu care zâmbetul _i privirea.
interaction m? Ori cea pe care o vedem la televizor? Inainte, în timpul
sau la finalul unei discuii? De multe ori, limbajul nonverbal dezv luie
Expresiile faciale _i emo iile
ceea ce am fi vrut s aflm prin comunicarea verbal. Ce trebuie s avem
în vedere dac dorim s ,descifr m" interlocutorul? De exemplu, într-o
discutie amical dintre doi oameni care nu s-au mai vzut de mult, In luerarea ,Secretele comunicrii nonverbale", Joe Navarro (2008, 175)
Juminarea fetei" unuia dintre ei, râsul, zåmbetul ori strângerea în brate fäcea urmtoarea remarc: ,în privina emotilor, faa noastr este
arat bucuria revederi. Doar o simpl strângere de mân, un aer distant canavaua minii. Ceea ce simtim este comunicat extrem de eficient
sau o privire rece denot , pe de alt parte, mai degrab rezervare _i o printr-un zâmbet, printr-o cut a frunii sau prin nenumrate alte nuane
dorintfoarte mare de a ie_i cât mai repede dintr-un posibil dialog. _i detalii faciale. Este o binecuvântare a evoluiei, care ne deosebe_te de
Ce este comunicarea nonverbal ? In Prefa la ediia întâi a celelalte specii _i ne confer statutul de a fi cele mai expresive animale de
lucr rii,Comunicarea nonverbal : gesturile _i postura", Septimiu Chelcea pe planet". Nimic mai adevrat. Este unanim acceptat faptul c
manifestm multe emoti, dintre acestea fericirea, mânia, tristeea,
surprinderea, dezgustul i frica fiind considerate universale (Ekman _i
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-13781447-8afa-proportii-lui-vasile-blaga- Friesen, 1975; Ekman, 1972). Îns trebuie spus _i c exist o serie de
ard-dus-campanie-mistificare-manipulare-iesita-din-comun.htm acesat la data
emotii pe care le întâlnim _i la animale (Darwin, 1872/2009). La oameni,
de 12.12.2012.
expresivitatea poate fi analizat în funcie de mai multe aspecte. De pild,
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE
204
EXPRESULE FACIALE I EMO IILE, R 205
Paul Ekman _i Wallance V. Friesen (1971, COMUNICAREA NONVERBAL :
1975) au identificat trei Z I PRIVIREA
componente ale feei în comunicarea emo ilor. Prima component este de copil a u
Brbaii cu fa
reprezentat de partea de sus a feei, fruntea _i språncenele. A doua, studenilor, situaia este asem n toare.
în ce prive_te interaciunile
partea de mijloc: urechile, ochii _i pometii obrajilor. In fine, cea de-a treia precizat c sunt ,mult mai lipsii de putere
privire, respectiv înfi_are matur "
component, partea de jos a fetei, nasul gura _i barbia. Toate acestea sociale, fa de brbaii care au o

ilustreaz cele _ase tipuri de emoii enunate mai devreme. Pe (Berry _i Landry, 1997, apud Keating et al., 2003,
91). ^i în slile de
lâng întâlnim un astfel de comportament. Cu cât acuzatul
are _i
acestea, Jonathan Haidt _i Dacher Keltner (1999) mai supun ateniei _i judecat
alte stri: jena, ru_inea, afi_eaz o fa de copil, cu atât mai mult _ansele ca decizia final s fie
compasiunea, amuzamentul, ,mu_carea limbii" chiar în
(tongue bite), acoperirea feei _i mirarea. S nu uitäm c, de multe ori, împotriv ori pedeapsa s fie una foarte aspr sunt mai mici,
variatiile culturale sunt cele care contribuie la manifestarea expresiilor cazurile grave (Zebrowitz _i McDonald, 1991). O parte speciali_tior din
a

