1 2 3 4 5 6 7 Merged

Modul 1
Societatea Informațională – elemente

introductive
Mihaela Muntean
➢ Un subiect interesant pentru profesor va fi
intotdeauna un subiect plictisitor pentru
studenti. Edward A. Murphy
Mihaela Muntean
Notare
➢ Nota finala=
➢ (nota laborator +nota proba verificare)/2
⚫ Nota laborator=minim 5
➢ Proba de verificare = teme/teste online pe parcurs
Mihaela Muntean
Bibliografie
➢ Suport de curs - http://online.ase.ro
➢ Bazele informaticii economice, Răzvan
BOLOGA, Radu Nicolae MÂRȘANU, Gabriel
ZAMFIR, Cătălin Ionuț SILVESTRU, Adriana
REVEIU, Mihaela MUNTEAN, Mădălina
ZURINI, Iulian ÎNTORSUREANU, Felician
ALECU, Tiberiu-Marian GEORGESCU, editura
ASE, 2018
Mihaela Muntean
Societatea informaţională
o o nouă etapă a civilizaţiei umane care implică
folosirea intensivă a informaţiei în toate
sferele activităţii şi existenţei umane, cu un
impact economic şi social major
o Internet, creşterea explozibilă a informaţiei digitale
o democratizarea informaţiei, comunicării şi cooperării
o societatea agricolă - societatea industrială -
societatea informaţională - societatea
cunoaşterii
o MATERIE – ENERGIE-INFORMAŢIA Mihaela Muntean
Societatea informaţională
o nivelul cheltuielilor în domeniul IT
o ponderea acestor cheltuieli în PIB
o Romania :
o TIC- cifră de afaceri totală de 47,7 miliarde de lei
[2015]- 6% PIB (12% din PIB in 2025)
[http://www.economica.net]
o Anual, de pe băncile facultăţilor cu profil IT din ţară
ies circa 9.500 de absolvenți de IT
Mihaela Muntean
• Mediul academic nu furnizeaza destui absolventi IT:
• 5 universitati politehnice, 59 de universitati de stat si 174 de universitati
private cu specializari tehnice ofera anual aproximativ 9.500 de absolventi,
versus cei peste 15.000, de care avem nevoie.
• Multi romani pleaca peste hotare: 37.031 de specialisti IT au plecat din
Romania pentru a lucra peste hotare.
• Specialistii IT pe care ii avem isi pot imbunatati abilitatile tehnice
• 63% dintre companii se confrunta cu nivelul de calitate a talentului - se pare
ca specialistii IT din Romania nu au inca nivelul de experienta necesar si
abilitatea de a livra proiecte complexe;
• Romanii vor salarii foarte mari:
• 46% din companii se confrunta cu asteptarile salariale prea mari;
• Angajatorii vor mai mult soft skill:
• 33% din companii nu pot angaja cati specialisti si-ar dori pentru ca nu au
soft skill-urile necesare [comunicare, adaptabilitate, lucrul in echipa, etc] si
pentru ca acorda foarte mult timp procesului de recrutare si selectie.
➢ [https://business24.ro]
Mihaela Muntean
Studiu individual
Cap1. Societatea Informațională – elemente introductive --
--- Bazele informaticii economice
https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
The Digital Economy and Society Index
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
romania, grecia, bulgaria
Danemarca, Suedia, Finlanda-top,

In 2019, the percentage of people that have at least basic digital skills
reached 58% (up from 55% in 2015).
[https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/human-capital]
https://digital-agenda-data.eu/datasets/desi/visualizations
Romania
https://digital-agenda-data.eu/datasets/desi/visualizations
JOB-URI IN IT
➢ Programatori: de aplicatii/sisteme informatice
➢ Analisti de sisteme –proiecteaza, dezvolta si implementeaza noi sisteme
informatice
➢ Administratori de retea /Network Administrator
➢ Administratori de baze de date/Database Administrator
➢ Web Designer
➢ Analist in securitate/Information Security Analyst
➢ Data scientist
➢ etc
Mihaela Muntean
De ce firmele trebuie sa investeasca în
sisteme informatice şi tehnologii IT?
o eficienţa activităţilor (ERP)
o coordonarea proceselor cheie din firma (productie, distributie, vanzari,
financiar-contabilitate si resurse umane)
o o legătură mai stransă cu clienţii şi furnizorii (CRM)
⚫ automatizarea proceselor de interactiune directa cu clientii. Fiecare
interactiune cu un client va fi stocata intr-un istoric al clientului.
⚫ evaluarea si imbunatatirea gradului de satisfactie, previziuni financiare,
optimizarea preturilor, etc
⚫ o comunicare eficienta cu clientii (canale de comunicare: scrisori, fax,
email, telefon, etc)
o îmbunătăţirea procesului decizional (BI)
o avantaj competitiv
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean
Microsoft Dynamics CRM
➢ baza de date comuna
➢ modulul Vanzari
➢ modulul Marketing
➢ modulul Servicii
Mihaela Muntean
Exemple de procese de business
Mihaela Muntean-2018
Societatea cunoaşterii
(knowledge society)
o societate bazată pe cunoaştere -include societatea
informaţională
o Internetul dezvoltat prin extensiune geografică
o Project Loon-Google, starlink –Elon Musk, alte proiecte
o Tehnologia cărţii electronice
o Nanotehnologia, etc
Mihaela Muntean Apple watch

Date , informaţii, cunoştinţe
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean
Datele
o Informatica (computer science)- știința care studiază principiile
teoretice și modalitățile practice de utilizare și proiectare a
calculatoarelor
o tehnologia informației -tehnologia necesară pentru prelucrarea
informației cu ajutorul calculatoarelor și mijloacelor electronice.
o Datele:
o obiectul prelucrării pentru informatică
o un model de reprezentare a mesajelor, accesibil unui anumit
procesor (om, program, calculator)

o numere, şiruri de caractere, sunete, simboluri, etc
Surse de date
Mihaela Muntean
Tipuri de date
• Date calitative : nu sunt exprimate prin numere
▪ sentimente, emotii (Facebook status, Tweet)
▪ interviuri, etc.
• Date cantitative: exprimate prin numere

▪punctajele de la examene
▪pretul unui produs, dimensiunea lui, etc
Mihaela Muntean
Structurate versus nestructurate

➢ Nestructurate ➢ Structurate
• se refera la seturi de date care au o
• sunt seturi de date care nu au o
structură bine definită, cum ar fi
schemă predefinită.
fișierele Microsoft Excel sau CSV, BDR
• Cuvintele, muzica, videoclipurile,
mesaje pe Twitter, mesaje de la Rank Country Score GDP per
prieteni pe Facebook și fotografii de capita
pe Instagram, sunt toate exemple de

1 Norway 7.537 1.616
date nestructurate
2 Denmark 7.522 1.482
• 80% - 90% din datele dintr-o 3 Iceland 7.504 1.481
4 Switzerland 7.494 1.565
organizatie sunt nestructurate 5 Finland 7.469 1.444
Mihaela Muntean
Informaţiile
o date care sunt luate în considerare şi sunt organizate
în aşa fel încât au un înţeles şi o valoare şi îi sunt de
folos receptorului.
o date cu etichete/definitii, au structura/asocieri (cauza-efect),
date ce sunt procesate pt a fi utile, ofera raspunsuri la
intrebari: “cine”, “ce”, “unde”, “cand”
o au sens de noutate constând într-o comunicare, o
ştire, un semnal, despre fapte, întâmplări, evenimente,
etc.
o Ex: Temp a scazut la 15 grade si apoi a inceput sa
ploua.
Mihaela Muntean
Date-informatii-cunostinte
•
• Pt a avea o semnificatie, datele

sunt asociate unui context si
sunt procesate - se transforma
in informatii
Ex:
• Ce reprezinta numerele: 51, 77,
58, 82, 64,70?
• context- punctajele obtinute de
studenti
• procesare – se va calcula
punctajul mediu
• Informatia : punctajul mediu
calculat este de 67%. Se observa
ca punctajul primului student este
sub medie.
•
Caracteristici
o Corectă
o Completă
o Curentă
o Relevantă
Mihaela Muntean
Cunoştinţele
o informaţii dobândite prin educaţie şi experienţă în urma unui
proces de informare într-un anumit domeniu (proces de
sesizare, înţelegere şi însuşire a informaţiilor dintr-un anumit
domeniu).
o procesul de sesizare, înţelegere şi însuşire a informaţiilor dintr-
un anumit domeniu
o Informaţia disponibilă în cărţi sau pe Internet devine
cunoaştere, doar atunci când a fost citită şi înţeleasă.
o Modul in care informatia este interpretata depinde mult de
experienta celui care o face
➢ Ex: Daca umiditatea este f. ridicata si temp. scade
substantial atunci va incepe sa ploua (ce se va întâmpla în
continuare)
Mihaela Muntean
Date-informatii-cunostinte
• Definitie simplificata: what Ex:
to do with the information. • Date: 51, 77, 58, 82, 64, 70
• Context: scorurile studentilor
• Procesare (analiza): Care este
scorul mediu?
• Informatia: scorul mediu este
67%
• Cunostinte: ce am putea/ar
trebui sa facem?
Mihaela Muntean
Termenul de Big data
➢ este utilizat din 1990
▪ Caracteristici:
o Volum---volum mare de date generate de senzori, masini, retele
sociale, e-comert, etc,
o Varietate ---tipuri diferite de date (structurate, semistructurate si
nestructurate)
o Viteza viteza cu care sunt generate datele (de ex utiliz Facebook
genereaza 3 mil de like-uri /zi)
o Veridicitate---calitatea datelor poate afecta f.mult acuratetea
analizelor
o Valoare—potentialul urias al big data pt dezv socio economice
Mihaela Muntean
În 2001, analistul de la Gartner, Doug Laney, a prezentat conceptul de 3V
(http://blogs.gartner.com/doug-laney/files/2012/01/ad949-3D-Data-Management-
Controlling-Data- volum-Velocity-și-Variety.pdf).
Cele 3V, conform lui Doug Laney, sunt volum, varietate și viteză.
Cele 3V reprezintă dimensiunile pt big data
Mihaela Muntean
Surse pentru Big data
▪ Rețelele sociale: Acestea sunt, în ansamblu, date nestructurate, reprezentate de milioane de postări
și alte date care sunt generate secundar prin intermediul interacțiunilor utilizatorilor de pe web din
întreaga lume.
▪ Mass-media: În mare măsură ca urmare a creșterii rețelelor sociale, mass-media reprezintă
milioane, dacă nu miliarde, de încărcări audio și vizuale care au loc zilnic. Videoclipurile încărcate
pe YouTube, înregistrările muzicale de pe SoundCloud și fotografiile postate pe Instagram sunt
exemple de mass-media, a căror volum continuă să crească într-un mod nelimitat.
▪ Depozite de date: Companiile au investit mult timp în spații specializate de stocare a datelor
cunoscută sub denumirea de depozite de date. Un DW este, în esență, colecții de date istorice pe
care companiile doresc să le mențină și să le catalogheze pentru recuperare ușoară, fie pentru uz
intern sau în scopuri de reglementare. Companiile de e-mail, înregistrări contabile, baze de date și
documente interne sunt câteva exemple de DW care sunt acum descărcate pe platforme Hadoop .
▪ Senzori: Un fenomen mai recent în spațiul Big data a fost colectarea datelor de la diferiti senzori.
In industria petrolului și gazelor se utilizează senzori de foraj pentru măsurători la platformele
petroliere timp de mai multe decenii.
▪ apariția dispozitivelor portabile, cunoscută și sub numele de Internet Of Things precum Fitbit
și Apple Watch --pot colecta sute de măsurători de la un individ la un moment dat.
Mihaela Muntean
Big data
• Informații medicale, cum ar fi secvențierea genomică și imagistica
• Fotografii și înregistrări video încărcate pe World Wide Web
• Supravegherea video, cum ar fi mii de camere video răspândite peste un oras
• Dispozitive mobile care furnizează date de localizare geospațiale ale utilizatorilor,
precum și metadate despre mesajele text, apelurile telefonice și utilizarea
aplicațiilor pe telefoane inteligente
• Dispozitive inteligente, care oferă colectarea de informații bazate pe senzori din
rețelele electrice inteligente, clădirile inteligente și multe alte infrastructuri publice
și industriale
• Dispozitive informatice netradiționale, inclusiv utilizarea cititoarelor de identificare
prin radiofrecvență (RFID), a sistemelor de navigație GPS și a procesării seismice
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean
Sistemul informaţional
o asigură comunicarea dintre:

⚫ sistemul de conducere
⚫ şi sistemul de bază
o în dublul sens:
⚫ prin transmiterea deciziilor de la sistemul de conducere
către sistemul de bază
⚫ şi prin înregistrarea, prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor de la sistemul de bază către sistemul de
conducere
Mihaela Muntean
Resurse Sistemul condus produse finite si servicii prestate
-materiale
-umane
Sistemul informational
informatii
decizii
Sistemul de management
Informatii in afara sistemului

Informatii din afara
sistemului
Mihaela Muntean
o ansamblul
⚫ circuitelor informaţionale
⚫ fluxurilor informaţionale
o cat şi ansamblul de
• proceduri
• mijloace
• şi metode
prin care se asigură
• culegerea,
• transmiterea
• prelucrarea
• şi păstrarea
o informaţiilor necesare fundamentării deciziilor şi urmăririi
desfăsurarii normale a activităţii agenţilor economici
Mihaela Muntean
➢ circuitul informaţional reflectă:
⚫ traseul (drumul)
⚫ şi mijlocul care asigură circulaţia unei
informaţii de la generarea ei şi până la
arhivare,
➢ fluxul informaţional reflectă ansamblul
informaţiilor vehiculate, necesare unei
anumite activităţi.
Mihaela Muntean
Sistemul informatic
o se ocupă cu:
⚫ culegerea
⚫ transmiterea
⚫ stocarea
⚫ şi prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului
o avand ca principal obiectiv:
⚫ asigurarea selectivă şi în timp util a tuturor nivelurilor de
management cu informaţii necesare şi reale pentru
fundamentarea şi elaborarea operativă a deciziilor cu
privire la desfăsurarea cat mai eficientă a întregii activităţi
din organizaţie
Mihaela Muntean
Datele din documente sunt incarcate in SI:
⚫ Videoformate
⚫ Scanare
⚫ etc
Mihaela Muntean
Iesirile SI
➢ Obtinute:
⚫ operatii de transfer al datelor
⚫ operatii de calcul
➢ Tablouri de bord (dashboard) -manageri

⚫ Indicatori sintetici
➢ Rapoarte (situatii) (ex: Situatia stocurilor de produse finite la

data…)
Mihaela Muntean
Componentele unui SI
Comunicatiile-
.
(totalitatea echip si tehn de
comunicare a datelor intre
sisteme (protocoale, medii de
transmisie, etc)
SO, SGBD, lb
de
Mijl tehn de culegere, programare,
aplicatii, etc
transmitere, stocare si
prelucrare automata a Baza stiintifica si metodologica
datelor (modele matematice ale proceselor,
metode si tehnici de realizare a SI, etc)
Utilizatorii Baza informationala

(analisti,
(Date, fluxuri informationale,
programatori,
Cadrul organizatoric nomenclatoare de coduri)
operatori, etc)
(strategii, politici, metode si
reguli pt dezv SI, pt utilizarea
SI, etc)
Mihaela Muntean
Principalii factori care influenţează
mediul de afaceri
globalizarea
Informatia ca
resursa competitia
strategica
Comertul electronic- Restructurarea

Internetul este principala platformă
tehnologică pentru comerţ electronic, organizatiei
afaceri electronice
Loc de munca Personal specializat in

virtual procesarea si analiza datelor
Mihaela Muntean
Principalii factori care
influenţează mediul de afaceri
➢ Globalizarea a condus la creşterea competiţiei
➢ Multe organizatii şi-au redus numărul de nivele ierarhice
➢ Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au creat noi moduri de a
conduce o afacere în mod electronic.
➢ Internetul este principala platformă tehnologică pentru
⚫ comerţ electronic, afaceri electronice (e-business)
➢ Virtual workplace - munca poate fi facută virtual în orice locaţie
geografică atata timp cat locul de munca este legat de una sau mai
multe locaţii fizice ale firmei prin telecomunicaţii
Mihaela Muntean
Firma complet digitală
⚫ aproape toate relaţiile de afaceri clienţii, furnizorii şi angajaţii
sunt digitale.
⚫ informaţiile necesare pentru procesul decizional sunt valabile în
orice moment şi în orice loc din firmă
• Sisteme SCM (supply chain management) – pt automatizarea
relatiilor cu furnizorii, in scopul optimizarii planificarii productiei,
livrarii de produse si servicii
• Sisteme CRM (customer relationship management)
• Sisteme ERP (enterprise resource planning)- pt coordonarea
proceselor cheie din firma (productie, distributie, vanzari, financiar-
contabilitate si resurse umane)
• Sisteme pentru managementul cunoştinţelor (knowledge
management systems)-pt a crea, captura, stoca si disemina
experienta si cunost din firma
⚫ Cisco Systems, Dell Computer Corporation, Google
Mihaela Muntean
Economia digitală
o Caracteristicile vechii economii

o Caracteristicile economiei digitale
o e-activităţi
Mihaela Muntean
Caracteristicile
Economia traditionala Economia digitala

- preponderenţa produselor fizice -marea majoritate a produselor sunt
intangibile (informaţii)-greu de măsurat
- munca puţin / deloc automatizată - munca repetitivă este automatizată

- informaţia circulă greu şi cu un - informaţie accesată rapid şi cu un cost
cost ridicat redus
- locaţie geografică este importantă - locaţia geografică nu mai este
importantă
- accent pe colectiv (mai puţin pe -accent pe persoană, rezultate (mai
persoană) puţin pe vechimea în firmă)
-tranzacţii electronice prin Internet
- indicatori: numărul de firme noi,
nivelul profitului - noi indicatori: ponderea job-urilor de
management; ponderea populatiei online
etc
Mihaela Muntean
e-activităţi
➢ e-banking
➢ e-learning
➢ e-procurement
➢ e-government
➢ e-brokering
➢ e-leasing
➢ e-medicina (e-health )
➢ e-business
➢ e-comerţul (e-commerce), etc
-realizarea de tranzacţii
bancare on-line
• Internet banking
• mobile banking- ING
Smart Banking
-transfer de bani din
conturile deschise la bănci,
-plăţi electronice,
-consultanţă bancară
e-educatie - servicii şi resurse educaţionale pe Internet
E-procurement (achizitii electronice)
➢ pentru procurarea bunurilor şi serviciilor de către marile

companii şi autorităţi publice.
➢ O astfel de platformă electronică permite cumpărătorilor si
vânzătorilor
⚫ să impună preturi
⚫ să apeleze la licitatii deschise,
⚫ pot alege dacă doresc să încheie tranzactia online/să
oferteze potentialii parteneri.

o Sistem electronic de achiziţii publice-
www.e-licitatie.ro
Mihaela Muntean
E-government (guvernare digitală)
o ansamblul de sisteme şi resurse specifice

managementului public care prin utilizarea
TIC vizează optimizarea actului administrativ
Mihaela Muntean
E-government
o Sistemul electronic naţional (SEN) –
⚫ Portalul www.e-guvernare.ro oferă firmelor servicii electronice on-line
(descărcare de formulare administrative-declaratie CAS, depunere
bilant contabil, etc)
o Sistem electronic de achiziţii publice (e-procurement)
www.e-licitatie.ro
o Sistem electronic de plată a taxelor şi impozitelor locale (e-
tax) permite efectuarea plăţilor prin mijloace electronice
(Mobile, ATM, Internet Banking)
o Portal Web pentru preluarea on-line a datelor statistice
(eSOP) , etc.
Mihaela Muntean
e-brokering
➢ sisteme de bursa virtuală folosite pentru cumpărarea şi
vânzarea on-line a acţiunilor
e-leasing
➢ sisteme de leasing electronic, cum ar fi www.leasing.ro
Afacerile electronice/Afaceri în mediu
electronic (e-business)
➢ "e-business– transformarea proceselor de business cheie
(marketing, productie, distributie, cercetare si dezvoltare) ale
unei firme prin utilizarea Internetului”(IBM, 1997)
➢ nu se limitează la cumpărarea şi vânzarea de bunuri sau
servicii, ci includ şi facilităţi pentru :
⚫ colaborarea cu partenerii de afaceri
⚫ conducerea unei organizaţii prin mijloace electronice
• publicarea politicilor firmei si a procedurilor de lucru,

planificarea fluxurilor de lucru, vizualizarea planului de
productie, etc.
Mihaela Muntean
e-commerce
(comertul electronic)
➢ este un concept care desemneaza procesul de
cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii /
informaţii prin intermediul reţelelor de calculatoare si
a Internetului.
➢ este o componentă a e-business.
➢ http://www.emag.ro/
Mihaela Muntean
Afaceri electronice
Mihaela Muntean
Descrie tranzactiile comerciale dintre firme
un fabricant de automobile realizeaza mm tranzactii B2B: cumpararea

de piese pt automobile, tranzactia finala-masina este vinduta la alta
firma, etc
Mihaela Muntean
Business to Consumer (B2C)
➢ companiile oferă persoanelor fizice, prin intermediul magazinele on-line o
serie de servicii similare celor ale comerţului tradiţional: informări despre
produsele/servicii, oferte speciale, discounturi, plata electronică a
produselor achiziţionate, achiziţionarea de produse.
➢ Magazinele electronice
⚫ au la bază un site Web
⚫ includ funcţii pentru căutarea şi vizualizarea produsele, preluarea
comenzilor şi efectuarea plăţilor (sau iniţierea acestora).
➢ exemple de afaceri B2C :www.emania.ro , www.amazon.com
Mihaela Muntean
Consumer to business (C2B)
➢ persoanele fizice (consumatorii)

⚫ utilizează Internetul pentru a-şi vinde produsele / serviciile
firmelor
⚫ şi/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau
serviciile de care au nevoie.

