Sunteți pe pagina 1din 342

TEHNOLOGII

INFORMAȚIONALE DE
COMUNICARE

APLICAȚIA DE CALCUL TABELAR


MICROSOFT OFFICE EXCEL
Gavrilaș Natalia
Lector universitar, magistru
TEMA 1

INTRODUCERE. NOŢIUNI
GENERALE DESPRE INFORMAŢIA
ECONOMICĂ. PLATFORME
ELEARNING.
CUPRINS:
1. Clasificarea informaţiei.
2. Noţiunede soft, sistem
informaţional, sistem informatic.
3. Arhitectura unui sistem eLearning.
4. Sisteme eLearning. Instrumentele
unui sistem eLearning
Ce este informaţia?

Prin informaţie se subînţeleg caracteristici,


cunoştinţe despre un obiect, proces sau fenomen,
care pot fi păstrate, prelucrate şi transmise.
Totodată informaţia are o anumită formă:
articol, mesaj, comunicare, film, pictură, desen
tehnic, cântec, model matematic, semnal
electronic, undă electromagnetică.

1) Perceperea informaţiei
Etapele
prin care 2) Prelucrarea informaţiei
trece
informaţia 3) Transmisia informaţiei

4) Prezentarea informaţiei
Cum se clasifică informaţia?

Clasificarea informaţiilor se poate face în funcţie


de forma, natura şli suportul de stocare a acestora.

După natura După formă După suport

• date,
• documente , - digital:
analogice
• fişiere - analogic:
digitale
• imagine,
• secvenţe audio,
• secvenţe video
Ce este informatica/informatizare?
Informatica este domeniul de activitate care
prelucrează automatizat informaţiile,prin
intermediul operaţiilor de colectare, stocare,
păstrare, transmitere şi redare.
Informatizare este procesul dezvoltării şi
implimentării mijloacelor şi tehnologiilor
informatice în practică.
CE ESTE SOFT-ul?

Prin SOFT se înțelege un sistem de programe/aplicații


pentru calculatoare incluzând procedurile lor de
aplicare, sistem furnizat o dată cu calculatorul
respectiv sau creat ulterior de către utilizator sau
cumpărat din comerț de-a gata.

SOFT-ul, este partea logică a


calculatorului care comandă
hardware-ul prin intermediul unor
programe.
SISTEM INFORMAŢIONAL?

Sistemul informaţional este ansamblul de elemente


implicate în procesul de colectare, transmisie, prelucrare şi altele

Rolul sistemului informaţional este de a transmite


informaţia între diferite elemente.

In cadrul sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot


desfăşura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele
primare şi apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către
alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face şi el pe
cale electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare sau
cu ajutorul modemului.
SISTEM INFORMATIC?
Ansamblul de elemente implicate în procesul
de prelucare şi transmitere a datelor pe cale
electronică alcătuiesc un sistem informatic.

calculatoare

sisteme de transmitere a datelor,


Într-un sistem informatic
alte componente hardware şi
pot intra:
software,

Datele prelucrate de personalul


ce exploatează tehnica de calcul
CLASIFICAREA SISTEMULUI INFORMATIC?

Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un


anume tip de problema dintr-un anume domeniu

Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o


gama larga de probleme din mai multe domenii

Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si


datele se afla pe un singur sistem de calcul;

Sisteme pe retea, sistemul functioneaza intr-o retea de


calculatoare, caz in care, datele si programele pot fi distribuite
mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR?
Instruirea asistată de calculator a apărut în anul 1958 în
SUA şi de atunci sa dezvoltat foarte vertiginos, trecând
3 etape de dezvoltare:

 Instruirea realizată pe bază de calculatoare de serie


mari;
 Instruirea realizată pe calculatoare personale şi
programe autonome de instruire computerizată;

 Instruirea realizată prin intermediul reţelelor


electronice (Internet şi/sau Intranet) şi a
platformelor educaţionale – e-learning.
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR?

În fosta Uniune Sovietică instruirea asistată


de calculator (IAC) a apărut abia în 1974.
În 1978 printr-o Hotărâre a Biroului Politic
al PCUS instituţiile de învăţământ superior au
fost obligate să aplice IAC pe scară largă.
În Universitatea de Stat din Moldova
primele cercetări în domeniul IAC încep în 1974
(grupa Rângaci) dar capătă amploare în anii 80
al secolului trecut. În alte instituţii de
învăţământ din Moldova IAC nu prinde rădăcini.
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR?

La momentul actual în ţările înalt dezvoltate


IAC se dezvoltă foarte intensiv în trei direcţii:

 pentru studenţii cu studii la zi;


 pentru studenţii, care studiază în sistemul
de Instruire Deschisă la Distanţă;
 pentru lucrul independent al studenţilor şi
elevilor
 În toate aceste cazuri se folosesc atât
programe individuale de instruire cât şi
programe dirijate de platforme educaţionale
CLASIFICAREA SISTEMELR ELEARNING?