faciale. Trebuie s pinem cont, totu_i, de câteva lucruri: domeniu consider c aceste atribuiri sunt rezultatul ,suprageneraliz rii
variaiile culturale form ,adaptativ" când vorbim de
pot fi interpretate prin faptul c ,unele gesturi sunt specifice unei inferenelor" care pot lua o
culturi", dezvoltarea uman (Zebrowitz _i Collins, 1997). Foarte multe investiga ii
dupä cum altele pot fi interpretate ca fiind universale. In acela_i timp,
aceste variaii mai sin _i de normele culturale care in care caracteristicile faciale au fost m surate sau manipulate confirm
,mascheaz, inhib ori
exagereaz expresiile faciale naturale". Mai mult, dac ne referim la faptul c aceste trsturi imature, cum ar fi ochii mari, sprâncenele
emoi, acestea potí interpretate ca aflându-se sub subtiri, maxilarele rotunde" (Keating, et al, 2003. 91) arat neajutorare,
influena cultural a
tärii respective (Klineberg, 1940, apud Russell, 1994, 105). cldur, dependen, slbiciune (Cunningham, et al., 1990; Keating _i
Cercetrile ce au avut ca obiect de studiu fata uman Doyle, 20o2). Pe de alt parte, trsturile mature (ochii mici, buzele
au
demonstrat c expresia feei influenteaz de multe ori subtiri, maxilarele ptrate, prul lins dat pe spate) evideniaz dominarea
decizia sau evoluia multor lucruri în diferite comportamentul,
situaii în care indivizii (independen, putere, viclenie, _iretenie, respectiv masculinitate)
interacioneaz. De exemplu, o
persoan care are o înffi_are plcut _i începând înc din tineree (Keating, et al., 2003, 92).
este tot timpul cu zámbetul Exist studii care au vizat posibila legtur
pe buze are _anse mult mai mari de angajare, dintre maturitatea
în comparaie cu una care facial _i ajutorul acordat semenilor în diferite
afi_eaz o atitudine distant _i nu are un aspect situaii. Un exemplu
fizic prea plcut. Totodat, S-a constatat c persoanele adulte care elocvent în acest sens este cel al
persoanelor care au job-uri ,ce necesit
prezint caracteristici faciale imature pot fi caracterizate ca fiind lipsite de cldur interpersonal, respectiv acceptare" (Keating et al., 2003).
ajutor, slabe, supuse, dependente sau, în funcie de cultur, calde
_i Profesorii, asistentele medicale, clerul afi_eaz buntate în nenumrate
feminine (Cunningham et al., 1995; Perrett et rânduri prin intermediul unei
al., 1998; Zebrowitz, et al., fee de copil' (Collins _i Zebrowitz, 1995).
1993). In acest context, s-a
demonstrat influena caracteristicilor faciale
acei
S-a constatat c
adultii folosesc limbajul copilros (baby talk) ,cu comportamentelor umane. Caroline F. Keating et al. (2003, 89) auasupra artat
copii care au trsturi angelice" (Keating, et al, 2003, 91). Un astfel c, în cele mai multe din cazuri,
de limbaj
poate ajuta la îmbuntirea
,trsturile neotenice îi fac pe adulti sa
abilitilor copiilor de a îndeplini par supu_i, slabi, naivi, feminini,
diferite sarcini, ei
receptând din partea adulilor simpatie _i aprobare sau mai puin
compasionali _i one_ti, dar nu mai mult
atractivi, potrivit caracteristicilor de maturitate". Alturi de
(ajutorul _i simpatia exercitate asupra lor sunt mult mai expresiile faciale, vestimentaia _i alte elemente
mari în
comparaie cu cele artate copiilor cu o fa matur). In cazul (Hiramoto, 2015; Doss _i Hubbard, 2009), precum tatuajele
elevilor _i gesturile,
(Chelcea _i Ivan, 2004/2008) intensific postura _i mersu
dorim sîl transmitem nuanarea mesajului pe care
celorlali.
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEMEINTRODUCTIVE 206
CoMUNICAREA
NONVERBAL
ZÁMBETUL I PRIVIREA
EXPRESIILE FACIALE I EMOIuLE, R 207

Râsul _i zâmbetul

Ap rând în foarte multe situaii, râsul este considerat a fi tot o expresie

facial, mai ales dac avem în vedere faptul c acesta apare la oameni
dup primele dou luni de via (Keltner _i Bonanno, 1997, 688). Ne
referim atât la râsul vocalizat, cât _i la expresile faciale intermediare
(cum ar fi zâmbetul). Oamenii au astfel de atitudini când sunt gâdilai
(Harris _i Christenfeld, 1997), când urm resc emisiuni umoristice, filme
ori când ascult gumele celor din jur (Chapman, 1973: La Pointe et al.
1990). Exist _i situaii particulare, de exemplu zâmbetul caracteristic
persoanelor dominante, denumit de unii autori ,zâmbetul cu gura
închisä" (Collett, 2003/2005). El poate fi de dou feluri: ,zâmbetul
sigilat" _i ,âmbetul apäsat". Primul tip de zâmbet, în care,buzele rmân
împreun în timp ce colturile gurii se distaneaz [...] este favoritul
de afaceri foarte bogai _i al politicienilor de nivel înalt". În
oamenilor
cazul celui de-al doilea, ,mu_chii din jurul gurii sunt tensionai
pentru a
arta c zâmbetul este reinut [...] Este un zâmbet mascat, unde
intentia
nu este de a ascunde
zâmbetul, ci de a sublinia tocmai încercarea
nereu_it de ascundere" (Collett, 2003/2005, 49, 50). Vorbim de un
zâmbet forat, inut sub control. De altfel, putem considera acest
tip de
zâmbet, cu formele sale enunate de Peter Collett, într-un sens mai larg,
drept o particularizare a ceea ce cunoa_tem deja ca fiind zâmbetul de
. complezen.
Situaia cea mai des întâlnit este aceea în care oamenii vorbesc
unii cuceilalti, conversaia fiind o surs interminabil de umor (Provine,
1993) datorit, în primul rând, banalelor comentarii. Mai mult,
caracteristica cea mai important a râsului const în
faptul c este
contagios, putând fi ,luat" doar prin simpla auzire a felului în care se
manifest cei din jur (Provine, 1992). Prin
ariarei tosan andre JOsdn urmare, situaiile spontane _i
conversaiile zilnice pot fi considerate drept surse principale ,ce dau
na_tere râsului _i bunei dispoziii" (Vettin _i Todt, 2004, 93). Pe de alt
parte, Silke Kipper _i Dietmar Todt (2001) subliniaz c ,schimbärile
regulate dintre elementele singulare ale râsului _i pauzele, respectiv
apariile ritmice ale acestor elemente par s fie cruciale în determinarea
PsIHOSOcrOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 208 I EMO IILE, R 209
NONVERBAL EXPRESIILE FACIALE
COMUNICAREA
ZÄMBETUL I PRIVIREA
acestui proces" (apud Vettin i Todt, 2004, 94). Hugh c. Foot i Antony J.
feei coordonatorului sediminueaz,
Chapman (1976) gsesc _i cea mai important funcie a râsului: tezei sale de licen _i zâmbetul
cursul schimbare în sensul c buna dispoziie
comunicarea. Argumentul principal: menine
interesul _i ,atenia partenerului comunicaional".
interactiuni,
Poate fi înteles ca find
studentul va interpretaaceast
c u m v a influenat de apariia sa _i c,
anterioar a coordonatorului a fost
rezultatul manifest rilor emotionale cum ar fi bucuria _i fericirea. Mai a r e o atitudine pozitiv fa de el
în acel moment, coordonatorul n u
mai ales atunci când astfel de context, problemele care
mult, ràsul poate schimba conotaia diseuiei, (Niedenthal et al., 2000, 212). Intr-un faciale
rspunsul interlocutorului nu este cel a_teptat. De asemenea, în situaile sunt cele legate de universalitatea expresiilor
apar în mod frecvent
de tensiune, poate avea rol de stabilizator. În multe din cazuri contrariul, ,este imposibil s
oamen _i de faptul c, de_i multe studii susin
fi recunoscute ca expresii
mascheaz anumite stri emoionale (furia, ru_inea, nervozitatea) prin _tim dac expresiile faciale ale subiecilor pot
intermediul râsului, nelsând s ias la iveal adevratele sentimente. (Matsumoto, 1987, 769). Vorbim deci de ,calitatea"
emoionale"
Totodat, poate avea chiar _i o tent sexual atunci când contribuie la expresiilor faciale. Evideniaz experimentele de laborator ceea ce ni s e