⚫ chestionare online (GozingSurveys, Surveyscout, Survey
Monkey)
Mihaela Muntean
Indivizi care isi vand
produsele/serviciile la firme.
Ei decid preturile de vanzare
Mihaela Muntean
Consumer to consumer (C2C)
➢ consumatorii îşi vând direct altor consumatori produsele şi
serviciile prin intermediul unor licitaţii on-line.
⚫ persoane care vând proprietăti, case, masini, cei care folosesc eBay pentru
vânzări, reclama pe Internet/Intranet-ul companiei pentru serviciile proprii
individului, vânzări de expertize, licitatii individuale , etc.
⚫ www.okazii.ro.
Mihaela Muntean
Government-to-business (G2B)
➢ o instituţie guvernamentală cumpără sau vinde
bunuri, servicii / informaţii persoanelor juridice.
⚫ www.e-licitatie.ro
Mihaela Muntean
Government-to-consumer (G2C)
➢ Acoperă relaţii guvern-cetăţeni la nivel de informare şi
prestare de servicii publice.
⚫ site-urile pentru plata on-line a taxelor şi impozitelor
⚫ Serviciul Public pentru Finanţele Publice Locale Sector 6
Bucureşti www.taxelocale6.ro.
Business to Business (B2B) tranzactiile electronice realizate între companii
E-biz mediu de comunicare -extranetul vânzătorului de servicii
Business to Consumer (B2C) de la companie către clientul final
Consumer to business (C2B) de la client spre companie

Consumer to consumer (C2C) de la un client spre alt client
Government-to-business (G2B) de la guvern spre companie
Business-to-Employee (B2E ) de la companie către angajatul său
Business-to-Government (B2G ) de la companie spre guvern-

Firme B2G ofera aplicatii Web si BD pt agentiile guvernamentale
Government-to-Government (G2G) de la un guvern la alt guvern

-partajarea electronica a datelor si/sau SI intre agentii
guvernamentale, departamente/organizatii.
-Daca guvernul roman doreste sa cumpere petrol de la guvernul
arab tranzactia este de tip G2G
Government-to-consumer (G2C) de la guvern spre cetătean
Mihaela Muntean
Baze de date
Cuprins
◼ Organizarea datelor- obiective
◼ Conceptul de BD, caracteristici
◼ Conceptul de SGBD, rolul unui SGBD, functiile unui SGBD
◼ Niveluri de abstractizare a datelor într-o bază de date (schema
logica, externa, fizica), instantele BD, dictionarul BD
◼ Clasificarea SGBD
◼ Arhitectura unui SGBD
◼ Tipuri de utilizatori si aplicatii care utilizeaza baze de date
◼ Modele de date pt BD
Mihaela Muntean-
Organizarea datelor
◼ Definirea, structurarea, ordonarea şi gruparea datelor în
colecţii de date omogene;
◼ Stabilirea legăturilor între date, între elementele unei
colecţii, între colecţii de date;
◼ Reprezentarea (stocarea) lor pe suport informaţional
prelucrabil într-un sistem de calcul.
Mihaela Muntean-
Obiective
◼ acces rapid la date
◼ stocarea eficientă a datelor
◼ unicitatea datelor
◼ să se reflecte pe cat posibil toate legăturile
dintre obiectele, fenomenele, procesele
economice pe care aceste date le reprezintă
◼ flexibilitatea datelor
Mihaela Muntean-
Conceptul de bază de date (BD)
◼ reprezintă un ansamblu de colecţii de date
intercorelate,
◼ împreună cu structura datelor şi legăturile
dintre date
◼ organizate într-o manieră ce corespunde
cu nevoile şi structura organizaţiei
Mihaela Muntean-
Date neomogene
Colectii de date omogene
O BD relationala-----ansamblu de colectii de date omogene
intercorelate
Caracteristicile BD
ansamblu de colecţii de date:
◼ organizat pe mm niveluri (logic, extern şi fizic)
◼ coerent
◼ structurat conform unui model de date pentru BD
◼ ex: relational, OO, ierarhic, retea

◼ cu o redundanţă minimă şi controlată a datelor
◼ ex: BDR- tehnica normalizarii relatiilor
◼ accesibil mai multor utilizatori în timp util
◼ şi este gestionat de un SGBD
Mihaela Muntean-
Conceptul de sistem de gestiune a
bazelor de date
(Database Management System)
◼ Un ansamblu complex de programe care asigură
interfaţa dintre BD şi utilizatorii acesteia
Cerere
Date
utilizator SGBD
Baza de date
utilizator
Cerere
Date
Mihaela Muntean-
Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de
date
(Database Management System)
Mihaela Muntean-
Rolul unui SGBD
Model conceptual Modelul este utilizat in
(Modelul entitate-asociere) aplicatiile tranzactionale
Lumea
reala
Definire structura datelor Modelul de date

implementat de SGBD
Incarcare si validare date
respectând restricţiile de integritate
ale modelului de date utilizat
Baza de date
Acces la date utilizând
operatorii modelului de date
Intretinere cu ajutorul unor Protectia datelor sub aspectul

instrumente specializate securităţii şi integrităţii datelor
Mihaela Muntean-
Functiile unui SGBD
◼ descrierea datelor
◼ Limbajul de definire a datelor
◼ manipularea datelor
◼ Limbajul de manipulare a datelor
◼ utilizarea bazei de date
◼ administrarea BD
Mihaela Muntean-
Niveluri de abstractizare a datelor
într-o BD
◼ Un SGBD oferă diferite niveluri de reprezentare
(niveluri de abstractizare) a datelor într-o bază de date:
◼ Nivelul logic (schema logică a bazei de date)
◼ Nivelul extern (schema externă)
◼ Nivelul intern (schema fizică)
◼ O BD are:
◼ mai multe scheme externe
◼ o singură schema logică
◼ şi o schema fizică.
◼ schemele sunt definite utilizând limbajul de definire a datelor
(LDD) si sunt stocate in dictionarul/catalogul bazei de date.
Mihaela Muntean-
Mihaela Muntean-
conține informații despre:
•structura bazei de date,
Dictionarul BD-Access •utilizatorii bazei de date,
•drepturile de acces ale
utilizatorilor la baza de date, etc.
Atributele din tabela

Clienti
Proprietatile
campul Customer Name
Dictionarul BD----Oracle
Mihaela Muntean-
Dictionarul BD-----Oracle
Mihaela Muntean-
Niveluri de abstractizare a datelor
într-o BD
Viziunea 1 Viziunea 2 Viziunea 3

(schema externa 1) (schema externa 2) (schema externa 3)
Schema logica
Schema fizică
Disc
Mihaela Muntean-
Schema logică
◼ descrie datele stocate sub aspectul modelului de date utilizat de
SGBD.
◼ Ex: într-un SGBDR schema logică a bazei de date
relaţionale descrie toate relaţiile (tabelele) stocate în baza
de date.
◼ ascunde detalii despre:
◼ structura fişierelor
◼ atâta timp cât schema logică rămâne aceeaşi se pot modifica

detaliile de stocare fizică fără modificarea aplicaţiilor.
◼ asigură independenţa fizică a datelor faţă de programe
Mihaela Muntean-
Mihaela Muntean-
Oracle-schema logica
Schema logica –BD Access
Mihaela Muntean-
◼ Instanţele bazei de date- valorile curente care variază
◼ Schema şi instanţele ei sunt stocate în BD
◼ schema în dicţionarul BD
◼ instanţele în datele propriu-zise
Schema logica -VFox

Instantele BD
MySQL-schema logica
Mihaela Muntean-
Schema fizică
◼ specifică detalii de stocare:
◼ descrie fişierele
◼ indecşii utilizaţi
Schema fizica a BD Oracle
Mihaela Muntean-
Sales.accdb-----schema fizica-BD Access
Schema externă
◼ descrie cum văd utilizatorii datele.

◼ permite ca accesul la date să fie autorizat la
nivel de utilizatori individuali sau grupuri
de utilizatori.
◼ tabele virtuale/views (BDR)
Mihaela Muntean-
Baza de date pt Resurse Umane
cu multiple viziuni
Mihaela Muntean-
CREATE VIEW CLIENTI_COM AS SELECT denc as client, count (nrcom) as comenzi
FROM clienti, comenzi where clienti.codc=comenzi.codc group by denc;
Tabela virtuala/view----Oracle
Mihaela Muntean-
Clasificarea SGBD-urilor
◼ După modelul de date implementat
◼ SGBD ierarhice
◼ IMS-Information Management System/IBM
◼ SGBD retea
◼ IDS-Integrated Data Store/General Electric
◼ IDMS-Integrated database management system/CA Technologies
◼ SGBD relationale
◼ Oracle, Visual Foxpro, Ingres, Access, SQL Server
◼ SGBD orientate obiect
◼ ObjectStore/Ignite technologies, Versant Object database/Actian
◼ Cache/Intersystems
◼ SGBD multidimensionale
◼ Essbase/Oracle
Mihaela Muntean-
Clasificarea BD/SGBD-urilor
◼ După limbajul de programare procedural utilizat

◼ SGBD cu limbaj gazdă (extensie a unui limbaj universal)
◼ PL/SQL (Oracle)
◼ SGBD cu limbaj propriu (limbajul din VFP)
◼ După localizarea BD
◼ SGBD centralizate(datele amplasate intr-o singura BD centrala)
◼ VFoxpro, Access
◼ SGBD distribuite (datele amplasate pe mai multe calculatoare dintr-o retea )

◼ Oracle
Mihaela Muntean-
BD centralizata versus
BD distribuita
Arhitectura pe niveluri a unui SGBD
◼ Nucleul
◼ limbajul de descriere a datelor (LDD)
◼ limbajul de manipulare a datelor (LMD)
◼ Instrumente de dezvoltare
◼ generatoare de rapoarte, meniuri
◼ interfeţe cu limbaje de programare universale
◼ interfeţe cu alte sisteme
◼ Instrumente de întreținere și administrare
Mihaela Muntean-
Exemplu :Oracle
Instrumente de dezvoltare
(ex:Oracle Developer Suite, Oracle BI tools,
Oracle Jdeveloper, etc )
BD Oracle
Nucleul (SQL, PL/SQL,

Java)
Instrumente de administrare (ex: Oracle

Enterprise Manager)
Mihaela Muntean-
Mihaela Muntean-
Mihaela Muntean-
Formular-Access
Raport- Access
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean-
Mihaela Muntean-
Tipuri de utilizatori
Aplicatiile cu BD
proiectantii de aplicatii
(proiectare, creare si intretinere
aplicatii)
SGBD
Utilizatori finali
Baza de date (Raportare, cereri ad hoc,
analiza)
Administratorul BD
(Standarde, Control, Securitate, proiectare BD, definirea
si optimizarea structurii BD
Mihaela Muntean-
Tipuri de aplicaţii care utilizeaza

BD
Aplicaţii tranzacţionale Aplicaţii analitice
Caracteristici (OLTP- online transaction
processing)
Scopul: Gestionează tranzacţiile zilnice Analiza datelor. Generarea de informaţii noi pe
baza celor existente
Tipul de operaţii: actualizari si interogari zilnice Analiza (interogari complexe)
Tipul de cereri: simple complexe
Volumul de date redus foarte mare
prelucrat:
Dimensiunea bazei de 100 Mb-Gb 1Gb-Tb
date:
Vârsta datelor: date recente curente, istorice
Tipul de BD utilizata BDR BDR (schema stea sau fulg de zapada)
Tip de utilizatori operatori in special manageri, analisti
Tipul de aplicaţii: gestiunea comenzilor, aplicatii pentru analiza vanzarilor, aplicatii
gestiunea facturilor, etc analitice pentru resurse umane, aplicatii analitice
pentru marketing, planificare, previziuni, etc.
Aplicatie analitica
Mihaela Muntean-
Asigurarea calitatii datelor

• precise
• complete
• relevante
• corecte
Probleme legate de Surse:

calitatea datelor • Angajatii care introduc datele
• Date redundante • Modificari in sursele de date
• Date inconsistente • Migrarea datelor/conversia datelor
• Date eronate • Surse de date externe
• Date vechi • Erori ale sistemului
• Date lipsa
!!!! F.important pt aplicatiile informatice corporatiste (ERP,

CRM, etc)
Integritatea datelor – un aspect al calitatii datelor
Mihaela Muntean-
Asigurarea calitatii datelor

Date duplicate
De ex datele despre un pacient intr-un SI pt managementul
pacientilor
Date inconsistente
de ex , asociate cu adrese, coduri postale, abrevierea tarilor (de ex.
se poate utiliza Romania/RO)
Date lipsa
de ex. locul de munca al pacientului
Utilizarea neadecvata a unor atribute
se stocheaza numere de telefon in atributul CNP
Date gresite /imposibile
introduse gresit manual/ multiple surse (2/30/2009 in loc de
30/2/2009, sau strada Mihai Bavu in loc de Mihai Bravu)
Modele de date pentru BD
◼ un ansamblu de concepte şi reguli prin care se reprezintă lumea reală.
◼ modele conceptuale (high-level models)
◼ concepte înţelese de utilizatori
◼ independente de implementare
◼ Ex: modelul entitate-asociere
◼ modele logice
◼ concepte înţelese de utilizatorii
◼ depind de SGBD-ul utilizat
◼ Ex: modelul relaţional, modelul OO, modelul ierarhic, etc
◼ modele fizice (low-level models)
◼ concepte care descriu detalii despre cum sunt stocate fizic datele
(descrierea datelor pe suport fizic)
◼ depind de SGBD-ul utilizat
Mihaela Muntean-
Modelul E-A(entitate-
asociere)
Concepte:
-entitate
-atribut
-asocieri
Modelul EA
BD retea
BD ierarhica
BD relationala
Modelul OO
STUDENT Concepte:
Nume - obiect = o entitate cu un rol bine definit în
Data naşterii sistem :
Adresa
•stare (valorile atributelor sale la un
Telefon
moment dat)
•comportament (metodele sale)
Schimba_adresa •Metoda=operaţie efectuata de un obiect
Înreg_la_curs() sau se efectuează asupra acelui obiect
implementata într-un limbaj de
programare
Ion: STUDENT •Identitate (un identificator unic-OID)
Nume=Ion
Data naşterii=23-03-81 -clasa de obiecte= un set de obiecte cu
Adresa=Bd Magheru
structură şi comportament similar.
Telefon=0213444324
Mihaela Muntean-
mostenire=proprietatea de partajare a
atributelor şi operaţiilor de către clasele
aflate într-o relaţie ierarhică
Prin moştenire se defineşte o clasă în
termenii altei clase.
Mihaela Muntean-
Tipuri de relatii
Relaţiile de tipul 1:1 (unu la unu), presupun că
unui membru din colecţia A îi corespunde un
singur membru din colecţia B.
A B
Tipuri de relatii
Relaţiile de tipul 1:m sau m:1 (unu la mulţi sau mulţi la
unu), care presupun că unui membru din prima colectie A
îi corespund mai mulţi membri din a doua colectie B;
astfel de relaţii se mai numesc şi relaţii ierarhice .
A B A B
Tipuri de relatii
Relaţiile de tipul m:m (mulţi la mulţi), în care

unui membru din colectia A îi corespund mai
multi membri din colecţia B şi invers (retea).
A B
Tipuri de
relatii
Cubul n-dimensional Concepte de bază
-dimensiuni
-membrii
-masuri
-ierarhii
Operatii de baza
- Slice şi dice sau selecţii în cub: “Afişează vânzările din luna Ianuarie”.
- Drill down / roll up- parcurgerea ierarhiile din dimensiuni (de ex din dimensiunea
Produse)
-Drill across - combină mai multe cuburi cu una sau mai multe dimensiuni comune
(joncţiunea de cuburi).
- Ranking sau top/bottom n – top 2 magazine
- Rotating- rotirea cubului (o alta viziune asupra datelor)
Mihaela Muntean-
Intrebari
◼ Precizaţi doua caracteristici ale unei baze de date.
◼ Precizati doua functii ale unui SGBD si argumentati prin exemple daca SGBDR Access
le indeplineste.
◼ Precizati doua modele de date logice pentru baze de date.
◼ Dati doua exemple de clase de obiecte (altele decat cele prezentate la curs) si precizati
atributele si metodele lor .
◼ Argumentati daca SGBDR Access respecta arhitectura pe nivele.
◼ Dati doua exemple de SGBDR-uri (altele decat cele prezentate la curs).
◼ Dati doua exemple de relatii de tip (m:1), respectiv (m:n).
◼ Completati corect:
◼ Schema ………………..a bazei de date descrie datele stocate sub aspectul
modelului de date utilizat de SGBD
◼ Arhitectura pe niveluri a unui SGBD este formată din: ……………………..
Intrebari
◼ Precizaţi doua caracteristici ale unei baze de date
si detaliati la ce se refera
◼ Precizati care schema a BD depinde de modelul de date
implementat de SGBD
◼ Precizati ce este dictionarul BD si ce informatii contine
Modelul relaţional
Elementele unui model de date
pentru baze de date
◼ Structura modelului
◼ definirea obiectelor (entităţilor) şi a caracteristicilor
(câmpurilor-atributelor) asociate
◼ definirea legăturilor dintre obiecte (asocieri).
◼ Operatorii care acţionează asupra structurii de
date
◼ Reguli de integritate - restricţii care asigură
menţinerea corectitudinii datelor şi coerenţa lor.
Modelul relaţional
◼ a fost propus de Edgar Frank Codd de la IBM, în
1970 pentru a asigura independenţa datelor.
◼ a fost implementat în SGBD-uri comerciale în 1981.
◼ este cel mai utilizat model de date
◼ IBM, Informix, Oracle, SQL Server, etc.
◼ integrarea facilităţilor oferite de modelul orientat obiect în
modelul relaţional- modelul relaţional obiectual
◼ Informix Universal Server, Oracle, DB2
Modelul relaţional
◼ este bazat pe noţiunea matematică de
relaţie.
◼ relaţiile sunt reprezentate natural prin
tabele.
Nume Adresa numartelefon
Ionescu Mihai Bravu 11
Popescu Dristor 22
◼ seturi de date Florescu Dristor 77