 Platforma AeL;

 Platforma SAKAI;

 Platforma MOODLE;
Platformele educaţionale?
Reprezintă instrumentariu de elaborare a programelor computerizate

Conţin modele educaţionale care permit elaborarea unor programe


î

Sunt accesibile pentru autori - profesorii neprogramatori;

Necesită resurse umane minimale (un autor) pentru elaborarea unei

IAC se realizează în reţelele electronice informaţionale (Internet,


PLATFORMA MOODLE
Platforma MOODLE este orientată pentru petrecerea instruirii
asistate de calculator şi a testelor.
Platforma MOODLE are un instrumentariu accesibil care
permite elaborarea programelor computerizate de instruire de tip
multimedia redus (lipseşte sunetul) şi a unor teste de evaluare ce
includ itemi-grilă, itemi cu răspunsuri de tip da/nu; itemi cu
includerea cuvintelor, itemi cu răspunsuri numerice şi textuale.
Platforma MOODLE permite de a elabora programe
computerizate de instruire de o calitate destul de înaltă.
Platforma MOODLE este elaborată de un grup internaţional de
autori (are licenţă GNU GPL, liberă) şi a fost adaptată de noi
pentru profesorii din Republica Moldova. Actualmente
documentaţia Platformei MOODLE este tradusă în limba română în
proporţie de 50%
PLATFORMA AeL

Reprezintă o platformă e-learning ce oferă diverse facilităţi


de gestionare şi prezentare de conţinut educaţional, precum
materiale interactive tip multimedia, ghiduri interactive,
exerciţii, simulări şi teste. AeL permite studiul de la distanţă
cu beneficiile instruirii bazate pe profesor.

AeL este optimizat pentru:


Învăţarea sincronă – împreună cu profesorul, care controlează în
întregime lecţia, coordonează şi monitorizează procesul educational.
Învăţarea asincronă/studio individual – în ritmul fiecărui cursant.
Proiecte collaborative şi învăţare la distanţă
Testare şi evaluare. Testele sunt integrate cu fişele de studio ale
elevilor, sistemul păstrînd evidenţa evoluţiei fiecărui elev.
PLATFORMA SAKAI

Sakai este o platformă concepută de profesori pentru


profesori. . Necesită folosirea limbii engleze.

Este proiectată pentru a fi flexibilă la nivel instituţional,


sprijinind procesul de colaborare în activitatea de predare
învăţare în mediile de studiu online.
TEHNOLOGII
INFORMAȚIONALE
DE COMUNICARE

APLICAȚIA DE CALCUL TABELAR


MICROSOFT OFFICE EXCEL
Gavrilaș Natalia
Lector universitar, magistru
Bibliografe:
• V.Tîrsu, N.Apetrii. Lucrări de laborator la cursul “Tehnologii
informaționale de comunicare”. Indrumări metodice
, Chisinau, 2009
• N. Prodan, N. Apetrii,C.Gaidău. “Elaborarea BD cu ajutorul
SGBD Access” Lucrări de laborator. Chișinau, CEPUSM 2011.
• Coanda I. EXCEL. Tehnici de prelucrare și analiză a informaț
iei, Chisinau, Evrica 2002.
• Coanda I. Access Ghid de inițiere. Proiectarea și utilizarea ba
zelor de date, Chișinau, Evrica 2001.
• http://elearning.usarb.md/blog/revdochimov/fes/2011/02/N
ote-de-curs.pdf
• http://ww w.ofce -learnin
TEMA 2