apropierea dintre douä persoane (Owren _i Bachrowski, 2003, 188). întâmpl zilnic fiec ruia dintre noi? Autorul citat ridic cinci probleme în
Concluzia: râsul mediaz conversatia, prin urmare dialogul însoit de ras acest sens. Prima problem: ,expresiile faciale pot s nu fie la fel ca cele
produce satisfacie ambelor pri. iniial", pentru c niciun studiu nu a demonstrat
intenionate
Studiind felul în care se prezint râsul în conversaiile zilnice concordana dintre ceea ce s-a cerut în faza iniial i ceea ce s-a obtinut
dintre studeni, Robert R. Provine (1993) a evideniat faptul c în cazul ulterior (Matsumoto, 1987, 770). J. Laird (1974) citat de
subiectilor (studentilor) studiai ace_tia niciodat nu întrerupeau vorbirea Matsumoto (1987, 770) - a cerut subiec ilor s
David
,manifeste o expresie de
celor cu care întreineau u n dialog. De asemenea, mai putem aduga c furie prin încruntarea sprâncenelor _i în acela_i timp strângerea dinilor".
in contrast cu o conversa ie avut cu un prieten apropiat, întreruperea
Rezultatul ,nu a constat într-o expresie facial ce denot furie pentru c
vorbirii unei persoane nefamiliare poate conduce la consecine negative
nu a existat o încordare ori o lärgire a ochilor, o încordare sauo strângere
in ce prive_te viitorul relaiei" (Vettin _i Todt, 2004, 108) sau poate
a buzelor, o l sare a fálcilor" (apud Matsumoto, 1987, 770). Exist astfel
conduce la disensiuni în cazul unui grup decizional. Luând în consideraie
incertitudinea c asemenea expresii exprim o stare de furie.
aceste afirmatii, putem afirma c, indiferent de situa iile în care apare,
Cea de-a doua
râsul se afl în strâns legtur emoionale _i motivaionale ale
cu strile
vizeaz intensitatea mi_crii
problem mu_chilor
Intensitatea inervailor mu_ehilor este foarte important pentru a pune
persoanelor. inând cont de aceste aspecte _i privind zâmbetul ca în
la râs, David eviden expresia emotional. De exemplu, trecerea instantanee de la
expresie facial intermediar care ulterior poate conduce starea de la bucurie. De asemenea, starea de tristete sau furie.
Cohen (1992/1997, 44-45) argumenteaz existena a trei tipuri de bosumflare
Acestea, pe lâng faptul c implic schimbri ale componentelor fetei
zåmbete: zâmbetul sincer care se ,contureaz _i se stinge încet" pe
incruntarea/destinderea sprâncenelor), mai sunt infuenate _i de
intreaga fa exprimând proporionalitate a manifest rii mu_chilor
o
intensitatea mi_crilor mu_chilor feei, lucruri care în laborator sunt
fetei; zâmbetul nesincer este ,strâmb _i asimetric", durabil, dar _i foarte
foarte greu de evideniat. Acelea_i dificulti sunt întâmpinate _i în ceea
scurt uneori _i zâmbetul nervos care se manifest cu rapiditate _i nu
ce prive_te durata
dureaz prea mult. expresiilor, aceasta fiind cea de-a treia problem.
Cea de-a patra problem se refer la
Strile emoionale produc frecvent schimbri ale expresilor faptul c ,expresile se pot schimba
student intr în biroul coordonatorului dup trecerea timpului" (Matsumoto, 1987, 70). Este vorba de
faciale. De exemplu, ,când un
schimbarea interpretativ a expresiilor.
Expresiile faciale se pot controla
foarte greu deoarece trecerea dintr-o stare
emoional în alt stare
 PSTHOSocIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 210
CoMUNICAREA NONVERBAL EXPRESuLE FACIALE I EMOTILE, R 211