◼ Locuitori={I, P, F, V}
◼ Strazi ={M, D, R}
◼ Numeretelefon ={11,22,77}
◼ un nou set de date utilizând produsul cartezian:
Locuitori Strazi Numeretelefon
{(I, M, 11), (I,M, 22), ((I, M, 77), (I, D, 11), (I, D, 22), (I, D, 77), (I, R, 11), (I,R, 22),
((I, R, 77), (P, D, 11), (P, D, 22), (P, D, 77), (P, M, 22), (P, M, 77), (P, M, 11), (F,M,
22), ((F, M, 77), (F, M, 11), (F, D, 22), (F, D, 77), (F, D, 11), (F, R, 22), (F, R, 77), (F,
R, 11), (V,M, 22), ((V, M, 77), (V, M, 11), (V, D, 22), (V, D, 77), (V, D, 11), (V, R,
22), (V, R, 77), (V, R, 11)}
◼ Elementele acestui set de date se numesc tripleţi (x,y,z) cu xLocuitori, yStrazi,
zNumeretelefon
◼ se aleg tripleţii care pot fi utilizaţi în cartea de telefoane -un subset din setul
original-relaţie.
◼ Cartea de telefoane este formată din subsetul de date:{( I, M, 11), (P, D, 22), (F,
D, 77)}.
Structura modelului relaţional
◼ Domeniul este un ansamblu de valori, caracterizat
printr-o denumire.
◼ explicit : D1:{“F”, “M”})
◼ implicit : D2:{a| a N})
◼ Relaţia (tabela) reprezintă un subansamblu al produsului
cartezian al mai multor domenii (D1D2D3….)
◼ caracterizat printr-o denumire
◼ conţine tupluri cu semnificaţie
Nrmatricol:D1 Nume si prenume :D2 Facultate:D3

1 Popa Elena COM
2 Anton Dan REI
…. …. ….
Relaţia STUDENTI:
D1: {x| x N, x[1, 10000]}
D2: domeniul cu numele de persoane
D3: {“CSIE”, “COM”, “REI”, “MK”, “FIN”, “MAN”}
◼ Atributul - coloana unei tabele, caracterizată printr-o
denumire.
◼ Numele atributului exprimă, de obicei, semnificaţia valorilor
luate dintr-un domeniu corespunzător.
◼ Fiecare atribut îşi ia valorile dintr-un domeniu.
◼ Mai multe atribute pot lua valori din acelaşi domeniu
◼ Ordinea atributelor nu trebuie să prezinte nici o importanţă.
Relatia Studenti
Nrmatricol:D1 Facultate:D3 Nume:D2
1 COM Popa Elena
2 REI Anton Dan
…. …. ….
Relatia Studenti
Nrmatricol:D1 Nume:D2 Facultate:D3
1 Popa Elena COM
2 Anton Dan REI
…. …. ….
◼ Tuplul este linia dintr-o tabelă şi nu are o
denumire
◼ ordinea liniilor (tuplurilor) nu trebuie să prezinte nici
o importanţă.
◼ numărul tuplurilor dintr-o relaţie reprezintă cardinalul
relaţiei,
◼ numărul valorilor dintr-un tuplu defineşte gradul
relaţiei.
◼ Valorile unui tuplu al unei relații R aparţin produsului cartezian
al domeniilor relației R.
◼ De exemplu, tabela Studenti conține :
tuplul <1, ‘Popa Elena’, ‘COM’>
unde : 1D1
‘Popa Elena’D2
‘COM’D3
◼ Schema unei relaţii
STUDENTI(nrmatricol: integer, nume: text (50), facultate:
text(4))
Nrmatricol:D1 Facultate:D3 Nume:D2
1 COM Popa Elena
2 REI Anton Dan
…. …. ….
Cardinalitatea relaţiei (nr. tupluri)=1000 tupluri
◼ Cheia primară este un atribut sau un ansamblu
de atribute cu ajutorul căruia se poate identifica
unic un tuplu dintr-o relație.
◼ Tabela Studenti: nr matricol -cheia primara
Definirea asocierilor
◼ Se face logic construind asocieri între diferite tabele:
◼ atribute de legătură (chei externe-foreign key).
◼ în tabelele implicate în asociere (1:1, 1:m)
◼ în tabele distincte (m:n)
◼ LMD (SELECT-SQL)
◼ LDD (Create table….foreign key…references…)
Restricţiile de integritate
◼ reguli pe care trebuie să le satisfacă datele
pentru a putea fi considerate corecte şi coerente
◼ restricţii de integritate structurale
◼ restricţii de integritate de comportament (semantice)
◼ gestionate de regula in afara modelului de date
◼ triggeri, codul aplicatiei
Restricţii de integritate structurale
◼ sunt specifice modelului relaţional
◼ se definesc prin compararea unor valori ale
datelor din cadrul tabelelor:
◼ Restricţia de unicitate a cheii
◼ Restricţia referenţială
◼ Restricţia entităţii (not null)
Restricţiile de integritate minimale
◼ sunt definite toate în raport cu noţiunea de cheie a unei

relaţii
◼ Cheia unei relaţii este un ansamblu minim de atribute
prin care se poate identifica unic orice tuplu din relaţie
◼ un atribut (cheie simplă)
◼ mai multe (cheie compusă).
◼ pot exista mai multe combinaţii de atribute cu proprietatea de
identificare a tuplurilor (chei candidate).
◼ cheie primară
◼ LDD (create table-SQL, alter table-SQL)
◼ Dictionarul BD – informatii despre restrictii
Restricţiile de integritate
minimale
◼ Restricţia de unicitate a cheii
◼ într-o relaţie să nu existe două tupluri cu aceeaşi
valoare pentru ansamblul atributelor cheie.
◼ într-o relaţie atributele din cheia primară să nu ia
valori null.
◼ informaţia incompletă în modelul relaţional- se
utilizează o tehnică simplă -valoarea null
Tipuri de valori null
Oras Adresa sediu
Timişoara B-dul Republicii 55
Cluj null
Sinaia null
Piteşti null
◼ oraşele reşedinţă de judeţ au sedii ale prefecturilor, alte oraşe nu:

◼ Cluj este un oraş reşedinţă de judeţ, deci are un sediu (dar nu ştim adresa
sediului);
◼ Timişoara este un oraş reşedinţă de judeţ, are un sediu cu adresă cunoscută;
◼ Sinaia nu este un oraş reşedinţă de judeţ şi nu are sediu;
◼ Piteşti a devenit recent oraş reşedinţă de judeţ; are sediu stabilit? Nu ştim.
Tipuri de valori null
◼ Valoare necunoscută
◼ o valoare dintr-un domeniu, dar nu este
cunoscută (de exemplu Cluj);
◼ Valoarea inexistentă
◼ atributul nu este aplicabil pentru tuplu (de
exemplu Sinaia);
◼ nu ştim dacă o valoare există sau nu (de
exemplu Piteşti) ;
Restricţia referenţială
◼ impune ca într-o relaţie R1 care referă o relaţie R2
(există o legătură) valorile cheii externe să figureze
printre valorile cheii primare din relaţia R2 sau să fie
valori null (nedefinite).
◼ Relaţia R1 - relaţia care referă
◼ R2 - relaţia referită.
◼ o asociere nu poate exista decât între parteneri cunoscuţi,
definiţi.
◼ atunci când într-o anumită situaţie, asocierea nu e
aplicabilă, unul dintre parteneri va fi desemnat prin
valoarea null cu semnificaţia de partener inexistent.
Alte restricţii :
◼ Restricţii de domeniu (domeniul să se încadreze între
anumite valori).
Restricţie de domeniu
Lookup wizard
Exemplu
Crearea unei BDR Access
Customers(CustomerName text (100) primary key, LastName text(100),

FirstName text(100), Address text(255), city text(100), state text(100))
Orders(orderid number primary key, orderdate date/time, employee text(100),

customername text(100) foreign key, paymenttype text(50))
Orderdate---format dd/mm/yyyy
Products (productname text(100) primary key, category text(100)
Order_line(orderid number , productname text(100), sales currency)
Orderid si productname formeaza cheia primara
Incarcarea datelor
◼ Se vor incarca datele in cele 4 tabele
Modelul relaţional
Operatorii modelului relaţional
◼ operaţiile ce se pot executa pe datele stocate în baze de date
◼ Cereri (interogări) - “citiri de date” din baza de date.
◼ Să se afişeze studentii care participă la cursul de “Baze de
date”
◼ limbaje de interogare
◼ simple dar puternice
◼ fundamentate teoretic
◼ Ex: algebra relaţională
◼ permit optimizarea cererilor
Algebra relaţională
◼ oferă o colecţie de operatori relaţionali care
acţionează la nivel de relaţie
◼ Operatori de bază (introduşi de Codd) :
◼ reuniunea
◼ diferenţa
◼ produsul cartezian
◼ proiecţia
◼ selecţia
◼ joncţiunea.
Comanda SELECT-lb SQL
Select atribut [[as] alias {, atribut [as] alias]}

From tabela [[as] alias] {, [[as] alias]}
[where conditii_pe_tupluri]
[group by listă_de_atribute_pentru_grupare]
[having condiţii_pe_grupuri]
[order by lista_de_atribute_pentru_ordonare]
Produsul cartezian
◼ constă din construirea unei noi relaţii R3 a cărei schemă

se obţine prin concatenarea schemelor relaţiilor R1 şi
R2.
◼ Relația R3 conține toate combinaţiile tuplurilor din R1 şi
R2.
◼ Notaţie: R1R2.
SELECT * FROM Customers, Orders;
Select [Customer Name], [Order ID]
from customers, orders;
Produsul cartezian+proiectie
Selecţia
◼ produce o subrelaţie R1 a unei relaţii R.

◼ subrelaţia obţinută va conţine tuplurile relaţiei R
care satisfac o anumită condiţie.
◼ Notație:  condiţie (R).
SELECT Customers.[Customer Name]
FROM Customers
WHERE Customers.City="Seattle";
Proiecţia
◼ constă din construirea unei relaţii P în care se regăsesc
numai acele atribute din relația R specificate explicit în
cadrul operaţiei.
◼ suprimarea unor atribute din R înseamnă efectuarea
unor “tăieturi verticale” asupra lui R care pot avea ca
efect apariţia unor tupluri duplicate care se cer a fi
eliminate.
◼ Notaţie: R(Ai, Aj, …….Am).
Select city from customers;
SELECT distinct Customers.City FROM Customers;
Joncţiunea
◼ este o derivată a produsului cartezian și reprezintă o
operaţie definită pe două relaţii R1 şi R2, operaţie care
constă din construirea unei noi relaţii R3 prin
concatenarea unor tupluri din R1 cu tupluri din R2.
◼ se concatenează acele tupluri din R1 şi R2 care satisfac o
anumită condiţie specificată explicit în cadrul operaţiei.
◼ Notaţie: JOIN (R1, R2, condiţie).
Tipuri de jonctiuni:
◼ joncţiune de egalitate (equi-join/inner join);

◼ joncţiune externă (outer-join);
◼ joncţiune care utilizează un alt operator de
comparaţie diferit de (=)
Joncţiune de egalitate: Mihaela Muntean-2020
SELECT * FROM Customers INNER JOIN

Orders ON Customers.[Customer Name] =
Orders.[Customer Name];
!!!!!!!Jonctiune+proiectie
SELECT Customers.[Customer Name], Orders.[Order ID]

FROM Customers INNER JOIN Orders ON
Customers.[Customer Name] = Orders.[Customer Name];
Joncţiunea externă (outer join)
◼ este o operaţie prin care din două relaţii R1 şi R2 se
obţine o nouă relaţie R3 prin joncţiunea relaţiilor R1 şi
R2, relaţie la care sunt adăugate şi tuplurile din R1 şi R2
care nu au participat la joncţiunea de egalitate.
◼ aceste tupluri sunt completate în R3 cu valori null pentru
atributele relaţiei corespondente (R2 respectiv R1).
Notaţie: EXT-JOIN(R1, R2).
◼ trei variante: “stânga”, “dreapta” şi “completă”.
Left outer join
Departamente
Departament Sef SELECT *
Producție Marinescu FROM departamente left outer JOIN
Contabilitate Bujor angajati ON departamente.departament =
angajati.departament;
angajati
Right outer join
SELECT *
FROM departamente right outer JOIN angajati ON
departamente.departament = angajati.departament;
Angajat Departament Sef

Ionescu Vânzări null
Popescu Producţie Marinescu
Dumitru Producţie Marinescu
SELECT *
FROM departamente inner JOIN
angajati ON departamente.departament
Mihaela Muntean-2020 = angajati.department;
Jonctiune externa completa
SELECT *
FROM departamente full outer join angajati ON
departamente.departament = angajati.departament;
Angajat Departament Sef

Ionescu Vanzari null
Popescu Producţie Marinescu
Dumitru Producţie Marinescu
null Contabilitate Bujor
SELECT Customers.[Customer Name], Orders.[Order ID]
FROM Customers left outer JOIN Orders ON
Customers.[Customer Name] = Orders.[Customer Name];
Limbajul SQL
(structured query language)
◼ a fost dezvoltat ca parte a proiectului SystemR al lui IBM
Corporation–SEQUEL (1974)/ Structured English Query
Language
◼ 1979 - Relational Software Inc. (acum Oracle) a introdus prima
implementare comercială a lui SQL.
◼ primul standard -1986, revizuit în 1989 (SQL-89)
◼ al doilea standard -1992 (SQL-92)
◼ al treilea standard -1999 (SQL-99)
◼ SQL-2008, SQL-2011, SQL-2016
◼ cele mai multe SGBDR implementează facilităţile de bază ale
standardului, dar oferă uneori şi extensii ale standardului (de
exemplu Oracle)
Limbajul SQL
◼ interogarea datelor (SELECT);
◼ actualizarea datelor (INSERT/ UPDATE/ DELETE);
◼ crearea bazei de date, modificarea structurii bazei de date și ștergerea bazei de
date, precum și a elementelor componente (tabele, tabele virtuale, indecși,
triggeri, funcții stocate, etc): CREATE, ALTER, DROP;
◼ controlul accesului la datele stocate în baza de date (GRANT/REVOKE);
◼ asigurarea consistenței și integrității bazei de date prin:
◼ triggeri pe baza de date. In Oracle, triggerii pe baza de date sunt blocuri
PL/SQL care se execută atunci când apare un eveniment (insert/ update/

delete);
◼ restricţiile de integritate.
◼ controlul tranzacțiilor (COMMIT, ROLLBACK);

◼ operații OLAP (ROLLUP, slice, dice, pivotare, etc)
◼ etc.
Facilităţi de descriere a datelor la nivel
logic oferite de SQL standard
◼ Definirea domeniilor de valori

◼ predefinite de standard
◼ char/character/short text/long text, number (precizie, scala), integer,
date, etc
◼ definite de utilizator (CREATE DOMAIN)
Ex in PostgreSQL:
CREATE DOMAIN USA_cod_postal AS TEXT
CHECK( VALUE ~ '^\\d{5}$' OR VALUE ~ '^\\d{5}-\\d{4}$' );
CREATE TABLE ADRESE (adresa_id SERIAL NOT NULL PRIMARY KEY ,

strada TEXT NOT NULL , oras TEXT NOT NULL ,
Cod_postal USA_cod_postal NOT NULL );
logic oferite de SQL standard
◼ Definirea schemei de obiecte
◼ CREATE SCHEMA
◼ schema de obiecte (tabele, view, proceduri stocate, functii stocate,
pachete stocate,etc)
◼ Oracle: schema are nume si proprietar
SQL Server (Transact-SQL):
CREATE SCHEMA Schema_profesor AUTHORIZATION profesor

CREATE TABLE note (nr.matricol int, note int)
GRANT SELECT TO student1
DENY SELECT TO student2;
ALTER SCHEMA ….
DROP SCHEMA …..
Facilităţi de descriere a datelor la
nivel logic oferite de SQL standard
◼ Definirea unei tabele (Oracle): CREATE TABLE
Create table clienti (codc number(3) primary key,

denc varchar2(30) not null, loc varchar2(20), zona varchar2(1),
check(zona in(‘N’, ‘S’, ‘E’, ‘V’)))
create table comenzi (nrcom number(5) primary key,

datai date, val number(10), codc number(3),
foreign key(codc) references clienti(codc))
Create table clienti (codc number(3) primary key,
denc varchar2(30) not null, loc varchar2(20), zona
varchar2(1), check(zona in(‘N’, ‘S’, ‘E’, ‘V’)))
Utilizarea comenzii CREATE TABLE –SGBDR Oracle
Structura tabelei Clienti –SGBDR Oracle
Vizualizarea restrictiilor de integritate–SGBDR Oracle
create table comenzi (nrcom number(5) primary key,
datai date, val number(10), codc number(3),
foreign key(codc) references clienti(codc))
Utilizarea comenzii CREATE TABLE –SGBDR Oracle
Utilizarea comenzii CREATE TABLE –SGBDR ACCES
Create table products1(productname text(255) constraint prod_key primary key,

category text(255) not null);
Definirea restricţiilor de
integritate
◼ se declară atunci când se creează tabelele
◼ pot fi ulterior adăugate/ şterse/ dezactivate (ALTER TABLE ADD/
DROP/ DISABLE/ ENABLE)
◼ Restricţia unicităţii (unique)
Ex: Nume character(20) not null, Prenume character(20) not null,

unique (nume, prenume),
Ex: Nume character(20) not null unique, prenume character(20) not

null unique
◼ Restricţia de cheie primară (primary key)
Definirea restricţiilor de
integritate
◼ restricţia referenţială (foreign key …references)
◼ se pot asocia politici de reacţie la nerespectarea restricţiei
referenţiale. Aceste politici operează pe tabela ce referă, după
ce se execută modificările în tabela referită. Se pot defini
următoarele reacţii:
◼ Cascade : propagă modificarea
◼ Set null: setează pe null atributul referit
◼ Set default: asociază valoarea implicită atributului referit
◼ No action: interzice modificarea în tabela referită
reacţiile pot depinde de eveniment.