Pachetul MS Office,
părțile componente,
caracteristica utilității lor
la prelucrarea informației
Cuprins:
1. Pachetul MS Office
2. Aplicația Excel – aplicație universală la prelucrarea
informației numerice
3. Elementele de bază specifice Excelului.
4. Tipuri de date
5. Introducerea datelor numerice și textuale
6. Formatul datelor, copierea formatului
7. Modificarea unei foi de calcul
8. Formatarea documentului
9. Bare cu instrumente
1.Principalele aplicații din
pachetul Microsoft Office
sunt:
Word
Power point Excel
Access Microsft
Outlook
Microsoft FrontPage
Microsoft Publisher
2. Aplicația Excel
Excel-ul este o aplicaţie de calcul tabelar elaborată pentru a
facilita introducerea, editarea şi afşarea datelor organizate
în formă de tabele. Aplicația permite crearea unor foi de
calcul în care se realizează prelucrarea automată a unor
calcule. De asemenea Excelul pune la dispoziția
utilizatorului un set de funcții predefnite, capabile să
realizeze calcule matematice și trigonometrice, statistice
și fnanciare
Excel-ul este o aplicație deschisă, permițând atât importul
de date din alte programe precum și exportul de
informație în vederea folosirii acesteia în alte aplicații.
Avantajele față de realizarea manuală a unor astfel de
foi:  calculele se efectuează automat
 schimbarea unor date va f refectată automat prin
recalcularea unor formule care depind de datele
modifcate
 În general, mai multa feeibilitate
Lansarea aplicației Excel
3. El
ementele de bază specifice Excelului 2003
El
ementele de bază a fereastrei Excel 2010
3.1 Lucrul cu registru de calcul
În momentul în care lansezi în execuţie aplicaţia
Excel, se va deschide un nou registru de calcul
(fșier) şi îi va f atribuit un nume generic
(ex: Book1).
Extensia fișierului (registrului) creat în Excel 2010 este
“.xslx”, iar în Excel 2003 “.xsl”.
Pentru a crea un nou registru de calcul: File/New
(файл/создать)
In cazul deschiderii unui registru creat anterior : File/
Open (файл/открыть);
Pentru salvarea registrului folosim comanda File/Save
as (файл/сохранить как)
4. Tipuri de date
In orice celulă a unei foi de calcul se poate introduce: text, numere sau
formule de calcul, funcții, date calendaristice. Tot ceea ce se scrie
apare atât în celula activă, cât şi în bara de formule, şi poate fi editat
în ambele locaţii.
Principalele tipuri de date sunt:
Numeric – mulţimea de valori a tipului de date număr include toate
numerele reale care pot fi reprezentate pe calculator, iar mulţimea
operaţiilor ce pot fi efectuate cu ele include adunarea (+), scăderea(-),
înmulţirea(*) şi împărţirea(/).
Date – În general valorile acestui tip de date reprezintă tot numere,
care sunt tratate însă ca date calendaristice (exemplu de format-
zi.lună.an).
Text – mulţimea de valori a tipului de date text include şiruri formate
din caractere imprimabile, iar una din operaţiile admise este
juxtapunerea (alipirea) lor.
Time – valorile acestui tip de date sunt tratate de aplicaţie ca mărci de
timp (indicaţii ale ceasornicului) (exemplu de format
-ore:minute:secunde).
5.Introducerea
datelor
textuale
Datele de tip text includ caractere
alfabetice, numere şi simboluri.
Pentru a introduce text într-o celulă
se selectează celula, se scrie textul şi
apoi se tastează „Enter”.
NOTĂ:Textul introdus este aliniat
în celulă la stânga.
5.Introducerea
datelor numerice
Datele de tip number include valori care conţin
caracterele 1 2 3 5 8 9 0 - + /.
Dacă un număr trebuie introdus ca text (de
exemplu un cod poştal, etc.) înaintea datelor
trebuie introdus un apostrof.
NOTĂ:Intr-o celulă numerele sunt aliniate
la dreapta.
6. Formatul datelor

Atunci când doreşti să aplici formate unei


celule sau unui domeniu trebuie să le
selectezi şi apoi, f e foloseşti secvenţa
Format\Cells, (формат\ ячеек)fe faci
click dreapta pe zona selectată şi se deschide
un meniu rapid din care selectezi comanda
Format\Cells (формат\ ячеек).
În urma apelării acestei comenzi se deschide
o casetă de dialog numită Format Cells
.
6.1 Opţiunile(paginile) casetei Format cells
(формат/
/

ячеек)
Number(Число) – pentru
modifcarea formatului numerelor
Alignment(Выравнивание) – Borders(Граница) – pentru
pentru modifcarea tipului de adăugarea de chenare în jurul
aliniere din celulă celulelor
Font(Шрифт) – pentru Patterns(Заливка) – pentru
modifcarea fonturilor stabilirea culorii de fond în celulă
Protection(Защита) – pentru
protejarea informaţiilor din celulă
6.2 Pagina Număr(Number, Число)

General
Monedă
Valuta
Contabil
Data
Oră
Procentaj
Fracţie
Stiinţific
Text
Special
Particularizat
6.2 Pagina Number (число)
6.3 Pag
ina Aliniere (Alignment/Выравнивание)
Aliniază conţinutul celulelor pe
orizontală

Aliniază conţinutul
celulelor pe verticală

Incadrează textul prin


trecere pe un rând nou

Micsorează textul astfel ca


sa încapă în celula fără ai
schimba dimensiunea

Uneşte celulele

Permite rotirea textului sub


un unghi
6.4 Pagina Font (Шрифт)
6.5 Pa
gina Bordura (Borders/Граница)
Bordura
prestabilită, cu
sau fără
Alegem stilul
bordurii

Bordură
particularizată
laturi diagonal

Alege culoarea
pentru bordură
6.6 Pagina Patterns
6.7 Pagina

Protection (Защита)
îţi permite să-
ţi protejezi celulele împotriva ştergerii sau
alterării accidentale a unor informaţii.
Permite blocarea
când este bifată,
anumite celule
al căror conţinut nu vrei să se altereze, dar nu are efect
decât
dacă este protejată
întreaga foaie de calcul.