ZÂMBETUL I PRIVIREA
emotional se poate produce cu rapiditate. în fine, cea de-a cincea
problema se refer la ,valoarea" stimulilor utilizai _i la cât de bine conduc Peter Collett (2003/2005, 72) aten iona s nu omitem: ,indicatorii
ace_tia la apariia expresiilor faciale dorite în situaiile experimentale. Potrivit acestuia, plecarea privirii, de
privirii asociai cu supunerea".
Cercettorii s-au întrebat dac expresiile faciale pot ,identifica" grad de supunere. Nu este un act incon_tient.
exemplu, arat un anumit
na ionalitatea sau cultura celui care le exprim . Abigail A. Marsh et al. Mai mult, în anumite situaii poate reprezenta un indiciu al unui posibil
(2003. 373) au demonstrat c pot exista astfel de ,accente" ale expresiilor flirt. ,Pendularea" ochilor s a u privitul pe întreg câmpul vizual a r e dou
diferitelor emoii. Ace_tia notau c ,diferenele
taciale care apar în urma caracteristici: pe de-o parte, identificarea tuturor elementelor care pot
culturale sunt intensificate în timpul actului de exprimare a emoiilor". contribui la crearea unei anumite stri de confort sau disconfort, iar, pe
Prin urmare, ,expresile emo ionale pot func iona ca limbaj universal, dar In
de alt parte, ,cutarea posibilelor ci de scpare" dac situaia o cere.

1ind, in acela_i timp, unul cu accente regionale"(ibidem). Alte studii au sunt ,un semnal înn scut care dezarmeaz : simim
fine, ,ochii mrii"
incercat s arate dac expresiile faciale rezultate în urma emotilor, pe de nevoia de a proteja _i susine ori de câte ori întâlnim pe cineva care are

parte, reprezint ,un limbaj universal" iar, pe de alt parte, dac exist ochii mari sau care _i i-a mrit pentru a prea mai atrgtor" (Collett,
modalit i _i cäi unice de exprimare a emoilor inând cont de diferitele
2003/2005, 72).
culturi (Elfenbein i Ambady, 2002a,b; Russell, 1994; Matsumoto, 2002;
Mark Knapp (1978) citat de Joseph A. DeVito (1988, 151-152)
-
-

Mesquita et al., 1997).

prezint patru functii majore ale comunic rii prin intermediul ochilor.
Prima se refer la c utarea _i obinerea feedback-ului. ,Ochii sunt foarte
Privirea sau ,ce spun ochii". Tipuri de priviri des folosii în cutarea" rspunsului sau a unei confirmri din partea
intr-o scrisoare din 1728 a lui Lady Mary Wortley Montagu ctre celor cu care interacionm. Femeile, de exemplu, apeleaz mult mai des
Alexander Pope, printre altele, se regseau _i urmtoarele meniuni: decât brbaii la strategia privirii ,ochi în ochi" în momentul în care
toat lumea se holbeaz aici, holbatul este à-la-mode, exist o privire interacioneaz eu o alt persoan, indiferent de sexul acesteia. O astfel
atent _i plin de interes, una ce exprim curiozitatea, alta care vde_te de abordare sugereaz în majoritatea cazurilor deschiderea, certitudinea
_i sigurana celor transmise, dar la fel de bine _i intimidare. O alt functie
a_teptarea, una care arat surpriza -_i te-ai a m u z a pe cinste s vezi care
sunt lucrurile de nimic ce atrag privirile" (apud Collett, 1993/2006, 145). este aceea c ochii (privirea) contribuie la indicarea faptului c persoana
indicator facial foarte important. De multe ori în de lâng noi î_i poate începe discursul printr-o simpl mi_care a ochilor
Privirea este un
DeVito, 1988, 151). Când profesorul adreseaz o întrebare elevilor la ora
discuiile c u prietenii sau cunoscuii utiliz m expresii precum: ,are o
în privirea de curs, acesta nu trebuie s numeasc o anumit persoan chiar dac _tie
privire iscoditoare", ,se uit cu invidie", ,se cite_te r utatea numele tuturor elevilor din sal, ci le observ expresivitatea ochilor.
râdeau ochi",,i cite_te bun tatea în ochi" etc. Toate aceste
lui", ,i s e

diferitele moduri de a privi ale unei persoane, privire care Printr-un astfel de comportament el vede cine poate, dore_te _i vrea s
expresii vizeaz
de m rimea pupilelor acesteia. In funcie de starea rspund, dar _i cine nu cunoa_te rspunsul la întrebarea sa (DeVito,
este influenat
contracta (în cazul unei stri negative)
sau se 1988, 151). Iat doar un exemplu care ilustreaz funcia comunicaional
sufleteasc, pupilele pot se