◼
On <delete|update> <cascade|set null|set default|no action>
Alter table clienti
add(constraint localitate check(loc=‘Bucuresti’))
Definirea unei restrictii de integritate–SGBDR Oracle
Vizualizarea restrictiei definita anterior
Cascade : propagă modificarea
Exemplu (SQL standard)
Create table angajati
(marca number(6), nume char(20) not null,
prenume char(20) not null, codcompartiment char(15),
salariu numeric(9) default 0, Dataangajarii date,
Primary key(marca),
Foreign key (codcompartiment) references
compartiment(codcompartiment)
on delete set null on update cascade,
Codsef number(3) references angajati(marca),
Unique (nume, prenume)
◼ Modificarea structurii unei tabele
◼ Oracle
Alter table clienti add column adresa char(30)
◼ Stergerea tabelelor
Drop table comenzi
Drop table comenzi
Utilizarea comenzii DROP TABLE–SGBDR Oracle
Utilizarea comenzii DROP TABLE–SGBDR Access
Stergerea tabelei products1
extern oferite de SQL standard
◼ Crearea tabelelor virtuale (view)

◼ este o prezentare a datelor din una sau mai multe
tabele şi poate fi gândită ca o “cerere stocată”.
◼ nu conţine date, îşi derivă datele din tabelele de
bază, dar poate fi interogata, actualizata cu unele
restricţii.
◼ toate operaţiile executate pe tabela virtuală vor
afecta tabelele de bază corespunzătoare.
Tabela virtuală
◼ oferă un nivel suplimentar de securitate prin restricţionarea
accesului la un set predeterminat de rânduri şi coloane ale unei
tabele;
◼ ascunde complexitatea datelor
◼ ascunde faptul că datele provin de la mai multe tabele de
bază
◼ simplifică interogarea pentru utilizator.
◼ prezintă datele într-o formă/aspect diferit de tabelele de bază.
◼ se poate modifica numele coloanelor fără a afecta tabelele
de bază;
◼ stochează cereri complexe.
◼ prin salvarea cererii ca o tabelă virtuală , calculele sunt
executate numai atunci când tabela virtuală este interogată.
CREATE VIEW CLIENTI_COM AS

SELECT denc as client, count (nrcom) as comenzi FROM clienti, comenzi
where clienti.codc=comenzi.codc group by denc;
Acordarea drepturilor de acces
la baza de date
◼ Obiective în asigurarea securităţii datelor:

◼ păstrarea secretului
◼ asigurarea integrităţii datelor
◼ valabilitatea datelor
Controlul accesului la date
◼ stabilirea unei politici de securitate (se specifica cine
este autorizat si ce este autorizat sa faca)
◼ utilizarea unui mecanism de securitate ce permite
asigurarea unei politici de securitate:
◼ accesul bazat pe notiunea de privilegii (discretionary access
control)
◼ accesul bazat pe notiunea de clase de securitate (mandatory
access control)
Accesul bazat pe notiunea de privilegii
◼ Un privilegiu este caracterizat de:

◼ obiect,
◼ proprietarul obiectului,
◼ utilizatorul care primeşte privilegiul,
◼ dreptul primit pe obiect,
◼ posibilitatea de a se transmite mai departe acest drept altor

utilizatori.
◼ Proprietarul unei tabele/tabele virtuale primeşte automat toate
drepturile asupra acestor obiecte.
◼ Proprietarul unui obiect poate acorda drepturi altor utilizatori pe
obiectul său.
◼ SGBD este cel care monitorizează cine primeşte sau pierde
privilegiile
GRANT <privilegii|all privilegii> ON obiect

TO utilizatori [WITH GRANT OPTION]
◼ privilegii :
◼ SELECT
◼ INSERT (atribut)
◼ DELETE
◼ REFERENCES(atribut)
◼ Numai proprietarul poate executa CREATE, ALTER şi DROP.
Exemple:
GRANT INSERT, SELECT ON tabela to student
GRANT DELETE ON tabela TO student WITH GRANT OPTION
GRANT UPDATE (atribut) ON tabela TO student
GRANT SELECT ON tabela_virtuala TO stud1, stud2
REVOKE privilegii on obiect from utilizatori [restrict|cascade]
Utilizarea comenzii GRANT-SGBDR Oracle
Utilizarea comenzii GRANT-SGBDR Oracle
Grant SELECT on "MIHAELA"."CLIENTI_COM" to "SCOTT";
REVOKE SELECT on "MIHAELA"."CLIENTI_COM" from "SCOTT";
Facilităti de manipulare a datelor
oferite de SQL
◼ actualizarea tabelelor /tabelelor virtuale:
◼ INSERT
◼ UPDATE
◼ DELETE
◼ nu toate SGBDR permite actualizarea
tabelelor virtuale
Utilizarea comenzii INSERT –SGBDR Acces
insert into products1 values (“Beer, “”Beverages”) ;

Delete * from products1 where
category=""Dried Fruit & Nuts";
Utilizarea comenzii DELETE –SGBDR Acces

Utilizarea comenzii UPDATE –SGBDR Acces
UPDATE products1 SET
category=" XXX" ;
Comanda SELECT
◼ interogarea bazei de date
◼ cereri ce utilizează una sau mai multe tabele
◼ subcereri
◼ cereri ierarhice
◼ simularea operatorilor algebrei relaţionale
◼ selecţie, proiecţie, produs cartezian, joncţiune, reuniune,
intersecţie, diferenţă
◼ agregarea datelor utilizând funcţiile de agregare.
Comanda SELECT
Select atribut [[as] alias {, atribut [as] alias]}
From tabela [[as] alias] {, [[as] alias]}
[where conditii_pe_tupluri]
[group by listă_de_atribute_pentru_grupare]
[having condiţii_pe_grupuri]
[order by lista_de_atribute_pentru_ordonare]
Sa se afiseze denumirea
clientilor

FROM Customers;
Sa se afiseze denumirea clientilor, ordonati alfabetic descrescator

FROM Customers ORDER BY Customers.[Customer Name] DESC;
Sa se afiseze nr de clienti din fiecare oras
SELECT Customers.City,
count(Customers.[Customer Name]) as
nrclienti FROM Customers group by city;
Sa se afiseze pt fiecare produs vanzarile
SELECT Products.[Product Name], sum(Orders_Line.Sales) as totalvanzari

FROM Products INNER JOIN Orders_Line ON Products.[Product Name] =
Orders_Line.[Product Name]
GROUP BY Products.[Product Name];
SELECT Products.[Product Name], sum(Orders_Line.Sales) as totalvanzari FROM Products
INNER JOIN Orders_Line ON Products.[Product Name] = Orders_Line.[Product Name]
GROUP BY Products.[Product Name]
Having sum(Orders_Line.Sales)>1000 ;
Mihaela Muntean-2020 Sa se afiseze produsele cu vanzari >1000 lire

R2 Departament Sef R1 Angajat Departament
Producție Marinescu Ionescu Vânzări
Contabilitate Bujor Popescu Producţie
Intrebari Dumitru Producţie
◼ Restricţia entităţii impune ca într-o relaţie:………………..
◼ Rolul unui SGBD este de a:……………………………
◼ In SQL, pentru a modifica valorile unui atribut se utilizează comanda: ……….
◼ In SGBDR Access se pot defini urmatoarele restrictii de integritate:…………
◼ Se considera tabelele R1 si R2:
◼ Pentru a afisa angajatii din departamentul Vanzari se utilizeaza comanda SQL:
◼ Precizați ce operator al algebrei relaționale se utilizează pentru a afisa seful
departamentului de Productie
◼ La departamentul de Productie se angajeaza o noua persoana . Ce comanda SQL
utilizati pentru ca aceasta persoana sa apara in tabela R1
◼ Dorim ca pentru fiecare angajat sa apara obligatoriu si informatii despre adresa
lor. Ce comanda SQL utilizam si ce restrictii de integritate trebuie sa definim?
-Sa se creeze urm. BDR care va stoca
date despre participarea studentilor la
dif. cluburi, precum si evenimentele
derulate de aceste cluburi.
-Sa se populeze cu date.
-Si apoi sa se realizeze urm cereri:
1. Sa se afiseze numele si prenumele
presedintilor de club
2. Sa se afiseze nr de studenti din
fiecare club
Internet
Cuprins
◼ Definitie
◼ DNS, adresa IP
◼ Servicii Internet (e-mail, instant messaging, chat rooms, VoIP, FTP, WEB, etc)
◼ Serviciul WWW
◼ Procesul de incarcare a unei pagini in browserul Web, URL
◼ Tipuri de site-uri Web, retele sociale, blog, wikis, etc
◼ Instrumente Google free
◼ Principii de proiectare a site-urilor Web
◼ HTML
◼ Pagini Web statice/ dinamice

Internet
◼ reprezintă o mulţime globală de calculatoare interconectate,
similara unei reţele locale, dar la o scară mult mai largă.
◼ Mediul Internet este un ansamblu de reţele de calculatoare
interconectate care împreună cu miliarde de calculatoare
(terminale, staţii de lucru, servere) şi miliarde de utilizatori,
constituie comunitatea Internet care are la dispoziţie un mediu
informaţional şi de calcul cu foarte multe servicii informatice şi
resurse (baze de date, biblioteci de programe, documentaţii
electronice, etc).
Istoria Internetului
◼ https://www.youtube.com--[Ce este
INTERNETUL si cum a luat NASTERE?]
◼ ARPANET (Advanced Research Projects Agency network) -
1969
◼ TCP - Protocolul pentru comunicare in ARPANET
◼ Internet Protocol (IP)
◼ (1986) National Science Foundation (NSF) a conectat reteaua
sa de 5 centre de super computere ( NSFnet) la ARPANET
INTERNET
Cine guverneaza Internetul?
◼ Nu exista o organizatie care controleaza activitatea
Internetului
◼ Internet Corporation for Assigned Names and Numbers
(ICANN) - adrese IP
◼ Internet Network Information Center (InterNIC) –
domenii
◼ World Wide Web Consortium (W3C)- standarde
HTML, programare Web
◼ etc
Intranet- retea interna, privata
ce utilizeaza tehnologii
Internet
Intranet ◼ server Web
◼ face accesibile informatiile
la angajati si faciliteaza
munca in echipe
◼ aplicatii groupware
(management de proiecte,
chat rooms, video
conferinta, etc)
◼ Ex: SIMUR poate fi
accesat din intranet
Extranet –o extensie a
intranetului
◼ permite clientilor /
furnizorilor sa acceseze
o parte din intranetul
firmei.
◼ Rețelele de tip intranet
și extranet pot avea sau
nu acces la Internet
Intranet vs. Internet
◼ Intranet
◼ O retea privata
◼ LAN, WAN
◼ Internet
◼ O retea publica de retele
◼ Ambele utilizeaza protocolul TCP/IP

Ce mesaje trebuie sa transmita nodul A la nodul B , cand ,
cum ????
Protocolul
◼ diferitele tipuri de echipamente din diferitele tipuri de
retele (LAN, WAN, wireless) trebuie sa fie capabile sa
comunice
◼ un set de reguli care guverneaza transmisia datelor
dintre doua calculatoare intr-o retea, controland aspecte
legate de :
◼ construcţia fizică a reţelei
◼ modul de conectare a calculatoarelor în reţea
◼ formatul şi transmiterea datelor
◼ rezolvarea erorilor
Protocol
◼ Mesaj: informatia trimisa

◼ Expeditor/sender: echipamentul care trimite mesajul
◼ Receptor/Destinatar: echipamentul care primeste mesajul
◼ Mediu de transmisie
◼ Protocol: setul de reguli care coordoneaza schimbul de informatii. Fara
protocol, expeditorul nu poate comunica cu destinatarul
Familia de protocoale TCP/IP
Transmission Control Protocol/ Internet Protocol
◼ Aparitia Internetului–o colecţie de protocoale de reţea bazate pe software care să permită

oricărui sistem să se conecteze cu orice alt sistem, folosind orice topologie de reţea: stiva
de protocoale/familia de protocoale TCP/IP (peste 100 de protocoale)
◼ protocol pentru interconectarea retelelor LAN in retele WAN si MAN, Internet
Transport -asigură controlul TCP –transportul pachetelor- permite pachetului trimis de

fluxului de date , asigură sursa sa ajunga la destinatie fara erori
integritatea datelor
Internet IP –mecanismul de adresare si rutare a datelor de la sursa la
destinatie prin una sau m.m retele
Rutarea datelor prin comutare de
pachete (packet switching)
defineste cum sunt rutate mesajele de la un mesajul
capat al unei retele la alt capat:
◼ impartire a mesajelor digitale in
pachete Mesajul digital
◼ trimiterea pachetelor pe diferite cai de
comunicatie valabile
◼ pachetele circula independent pana la Impartirea in pachete
destinatie
◼ reasamblarea pachetelor la destinatie fiecare pachet contine: date, adresa
sursei, adresa destinatiei,
informatii de control al erorilor,
informatii utilizate pentru a
reasambla datele la destinatie
Comutare de pachete
Mihaela Muntean
Comutare de pachete
(packet switching)
numar pachet
numar mesaj
destinatie
mesaj
Mesaj
reasamblat
Mihaela Muntean
Comutare de pachete
(packet switching)
Adresarea calculatoarelor în Internet
◼ Internetul se bazeaza pe protocoalele TCP/IP.

◼ TCP – transportul pachetelor- permite pachetului trimis de sursa sa
ajunga la destinatie fara erori
◼ IP –mecanismul de adresare si rutare a datelor de la sursa la destinatie
prin una sau m.m retele
◼ În Internet fiecare calculator are o adresă unică (adresa IP)
exprimată ca un număr pe 32 de biţi (IPv4) -consta din patru
grupuri de numere (0-255) separate prin punct.
◼ Ex: 198.112.68.223
◼ Fiecare adresa constă dintr-un identificator de reţea (netid)

şi un identificator de calculator gazdă (hostid).
Adresarea calculatoarelor în Internet
◼ De ex, se considera adresa IP :150.215.017.009

◼ primele doua grupuri (150.215) reprezinta adresa
retelei
◼ si ultimele doua grupuri (017.009) identifica o
gazda/calc din acea retea.
◼ Utilizarea adreselor numerice asociate staţiilor în vederea realizării
comunicării ar fi extrem de dificilă pentru utilizatorii obişnuiţi.
◼ În Internet aceştia accesează serverele şi resursele utilizând denumiri, de cele
mai multe ori chiar relevante.
◼ Aceste denumiri sunt asociate adresei numerice a staţiei şi sunt gestionate şi
atribuite la cerere de către DNS (Domain Naming System).
◼ Domeniile si adresele IP corespunzatoare
◼ sunt stocate pe servere DNS
◼ Ori de cate ori se specifica un domeniu, un server DNS translateaza
denumirea domeniului in adresa IP asociata astfel ca datele pot fi rutate

la calculatorul corect
Domenii:
• generice/top-level (tip organizatie: com, net, edu, etc)
• geografice : coduri de tara (ro-Romania).
• www.ase.ro
Servicii Internet
◼ e-mail
◼ instant messaging
◼ chat rooms
◼ VoIP
◼ FTP
◼ WEB, etc
E-mail (electronic mail/posta electronica)
◼ Outlook, Google – gmail, Yahoo!Mail

◼ nume utilizator @nume domeniu
◼ Protocoale utilizate de serverele de mail: Laura.ionescu@ie.ase.ro

◼ POP3 (post office protocol)- permite accesarea informațiilor fără a rămâne
conectat la server, stocând o copie a mesajelor pe server.
◼ IMAP sau Internet Message Access Protocol, spre deosebire de POP3 care
este considerat a fi un protocol orientat către clientul de mail, acesta este
proiectat să lucreze cu serverul, fiind bi-direcțional. Clientul are o
comunicare bi-direcțională cu serverul. Toate mesajele sunt păstrate pe server
așadar se pot conecta mai mulți clienți la acesta.
Instant Messaging (IM)
◼ este un serviciu de comunicare in timp real pe Internet (de regula text)
◼ IM software:
◼ Google Hangout, MySpace IM, Skype for Business, etc
◼ unele servicii IM suporta voce si video (ex Google Hangout)
◼ ambele parti trebuie sa fie online in acelasi timp
◼ nu exista standarde pentru IM
VoIP-telefonie pe Internet
◼ o conexiune de mare viteza

◼ serviciu de telefonie pe Internet
◼ un microfon
◼ un software dedicat (ex: skype )
Files Transfer Protocol (FTP)

◼ Primul serviciu dezvoltat pt Internet
◼ pentru transfer de fisiere
◼ De ex, pentru a incarca paginile Web
pe un server Web.
◼ Un server FTP este un calculator care
permite utilizatorilor sa incarce/ descarce
fisiere utilizand FTP.
◼ uneori se limiteaza transferul de
fisiere pe baza de conturi (nume si
parola) (cda ftp>o infocib.ase.ro)/ se
permite acces anonim FTP
◼ Multe SO au facilitati FTP (de ex,
Windows 10- ftp.exe)
◼ Ex clienti FTP: Free FTP, SmartFTP, etc
◼ Online FTP: Net2FTP, FTPLive, etc
Ping -Packet InterNet Groper
◼ un utilitar ce verifica conexiunea dintre un client si

reteaua TCP/IP
◼ timpul de raspuns al serverului
◼ viteza serverului si a Internetului la acel moment.
Serviciul WWW
World Wide Web
◼ Elementul primar al Internet-ului este World Wide Web (cunoscut sub numele de
Web sau WWW) care este un suport pentru text, grafică, animaţie şi sunet.
◼ 1989-1991, dr. Tim Berners –Lee de la European Particle Physics Laboratory
◼ HTML (hypertext markup language)- versiune modificata a SGML(standard
generalized markup language)
◼ Hyperlinkuri
◼ Mosaic- primul browser Web cu interfata grafica (1993)
◼ Netscape Navigator -primul browser Web comercial (1994)
◼ Internet Explorer (1995)
Serviciul WWW
◼ functioneaza pe baza protocolului HTTP (hypertext transfer protocol)
◼ are la baza arhitectura client-server:
◼ Serverul Web -contine o aplicatie specializata in prelucrarea cererilor
HTTP
◼ Clientul (browser Web) transmite cererile HTTP la serverul Web, preia
raspunsurile sub forma de pagini HTML
❖ reprezintă o aplicație software care permite utilizatorilor să
afișeze text, grafică, fișiere audio/video sau alte informații care se
află într-o pagină Web.
❖ ex: Internet explorer, Firefox, Netscape, Opera, Google Chrome, etc
URL (uniform resource locator/descriptor uniform de resurse)
Un mod standardizat de regasire uniforma a resurselor
domeniu pt serverul Web,

unde este stocata pagina Calea fisierului Denumire pagina
Web cautat Web
URL pt o pagina Web
Procesul de incarcare a unei pagini in
browserul Web
1. Se lanseaza browserul Web (ex: Internet Server DNS
Explorer) si se tasteaza adresa URL a
paginii Web 2
2. Browserul cere serverului DNS adresa IP

a serverului Web unde se afla pagina 3
Web ceruta client

server
3. Serverul DNS transmite adresa IP
4
(ex:193.226.34.67) sau mesaj de Browser Server
Web Web
eroare
4. Browserul se conecteaza la serverul Web 5
utilizand adresa IP si transmite

Browser Web: Server Web: Apache ,
cererea prin comanda GET URL
Internet Explorer, Microsoft Internet
(HTTP)
FireFox, Opera, Information Services
5. Serverul Web prelucreaza cererea si
Mozilla, Google
trimite raspunsul HTPP . Raspunsul
Chrome, etc
este pagina Web solicitata in format
HTML, sau un mesaj de eroare . Mihaela Muntean-2020
Serviciul WWW
◼ pagina Web -contine text, elemente multimedia, linkuri catre alte pagini Web.
◼ o pagină de Web este legată de o diversitate de fişiere cum ar fi fişiere text,
grafice sau multimedia. Mecanismul prin care sunt create căile de acces între
documente este denumit hipertext (hypertext).
◼ Site Web
◼ o colecţie coerentă de informaţii prezentată sub forma unor pagini Web,
fişiere multimedia, documente şi alte tipuri de fisiere, între care există

legături.
◼ utilizeaza pagini statice/dinamice.
◼ paginile statice contin doar tag-uri HTML si nu ofera interactivitate

◼ continutul paginilor dinamice poate diferi la fiecare noua accesare, ofera
interactivitate cu utilizatorul (tehnologii : JavaScript, PHP(Hypertext
Preprocessor), ASP.NET (Active Server Pages), FLASH etc.)
Serviciul WWW
◼ Paginile Web şi colecţia de fişiere referite sunt integrate printr-o
pagină Web numită pagină principală -index.html/default.html
/home.html (extensia html poate apărea ca htm).
◼ Această pagină conţine în mod uzual un cuprins sau un index care face
referiri la celelalte pagini din site-ul Web
◼ Atunci când se realizează un site Web aceste fişiere sunt păstrate, în mod
uzual, într-un director / o colecţie de directoare în discul local şi este referit
cu numele de site local (de ex daca folosim Microsoft expression web-
editor HTML si soft. pt web design)
◼ Prin publicarea unui site local (upload), directorul său local, împreună cu
conţinutul său (fişierele site-ului şi subdirectoarele din el), este transferat la
serverul Web care conţine software-ul prin care site-ul este transmis
navigatoarelor Web ale calculatoarelor conectate la Internet.
◼ Odată publicat site-ul se transformă din site local în site Web
Motoare de cautare/search engine
◼ cauta intr-o BD cu pagini Web colectate de un program numit

spider /crawler.
Include urm componente:
◼ Web Spider: un program software ce identifica si citeste paginile
Web cautate prin parcurgerea Web-ului, utilizand link-urile .