Permite ascunderea
conţinutului unei celule
7. Gestiunea foilor de calcul
7.1 Deplasarea în foaia de calcul (cu mouse-ul sau
cu tastatura)
Mişcarea Tasta/Combinaţia de taste
O celula în sus Săgeata sus
O celula în jos Săgeata jos sau Enter
O celula la stanga Săgeata stanga
O celula la dreapta Săgeata dreapta sau TAB
Inceputul foii – celula A1 CTRL+HOME
Sfârşitul foii - ultima celula care CTRL+END
conţine date
Sfârşitul liniei CTRL+săgeata dreapta

Sfârşitul coloanei CTRL+săgeata jos


Orice celulă Edit|Go To
7.1 Deplasarea în foaia de calcul
Mişcarea Tasta/Combinaţia de taste

Cu un ecran în sus PgUp

Cu un ecran în jos PgDn

Cu un ecran la stanga Alt+PgUp

Cu un ecran la dreapta Alt+PgDn

Spre celula în coloana A a liniei curente HOME

Cu o celulă în sus SHIFT+ENTER

Cu o celulă la stînga SHIFT+TAB


7.2 Operații asupra liniilor și coloanelor
Inserarea de linii și coloane: Sau folosim meniul
Insert > Rows, Insert > contextual, executînd clik
Columns. Linia (coloana) se
dreapta pe șoricel
inserează înaintea celei
curente
Ștergerea coloanelor, rândurilor şi
a celulelor
8. Bare cu instrumente
Barele de instrumente (afşate sub meniu) permit un
acces mai rapid la procedurile și comenzile des
utilizate. Pentru a lucra cu barele de instrumente
este necesar mouse-ul.
Pentru utilizarea unei anumite comenzi se execută un
clic pe butonul asociat comenzii sau funcției de
care aveți nevoie.
In Excel există mai multe bare de instrumente, dar
nu trebuie folosite toate în același timp deoarece se
încarcă prea mult ecranul.
Pentru a afișa barele cu instrumente
este necesar să accesăm
View/Toolbars (вид/понели инструментов).
MULŢ
UMESC PENTRU ATENȚIE!
TEMA 3
Aplicația EXCEL - aplicație eficientă în prelucrarea
informației tabelare. Cele mai simple operații în
mediul Excel.
Tipuri de adrese. Utilizarea lor la modelarea
diverselor probleme de
analiză operațională.
Gavrilaș Natalia
Lector universitar, magistru
Cuprins:
1. Noțiune de formulă
2. Bara pentru formule
3. Copierea și permutarea unei formule
4. Tipuri de referință
5. Noțiune de funcție
6. Metode de inserare a funcției
7. Clasele de funcții standard în mediul Excel
1. Noțiunea de formulă
 Formulele sunt elementele de bază ale unei foi de calcul
Excel şi pot fi folosite pentru a efectua operaţii simple de
adunare, scădere, înmulţire, împărţire, dar şi calcule
complexe de tip financiar, statistic sau ştiinţific. De
asemenea, prin intermediul lor, se pot face comparaţii şi se
poate opera asupra şirurilor de caractere.
 Formulele sunt formate, de regulă, din: operanzi și
operatori.
 În calitate de operanzi se pot utiliza:
• variabile -pot fi adresele celulelor sau funcţii care
furnizează valori;
• constante -pot fi valori numerice sau texte, tastate direct
într-o celulă;
• Funcții - funcții matematice, statistice, logice.
O formulă poate fi interpretată ca o parte a unei ecuaţii,
al cărei rezultat este afişat în celulă.
Reguli de
introducere a formulei La efectuarea calculelor
sunt respectate toate regulile algebrice: prioritatea
operațiilor de înmulțire și împărțire, a parantezelor etc.
La introducerea unei formule se pot folosi două metode:

1. Folosind bara de formule:


 1. Se selectează celula care va conţine formula.  2.
Se scrie semnul egal (=).
 3. Se scrie o valoare, o referinţă de celulă, o funcţie sau un nume.
 4. Dacă formula este completă, se apasă Enter sau se execută un clic pe caseta
Enter (cea marcată) din bara de formule. Dacă formula nu este completă, se
continuă cu pasul următor.
 5. Se introduce un operator (+, - etc.)
 6. Se reia de la pasul 3.
2. Introducând formula direct în celulă
 Se execută dublu clic în celula respectivă sau se selectează celula şi se apasă tasta
F2.
 Se continuă cu paşii 2, 3, 4, 5, 6 ca mai sus.
2. Bara pentru formule
Butonul de stabilire
a semnului =

Butonul de fixare a
formulei(echivalent
cu tasta Enter)

Afișeaza lista cu
funcții

Butonul de
anulare
Exemplu: să se calculeze costul și
costul total al produselor vândute
1. REGIM DE
VIZUALIZARE A
DATELOR