In acest zical veche a contactului vizual. Ochii sau privirea semnaleaz natura relatiei
dilat (în cazul unei stri pozitive). sens, ,o spune:
discut m sau negociem cu existente dintre dou persoane _i nu numai. S analiz m relaia
uit -te în ochii aceluia cu c a r e vorbe_ti. Când
ele ne vor vorbi despre sentimentele lor _ef-subordonat. ^eful î_i poate privi subalternul în ochi cu indiferen sau
alii, s privim pupilele lor i în alt parte decât la persoana cu
adev rate" (Pease, 1992/1995, 137).
Trebuie s fim ateni îns _i la ceea ce poate privi care interacioneaz. De
cealalt parte, ,subordonatul poate încerca s-_i priveasc _eful în ochi
 PsTHOSOCIoLOGIE. ZECE TEME INTRoDUCTIVE 212 ExPRESIILE FACIALE I EMOIILE, RASUL, 213
COMUNICAREA NONVERBAL
zAMBETUL I PRIVIREA
sau s priveasc în pàmânt". Joseph A. DeVito (1988) consider c într-o
ca semnal al
astfel de situaie apare ceea ce el nume_te comportamentul vizual
interesul pentru cealalt persoan, fiind utilizat frecvent
dominant (visual dominance behavior). Apropierea sau ostilitatea dintre
curtenirii. In schimb, dac este însoit
de încruntarea sprâncenelor, de
dou persoane se poate citi prin intermediul contactului vizual. ,Pentru ea veste_te suspiciune,
ridicarea frunii sau de l sarea în jos a buzelor,
unele dintre mi_crile ochilor arat c aceste relai diferite sunt atât
c
de similare, foarte des utilizm
ostilitate sau atitudine critic" (Pease, 1992/1995, 140-141).
informatii din alte zone, în particular Când interacionm în viaa de zi cu zi, acas, la serviciu sau pe
fata, pentru a decoda mesajul înainte de a lua decizia finala" (DeVito, conectarea
strad, lucrul cel mai important într-un dialog reprezint
îl
1988, 152). în cazul unei
(Fulfer, 20o1). Dac vorbitorul nu este conectat la audien,
In fine, compensarea distanei fizice. Mi_crile ochilor sau Potrivit lui Mac
privirea compenseaz de multe ori distana fizic dintre dou persoane. _edinte de exemplu, aceasta se poate sonda cu un e_ec.
De exemplu, fltrl. Chiar dac se afl la o Fulfer (2001, 21) mai ales întâlnirile în care se iau decizii importante ,se
distan destul de mare unul de soldeaz de cele mai multe ori cu un e_ec deoarece persoanele implicate
celalalt contactul vizual insistent dintre doi tineri aflai la o
petrecere aduc cu sine atitudini, preferine, stiluri, sentimente" proprii lor. Liderul
mic_oreaz distana fizic apropiindu-i, mai ales când exist _i atracie sau cel care vorbe_te trebuie s aib foarte bune abiliti de persuadare _i,
sexual. Astfel, ,ochii au un mare rol în relaiile dintre sexe. Femeile se
de asemenea, s fie un foarte bun face reader'.
folosesc de farduri pentru a atrage atenia asupra ochilor. Dac o femeie
Prin citirea fetei putem observa ,ceea ce de multe ori nu este
este indrgostit de un brbat, îl prive_te cu pupilele dilatate, iar brbatul
spus" într-o simpl întâlnire între dou persoane sau într-o întâlnire de
interpreteaz acest semnal corect, fr a _ti, de fapt, ce se întâmpl. De
afaceri (Fulfer, 2001, 25). Empatia reprezint un alt element important
aceea, întâlnirile romantice se petrec de obicei în locuri puin luminate,
(Borgström et al., 2003). Får a înelege ceea ce simte i cum gânde_te
unde pupilele se dilat" (Pease, 1992/1995, 136). In alte
cazuri, o astfel de persoana din faa noastr este foarte greu s reu_im s ne facem mcar
privire devine un adevrat ,intrus". Când ne uitm fix în ochii unei
întele_i într-o astfel de situaie. Citirea fetei contribuie într-o mare
persoane ptrundem adânc în intimitatea ei fcând-o s ro_easc ori s se
msur la rezolvarea conflictelor. De asemenea, ne poate oferi _ansa ,de a
rugineze printr-o simpl plecare a ochilor sau s reacioneze foarte dur
ripostând verbal. Plecând de la astfel de aspecte, Allan Pease (1992/1995, ne opri _i arunca o a doua privire" aupra problemei cu care ne confrunt m

139-141) identific patru tipuri de priviri: ,privirea oficialä" întâlnit în (Pulfer, 2001, 25). Constatm, de exemplu, c unele expresii faciale proprii
persoanei de lâng noi sunt asemntoare, dac nu identice, cu ceea ce
relatiile de afaceri unde interlocutorii î_i concentreaz privirea asupra
zonei ochilor exprima faa noastr. Vom descoperi c avem lueruri în comun mai mult
persoanei cu care
interactioneaz; »privirea de anturaj", fi imaginat vreodat.
indreptat sub nivelul ochilor celeilalte persoane". În întâlnirile dintre decât ne-am caliti sau defecte. Citirea fetei
Pot fi
prezint ,substratul" a ceea ce este transmis prin contactul verbal. Ceea ce
ne