◼ Indexing Software: un program software ce analizeaza pag Web
ce sunt descarcate de spider, se creeaza un index bazat pe cuvintele

continute in fiecare document.
◼ Database: o BD cu paginile Web descarcate si procesate.
◼ Search Engine Mechanism: program software ce permite
utilizatorilor sa interogheze indexul si sa returneze rezultatele in
functie de relevanta lor
◼ Ex: Google, Bing (Microsoft), Ask.com, etc
Tipuri de site-uri Web

◼ pentru comerț electronic (Amazon, Dell);
◼ orientat pe servicii/dezvoltarea de relații (Accenture, British Gas);
◼ pentru crearea de branduri (Guinness);
◼ stiri
◼ ziare, televiziuni, radio (HuffingtonPost, CNN, Fox News, etc)
◼ informationale
◼ agentii guvernamentale, organizatii non-profit
◼ educationale
Mihaela Muntean
Tipuri de site-uri Web

◼ Web Portal
◼ ofera o varietate de servicii Internet: motor de cautare, e-mail,
mesagerie, chat rooms, pagini Web personale, harti, site de

stiri, etc
◼ Yahoo!, MSN, AltaVista, GO.com, iGoogle portal, etc
◼ portalul UE- http://europa.eu/
◼ Rețele sociale (Facebook)

Forum și site-uri de discuții
◼ Yahoo Groups (http://groups.yahoo.com)

◼ Google Groups(https://groups.google.com)
- unde oricine poate lansa propria comunitate de

discuții prin email, pentru orice domeniu.
Mihaela Muntean
Mihaela Muntean
Site-uri de partajare media
◼ Pinterest (www.pinterest.com) pt. partajare de fotografii, video grupate în jurul

unui topic (pinboard).
◼ Instagram (http://instagram.com) și Flickr(www.flickr.com) permit
comunităților de membri să încarce, partajeze, comenteze fotografiile lor;
◼ Youtube, Blip.tv (www.blip.tv) și Vimeo (www.vimeo.com) pt. conținut video
◼ slideshare (www.slideshare.com) - un site ce permite membrilor să încarce
prezentări PP, să partajeze aceste prezentări și să discute despre ele.
◼ etc
◼ Oportunități pentru marketing:
◼ Putem afla cum se modifică publicul ținta prin analiza popularității elementelor
de pe site-uri
◼ și prin citirea comentariilor se poate identifica ce place și ce nu place.
◼ distribuția rapidă a propriului conținut media.

Mihaela Muntean
Site-uri pentru recenzii și evaluare
◼ Permit utilizatorilor să facă recenzii și să evalueze companii,

produse, servicii, cărți, muzică, hoteluri, etc.
◼ site-uri pt. recenzii: Epinions.com (www.epinions.com) sau
Reviewcentre.com (www.reviewcentre.com)
◼ o componentă adăugată la site: Amazon (www.amazon .com).
◼ site-uri de evaluare pentru diferite domenii cum ar fi Trip
Advisor (www.tripadvisor.com) pentru călătorii sau
rateMyteachers (www.ratemyteachers.com) pentru evaluarea
profesorilor de către elevi/părinți.
◼ Oportunități pt. marketing:
◼ Publicitate
◼ Monitorizarea comentariilor și răspunsuri rapide la comentariile
negative (feedback, cercetare de piață pe gratis).
Rețele sociale
◼ Rețelele sociale nu sunt noi și nu au fost

inventate de Tom Anderson (Myspace), Mark
Zuckerberg (Facebook) sau Joseph Chen
(Renren).
◼ Rețelele sociale au existat de la începutul
existenței umane, constând din oameni conectați
prin relații, prietenii și interese.
Mihaela Muntean
Rețeaua socială Tara de origine Utilizatori Extinderea geografică
Facebook USA Tineri >13 ani Globală (cu limitări în
creat in 2004 si lansat in China, Iran,
2006 Pakistan, Bangladesh)
Renren China studenți China, Asia

echivalentul lui
Facebook în China
(unde Facebook este
interzis)
LinkedIn fondat în 2002 și lansat în Specialisti, business Europa, Asia,
2003 Construirea de brand Africa de Sud
In top 20 ca vizitare profesional
(Se setează un profil, te poți
afilia (Join) la grupuri, lansa
sondaje, căutare/postări de
joburi)
Badoo Europa Loc de întâlnire cu prietenii Europa
Fondator Andrey Andreev Popular în Italia,
Spania, Franța,
America Latină
Rețeaua socială Tara de origine Utilizatori Extinderea geografică
Tagged USA Tineri >13 ani America de Nord

Fondat în 2004
Google+ USA >18 ani Globală (cu unele excepții,

Vietnam, China)
GupShup India >13 ani India

Orkut-proprietar Google USA Studenți, elevi India și Brazilia
Fondator -Orkut
Büyükkökten, un angajat
Google.
Xing specialiști Germania, Austria și Elveția
VK/VKontakte Rusia Al treilea site vizitat în Belarus,

Lansat în 2006 Rusia, după Google și Yandex (cel
mai popular motor de căutare in
Rusia)
Top 15 Retele sociale [Noiembrie 2020]
http://www.ebizmba.com
Top 15 Retele sociale
[Noiembrie 2020]
Alte rețele sociale
◼ Xanga – o comunitate de ziare și reviste online, pt. partajarea
de cărți, recenzii muzicale;
◼ Famiva (achiziționat de eFamily.com, https://efamily.com/) –
rețea socială pentru familii și instrument pt. a construi arborele

familiei. Se poate trimite email la toți mb. arborelui
◼ Există și site-uri de nișa:
◼ NurseLinkUp [nurselinkup.com/ ] o rețea socială profesională
pentru asistente medicale,

◼ etc.
Mihaela Muntean
Principalele servicii Google

1998 -Larry Page, Sergey Brin
Denumire Descriere
serviciu
Blogger Serviciu de găzduire blog
Gmail Serviciu de postă electronică ce include motor de căutare rapid si
filtru performant antispam
Google Docs, Aplicatii colaborative de birou (word, excel, pp) – se pot crea
Slides, Sheets, etc documente in echipă si pot fi vizualizate si editate pe Internet
Google Groups Grupuri de discutii online
Google Image Căutare imagini după format, dimensiune, domeniu etc

search/Video search
Google Maps Hărti detaliate ale oraselor si străzilor.

Incepand cu 2005 au introdus si cartografierea din satelit a
Pămantului (Google Earth), a Lunii (Google Moon), a planetei
Marte (Google Mars) si a cerului (Google Sky)
denumire Descriere
serviciu
Google Web Căutare Web avansată: corector gramatical, traducere pagini Web, căutare
search de străzi/hărti, căutare informatii locale (companii, restaurante, localuri) cu
afisare interactivă pe hartă, calculator, dictionar, carte de telefoane,
informatii turistice (curse aeriene si informatii meteo), precum si căutare
de cărti
YouTube Portal pentru publicat si căutat filme si secvente video
Google Mobile Caută intr-un index de pagini Web create special pentru dispozitivele
mobile (PDA, SmartPhone, etc)
Etc.
Instrumente Google free
[https://www.thinkwithgoogle.com/]
Mihaela Muntean
Google Trends [https://trends.google.com/trends/explore]
Google Alert [www.google.com/alerts]-monitorizează Web-ul pentru conținutul
căutat. Alertele Google sunt actualizări primite prin e-mail cu privire la cele mai
relevante rezultate Google (web, ştiri, etc.), bazate pe interogări. Alte instrumente:
www.keotag.com, www.technorati.com, www.summize.com, etc.
Mihaela Muntean
Micro blogging
◼ este un serviciu Web ce permite transmiterea de mesaje scurte la alte

persoane abonate la acest serviciu.
◼ Postările sunt scurte (140-200 caractere) și pot fi scrise sau primite de o
varietate de echipamente, inclusiv telefoane mobile.
◼ Unele servicii microblogging permit și postări video sau audio.
◼ Exemple:
◼ Twitter (<140caractere, actualizări în timp real, o combinație de IM și
Blog)
◼ Twitter este potrivit pentru a promova continuu online, poate fi
folosit ca un canal de vânzări suplimentar
◼ Ex: Dell’s Twitter DellOutlet a realizat vânzări de 500000$ prin
oferte de discounturi la utilizatorii Twitter.
◼ Facebook și LinkedIn oferă funcționalitate de microblogging.
◼ Tumblr (proprietatea Yahoo! Inc-2007)

Blog-urile (weB LOG)
blog -web log [Jorn Barger ,1997]

◼ este un mediu de comunicare și de exprimare.
◼ oricine poate publica orice, utilizând instrumentele free de realizare a
blogurilor cum ar fi Blogger sau wordPres (www. wordpress. com),
Wix, etc.
◼ Tipuri de blog-uri:
◼ Personale
◼ Business blog /corporate blog – pentru promovare unui business
◼ Media Blog: vlog (continut video), photoblog (fotografii)
◼ Moblog – blog cu echipamente mobile (telefoane)

http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-bloguri/saptamana
Mihaela Muntean
Wikis
◼ Wiki vine de la cuvântul “rapid” din limba hawaitiană sau “what I know it”
◼ Sunt colecții online de pagini Web care pot fi create, editate, modificate, se
pot atașa comentarii - un mediu pentru colaborare (ex: Wikipedia
[www.wikipedia.org], enciclopedia online).
◼ La începutul anului 2014, Wikipedia avea in baza de date peste 4.426.000
de articole în engleză, cu peste 2.6 miliarde de cuvinte, de 60 de ori mai
multe cuvinte decât Enciclopedia Britannica [www.britannica.com].
◼ este creat și controlat de comunitate.
◼ utilizarea Wikis ca instrument de marketing este un fenomen nou, fiind un
puternic instrument de colaborare, o modalitate foarte bună de a încuraja
interacțiunea constructivă și colaborarea dintre oameni, din interiorul unei
organizații și persoanele din afara organizației (clienții).
◼ Wiki se poate utiliza pentru a îmbunătăți documentația de produs, pentru a
proiecta noi produse, etc.
Principii de proiectare a site-urilor
Web de prezentare
◼ Etape
◼ Stabilirea scopului site-ului
◼ Stabilirea cerinţelor
◼ Proiectarea site-lui
◼ Dezvoltarea site-lui
◼ Verificarea integritatii si corectitudinii codului-sursa
◼ Publicarea site-lui
◼ Promovarea
Scopul site-ului
◼ Identificarea publicului ţintă şi a tipologiei acestuia:
◼ Utilizatori novici si ocazionali
◼ Utilizatori frecvenţi si experţi
◼ Utilizatori internaţionali
◼ !!!!Un site Web bine proiectat ar trebui să fie capabil să
se acomodeze unei game largi de interese şi aptitudini

ale utilizatorilor.
◼ Stabilirea scopului şi a obiectivelor principale
◼ Stabilirea informaţiilor ce vor fi disponibile pe site
Stabilirea cerinţelor
◼ Platforma utilizata (sistemul de operare, serverul Web, clienţii
Web, SGBD-ul utilizat, etc.);
◼ Tehnologiile utilizate (HTML, JavaScript, PHP, ASP.NET,
FLASH, etc.)
◼ nivelul programării Web (pe server, la client sau o abordare
mixtă);
◼ cerinţele de securitate (ex: controlul accesului);
◼ designul general al site-ului;
◼ frecvenţa actualizării informaţiilor şi dinamica lor;
◼ audienţa şi specificul conţinutului.
Proiectarea site-lui
◼ Organizarea informatiilor:
◼ Divizarea informaţiilor in unitati logice
◼ Stabilirea unei ierarhii a informatiilor în funcţie de importanţă şi de
generalitate:
◼ Pagina de start (home page)
◼ Indexul (sumarul) site-ului
◼ Scop, tipul conţinutului, modalităţi de parcurgere
◼ Paginile subiectelor principale
◼ Subiecte de interes ale site-ului
◼ Paginile subsidiare
◼ Trebuie să contină legături de revenire la pagina de start
◼ Utilizarea acestei ierarhii pentru a crea relaţii între unităţile logice
◼ Analiza rezultatului din punct de vedere estetic şi funcţional.

◼ Navigarea prin site
◼ Un sistem bun de navigare facilitează orientarea prin site
◼ Asigurarea accesibilităţii informaţiilor

◼ end user versus administrator
◼ Marimea / culoarea butoanelor, textului şi legăturilor

◼ Designul conţinutului de tip text :
◼ Utilizarea majusculelor, dimensiunea textului, tipul font-ului, gruparea si
aranjamentul, spatierea, alinierea, utilizarea titlurilor/subtitlurilor, titlul

paginii
◼ Localizarea pe pagină a link-urilor
◼ trebuie să fie similare în întreg site-ul
◼ Culorile link-urilor nevizitate trebuie să fie mai strălucitoare decât
a celor deja vizitate, însă trebuie să constituie variante de
luminozitate ale aceleiaşi culori.
◼ Asigurarea simplităţii şi consistenţei
Dezvoltarea site-ului
◼ Separarea datelor (conţinutul) de prezentarea lor finală
(forma)
◼ Probleme:
◼ Modificarea frecventă a conţinutului
◼ Schimbarea periodică a interfeţei (atragerea
vizitatorilor)
◼ Păstrarea integrităţii legăturilor şi oferirea facilităţilor
de navigare
Factorii care determina ca vizitatorul
sa revina (in ordinea importantei):
◼ Usurinta navigarii
◼ Viteza incarcarii
◼ Periodicitatea actualizarii
◼ Calitatea continutului
◼ Calitatea organizarii site-ului
◼ Grafica paginii de start
◼ Aspectul artistic general
◼ Existenta animatiei
Greseli frecvente :
◼ Text greu de urmarit
◼ Prea multa animaţie
◼ Utilizarea elementului <marquee>
◼ Fundaluri stridente
◼ Pagină conţine o mulţime de combinaţii nepotrivite de culori
◼ Nu se ţine cont de “contrastul de luminozitate”: textul trebuie să aibă
o culoare luminoasă, iar fundalul una închisă, sau invers.
Greseli frecvente
◼ Combinaţii corecte de culori text/fundal: Negru/galben;
Verde/alb; Roşu/alb; Albastru/alb; Alb/albastru; Negru/alb;
Galben/negru; Alb/roşu; Alb/verde; Alb/negru; Roşu/negru;
Verde/roşu.
◼ link-uri învechite
◼ Trebuie verificată permanent valabilitatea legăturilor indicate în
pagină
◼ Pagină în construcţie
◼ Un site nu trebuie publicat decât după ce este finalizat.
◼ Lipsa adresei E-mail
Greseli frecvente
◼ Titlul paginii (primele 66 caractere) este preluat de motorul de
căutare pentru a-l afişa în lista de rezultate ale unei interogări.
◼ Titlul este preluat şi în lista de adrese favorite de către utilizatorii interesaţi
◼ E bine să înceapă cu numele companiei /proprietarului, urmat de o foarte
scurtă descriere
◼ Nu trebuie să înceapă cu "The" or "Welcome to", pentru că va fi inserat în
listele alfabetice la litera T sau W.
◼ Pentru paginile secundare, la titlul iniţial trebuiesc adăugate câteva cuvinte
care să descrie pagina curentă – inserate cât mai la începutul titlului, pentru
ca diferenţierea să se facă rapid.
Verificarea integritatii si a
corectitudinii codului-sursa
◼ verificarea integritatii legăturilor
◼ verificarea corectitudinii codului-sursă.
◼ evitarea oricăror extensii particulare şi a formatelor grafice
proprietare (de exemplu, BMP).

◼ modul de scriere a numelor de fişiere (SO Windows/Unix)
Publicarea site-lui
◼ Publicarea pe un server dedicate:
◼ presupune transferul tuturor fişierelor care compun site-ul pe calc. pe
care rulează serverul Web.

◼ Apelarea la un furnizor de găzduire Web. În acest caz, site-ul va fi localizat
la distanţă, pe un calc. pus la dispoziţie de gazda site-ului Web
(gazduire/hosting).
◼ Gazduirea Web inseamna de fapt o chirie a unui spatiu pe un server,
spatiu in care vor fi stocate toate fisierele care compun site-ul.

◼ In funcţie de buget şi de cerinţele site-ului, putem recurge la un furnizor
local sau unul internaţional.

◼ Trebuie să avem în vedere, printre altele, sistemul de plată, suportul
tehnic şi lăţimea de bandă oferită.

◼ Deseori, rolul de furnizor de servicii de găzduire Web este asumat chiar
de furnizorul de servicii Internet.

Concluzie
◼ Pentru a avea un site avem nevoie de :
◼ Nume de domeniu
◼ www.numefirma.ro sau .com, .net, .info, .eu, etc.

◼ Domeniile (.ro) se inregistreaza pe viata si se platesc o
singura data, la inceput, in timp ce domeniile (.com, .eu,
.net, etc) se inregistreaza pe o perioada determinata si se
plateste anual reinnoirea lor.
◼ Gazduire Web/server Web dedicat
◼ Site-ul propriu-zis
HTML (Hypertext markup language)

◼ un limbaj de formatare a paginilor Web- bazat pe etichete (tag) :
◼ structura unei pagini, pozitionarea imaginilor
◼ formatarea textului
◼ liste ordonate/neordonate
◼ tabele
◼ hyperlinkuri catre alte pagini, documente, fisiere multimedia, etc
◼ formulare :
◼ butoane submit si reset ce permit trimiterea datelor sau anularea lor,
etc.
◼ Notepad, FrontPage, DreamWeaver, Office 2007/Web Publisher, etc
HTML
<HTML> tag-ul de inceput
<!—sectiunea de header a paginii Web--> comentariu
<HEAD> se introduc informatii despre pagina Web
<TITLE>Titlu</TITLE> titlul incepe cu un tag si se termina cu un tag. Apare in
bara de titlul
</HEAD>
<!—sectiunea de body a paginii Web, contine text, imagini, link-uri, formulare, etc-->
<BODY>
<!—un paragraph->
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML> tag-ul de sfarsit
HTML
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML>
HTML
<HTML>
<HEAD><TITLE>Hyperlinkuri</TITLE></HEAD>
<BODY>
<CENTER>
<H1>Internet Service</H1>
<H3>Click pe adresa Internet Service </H3>
<P> Motor de cautare: <A
HREF="http://www.yahoo.com">Yahoo!</A></P>
<P> Motor de cautare: <A
HREF="http://www.google.com">Google</A> </P>
<P> Site Elearning: <A
HREF="http://www.elearningit.ase.ro"> elearningit
</A></P>
</CENTER>
</BODY>
</HTML>
<HTML><head><TITLE>tabele</TITLE></head>
<body>
<table border=1>
<tr><th>nume
<th>prenume
<th>grupa
<tr><td>Muntean
<td>Mihaela
<td>1701
<tr><td>Ionescu
<td>Radu
<td>1701
<caption> Tabel cu studenti</caption>
</table>
</body></html>
Pagini Web dinamice
◼ conţinutul lor este creat dinamic şi poate diferi la
accesări diferite;
◼ de exemplu, la acelaşi URL conţinutul paginii poate
varia în funcţie de anumiţi parametri cum ar fi locaţia
geografică a utilizatorului, ora, paginile vizitate
anterior, profilul utilizatorului;
◼ oferă interactivitate;
◼ posibilităţi de interacţiune.
◼ in funcţie de locul în care este evidenţiat caracterul
dinamic al paginilor există pagini dinamice pe parte
de client şi pagini dinamice pe partea de server.
Pagini Web dinamice
◼ Tehnologii care permit realizarea de pagini dinamice :
◼ Scripturi pe partea de client (JavaScript /lb de script OO;
tehnologia Flash- Macromedia Flash MX- elemente
multimedia, filme; VBScript/Microsoft; Dart/Google, etc).
◼ Scripturi pe server (PHP/Hypertext preprocessor, Perl, Python
+MySQL), ASP.NET (site-uri dinamice Web, pt aplicatii
Web, servicii Web), etc.
◼ Instrumente free: Wix.com, Google Web Designer, Webflow,
PageBreeze, etc.
Intrebari
◼ Identificati principalele (minim 10) servicii Google si descrieti-le pe scurt .
◼ Precizati 3 domenii generice si semnificatia lor.
◼ Identificarea unui calculator conectat la Internet se face prin ……….
◼ HTML este utilizat pentru: ………………………………………….
◼ Internetul utilizeaza protocolul:……………………………………..
◼ Google Chrome este: ………………………………………………..
◼ Dati 3 exemple de IM software (altele decat cele prezentate la curs).