1. REGIM DE
VIZUALIZARE A
FORMULELOR
NOTĂ: Dacă semnul “=“ se omite, atunci
formula este considerată ca text.
Ordinea
operațiilor executate de Excel într-o
formulă.
 Toate operaţiile din paranteză sunt efectuate primele.
 Obţinerea unui număr negativ precede orice alte operaţii astfel încât în restul
calculelor să se utilizeze valoarea negativă.
 Procentajele (12%) vor fi calculate imediat după numerele negative, astfel
încât valoarea reală (0,12) să fie utilizată în restul calculelor.
 Ridicările la putere (10^3) vor fi calculate imediat după procentaje, astfel
încât valoarea reală (1000) să fie utilizată în restul calculelor.
 Înmulţirea este efectuată după operaţiile din paranteze şi înaintea tuturor
celorlalte operaţii.
 Împărţirea se efectuează după înmulţire şi se găseşte pe acelaşi nivel de
efectuare cu aceasta..
 Adunarea şi scăderea se efectuează după executarea tuturor împărţirilor.
Chiar dacă Excel respectă ordinea stabilită a operaţiilor atunci
când se calculează o formulă poţi altera această ordine într-o
anumită măsură folosind paranteze. Dacă mai multe operaţii sunt
închise în mai multe seturi de paranteze, ele vor fi executate din
interior spre exterior, apoi respectând ordinea operaţiilor şi apoi
de la stânga la dreapta.

NOTA: În orice formulă, parantezele trebuie să fie în pereche.


Principalii operatori utilizați în Excel
Operatori matematici

Ope

ratori pentru comparații


Operatori pentru comparatii
Operatori LOGICI:
AND – ȘI,
NOT - NU,
OR - SAU
Principalii operatori utilizați în Excel
Operatori de text Operatori de referință

& (amperasand) - Concatenează două  : (două puncte) - Operator de zonă


valori pentru a produce o valoare de care produce o referință către
text continuă. toate celulele dintre două
Exemplu: referințe, inclusiv către
respectivele referințe. Ex. B5:B15
 ; (punct și virgulă) - Operator de
uniune care combină referințele
multiple într-o singură referință. Ex.
SUM(B5:B15;D5:D15)
 (spațiu) - Operator de intersecție
care produce o referință la celulele
comune celor două referințe. Ex.
B7:D7 C6:C8
Utilizarea constantei în formulă
Constanta poate fi : orice număr sau text introdus în formulă,
care în momentul copierii sau permutării ramâne neschimbat.

1 2

2
Afișarea formulei

NOTĂ: Orice metodă de afișare a formulei se aplică doar foii selectate.


Interpretarea mesajelor de eroare
referitoare la formule
Mesaje de Semnificație Rezolvare
eroare
##### Coloana nu este suficient de lată pentru a afişa valoarea Măreşte lăţimea coloanei.

#VALUE Tip greşit de argument sau operand (ex.-calcularea unei Verifică operanzii şi argumentele; asigură
celule cu valoare #N/A) -te că referinţele sunt valide.

#DIV/0 Formula încearcă împărţirea la 0 Modifică valoarea sau referinţa la celulă


astefel încât formula să nu mai împartă la
0.
#NAME? Formula se referă la un nume invalid care nu există. Asigură-te că numele există

#N/A Cel mai adesea înseamnă că nu este disponibilă nici o Într-o formulă de căutare asigură-te că
valoare sau au fost utilizate argumente tabelul în care se face căutarea este corect
necorespunzătoare. sortat.
#REF! Excel nu poate localiza celulele referite (ex.: au fost Execută imediat clic pe Undo pentru a
şterse) reface referinţele şi apoi schimbă-le în
formulă sau transformă formula în valori.
#NUM! Folosirea incorectă a unui număr (ex: SQRT(-1))sau Asigură-te că argumentele sunt corecte şi
rezultatul formulei este un număr prea mare sau prea mic că rezultatul se găseşte între –1*10307 şi
pentru a fi afişat. 1*10307.
#NULL! Referinţă la o intersecţie a două zone care nu se Verificaţi erorile de scriere şi de referinţe.
intersectează
3. Copierea și permutarea unei
formule
Procesul de copiere sau permutare implică și careva schimbări
asupra operanzilor din formulă, cu excepția constantelor.
Dacă se copie o formulă pe aceeaşi linie, toţi indicatorii de linie
din celulele formulei rămân neschimbaţi, iar indicatorii de
coloană se modifică.
Dacă se copie o formulă pe aceeaşi coloană prin copiere rămân
neschimbaţi indicatorii de coloană. În schimb se modifică
indicatorii de linie.

Regim de vizualizare a Regim de vizualizare


datelor a formulelor
La copierea unei formule se pot
utiliza mai multe metode
I.Utilizând meniul
contextual