Cunoscuti prieteni, privirile persoanelor ce interacioneaz

sau cad ,în
zona dintre ochi _i buze"; ,privirea intim" dintre dou persoane foarte euvintele incearc s ascund aduce la iveal
faa, conturându-se astfel
apropiate sau cuplu. Se concentreaz în zona dintre ochi, brbie _i piept prima impresie" fa de persoana cu care interacionm. Inc din copilrie
coborând încet pe corpul partenerului. 0 astfel de suntem capabili, într-o oarecare
privire se poate msur, s interpretm fetele
produce simultan de ambele prti atâta timp cât exist interes; în fine, persoanelor cu care interacionm. De exemplu, în cultura europeaná
privirea lateral" arat în acela_i timp ,interes"' _i ,ostilitate": ,când se copii _tiu' c dac mint _i nu vor s fie ,descoperii" trebuie s nu
asociaz cu sprâncenele u_or ridicate ro_easc sau s devin palizi _i s nu priveasc în pmânt. Astfel, cu
sau cu un zâmbet, ea comunic
exceptia momentelor în care suntem dominai de emoii, toi avem o
oarecare
perspicacitate în a interpreta trsturile, forma _i linile feei. Nu
 PsIHOSOcIoLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 214
CoMUNICAREA NONVERBAL: EXPRESITLE FACIALE $I EMOIILE, R 215
ZAMBETUL I PRIVIREA
ne trebuie prea multe cuno_tine despre interpretarea tr säturilor fetei
umane pentru a _ti c o persoan care are colurile gurii läsate i privirea faptul c telefonul sau computerul nu merg intotdeauna nu
înseamn c le voi arunca. Citirea fetelor funcioneaz uimitor
stins este trist/nefericit. Totu_i, a_a cum ne ateniona _i savantul
elvefian Johann Kaspar Lavater (1741-1801), ,un fiziognomist perfect
de bine de cele ori.
mai multe Toti fete _i toi împrt_im
avem
o serie de caracteristici comune. Dup ce învei s cíte_ti feele,
trebuie s spirit accentuat de observaie, o vie imaginaie,
întruneasc un euloarea pielii oamenilor, vårsta lor naionalitatea
sau
nu
le-o faci
mai mult importan în evaluarea pe care
o judecat de asemenea numeroase înclinaii pentru arte _i
sntoas, prezint
euloarea cravatei pe care ar putea s o poarte. In schimnb
_tiine, precum _i un suflet tare, binevoitor, entuziast _i inocent, decat
vei observa: "Uau, are urechi identice cu ale mele" sau "Ochii
increz tor în sine însu_i _i liber de porniri du_m noase fa de om" (apud aceia sunt exact ca ai mamei mele". ^i, dintr-o dat , îi dai
Davies 1989/1997, 30). seama c exist o
punte recunoa_tere _i de acceptare
de fa de
înainte prea s nu aib nimic în comun cu
De multe ori, mesajele noastre sunt mult mai subtile. Adeseori,
o persoan care

tine".
nu dorim s se _tie ceea ce sim im. Oare dorim s se afle c avem
probleme cu managerul firmei la care lucr mn sau c nu ne în elegem cu
soul (soia)? Nu. Prin urmare, ascundem aceste lucruri. O persoan care Bibliografie
nu este preocupat s ne analizeze expresia facial , poate crede c ne
simtim bine _i c nu avem vreo problem dac nu vorbim despre situaia Borgström, S.M., Jönsson, P. _i Svensson, O. (2003). Emotional empathy
as related to mimnicry reactions at different levels of information
care ne preocup . Un ,ochi ager" poate îns observa acele detalii care auo
importan covâr_itoare în ceea ce prive_te dezvuirea adevratelor
processing, Journal of Nonverbal Behavior, 27, 1, 3-23.
Chapman, A.J. (1973). Funniness of jokes, canned laughter and recall
temeri. Iat de ce, cu cât o situa ie este mai subiectiv cu atât mai multe
performance. Sociometry, 36, 569-578.
lucruri poate dezvälui propria fa fár ca noi s ne dm seama. Sunt Chelcea, S., Ivan, L si Chelcea, A. [2004(2008) Comunicarea
situai când citirea expresilor faciale ne poate transmite informaii pe nonverbal : gesturile _i postura. Bucure_ti: Editura Comunicare.ro
care nu le _tiam _i pe care poate chiar pregtii
nu suntem s le afl m. Chelcea, S. _i Ivan, L. [2005] (2008). Gesturile, postura _i mersul. In
Pentru a realiza acest lucru trebuie s,respectm" condiie
o esenial: nu S. Chelcea, L. Ivan _i A. Chelcea. Comunicarea nonverbal:

expresie facial în mod izolat. Se impune s lum gesturile _i postura Pp. 143-173). Bucure_ti: Editura
putem privi i analiza o Comunicare.ro.
in considerare întreaga gamn de gesturi ce o însoesc, finuta corporal _i
Cohen, D. [1992] (1997). Limbajul trupului în relaiile de cuplu.
tonalitile vocii pentru a întelege multiplele aspecte ale unei situaii Bucure_ti: Editura Polimark.
(Pease, 1995, 23-24). Collett, P. [2003] (2005). Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile
Revenind îns la întreb rile iniiale, putem împrt_i opinia lui oamenilor din ac iunile lor. Bucure_ti: Editura Trei.