◼ Precizati care este URL pt suportul de curs.
◼ Precizati pasii parcursi pentru a configura Microsoft Outlook.
◼ Ce este un browser Web?
Bazele informaticii economice / Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, etc - București : Editura ASE, 2018
7
Business Intelligence
7.1 Conceptul de Business Intelligence

Termenul de Business Intelligence a fost utilizat, în 1989, de Howard
Dresner, de la Gartner Group, ca un termen umbrelă pentru a descrie un set de
concepte şi metode care pot îmbunătăţi procesul decizional, prin extragerea şi
analiza datelor din baze de date (Power, 2002) (Muntean, și alții, 2015). Acest
concept a evoluat mult în ultimii 27 de ani, existând de asemenea, multe definiții
ale acestui concept. De exemplu, în (Negash, et al., 2003) sistemele BI „combină
colectarea datelor, stocarea datelor și managementul cunoștințelor cu
instrumentele analitice cu scopul de a oferi informații complexe decidenților”. În
(Turban, 2006) „BI implică achiziţionarea de date şi informaţii dintr-o varietate de
surse, organizarea lor într-un depozit de date şi utilizarea lor pentru procesul
decizional”.
Obiectivul principal al unui sistem BI este de a oferi suport decidenţilor în
procesul decizional, cu scopul de a lua decizii cât mai bune, bazate pe informaţii.
„Un sistem BI trebuie:
 să permită acces rapid şi uşor la informaţiile firmei, indiferent de tipul sursei,
pentru un număr mare şi variat de utilizatori, atât specialişti, cât şi utilizatori
finali. Una dintre marile provocări ale sistemelor BI este de a permite oricărui
factor decizional, din cadrul unei firme, să-şi realizeze singur analizele, nefiind
necesară intervenţia unui specialist IT;
• să îmbunătăţească calitatea informaţiilor şi să reducă timpul necesar pentru a
obţine aceste informaţii;
• să includă în arhitectura sa cele mai avansate tehnologii informatice.
Se pot dezvolta soluţii BI în toate domeniile de activitate. De exemplu:
• soluţii BI pentru analiza vânzărilor;
• soluţii BI pentru marketing (analiza profilului clienţilor, analiza gradului de
satisfacţie a clienţilor, analiza gradului de loialitate a clienţilor, segmentarea
pieţei etc.);
• soluţii BI în domeniul financiar (planificare şi previziuni, analiza profitabilităţii
etc.);
• soluţii BI în domeniul distribuţiei (analiza distribuţiei, managementul
furnizorilor, controlul stocurilor etc.);
• soluţii BI pentru analiza comportamentală (activitatea pe Web, detectarea
fraudelor şi abuzurilor, analiza reţelelor sociale etc.);
• etc.
În ultimii ani s-a remarcat o transformare accelerată a soluţiilor BI şi a

facilităţilor oferite şi anume: de la soluţii BI utilizate în principal pentru raportare şi
interogare ad-hoc la soluţii BI dedicate analizei, predicţiei şi optimizărilor; de la BI
integrat în aplicațiile operaționale la BI integrat în instrumente de
colaborare/software pentru rețele sociale; de la soluții BI mobile la soluții BI livrate
ca servicii.
7.2 Componentele de bază ale unui sistem BI

„Componentele de bază ale unui sistem BI tradiţional sunt (figura 7.1):
 instrumentele pentru extragere, transformare şi încărcare (extraction,
transforming and loading /ETL);
 depozitul de date (data warehouse/DW). Datele sunt încărcate într-un depozit de
date sau centru de date (data mart) prin utilizarea instrumentelor ETL. Un
sistem BI la nivel organizaţional include un depozit de date;
 aplicaţiile şi instrumentele pentru analiza businessului/instrumente BI (business
analytics/BA);
 aplicaţiile şi instrumentele pentru managementul performanţelor la nivel de
business (business performance management/BPM)” (Muntean, și alții, 2015).
POS
Aplicaţii şi instrumente
pentru analiza
ETL businessului
Sisteme
ERP
Fișiere (excel,
csv, pdf, Web
etc) Depozitul
de date
Aplicaţii şi instrumente
pentru managementul
Alte sisteme performanţelor la nivel
operaţionale de business
Figura 7.1 Componentele de bază ale unui sistem BI tradiţional

„Instrumentele ETL sunt utilizate pentru:

• a extrage datele din sistemele sursă şi a le copia într-o zonă de stocare
temporară pentru transformări/prelucrări ulterioare. Zona de stocare temporară
nu e disponibilă utilizatorilor;
• a transforma datele într-un format consistent prin: rezolvarea conflictelor de
domenii, tratarea elementelor lipsă, stabilirea formatelor de date standard,
stabilirea cheilor primare etc.;
• a „curăţa” datele (un proces prin care se verifică calitatea datelor ce vor fi
încărcate în depozitul de date). Datele trebuie să fie corecte, cu grad de
ambiguitate minim, consistente și complete;
• a încărca datele în depozitul de date, ultima fază a procesului ETL.
O reprezentare schematică a procesului ETL este prezentată în figura 7.2”
(Muntean, și alții, 2015)
Figura 7.2 Procesul ETL
Depozitul de date (data warehouse/DW) este:

• „o copie a datelor tranzacţionale structurată pentru interogare şi analiză”
(Kimball, și alții, 2002), (Power, 2002);
• format din mai multe colecţii de date (Inmon, 1992):
o orientate pe subiecte. Fiecare firmă are propriul set de subiecte. De
exemplu, subiectele importante din departamentul de vânzări, ar putea fi
clienţii, produsele, magazinele de desfacere etc.;
o integrate. Un depozit de date integrează surse de date multiple. Datele
sunt colectate dintr-o varietate de surse (cu SGBD-uri diferite, cu sisteme
de operare diferite, hardware diferit, protocoale de comunicații diferite
etc.), sunt corectate de erori și li se asigură calitatea necesară pentru a fi

utilizate;
o variabile în timp. Timpul este o dimensiune importantă a depozitului de
date. Într-un depozit de date se păstrează date istorice, fiind utilizate
pentru previziuni şi raportare;
o nevolatile. Datele încărcate în depozit nu sunt şterse (decât dacă sunt prea
vechi pentru procesul decizional). Încărcarea datelor se face la anumite
intervale de timp;
o care oferă suport procesului decizional;
• utilizează modelul relaţional (schema stea/fulg de zăpadă/constelație etc.);
• are o arhitectură client/server;
• conţine metadate (Considerations regarding business intelligence in cloud
context, 2015).
Un depozit de date se utilizează pentru a îmbunătăţi calitatea informaţiilor
din organizaţie şi pentru a integra surse de date eterogene. Principalele domenii
care au dezvoltat aplicații cu depozite de date sunt: telecomunicaţiile, comerţul cu
amănuntul, industria farmaceutică, sistemul sanitar, asigurări, transporturi şi
sistemul bancar.
„Într-un depozit de date, informaţiile pot fi clasificate în fapte (elementele
de date ce sunt analizate) şi dimensiuni. Un fapt poate fi un indicator/măsură prin
care se poate analiza performanţa activităţii modelate (este un atribut numeric al
tabelei de fapte). Valorile unui indicator se modifică continuu. Pentru fiecare
combinaţie posibilă între dimensiuni, există sau nu o valoare corespunzătoare a
indicatorilor. Nu orice atribut numeric este un indicator. De exemplu, număr de
motoare este un atribut numeric şi totuşi nu este un indicator, ci un atribut
dimensional al dimensiunii Avion. Dacă valoarea atributului numeric variază
continuu (de exemplu, număr de pasageri, număr de locuri, cantitatea vândută,
valoarea vânzărilor) atunci este un indicator/fapt, iar dacă atributul este perceput
mai mult ca o constantă (de exemplu, număr de motoare) atunci este un atribut
dimensional” (Muntean, și alții, 2015).
„Granulaţia unui fapt poate fi definită ca nivelul de detaliu la care sunt
stocate datele, în depozitul de date. De exemplu, cantitatea vândută poate fi stocată
în depozitul de date la nivel de zi, produs și magazin de desfacere. Granulaţia unui
fapt este determinată de combinaţia granulaţiilor tuturor dimensiunilor asociate.
Faptele cu granulaţii identice fac parte din aceeaşi colecţie de fapte. De exemplu,
cantitatea vândută şi valoarea vânzărilor au aceeaşi granulaţie. Stabilirea corectă a
granulaţiei este extrem de importantă şi depinde de cerinţele analitice de business.
De asemenea, determină nivelul de detaliu la care utilizatorii finali vor realiza
analize “ (Modelarea multidimensională, 2001) (Muntean, și alții, 2015).
„Dimensiunile au următoarele caracteristici:
• furnizează informaţii descriptive despre fiecare fapt/indicator/măsură. De
exemplu, caracteristicile indicatorului cantitatea vândută pot fi: magazinul de
desfacere (unde?), timpul (când?), produsul vândut (ce?);
• conţin în general date statice. Dimensiunile nu se modifică la fel de des ca

faptele. De exemplu, clienţii îşi schimbă numele, se căsătoresc şi divorţează, au
mai mulţi copii, îşi modifică adresele, etc. Depozitul de date trebuie să permită
înregistrarea acestor modificări, fără să crească prea mult redundanţa datelor;
• sunt esenţiale pentru analiză. Un număr mare de atribute dimensionale permite
analize cât mai complexe şi mai variate;
• într-o schemă stea, sunt tabelele care se dispun radial în jurul tabelei de fapte şi
se mai numesc tabele dimensionale. Aceste tabele nu sunt normalizate, iar cheia
lor primară este o cheie simplă” (Muntean, 2004) (Muntean, și alții, 2015).
„O dimensiune conţine mai mulţi membri. De exemplu, toate lunile,
trimestrele şi anii formează dimensiunea Timp. Un membru poate aparţine la una
sau mai multe ierarhii, sau poate să nu fie inclus într-o ierarhie (membru
independent). De exemplu, în dimensiunea Produs, membru culoare nu este inclus
în nici o ierarhie, Dimensiunile au de regulă o structură ierarhică. De exemplu,
dimensiunea Timp poate avea două ierarhii: ierarhia calendaristică şi ierarhia
fiscală.” (Muntean, 2004) (Muntean, și alții, 2015). Cele mai utilizate dimensiuni
sunt: Locaţia, Produsul, Clientul şi Timpul. În figura 7.3 este prezentată structura
dimensiunii Timp. Cheia primară se poate obţine prin stabilirea unei date fixe, de
referinţă, ca punct de pornire pentru numărarea tuturor celorlalte elemente de timp.
De exemplu, în figura 7.3, s-a ales ca dată de referință: 01-01-2009.
Figura 7.3 Dimensiunea Timp (structura și instanțe)
Figura 7.4 prezintă structura dimensiunilor Timp și Client, precum și o

analiză sub forma unei tabele pivot (se afișează volumul vânzărilor la nivel de
regiune și an, volumul vânzărilor la nivel de district și an, volumul vânzărilor la
nivel de agent și an, volumul vânzărilor la nivel de client și an, doar pentru anii
2008, 2009, total vânzări pentru 2008, total vânzări pentru 2009, total vânzări pe
regiuni, total vânzări pe districte etc.). Dimensiunea Client are două ierarhii:
Client-Regiune (Total>Regiune>District>Agent>Client) și Client-Agent vânzări
(Total>Agent>Client). Membru Client aparține la două ierarhii.
„Colecţiile de fapte şi dimensiunile pot fi reprezentate într-o bază de date

relaţională sub formă de tabele, iar modelul dimensional (utilizat pentru modelarea
depozitului de date) sub formă de schemă stea, fulg de zăpadă, constelaţie sau alte
combinaţii. În schema stea, fiecare dimensiune este descrisă prin propria tabelă şi
colecţia de fapte este stocată într-o singură tabelă numită tabelă de fapte, aflată în
centrul schemei, singura tabelă cu multiple joncţiuni. Celelalte tabele (tabele
dimensionale) au o singură joncţiune la tabela de fapte.” (Muntean, 2004)
Figura 7.4 Dimensiunea Timp și dimensiunea Client în Oracle BI (OBIEE)

Figura 7.5 Exemplu de tabela de fapte în OBIEE
„Tabela de fapte conţine un număr foarte mare de tupluri (posibil

milioane). Numărul de tupluri din tabelă reprezintă produsul cartezian al
dimensiunilor. Cheia primară a tabelei este o cheie compusă, formată din cheile
primare ale tabelelor dimensionale, este normalizată şi realizează de fapt o legătură
indirectă între tabelele dimensionale și poate conţine şi date agregate” (Muntean, și
alții, 2015). Figura 7.5 prezintă o tabelă de fapte cu următoarele fapte/indicatori:
volumul vânzărilor (dollars), cantitatea comandată (units ordered), cantitatea
livrată (units shipped), vânzările din luna precendentă (month ago dollars) etc.
Figura 7.6 prezintă o schemă stea formată din trei tabele dimensionale:
Timp, Produs şi Locaţie şi o tabelă de fapte Vânzări. Indicatorii analizaţi sunt:
cantitatea facturată, preț mediu şi valoarea facturată. „Cheia tabelei de fapte este
o cheie compusă formată din atributele prodid, locatieid şi timpid. Atributul timpid
este şi cheie externă şi asigură legătura cu tabela dimensională Timp, atributul
prodid este cheie externă şi asigură legătura cu tabela Produs şi atributul locatieid
este cheie externă şi asigură asocierea cu tabela Locaţie.” (Muntean, și alții, 2015)
Tabela Tabela
dimensională Tabela de fapte dimensională
Timp Vânzări Produs
timpid prodid prodid
ziua locatieid denumire
ziua_din_săpt timpid marca
luna cantitate facturată distribuitor
trimestru valoare facturată etc
an preț mediu
etc.
Tabela
dimensională
Locație
locatieid
nume magazin
oraş
judeţ
ţară
Figura 7.6 Exemplu de schemă stea
În următoarele paragrafe vom prezenta pe scurt doar instrumentele pentru

analiza businessului. Din această categorie fac parte: instrumentele pentru
interogare ad-hoc, instrumentele pentru raportare, instrumentele OLAP și
instrumentele pentru realizarea tablourilor de bord.
7.2.1 Instrumente pentru interogare ad-hoc

„Aceste instrumente au următoarele caracteristici:
• folosesc ca surse de date, depozite de date/baze de date operaţionale, de regulă
baze de date relaţionale şi limbajul SQL;
 permit accesul la multiple surse de date, fără a scrie cod SQL;
 utilizează schema stea /fulg de zăpadă;
• oferă facilităţi analitice simple;
• utilizează metadate care ascund complexitatea structurii bazei de date;
 permit un nivel ridicat de interacţiune cu utilizatorul (tehnici de navigare şi
selecţie a datelor);
 se pot calcula indicatori derivaţi, se pot realiza agregări, permit formatare
condiţională şi diferite tipuri de grafice.
Cele mai cunoscute instrumente pentru interogare ad-hoc sunt: Power Play-
Cognos, Business Objects Web Intelligence-Business Objects, Oracle Discoverer,
Cognos Query Studio, SAS Web Report Studio etc. Figura 7.7 prezintă interfaţa
instrumentului Oracle Discoverer” (Muntean, și alții, 2015). Se afișează valoarea
vânzărilor pe trimestre, pentru diferite orașe.
Figura 7.7 Oracle Discoverer [sursa:www.rittmanmead.com]
7.2.2 Instrumente pentru raportare (Enterprise reporting)

„Instrumentele pentru raportare au următoarele caracteristici:
 furnizează rapoarte statice sau parametrizate destinate unui număr mare de
utilizatori, pentru uz intern/extern, prezentate într-o varietate de formate (PDF,
HTML, text etc.) şi executate la anumite intervale de timp;
 oferă puţine facilităţi analitice;
 sunt dezvoltate de specialişti IT;
 sursa de date este de regulă o bază de date relaţională operaţională complexă;
 oferă o interactivitate limitată cu utilizatorii (de exemplu, drill-down pentru a
afişa informaţii detaliate);
• rapoartele sunt adesea incluse în aplicaţia operaţională şi utilizatorii nu au acces
la codul sursă.
Cele mai cunoscute instrumente pentru raportare sunt: BusinessObjects
Crystal Reports, Microsoft Reporting Services, Oracle Publisher (Oracle
Reports/Reports Builder) etc. Figura 7.8 prezintă interfaţa instrumentului Oracle
Reports Builder. Se pot crea diferite tipuri de rapoarte (tabular, de tip formular
etc.), utilizând ca surse de date, baze de date relaţionale/multidimensionale.”
Figura 7.8 Oracle Reports Builder
7.2.3 Instrumente OLAP (Online Analytical Processing)

„Instrumentele OLAP au următoarele caracteristici :
• vizualizează datele sub formă de cuburi n-dimensionale/hypercub-uri;
• oferă interactivitate;
• operaţiile de bază sunt drill-down, roll-up, pivot, slice şi dice;
• permit agregarea rapidă a datelor;
 permit calcule complexe.” (Muntean, și alții, 2015)
Figura 7.9 prezintă un cub n-dimensional utilizat în analiza vânzărilor.
Acest cub are trei dimensiuni: Magazin, Produs şi Timp. În celulele cubului sunt
stocate valorile măsurii analizate şi anume cantitatea vândută. Valoarea acestui
indicator variază în funcţie de produsul vândut, de magazinul care vinde acest
produs şi de perioada de timp. De exemplu, valoarea 58 reprezintă cantitatea
vândută în luna Martie, din produsul Coca-Cola, în magazinul St3. All şi Coca-
cola sunt membri ai dimensiunii Produs, martie este un membru al dimensiunii
Timp și St3 este un membru al dimensiunii Magazin. Dimensiunea Produs este
ierarhică: All>categorie produse>produse.
Dimensiuni
Indicatori
Produs
Magazin
Ierarhie Timp
Membri
i
Figura 7.9 Exemplu de cub n-dimensional (Muntean, și alții, 2015)
Granulaţia cubului n-dimensional este dată de granulaţia dimensiunilor.