II.Cu ajutorul III.Folosind din IV. Folosind


combinațiilor de meniul Edit mecanismul Drag
taste (Ctrl+C, optiunile Copy și and Drop
Ctrl+V) Paste
Mecanismul Drag and Drop
Pentru a copia o formulă folosind acest
mecanism, se efectuează următorii paşi:
1. Se aplică un clic pe celula care conține
formula ce trebuie copiată.
2. Se poziționează cursorul mouse-ului în colțul
din dreapta jos al celulei.
3. Când cursorul îşi modifică forma (apare un
cursor de forma unei cruci mici) se apasă
butonul stâng al mouse-ului şi se trage de
cursor peste celulele în care trebuie copiată
formula.
NOTĂ: Această metodă se folosește doar în
cazul în care operația de copiere are loc doar
în celulele adiacente
Permutarea unei formule
Permutarea unei formule presupune schimbarea locației originale, ca și în cazul copierii se
pot utiliza mai multe metode:
Opțiunea Paste Special
1. Paste
Special oferă posibilitatea de a lipi doar o parte a informației din cea
copiată din zona selectată
2.Paste special oferă posibilitatea să faci calcule,
fără a folosi funcții și formule.
1.Scrii în orice celulă liberă numărul cu care vrei să aduni fiecare
număr din domeniul de celule inițial.
2. Selectezi celula cu acel numar și alegi opțiunea Copy (sau
CTRL+C)
3. Selectezi domeniul de celule inițial
4. Alegi opțiunea Paste Special
5. Din zona Operation, alegi varianta Add, apoi apeși OK.
Exemplu:Să se adune celula C1 la domeniul
A1:A4, folosind opțiunea Paste Special
3. Paste Special oferă posibilitatea de a răsturna
un tabel.(transpune informația de pe coloane pe
rânduri și invers)
4.
Paste Special oferă posibilitatea de a înlocui
doar o parte dintr-o serie de valori cu alte valori
4.Tipuri de referință(Adrese de celule)
Cu ajutorul adreselor, se pot utiliza într-o formulă date plasate în
domenii (zone) diferite şi se poate folosi valoarea unei celule în
mai multe formule. Adresele din formule:
• identifică grupuri de celule sau celule singure pe o foaie de
calcul;
• indică aplicaţiei Excel, în care celule să caute valorile, ce vor fi
folosite în formule;
Tipuri
de
referint
e
(adrese)
Referinte (adrese) absolute
Referint
e
(adrese)
Relative

Referint
e
(adrese)
mixte
Adresa formula desemn literei coloanei şi a numărului de
absolută este ată prin rând.
este acea copiată adăugar Exemplu: $C$7.
adresă de în altă ea
celulă care poziţie. semnul
nu se O ui dolar
Adresa relativă este acea adresă
modifică adresă ($)
de celulă , care se modifică
atunci absolută înaintea
atunci când formula este copiată.
când, este
Exemplu: C7.
O adresă mixtă (combinată) este
Notă. Pentru a modifica tipul acea adresa de celula care se
adresei se apasă tasta F4. modifica partial atunci cand formula
Nu se utilizează semnul dolar înaintea este copiata in alta pozitie. Ea este
numerelor, pentru a indica simbolul desemnată prin adăugarea unui semn
monetar într-o formulă. În loc de acest dolar ($) înaintea literei coloanei sau
lucru, se utilizează stabilirea de format a a rândului.
numerelor, pentru a determina modul în Exemplu: $C7 conţine
care valorile rezultate sunt afişate. adresa coloanei $C ca fiind absolută
şi adresa rândului 7 ca fiind relativă.
Exemplu: să se copie următoarea formulă
G3=6+A2-$B$3-C$4-$C2-10*$A$1 în celule
cu adresele:D2; F3; H2; H5;I3.
Pentru
selectarea coloanelor întregi, rândurilor întregi sau
la un domeniu de coloane sau rânduri, se utilizează
următoarele forme abreviate de adrese:
Adresele altor foi dintr-un registru
de lucru
Tot aşa cum se utilizează adresele celulelor aflate pe aceeaşi
foaie, se pot utiliza şi adresele celulelor localizate pe alte foi,
din acelaşi registru de lucru. Sintaxa pentru crearea unei adrese
către o altă foaie a unui registru de lucru este urmatoarea:
5. Noțiune de funcție
Utilizarea funcţiilor Excel, este o facilitate puternică şi
performantă a programului Excel.
O funcţie este o formulă predefinită, prin care utilizatorul
economiseşte timp pentru efectuarea unor calcule complexe.
Ele sunt mai simple, mai uşor de scris şi ocupă mai puţin spaţiu în
bara de formule. De exemplu, pentru a aduna valorile celulelor
A1, B1, C1 se poate introduce funcţia
=SUM(A1:C1) în loc de
=A1+B1+C1.
Funcţiile acceptă informaţii numite argumente şi returnează
rezultate.
Rezultatele pot fi: valori numerice, texte, referinţe, valori logice,
matrici sau informaţii despre foaia de calcul.
Orice funcţie trebuie să conţină
următoarele trei elemente:
1. semnul egal, care arată că urmează funcţia;
2. numele funcţiei, care indică operaţia ce va fi executată;
3. argumentele, care indică adresele celulelor cu ale căror valori va opera
funcţia, valori de tip text, valori logice, domenii, valori numerice.
NOTĂ: Dacă sunt mai multe argumente, atunci se despart prin virgula (,) sau
punct si virgula(;).
6.Metode de inserare a unei funcții în
Excel
 MANUAL:
 Inscrierea functiei în caseta text a barei de editare a formulelor