Joseph Addison care afirm în ,Spectator" (nr. 86, 1711, apud Davies, Collett, P. [1993] (20o6). Cartea gesturilor europene. Bucure_ti: Editura
anumit msur, maestru Trei.
1989/1997, 7) c ,fiecare dintre noi este, într-o Collins, M. _i Zebrowitz, L.A. (1995). The contributions of appearance to
în arta numit, în general, fiziognomie; astfel din tras turile _i liniile
caracterul _i soarta acestuia". Ca o ocupational outcomes in civilian and military settings. Journal of
chipului unui necunoscut ne imaginm Applied Social Psychology, 25, 129-163.
completare, în opinia lui Mac Fulfer (2001, 21) Cunningham, M.R., Roberts, A.R., Wu, C., Barbee, A.P. _i Druen, P.B.
(1995). Their ideas of beauty are, on the whole, the same as ours:
nu este _tiinEste mai mult un limbaj
exact. Consistency and variability in the cross-cultural perception ot
citirea fetei o
instrument
instrument de comunicare. Nu este un attractiveness. Journal of Personality and Social
sau

perfect,
un
dar nici computerul sau telefonul meu nu sunt. Doar female physical
Psychology, 68, 261-279.
 216 EXPRESIILE FACIALE I EMO IILE, R 217
PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTTVE COMUNICAREA NONVERBAL
ZÂMBETUL I PRIVIREA

(1990). What do women

Cunningham, M.R., Barbee, A.P. _i Pike, C.L. motives tattoos
in the perception displaying identity through
want? Facialmetric assesment of multiple Hiramoto, M. (2015). Inked nostalgia: Multicultural
of male facial physical attractiveness. Journal of Personality and as Hawaii local practice.
JouTnal of Multilingual and
61-72. Development, 36, 2, 107-123.
Social Psychology, 59, and Kendrick, T. _i Gutshall, K.A. (2003).
Do
Darwin, C. [1872] (2009). Theexpression of the emotions in the man
Keating, C.F., Randall, D.W., (cross-cultural) case of the
The
animals. Oxford: Oxford University Press. babyfaced adults receive more help? 89-109.
(1997). Ce dezuduie faa. Bucure_ti: Editura Journal of NonverbalBehavior, 27, 2,
Davies, R. [1989] ne
lost resume.
of desirable mates and dates
Polimark. Keating, C.F. _i Doyle, J. (2002). The faces
DeVito, JA. (1988). Human Communication. The Basic Course. New mixed social status cues. Journal of Experimental Social
York: Harper & Row Publisher Inc.
contain
Psychology, 38, 414-424. A Study of Laughter and
Doss, K. (2009). The Communicative Value of Tattoos:
_i Hubbard, A.S.E. Keltner, D. _i Bonanno, G.A. (1997).
The Role of Public Self-Consciousness on Tattoo Visibility. Correlates of Laughter and Smiling During
Dissociation: Distinct
Communication Research Reports, 26, 1, 62-74 Bereavement. Journal of Personality and Social Psycholog9y, 73, 4,
in the face
Ekman, P. _i Friesen, W.V. (1971). Constants acrros cultures 687-702. the
and emotion. Journal of Personality and Social Psychology, 17, D. (2001). Variation of sound parameters affects
Kipper, S. _i Todt,
124-129. evaluation of human laughter. Behaviour, 138, 116-1178.
differences in facial
Ekman, P. (1972). Universals and cultural LaPointe, L.L., Mowrer, D.M. _i Case, J.L. (1990). comparative acoustic
A

expressions of emotions. In J. Cole (ed.). Nebraska symposium of analysis of the laugh responses of 20-and 70-year-old males.
motivation, 1971 (vol. 19). Lincoln: University of Nebraska Press. International Journal of Aging and Human Development, 31, 1, 1-9.
Cliffs, Humans. Journal of
Ekman, P. _i Friesen, W.V. (1975). Unmasking theface. Englewood Mandal, F.B. (2014). Nonverbal Communication in
NJ: Prentice-Hall1 Human Behavior in the Social Environment, 24, 4, 417/421.
Elfenbein, HA. _i Ambady, N. (2002a). Is there an ingroup advantage in Marsh, A.A., Elfenbein, H.A. _i Ambady N. (2003). Nonverbal "accents":
emotion recognition? Psychological Bulletin, 128, 243-249. Cultural differences in Facial Expressions of Emotion.
and cultural
Elfenbein, H.A. _i Ambady, N. (2002b). On the universality Psychological Science, 14, 4, 373-376.
A meta-analysis. Psychological
specificity of emotion recognition: Matsumoto, D. (1987). The Role of Facial Response in the Experience of
Bulletin, 128, 203-235.
social responsiveness of young
Emotion: More Methodological Problems and a Meta-analysis.
H.C. _i Chapman, A. J. (1976). The Journal of Personality and Social Psychology, 52, 4,
Foot,
children in humorous situation. In A.J. Chapman _i H.C. Foot Matsumoto, D. (2002). Methodological requirements to test a possible
769-774
(eds.). Humor and laughter: Theory, research, and applications ingroup advantage in judging emotions across cultures: Comments
pp. 187-214). New York: Wiley. on Elfenbein and Ambady and evidence. Psychological Bulletin,
Fox, E., Lester, V.,Russo, R.J., Pichler, A. _i Dutton, K.
R, Bowles, 128, 236-242.
Facial Expressions of Emotion: Are Angry Faces Detected
(2000). McArthur, L.Z. _i Baron, R.M. (1983). Toward an ecological theory of
More Efficiently? Cognition and Emotion, 14, 1, 61-92.
Fulfer, M. (2001). Nonverbal Communication: How To Read
What's Plain social perception. Psychological Review, 90, 215-238.
Mesquita, B., Fridja, N.H. _i Scherer, KR. (1997). Culture and Emotion.
as the Nose...or Chin...on Their Faces. Journal of Organizational In J.W. Berry, P.R. Dasen, T.S. Saraswathi, Y.H. Poortinga _i
Excellence, Spring, 19-27. J. Pandey (eds.). Handbook of cross-cultural psychology. Basic
Haidt, J. _i Keltner, D. (1999). Culture and Facial Expressions: Open-
ended Methods Find More Expressions and a Gradient of processes and human development. (vol. 2). (pp. 255-297). Boston:
Allyn and BaBacon.
Recognition. Cognition and Emotion, 13, 3, 225-266. Montepare, J.M. _i Zebrowitz-McArthur, LA. (1988). Impressions of
Harris, C.R. _i Christenfeld, N. (1997). Humour, tickle, and the Darwin-
Hecker hypothesis. Cognition and Emotion, 11, 1, 103-110. people created by age-related qualities of their gaits. Journal of
Personality and Social Psychology, 55, 547-556.
PsIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 218