De exemplu, dimensiunea Timp are granulaţia la nivel de lună, dimensiunea
Produs are granulaţia la nivel de produs, iar dimensiunea Magazin are granulația la
nivel de magazin.
„O celulă într-un cub n-dimensional poate conţine indicatori de bază, dar şi
indicatori derivaţi. De exemplu, celulele cubului n-dimensional pentru analiza
vânzărilor pot stoca valorile următorilor indicatori: cantitatea vândută, valoarea
vânzărilor, numărul de clienţi, dar şi profitul (ca indicator derivat)” (Muntean, și
alții, 2015).
Se pot executa următoarele operaţii de bază pe datele stocate în cubul n-
dimensional:
• Slice şi dice sau selecţii în cub. Slice presupune selecţia unui singur membru al
unei dimensiuni. De exemplu, „Care sunt vânzările de Coca-cola?” este o
operaţie slice. Dice presupune selecţia mai multor membri, din mai multe
dimensiuni. De exemplu, „Care sunt vânzările de lactate în luna februarie?”
este o operaţie dice.
• Drill-down / roll-up utilizează ierarhiile din dimensiuni şi măsurile pentru
agregări sau de-agregări. De exemplu, pentru a afla valoarea vânzărilor în luna
Ianuarie, în magazinul St3, se va utiliza pentru agregarea datelor ierarhia din
dimensiunea Produse.
• Drill across combină mai multe cuburi cu una sau mai multe dimensiuni
comune (joncţiunea de cuburi). De exemplu, se poate combina cubul Vânzări și
cubul Costuri, cele două cuburi au două dimensiuni comune: Timp și Produs;
• Pivot sau rotirea unui cub pentru a pune în evidenţă alte aspecte analitice (figura
7.10).
a) pivotare b) slice și dice c) drill across
Figura 7.10 Operații pe cubul n-dimensional

[sursa:http://searchdatamanagement.techtarget.com/feature/Best-practices-for-
data-warehouse-access-and-reports]
Figura 7.11 Pivotarea datelor în Excel
Majoritatea instrumentelor OLAP permit stocarea datelor atât în baze de

date relaţionale, cât şi multidimensionale. Cele mai cunoscute soluții OLAP sunt:
Essbase-Oracle, Oracle OLAP, Microsoft SQL Server Analysis Services 2012,
Mondrian (soluție OLAP open-source), SAS OLAP versiunea 9.4, Cognos TM1-
IBM etc. Microsoft Excel este cea mai populară interfaţă la datele OLAP. Mulţi
furnizori de BI au integrat instrumentul Excel (nu numai un export în Excel) cu

mediul BI.
Figura 7.11 prezintă facilitatea pivot oferită de Excel. Figura 7.12 prezintă
modul de afișare a cubului OLAP în SAS OLAP Cube Studio (se observă și
comanda SELECT generată automat), iar figura 7.13 prezintă modul cum se
exportă în Excel o analiză realizată în OBIEE.
Figura 7.12 Vizualizarea unui cub în SAS OLAP Cube Studio

[sursa:www.sas.com]
Figura 7.13 Exportul unei analize în Excel
7.2.4 Instrumente pentru realizarea tablourilor de bord

„Un tablou de bord are următoarele caracteristici:
 utilizează componente vizuale (grafice, bare de performanţă, semafoare, alerte

etc.) pentru a vizualiza tendinţe, predicţii, comparaţii, excepţii;
 este uşor de utilizat de către manageri, oferindu-le viziuni diferite asupra
datelor;
 combină date dintr-o varietate de surse, într-o singură viziune unificată a
businessului;
 este flexibil, poate fi realizat/modificat de către utilizatori;
 poate conţine atât date agregate, cât şi de detaliu. Poate include şi mesaje de
mail, ştiri etc.;
 este o componentă de bază în aplicaţiile pentru monitorizarea şi analiza
performanţelor (BPM)” (Muntean, și alții, 2015).
Sunt foarte multe instrumente pentru realizarea tablourilor de bord, de
exemplu: Tableau Software, Qlikview, Oracle BI (OBIEE) etc. Figura 14 prezintă
un tablou de bord realizat cu instrumentul Qlikview, iar figura 15, un tablou de
bord realizat cu Oracle BI (OBIEE).
Figura 7.14 Realizarea unui tablou de bord cu Qlikview [sursa:www.qlik.com]

Figura 7.15 Realizarea unui tablou de bord cu OBIEE
7.3 Cloud computing și BI

Cloud BI este un concept nou care se referă atât la componentele de bază
ale unui sistem BI livrate ca „servicii”, cât și la datele utilizate de sistemul BI care
pot fi stocate în cloud (figura 7.16) (Considerations regarding business intelligence
in cloud context, 2015).
Aplicații și ETL on-

instrumente pentru analiza premise
business-ului/ pentru
managementul DW pe serverele
performanțelor la nivel de clienților
business on-premise
(instalate pe serverele
clientului, gestionate și
customizate de clienți)
Se stabilește
unde sunt
stocate datele și ETL în
componentele cloud
sistemului BI
Aplicații și
instrumente pentru analiza
business-ului/ pentru DW în
managementul performanțelor Orice combinație este posibilă în
cloud
la nivel de business în cloud funcție de cerințele și obiectivele
organizației
Figura 7.16. Cloud BI
Cloud BI include următoarele modele de livrare a serviciilor în cloud

(Considerations regarding business intelligence in cloud context, 2015):
 BI pentru PaaS (platform as a service) - un set de servicii analitice /servicii
pentru livrarea informațiilor integrat într-o platformă PaaS și gestionat de PaaS.
De exemplu, Oracle BI Cloud Service este inclus în Oracle Cloud PaaS;
 BA PaaS (business analytic platform as a service) - reprezintă o platformă
analitică în cloud, integrată și partajabilă, ce include următoarele servicii:
servicii BI, servicii DW, servicii pentru integrare, servicii de infrastructură. BA
PaaS este destinată dezvoltatorilor de soluții BI. De exemplu, Microstrategy
Cloud Platform este o platformă analitică în cloud public;
 BI pentru SaaS presupune includerea unei funcționalități BI într-o aplicație
SaaS (de exemplu, Microsoft Dynamics CRM online permite construirea
tablourilor de bord);
 BI SaaS (BI software as a service) include: instrumente BI SaaS utilizate pentru
a dezvolta aplicații BI în cloud, aplicații BI SaaS care pot fi implementate în
cloud, servicii pentru integrarea datelor pentru BI, servicii de dezvoltare/testare
pentru BI. Din această categorie fac parte: Birst public cloud BI, Oracle BI
cloud service, SAS Cloud Analytics, BIME Analytics, IBM Watson Analytics
in cloud, Tableau public, Qlik sense cloud, Spotfire Cloud workgroup,
Microsoft Power BI cloud etc (Gendron, 2014).
Conform evaluării realizate de (Howson, și alții, 2016), cei cinci lideri pe
piaţa soluțiilor cloud BI sunt: Birst, GoodData, Adaptive Insights, Information
Builders și Microstrategy. Accesul la aceste soluții se face pe bază de abonament,
de exemplu: Oracle BI cloud service (250$/lună/utilizator), GoodData Open
Analytics Platform (2500$/proiect, în funcție de volumul de date) etc.
Qlik Sense Cloud [https://qlikcloud.com] este un instrument BI SaaS, de
tip self-service ce permite analiștilor și decidenților (QlikTech International AB,
2016):
 să încarce în cloud diferite surse de date (de exemplu, Excel, CSV etc.). Pe baza
acestor surse de date se va crea modelul de date asociativ (figura 7.17- My
personal data files);
 să realizeze aplicaţii încărcate în cloud (etapa de vizualizare și explorare a
datelor) (figura 7.17- My personal cloud);
 să partajeze aceste aplicaţii cu ceilalți analiști/decidenți (figura 7.17- My shared
cloud).
Figura 7.17 Qlik Sense Cloud
Figura 7.18 Sursele de date încărcate în cloud
Figura 7.18 prezintă sursele de date încărcate în cloud, iar figura 7.19
modelul de date asociativ creat. Qliksense identifică automat asocierile dintre
sursele de date şi creează un model de date asociativ cu următoarele caracteristici:
• este un model de date persistent şi foarte flexibil. Orice selecţie făcută în
aplicaţia creată cu Qliksense este automat aplicată pe întregul model de
date (căutare „asociativă”), se vor afişa toate datele corelate cu acea

selecţie;
• utilizează tehnologia AQL (associative query logic) pentru a deduce
asocierile dintre seturile de date;
• utilizează tehnologia “in-memory”, adică stochează toate datele în RAM,
deci timp de răspuns mai mici;
• datele sunt stocate în RAM la nivel de detaliu (Muntean, și alții, 2015);
Figura 7.19 Modelul de date asociativ
Figura 7.20 Crearea unui tablou de bord

Figura 7.20 prezintă modul cum se creează un tablou de bord. Primele

elemente create sunt listele (filter pane) utilizate pentru selecţia datelor (de
exemplu, listele Regiune, An, Trimestru, Luna, Săptămâna). De asemenea, se pot
crea grafice, tabele pivot, hărţi etc.
Figura 7.21 Utilizarea tabloului de bord
Figura 7.21 prezintă modul cum se utilizează tabloul de bord în etapa de

vizualizare şi analiză a datelor. De exemplu, se selectează anul 2012 şi regiunile
Germania şi Japonia. Se vor afişa vânzările pentru cele două regiuni şi cota lor de
piaţă (Sales per Region), top 5 clienţi în funcţie de vânzări (Top 5 customers),
evoluţia vânzărilor pe luni (pentru anul 2012) (Sales Trend), marja profitului
(Profit Margin), evoluţia vânzărilor pe cele 4 trimestre ale anului 2012 (Quarterly
Trend) etc (QlikTech International AB, 2016). De asemenea, se pot crea
instantanee (snapshot) ale analizelor realizate care apoi, pot fi grupate într-o
prezentare (story) (figura 7.22). Această prezentare poate fi exportată în format
PP/PDF sau vizualizată online (opţiunea Play the story).
Figura 7.22 Realizarea unui “story”
Aplicaţiile realizate pot fi partajate cu alți utilizatori (figura 7.23).
Figura 7.23 Opțiunea Share
Cele mai interesate departamente în implementarea de soluții cloud BI

sunt: departamentul de vânzări (cu cele mai multe implementări de soluții BI în
cloud public) și departamentul de marketing. Cele mai interesate sectoare din
industrie sunt: telecomunicațiile și comerțul cu amănuntul. Tabelul 7.1 prezintă
avantajele și dezavantajele utilizării unei soluții cloud BI.
Puncte tari Puncte slabe
• firmele pot implementa un serviciu BI • asigurarea securității datelor și a

mai rapid și mai ușor decât o soluție BI; aplicațiilor este o mare provocare
• costurile pentru: implementare, pentru mediul cloud, deoarece
mentenanță hardware/software și datele sunt stocate și manipulate
training sunt reduse; în afara firmei și deci sunt mult
• prin reducerea costurilor, firmele mici mai vulnerabile la atacuri, de
pot utiliza aceleași tehnologii IT ca și asemenea, atacatorii pot viza și
cele mari. Serviciu utilizat este plătit, legătura de comunicație dintre
mult mai eficient din punct de vedere client și furnizorul de cloud;
financiar, decât achiziția de • integrarea datelor din cloud cu
software/hardware; cele “on-premise” ;
• oferă acces imediat la resurse, fără • auditul (evaluarea riscului,
investiții suplimentare. Reduce timpul prevenirea, răspunsul la atac)
pentru dezvoltarea soluțiilor BI; greu de realizat, deoarece datele
• informațiile sunt partajate mult mai sunt în afara organizației;
ușor; • probleme de legalitate (de
• self-service BI; exemplu, cine este responsabil,
• soluția BI SaaS poate fi actualizată dacă furnizorul de cloud
continuu, deci mai multă flexibilitate; subcontractează servicii ale altui
• se îmbunătățește agilitatea business- furnizor);
ului;
Tabel 7.1 Puncte tari versus puncte slabe pentru cloud BI
7.4 Piaţa de Business Intelligence

„În ultimii ani s-a remarcat o transformare accelerată a soluţiilor BI şi a
facilităţilor oferite şi anume: de la soluţii BI utilizate în principal pentru raportare şi
interogare ad-hoc la soluţii BI dedicate analizei, predicţiei şi optimizărilor.
Instrumentele pentru raportare şi interogare ad-hoc, precum şi instrumentele pentru
analiză statistică reprezintă prima generaţie BI. A doua generaţie BI a apărut odată
cu instrumentele OLAP şi depozitele de date. A treia generaţie BI include o mare
varietate de tehnologii, instrumente şi aplicaţii începând cu instrumentele data
mining şi până la soluţii BI livrate ca servicii” (Muntean, și alții, 2015). BI a fost
una dintre cele 10 tehnologii IT pentru CIO, în perioada 2010-2011, ocupând locul
5, iar în perioada 2012-2016 locul 1. Conform raportului „Magic Quadrant for
Bussiness Intelligence and Analytics Platforms” (Sallam, și alții, 2017), liderii pe
piaţă BI sunt: Tableau (Tableau 10), Qlik (Qlikview, QlikSense) și Microsoft
(Excel 2016, Power Pivot, Power BI cloud etc.) Firmele care oferă soluţii BI sunt
clasificate în patru categorii (cadrane): vizionari, lideri, jucători de nişă şi
concurenţi, în funcţie de o serie de cerinţe funcţionale stabilite de Gartner Group

(figura 7.24).
Figura 7.24 Magic Quadrant for Bussiness Intelligence and Analytics Platforms
(Sallam, și alții, 2017)
„În următoarea perioadă se evidenţiază următoarele tendinţe pe piața BI:

 Dezvoltarea unor instrumente BI cu interfeţe mai prietenoase şi destinate unui
număr cât mai mare de utilizatori. Un instrument BI self-service permite
oricărui factor decizional, din cadrul unei firme, să-şi realizeze singur analizele,
nefiind necesară intervenţia unui specialist IT.
 Acces în timp real la sursele de date, actualizarea datelor în timp real, analiză în
timp real.
 Dezvoltarea de aplicaţii analitice care utilizează date nestructurate stocate în
baze de date NoSQL şi Big data (date generate de fluxurile de evenimente în
timp real, date furnizate de senzori, evenimente generate de oameni şi sisteme
tranzacţionale, date obţinute din reţelele sociale etc.)” (Muntean, și alții, 2015).
In următorii 10 ani se va pune accentul pe aplicații analitice care utilizează IoT
(Internet of things) – date provenite de la senzori, evenimente generate de
echipamente etc.
 „Dezvoltarea de funcţionalităţi analitice complexe: predicţie, analiza
conţinutului, analiza geospaţială etc.
 Dezvoltarea şi adoptarea de soluţii BI open-source.
 Dezvoltarea de soluţii BI livrate ca servicii/cloud BI și extinderea soluţiilor BI
mobile.
 Integrarea soluţiilor BI cu software social şi instrumentele colaborative pentru a
îmbunătăţi procesul decizional. De exemplu, Microsoft, Qlik, Tableau şi
Yellowfin includ astfel de facilităţi.
 Dezvoltarea unei noi generaţii de instrumente de tip smart data discovery
(explorarea inteligentă a datelor) care să permită crearea automată a modelului de

date şi explorarea datelor cu ajutorul tehnologiilor de interogare bazate pe limbaj
natural (IBM şi SAS având rezultate în acest domeniu).
 Dezvoltarea unor soluții BI agile și utilizarea metodologiilor agile pentru
dezvoltarea soluțiilor BI” (Muntean, și alții, 2015).
7.5 Bibliografie
Considerations regarding business intelligence in cloud context. Muntean,
Mihaela. 2015. 4, Bucuresti : Revista Informatică economică, pp 55-67, 2015, Vol.
19. SSN14531305/19.4.2015.05.
Gendron, Michael. 2014. Business Intelligence and the cloud: strategic
implementation guide, capitol 2, pp. 23-46, capitol 7, pp. 130- 148. New York :
John Wiley & Sons, Inc, 2014. ISBN: 978-1-118-63172-0.
Howson, Cindi, Parenteau, Josh și Sallam, Rita. 2016. Critical
Capabilities for Business Intelligence and Analytics Platforms, ID:G00278437.
Birst Web site. [Interactiv] 2016. http://info.birst.com/Gartner-Critical-
Capabilities.html.
Inmon, William. 1992. Building the Data Warehouse. New York : John
Wiley & Sons, 1992. ISBN:0471569607.
Kimball, Ralph și Ross, Margy. 2002. The Data Warehouse Toolkit: The
Complete Guide to Dimensional Modeling (Second ed.). New York : John Wiley &
Sons, Inc, 2002. ISBN: 978-0-471-20024-6.
Modelarea multidimensională. Muntean, Mihaela și Velicanu , Manole.
2001. nr. 1(17), Bucureşti : Revista Informatică Economică, 2001, Vol. V. ISSN
1453-1305.
Muntean, Mihaela. 2004. Iniţiere în tehnologia OLAP. Teorie şi practică.
Bucureşti : editura ASE, 2004. ISBN 973-594-405-7.
Muntean, Mihaela și Bologa, Ana-Ramona. 2015. Business Intelligence.
Teorie și practică. Bucuresti : editura ASE, 2015. ISBN 978-606-505-858-3.
Negash, Solomon și Gray, Paul. 2003. Business Intelligence, ninth
Americas Conference on Information Systems, pp 3190-3199. [Interactiv] 2003.
http://student.bus.olemiss.edu/files/ conlon/others/ others/ BusinessIntelligence/
Business%20intelligence.pdf.
Power, Daniel J. 2002. Decision Support Systems: Concepts and
Resources for Managers, pp. 1-19, 21-27. Portsmouth : Greenwood Publishing
Group, 2002. ISBN 1-56720-497-X.
QlikTech International AB. 2016. Tutorial - Building an App. Qlik
Sense® 3.1. Qlik Web site. [Interactiv] 2016. https://help.qlik.com/en-
US/sense/1.1/Content/TutorialsExamples.htm.
Sallam, Rita, și alții. 2017. Magic Quadrant for Business Intelligence and
Analytics Platforms, ID: G00301340. Gartner Web site. [Interactiv] 2017.
https://cdn2.hubspot.net/hubfs/2172371/Q1%202017%20Gartner.pdf?t=148780445
6114.
Turban, Efraim. 2006. Decision Support Systems and Intelligent Systems,

8th edition. Upper Saddle River, NJ : Prentice Hall, 2006. ISBN-13: 978-
0131986602.
Bazele informaticii economice/Răzvan Bologa (coord.), Radu Nicolae Mârșanu,
Mihaela Muntean, Cătălin Ionuț Silvestru, etc-București : Editura ASE, 2018
5
Cloud
(Conf. univ. dr. Cătălin Ionuț Silvestru)
Prezentul capitol va cuprinde informațiile generale despre Cloud

Computing, prin definirea acestui concept, explicarea funcțiilor acestuia și
utilitatea lui
5.1 Ce reprezintă Cloud Computing