 CU AJUTORUL INTERFEȚEI GRAFICE


 Cu butonul Inserare funcție din bara de editare a formulelor
 Meniul Insert/function
Fereastra Insert Function(мастер
функций)
Exemplu: Să se adune datele din
domeniul A1:A5.
7. Clasele de functii standard
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!
Tema 4 Funcţii
standard, utilizarea lor la
crearea modelelor de analiză a
informaţiei.
Cuprins: Funcţii matematice Funcţii logice  Funcţii statistice
 Funcţii de cautarea şi
referinţă Funcţii pentru
dată şi timp
FUNC
ŢII MATEMATICE ŞI TRIGONOMETRICE (Math & Trig,
математические)
Acest tip de funcţii permit efectuarea calculelor, de la cele mai simple
la cele mai complexe, în cadrul aplicaţiilor ce solicită instrumente
matematice şi trigonometrice.
FUNCŢII LOGICE(логические)
ACESTE FUNCŢII SUNT UTILIZATE IN CAZUL IN CARE ESTE
NECESAR DE EVALUAT MAI MULTE CONDIŢII.

NOTĂ:se permite pînă la 7 (64 pentru 2007/2010) nivele de funcţii


imbricate(subordonate,plasate).
Îmbinarea funcţiilor logice

Să se determine rezultatul funcţiilor


FUNCŢII
STATISTICE (статистические)
Sintaxa Observaţii
=average(arg1;arg2;..) Argumentele pot fi:valori singulare, domenii de
celule ce conţin numere. Sunt ignorate valorile de
tip text, logic, blancuri.
=count(domeniu) Sunt ignorate valorile de tip text, logic, blancuri.

=counta(domeniu) Sunt ignorate celulele goale şi referinţele de


celule.
=countblank(domeniu) Sunt ignorate valorile de tip text, logic,numere.

=countif(domeniu;”conditie”) Sunt ignorate valorile de tip text


=max(arg1;arg2;..) Argumentele ce nu pot fi interpretate ca numere
sunt ignorate.
=min(arg1;arg2;..) Argumentele ce nu pot fi interpretate ca numere
sunt ignorate.
EXEMPLE CU FUNCŢII STATISTICE
Exemplu 1: B1=COUNT(A1:A4)

Exemplu 2:
B1=COUNTIF(A1:A4;”>0”)

Exemplu 3:B1=COUNTBLANK(A1:A4

)
Exemplu 4:B1=COUNTA(A1:A5)
Funcții de căutare și
referință (ссылки и массивы)
Acest tip de funcţii sunt utilizate în cazul când este necesar de
determinat conţinutul celulelor, domeniilor selectate. Altfel spus
aceste funcţii asigură căutarea şi returnarea unor valori dintr-un
anumit domeniu de celule.
Unele dintre cele mai utilizate sunt:
Sintaxa
=INDEX(domeniu;poziţie)
=MATCH(valoare căutată;matrice;tip)

=LOOKUP(valoare căutată;matrice)
=VLOOKUP(valoare căutată; matrice;număr coloană;tip)

=HLOOKUP(valoare căutată; matrice;număr rând;tip)


FUNCŢIILE: INDEX ŞI MATCH
Exemplu:Fie o asociaţie de magazine. În fiecare lună s-a
înregistrat profiturile/pierderile magazinelor. Să se
detemine în ce lună magazinele au înregistrat cele mai
multe pierderi.
Funcţia LOOKUP
Această funcţie poate avea 2 forme de sintaxă.

LOOKUP
1.FORMA VECTORIALĂ
=LOOKUP(valoare,
2.FORMA
vector_de_cautat,vector_de
ARRAY(MATRICE)
_returnat_rezultat);
=LOOKUP(valoare,array)
LOOKUP: Forma vectorială
Funcția caută valoarea în vectorul furnizat ca al
doilea argument și returnează valoarea asociată
poziției din vectorul furnizat ca al treilea argument.
NOTĂ:Pentru ca funcția să returneze un rezultat
corect primul vector trebuie să aibă valorile
ordonate crescator (…,-2, -1, 0, 1, 2, …, A-Z,
FALSE, TRUE), iar cei doi vectori furnizati ca
argumente vor trebui să aibă același număr de
elemente.

1.FORMA VECTORIALĂ

=LOOKUP(valoare,
vector_de_cautat,vector_de_returnat_rezultat);
EXEMPLU: SĂ SE ATRIBUIE
CALICATIVUL STUDENȚILOR CONFORM
NOTELOR
L
OOKUP: Forma matriciala
Al doilea argument (array)trebuie să fie un tablou de valori
de minimum 2 rânduri (sau două coloane) pentru a returna
o valoare asociată valorii de căutat.
1.FORMA MATRICIALA

=LOOKUP(VALOARE,ARRAY);
LOOKUP: Forma ARRAY
EXEMPLU: SĂ SE ATRIBUIE CALICATIVUL STUDENȚILOR
CONFORM NOTELOR
Derivatele funcției LOOKUP
LOOKUP
=VLOOKUP(valoare căutată; =HLOOKUP(valoare căutată;
matrice;număr coloană;tip) matrice;număr rând;tip)

NOTĂ: Ambele funcții impun restricția căutării unei valori


pe prima coloană (primul rând) al domeniului furnizat ca al
doilea argument. De asemenea array-ul trebuie sa fie ordonat
ascendent după prima coloană.
Funcția VLOOKUP
Exemplu:Să se creeze o schemă de înregistrare și
prelucrare a informației despre vânzarea produselor lactate.
Să se afle prețul fără TVA, costul, costul TVA, suma TVA.
FUNCŢII PENTRU DATĂ ŞI TIMP

Aceste funcţii operează cu valori numerice


ce reprezintă date calendaristice sau timp.
Sintaxa Destinaţia
=NOW() Returnează data şi ora sub formă explicită sau
unui număr serial.