Navarro, J. (2008). Secretele comunicrii nonverbale. Bucureti: Editura,

Meteor Press.
Niedenthal, P.M., Halberstadt, J.B., Nargolin, J. _i Innes-Ker, Ase H.
(2000). Emotional state and the detection of change in facial CONTENTS
expression of emotion. European Journal of Social Psychology, 30,
211-222.
Owren, M.J. _i Bachorowski, JA. (2003). Reconsidering the evolution of
nonlinguistic communication: The case of laughter. Journal of Introduction/7
Nonverbal Behavior, 27, 3, 183-20o. 1. Collective Behavior. Psychosocial Aspects /13
Pease, A. [1992] (1995). Limbajul trupului. Cum pot fi citite gândurile
Collective Behavior. Conceptual Framework /15
altora din gesturile lor. Bucure_ti: Editura Polimark.
Brief History of Collective Behavior /165
Perrett, D.I., Lee, K.J., Penton-Voack, I., Rowland, D., Yoshikawa, S., Dimensions of Collective Behavior and Types of Crowds /20
Burt, D.M., Henzi, S.P., Castles, D. L. _i Akamatsu, S. (1998). Deindividuation and Anonimity /22
Effects of sexual dimorphism on facial attractiveness. Nature, 394, Theories of Collective Behavior/24
884-887. Bibliography /27
Provine, R.R. (1992). Contagious laughter: Laughter is a sufficient
stimulus for langhs and smiles. Bulletin of the Psychornomic
2. Aggressive Behavior and Violence /29
Society, 30, 1, 1-4 Aggression and Violence. Conceptual Delimitation /30
Provine, RR (1993). Laughter, punctuates speech: Linguistic, social and Forms of Aggressive Behavior /33
gender contexts of laughter. Ethology, 95, 291-298. Aggresive Behavior. Models and Theories /36
Russell, JA. (1994). Is There Universal Recognition of Emotion From Bibliography /44
Facial Expression? A Review of the Cross-Cultural Studies.
Psychological Bulletin, 115, 102-141. 3. Prosocial Behavior and Altruism /49
and
Sullivan, L.A. _i Kirkpatrick, S.W. (1996). Facial interpretation Prosocial Behavior and Altruism. Conceptulal Delimitation /50
component consistency. Genetic, Social &
General Psychology Theories of Prosocial Behavior /54
Monographs, 122, 4, 391-405. Bibliography /60
in conversation: Features of
Vettin, J. _i Dietmar, T. (2004). Laughter
o c c u r r e n c e and acoustic structure. Journal of Nonverbal Behavior, 4. Communication, Conflict, and Social Emotion
28, 2,93-115. in Interpersonal Relationship /64
H.K. (1993). They don't all look
Zebrowitz, L.A., Montepare, J.M. _i Lee, Interpersonal Communication /65
alike: Individuated impressions of other racial groups. Journal of Interpersonal Conflict /76
Personality and Social Psychology, 65, 85-101.
The impact of litigants
Interpersonal Conflict and Social Emotion /78
Zebrowitz, L.A. _i McDonald, S.M. (1991). in small claims
Bibliography /81
baby-facedness and attractiveness on adjudication
courts. Law and Human Behavior, 15, 603-623. 5. Social Influence. About
Accurate social perception at zero
Persuasion, Manipulation,
Zebrowitz, L.A. _i Collins, M.A. (1997). Gibsonian approach. Conformity, and Obedience /85
of a Two "memorable" stories /85
acquaintance: The affordances
Personality and Social Psychology Review, 1, 204-223 Persuasion /87
Manipulation /91
Conformity and Nonconformism/94
Obedience /97
Bibliography /104
 PsIHOSOcIOLOGIE. ZECE TEME NTRODUCTNE 220

6.
Group, Group Decision,
in Organizations /107 and Brainstorming
The Group. Group Types and Group Functions /107
Group Decision /119
Brainstorming Technique /125
Bibliography /131
7.
Groupthink in
Groupthink and Organizations /135
Erroneous Political Decisions /136
Groupthink
Critics of
Symptoms /146
Groupthink Theory /152
Bibliography /162
8. Fashion and
Consumption /167
Fashion. Between Style, Clothing, and
The Costume. The Functions Form or Result of
Consumption /167
of Costume and Visual
Bibliography /182 Expression /175

9. Celebrity Endorsement,
and Consumer Behavior Advertising,
/184
Brief History of Celebrity Endorsement
/187
Negative and Positive Aspects of Celebrity Endorsement and Its
on Consumer Behavior /194 Impact
Bibliography /197
10.Nonverbal Communication: Facial Expressions and
Smile, Laughter and Gaze /202 Emotion,
Facial Expressions of Emotion /203
Smile and Laughter /207
Gaze or,What Eyes Say". Types
of Gazes /210
Bibliography /215