Pentru a putea dezbate acest concept, ce reprezintă și cum este utilizat, mai
întâi trebuie să avem o definiție a acestuia. Pentru definirea acestui concept, s-au
formulat mai multe definiții, dintre care vom menționa două definiții care
considerăm că pot exprima mai bine acest concept.
1. Cloud computing este reprezentat de aplicații și servicii care funcționează
pe o rețea distribuită prin utilizarea resurselor virtualizate și care sunt
accesate prin intermediul protocoalelor comune de Internet și prin
standarde de rețea. Resursele sunt virtuale și nelimitate, iar detaliile
referitoare la sistemele fizice pe care se rulează aplicațiile nu sunt
cunoscute de către utilizatori.1
2. Cloud computing reprezintă un model care permite accesul convenabil, la
cerere și onminprezent la un bazin partajat de resurse de calcul
configurabile (rețele, servere, stocare, aplicații și servicii) al cărui acces
poate fi asigurat rapid, cu un minim efort de management sau interacțiune
cu furnizorul de seviciu.2
Cloud computing preia tehnologia, serviciile și aplicațiile care sunt
similare cu cele furnizate pe internet și le transformă intr-o utilitate. Având în
vedere că denumirea conceptului încă nu a fost tradusă în limba română vom folosi
termenul în engleză, acela de Cloud Computing. Utilizarea cuvântului „cloud”
(tradus nor) face referință la 2 concepte esențiale:
• Abstractizare: Cloud computing face abstracție de detaliile ale sistemelor de
implementare de la utilizatori și dezvoltatori. Aplicațiile funcționează pe
sisteme fizice care nu sunt specificate, datele sunt stocate în locații care nu sunt
cunoscute, administrarea sistemelor este făcută de alte persoane iar accesul
utilizatorilor este omniprezent.
• Virtualizare: Cloud computing virtualizează sisteme prin utilizarea de bazine
de resurse partajate. Sistemele și stocarea pot fi furnizate conform cererilor
dintr-o infrastructură centralizată, costurile sunt scăzute, iar resursele sunt
1
Barrie Sosinsky, Cloud Computing Bible;
2
Peter Mell, Timothy Grace, Recommendations of the National Institute of
Standards and Technology, The NIST Definition of Cloud Computing;
scalabile.
Cloud computing reprezintă o abstractizare bazată pe noțiunea de partajare
a resurselor, de utilizarea de bazine de resurse într-o manieră partajată, prin
utilizarea resurselor fizice ca resurse virtuale. Reprezintă un model nou de
distribuție de resurse pentru utilizarea în aplicații, pentru diferite servicii care să fie
independente de platforme și care să permită accesul utilizatorilor la servicii.
Cloud computing este reprezentat de diferite modele, tipuri, care permit ca
serviciile și aplicațiile care funcționează pe acestea să fie distribuite sau nu de către
un furnizor specializat. Aceste tipuri diferite de și niveluri diferite de servicii cloud
rezultă în faptul că este necesară definirea și alegerea unui tip de sistem de cloud
computing cu care se va lucra.
Pentru a putea arăta cum cloud computing a schimbat natura utilizării
sistemelor comerciale, vă prezentăm următoarele exemple:
• Google – Google a construit o rețea internațională de centre de date drept suport
pentru motorul acestora de căutare. Prin realizarea acestora Google a preluat o
porțiune substanțială din veniturile bazate pe reclame din lume. Aceste venituri
au permis Google să ofere software gratuit utilizatorilor pe baza faptului că
infrastructura a schimbat piața pentru aplicațiile axate pe utilizatori. Acesta este
un exemplu pentru Software as a Service, care va fi dezbătut mai târziu în
prezentul capitol.
• Azure Platform – în contrast, Microsoft a creat Azure Platform. Platformă care
permite aplicațiilor care rulează pe infrastructură .NET să funcționeze pe
internet ca o platformă alternativă față de cea operațională, utilizată pe desktop,
pentru dezvoltatorii Microsoft. Acesta este un exemplu de Platform as a
Service.
• Amazon Web Services – una dintre cele mai eficiente afaceri bazate pe cloud
este reprezentată de către Amazon Web Services, fiind Infrastructure as a
Service, care oferă posibilitatea de închiriere de calculatoare virtuale din
infrastructura Amazon.
5.2 Tipuri de cloud computing

Pentru a putea continua explicațiile despre cum funcționează cloud
computing o să dezbatem modelele de cloud. Aceste modele de cloud sunt
împărțite în două categorii:
1. Modele de implementare (deployment model) – se referă la locația și
managementul infrastructurii de tip cloud;
2. Modele de servicii (service model) – acestea se referă la tipurile de servicii
care pot fi accesate pe o platformă de cloud computing.
5.2.1 Modele de implementare

Un model de implementare se referă la scopul pentru care acel cloud a fost
implementat dar și locația în care acesta se află. Conform NIST3, există patru tipuri
de modele de implementare care sunt disponibile:
• Public cloud – infrastructură de cloud care este disponibilă pentru utilizare de
către public, fiind proprietatea unei organizații care comercializează servicii de
tip cloud. Printre beneficiile acestui model pot fi enumerate cele economice,
datorită dimensiunilor acestuia fiind mai mici costurile pentru consumator,
posibilitatea de utilizare pe termen scurt și cantitatea de resurse disponibile fiind
aproape nelimitată. Din punct de vedere al securității, cloud-ul public este mai
dificil de securizat comparat cu cloud-ul privat. Una dintre problemele cu care
se confruntă cloud-ul public, atunci când este utilizat de către organizații, se
referă la încrederea în furnizorul cloud4. Încrederea într-un mediu cloud depinde
de modelul utilizat, datorită faptului că o parte din controlul asupra datelor,
dacă nu chiar tot controlul, este dat unei terțe părți. În arhitecturile tradiționale,
încrederea era întărită prin aplicarea unor politici de securitate ferme prin
diferiți factori de control. În cazul cloud-ului public controlul este delegat la
organizația care deține infrastructura.
• Private cloud – infrastructura cloud de tip privat este utilizată exclusive pentru
utilizarea de către o organizație. Acest tip de cloud poate fi sub managementul
organizației sau sub managementul unei terțe părți. Cloud-ul privat poate fi fie
într-o locație definită care să aparțină orgranizației, fie într-o locație diferită față
de organizație.
• Hybrid cloud – cloud-ul hibrid combină mai multe modele de cloud (privat,
community etc) unde aceste tipuri de cloud își rețin identitățile unice dar sunt
legate împreună ca o singură unitate. Un model de cloud hibrid poate să ofere
acces standardizat la aplicații sau date dar și la portabilitatea aplicațiilor;
• Community cloud – acest model de cloud reprezintă organizarea resurselor
pentru a deservi un scop definit. Poate să fie pentru o organizație sau pentru mai
multe organizații, dar care au un interes comun. Acest tip de cloud poate fi
administrat fie de organizație/oganizațiile sau de către o terță parte.
3
National Institute of Standards and Technology
4
D. Zissis, D. Lekkas, “Addressing Cloud Computing Security Issues”, Future
generation Computer Systems, Vol. 28, Nr. 3, 2012;
Figura 5.1 Tipuri de cloud
5.2.2 Modele de servicii (Service models)

In modelul de implementare, diferitele tipuri de cloud sunt o expresie a
manierei în care infrastructura a fost implementată. Cloud-ul poate fi văzut ca
granița unde rețeaua clientului, managementul și responsabilitățile acestuia sfârșesc
și unde încep cele ale distribuitorului de servicii cloud. Odată cu dezvoltarea cloud
computing, cu disponibilitatea acestuia, diferiți furnizori de servicii cloud aveau
diferite servicii asociate cu ei. Portofoliul serviciilor oferite de către aceștia a
adăugat un set nou de modele, modelele de servicii.
În literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de servicii,
toate care au forma de XaaS, „X as a Service”, însă dintre toate serviciile
prezentate în literatura de specialitate, au rămas unanim acceptate trei.
Aceste trei tipuri de modele de servicii universal acceptate sunt
următoarele:
• Infrastructure as a Service – IaaS – acest model oferă mașini virtuale, servicii
de stocare virtuală, infrastructură virtuală, și alte servicii și resurse de tip
hardware de care clienții au nevoie. Furnizorul de servicii IaaS face
management la toată infrastructura, iar clientul este responsabil de toate
celelalte aspecte ale implementării. Celelalte aspecte ale implementării includ,
sisteme de operare, aplicații, și interacțiunile clientului cu sistemul.
• Platform as a Service – PaaS – acest model oferă mașini virtuale, sisteme de
operare, aplicații, servicii, infrastructuri pentru dezvoltare, tranzacții, și structuri
de control. Clientul își poate implementa aplicațiile în infrastructura cloud sau
poate utiliza aplicații care au fost dezvoltate utilizând limbajele de programare
și instrumentele care sunt suportate de către furnizorul de servicii PaaS. Clientul
este responsabil pentru instalarea și managementul aplicației/aplicațiilor pe care

le implementează.
• Software as a Service – SaaS –acest model este reprezentat de către un mediu
complet cu sistem de operare, aplicații, managemet și interfață de utilizator. În
modelul SaaS, aplicația este furnizată clientului prin intermediul unei interfețe
de client minimală (care poate fi accesată prin intermediul unui browser), iar
responsabilitatea clientului începe și se termină cu introducerea și
managementul datelor și a interacțiunilor utilizatorilor. Totul, începând cu
aplicațiile și terminând cu infrastructura este resposabilitatea furnizorului de
servicii.
Aceste trei modele de servicii diferite sunt cunoscute drept modelul de
cloud computing SPI. După cum am menționat anterior, în literatura de specialite
au mai existat modele de servicii cloud definite cum ar fi: StaaS – Storage as a
Service; IdaaS – Identity as a Service; CmaaS – Compliance as a Service și altele,
însă modelul de cloud computing SPI le înglobează pe cele menționate anterior și
nu numai.
...............................................................................................................................
5.3 Beneficiile cloud computing

Conform definiției NIST referitoare la Cloud Computing, care a fost
menționată la începutul capitolului, cloud computing este clasificat în trei modele
de servicii SPI (SaaS, PaaS și IaaS) și patru tipuri de cloud (privat, public, hibird și
community). Tot NIST desemnează cinci caracteristici esențiale pe care sistemele
de tip cloud computing trebuie să le ofere:
• Resursele să fie disponiblie la cerere – posibilitatea consumatorului de a-și
asigura, în mod unilateral, resursele fără a fi nevoie de o interacțiune cu
personalul angajat în cadrul organizației care oferă serviciile de tip cloud. Gama
de resurse pe care acesta poate să o aloce poate fi diversificată, de la spațiu de
stocare până la putere de calcul;
• Accesul printr-o rețea de bandă largă – accesul la resursele din cloud este
făcut disponibil prin intermediul rețelelor prin utilizarea metodelor standard
într-o manieră care permite acces independent de platforma utilizată la clienții
de toate tipurile. Acesta include un amestec eterogen de sisteme de operare, de
platforme lite sau normale cum ar fi laptop-uri, telefoane mobile, tablete etc.
• Folosirea resurselor în comun – furnizorul de servicii cloud crează resurse
care sunt puse la comun într-un bazin de resurse care suportă utilizarea de către
mai mulți clienți (muti-tenant). Sistemele fizice și virtuale sunt alocate dinamic
sau realocate conform necesităților. Acest concept de folosire în comun al
resurselor include ideea de abstractizare, deoarece locația resurselor este
necunoscută.
• Elasticibilitate – posibilitatea ca resursele să fie alocate rapid și într-o manieră
permisivă. Sistemul poate să adauge resurse fie prin scalarea în sus a sistemului
(de exemplu prin utilizarea unor unități de calcul mai puternice) fie prin
utilizarea unor unități de calcul de același tip, iar scalarea acestora să fie
efectuată fie automat fie manual. Din punctul de vedere al clientului, resursele
de cloud computing trebuie să fie nelimitate și să poată fi achiziționate oricând
și la orice calitate.
• Sistem măsurabil – utilizarea resurselor cloud este măsurată, este supusă
auditului și este raportată clientului pe baza unui sistem de măsurare. Unui
client i se poate percepe plata pe baza unui sistem de măsurare stabil, cum ar fi
cantitatea de spațiu de stocare utilizată, numărul de tranzacții, lățimea de bandă
a rețelei, cantitatea de putere de procesare ș.a. Plata este percepută pe baza
nivelului serviciilor furnizate.
Pe lângă aceste cinci elemente de bază ale cloud computing, care sunt
comune în marea parte a literaturii de specialitate mai trebuiesc luate în considerare
și următoarele avantaje pe care cloud computing le prezintă, cum ar fi:
• Costuri reduse - costurile de utilizare a serviciilor cloud sunt mult mai mici
când sunt comparate cu costurile de achiziționare a unităților de calcul necesare
pentru implementarea într-o manieră clasică a elementelor necesare clientului.
Clientul închiriază serviciile furnizorului cloud pe o perioadă determinată sau
nedeterminată iar costurile scad sau cresc în funcție de serviciile pe care clientul
le solicită;
• Fiabilitate – Scala resurselor utilizate în cloud computing, și maniera în care
aceste resurse sunt gestionate denotă un grad ridicat de fiabilitate a serviciilor
oferite, deoarece, spre deosebire de resursele care sunt disponibile local în
cadrul unei organizații/instituții, aceste resurse de calcul pot fi înlocuite fără
afectarea clientului, sau informațiile clientului pot fi transferate cu ușurință
datorită manierei de lucru al cloud computing.
• Simplicitatea efectuării de îmbunătățiri – Datorită faptului că sistemul este
centralizat, aplicațiile și sistemele sunt îmbunătățite de către furnizorul de
servicii, clientul beneficiază de tehnologii de ultimă generație și de pachete
software în versiuni actualizate.
5.4 Dezavantaje ale cloud computing

Ca orice tehnologie care este utilizată, și cloud computing prezintă
dezavantaje în utilizare. Ca regulă generală, avantajele cloud computing sunt mai
utile pentru organizații mici sau mijlocii decât pentru organizațiile mari.
Organizațiile mari care pot suporta cheltuielile pentru personal IT și pentru
dezvoltare, care pot concepe aplicații software special pentru cerințele necesare ale
organizației.
Când sunt utilizate aplicații sau servicii din cloud, nu întodeauna vor
răspunde necesităților companiei sau organizațiilor. În mod adițional, cu toate că
aplicațiile care sunt în cloud computing sunt eficiente și capabile, aplicațiile care
sunt instalate local beneficiază de mai multe servicii disponibile decât aplicațiile
din cloud.
În mod adițional, serviciile cloud sunt accesate prin intermediul
protocoalelor HTTP, printr-o interconectivitate care este dependentă de calitatea
serviciilor de internet și de rețea. În cazul în care aceste servicii sunt de calitate
inferioară, calitatea serviciilor cloud de asemenea sunt afectate de aceste probleme.
Un alt aspect care derivă din faptul că serviciile cloud sunt accesate prin
intermediul internetului și care reprezintă un mare dezavantaj din punct de vedere
al serviciilor cloud se referă la securitatea informațiilor. Luând în considerare
faptul că informațiile circulă între și dintre client și furnizorul de servicii de cloud,
aceste informații pot fi interceptate.
Un alt dezavantaj al cloud computing se referă la posibilitatea atacurilor
dDoS (distributed Denial of Service). Acest tip de atac se referă la posibilitatea
interzicerii accesului unui utilizator sau a unei organizații la resursele pe care
aceștia le au la dispoziție în mod normal. Într-un DoS distribuit, un număr larg de
sisteme atacă o singură țintă. Acest tip de atac poate încetini viteza de lucru a
sistemelor, a transferului de date dintre client și furnizorul de servicii cloud, sau
chiar poate opri cu totul acest transfer de date, lucru care duce la imposibilitatea
accesului informațiilor care sunt prezente la furnizorul de servicii.
Un alt aspect care poate să afecteze securitatea datelor, este prezența
datelor la furnizorul de servicii de cloud computing. Furnizorul de servicii cloud
având la rândul său terți furnizori sau angajați, posibilitatea ca aceste informații să
fie accesate de către una dintre aceste persoane este ridicată. Chiar dacă personalul
angajat la furnizorul de servicii nu au intenții malițioase, aceștia sunt susceptibili la
atacuri ținte asupra lor datorită calității lor de angajați la o asemena organizație, iar
odată ce securitatea unuia dintre aceștia a fost compromisă în cadrul organizației,
devine foarte ușor ca organizația în sine să fie afectată fără ca aceasta să aibe
cunoștintă de acest aspect.
..................................................................................................................................
Întrebări
1. La ce se referă IaaS?
a) Internet as a Service;
b) Infrastructure as a Service;
c) Intranet as a Service;
d) Infrastructure as a Statement;
2. Câte modele de implementare sunt în Cloud?
a) 3;
b) 5;
c) 2;
d) 4;
3. IaaS, SaaS, PaaS sunt ?
a) Modele de implementare;
b) Modele de servicii;
c) Tipuri de atacuri în cloud;
d) Nici una din variantele menționate;
4. Printre avantajele tehnologiilor cloud NU se numeră:
a) Eficiența costurilor;
b) Fiabilitatea;
c) Securitatea ridicată a datelor;
d) Elasticibilitate;
.....................................................................................................................................

1 2 3 4 5 6 7 Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 2 3 4 5 6 7 Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 1

Societatea Informațională – elemente

➢ Proba de verificare = teme/teste online pe parcurs

Danemarca, Suedia, Finlanda-top,

Mihaela Muntean Apple watch

o un model de reprezentare a mesajelor, accesibil unui anumit

procesor (om, program, calculator)

• Date cantitative: exprimate prin numere

Structurate versus nestructurate

pe Instagram, sunt toate exemple de

• Pt a avea o semnificatie, datele

o asigură comunicarea dintre:

Informatii in afara sistemului

➢ Tablouri de bord (dashboard) -manageri

➢ Rapoarte (situatii) (ex: Situatia stocurilor de produse finite la

Utilizatorii Baza informationala

Comertul electronic- Restructurarea

Loc de munca Personal specializat in

o Caracteristicile vechii economii

Economia traditionala Economia digitala

- munca puţin / deloc automatizată - munca repetitivă este automatizată

➢ pentru procurarea bunurilor şi serviciilor de către marile

⚫ să apeleze la licitatii deschise,

⚫ pot alege dacă doresc să încheie tranzactia online/să

oferteze potentialii parteneri.

o ansamblul de sisteme şi resurse specifice

⚫ conducerea unei organizaţii prin mijloace electronice

• publicarea politicilor firmei si a procedurilor de lucru,

un fabricant de automobile realizeaza mm tranzactii B2B: cumpararea

➢ persoanele fizice (consumatorii)

serviciile de care au nevoie.

⚫ Serviciul Public pentru Finanţele Publice Locale Sector 6

Business to Consumer (B2C) de la companie către clientul final

Consumer to business (C2B) de la client spre companie

Government-to-business (G2B) de la guvern spre companie

Business-to-Employee (B2E ) de la companie către angajatul său

Business-to-Government (B2G ) de la companie spre guvern-

Government-to-Government (G2G) de la un guvern la alt guvern

Government-to-consumer (G2C) de la guvern spre cetătean

cu nevoile şi structura organizaţiei

◼ structurat conform unui model de date pentru BD

◼ ex: relational, OO, ierarhic, retea

Definire structura datelor Modelul de date

Intretinere cu ajutorul unor Protectia datelor sub aspectul

Atributele din tabela

Viziunea 1 Viziunea 2 Viziunea 3

◼ atâta timp cât schema logică rămâne aceeaşi se pot modifica

Schema logica -VFox

◼ descrie cum văd utilizatorii datele.

◼ IMS-Information Management System/IBM

◼ IDS-Integrated Data Store/General Electric

◼ IDMS-Integrated database management system/CA Technologies

◼ Oracle, Visual Foxpro, Ingres, Access, SQL Server

◼ SGBD orientate obiect

◼ ObjectStore/Ignite technologies, Versant Object database/Actian

◼ După limbajul de programare procedural utilizat

◼ SGBD distribuite (datele amplasate pe mai multe calculatoare dintr-o retea )

Nucleul (SQL, PL/SQL,

Instrumente de administrare (ex: Oracle

Tipuri de aplicaţii care utilizeaza

Asigurarea calitatii datelor

Probleme legate de Surse:

!!!! F.important pt aplicatiile informatice corporatiste (ERP,