=TODAY() Returnează doar data din sistem

=DATE(an,lună,zi) Returnează o valoare de tip dată calend. Ex.


=DATE(2014,2,7)-07,02,2014

=MONTH(dată) Returnează un număr corespunzător lunii din


data precizată ca argument. Ex:
=month(“07,02,2014”)-02
MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE!

TEMA 5
BD ÎN EXCEL. FILTRE.
SORTĂRI. SUBTOTALURI

Gavrilaș Natalia
Lector universitar,
magistru
CUPRINS:
 Liste de date (Baze de date) în
Excel.  Sortarea datelor
 Filtrarea datelor

 Calcule de sinteză (Subtotals)


1. LISTE DE DATE (BAZE DE
DATE)

O listă reprezintă o zonă


dintr-o foaie de calcul
ce conţine date similare.
Fiecare coloană reprezintă
o anumită categorie de
date denumită câmp.
Fiecare linie constituie o
înregistrare.
Lista
(baza de date)

Înregistrări Câmp Linia de


antet
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREAREA UNEI LISTE?
AȘA DA!
FIECARE ÎNREGISTRARE ESTE
MEMORATĂ PE UN SINGUR RÂND,
IAR FIECARE CÂMP CA O SINGURĂ
COLOANĂ.

AȘA NU!
SĂ NU EXISTE REPETĂRI DE
ÎNREGISTRĂRI SAU DE
CÂMPURI

!
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREARE UNEI LISTE?
AȘA DA!
SĂ EXISTE LINIA DE ANTET ÎN CARE SE
INDICĂ NUMELE CÂMPULUI.

AȘA NU!
NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ
TITLUL COLOANELOR!
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREARE
UN LISTE?
AȘA NU!
EI AȘA DA! SĂ EXCLUDEM TITLURILE
LUNGI PENTRU CÂMPUri
SĂ FIE FOLOSITE NUME SCURTE
PENTRU CÂMPURI.
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREAREA UNEI LISTE?
AȘA DA! A Ș A NU!
DATELE DINTR-UN COLOANĂ TREBUIE SĂ EXCLUDEM TIPURI DIFERITE
SĂ FIE DE ACELAŞI TIP. DE ÎNREGISTRARI PENTRU
ACELEŞI CÂMP
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREAREA
UN LISTE?
EI AȘA DA! AȘA NU!
ÎNREGISTRĂRILE TREBUIE ÎNTRE ANTET ŞI
ÎNREGISTRĂRI SĂ NU FIE
SĂ URMEZE DIRECT DUPĂ
RÂNDURI LIBERE.
LINIA DE ANTET
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREAREA UNEI LISTE?
AȘA DA! AȘA NU!
SĂ EXISTE CEL PUŢIN UN RÂND ŞI O SĂ NU INTRODUCEM DATE ÎN
COLOANĂ LIBERĂ DUPĂ CE LISTA S-A RÂNDUL (COLOANA) IMEDIAT
FINISAT
URMĂTOR AL LISTEI!
DE CE SĂ ŢINEM CONT LA
CREAREA
UN LISTE?
EI AȘA DA! AȘA NU!
NU TREBUIE SĂ FIE
FIECARE ÎNREGISTRARE TREBUIE CÂMPURI
SĂ CONŢINĂ ACELAŞI NUMĂR DE NECOMPLETATE!
CÂMPURI.
CUM SĂ INTRODUCEM ŞI SĂ
EDITĂM ÎNREGISTRĂRILE ÎNTR-
O LISTĂ?
CE SÂNT
UTILIZĂM FORMULARE
FORMULARE! LE?
Formulare reprezintă o
imagine organizată a
datelor care cuprinde
denumirile câmpurilor
(coloanelor), casete text
şi butoane
CUM
AJUNGEM LA
ACEST
FORMULAR?
Introducem linia de
antet Parcurgem câţiva paşi:
Selectăm o celulă
din această linie

Accesăm
meniul
DATA/FORM

Completăm casetele
text pentru fiecare
Pentru a câmp
introduce o
nouă După finisare se
înregistrare se tastează butonul
tastează CLOSE
butonul NEW
2. SORTAREA DATELOR DIN
LISTĂ
Sortarea este operaţia de ordonare a datelor în funcţie
de unul sau mai multe criterii

CUM SE
EXECUTĂ
SORTAREA?

SE SELECTEAZĂ O
CELULĂ DIN LISTĂ
SE APLICĂ
COMANDA:
DATA/SORT
CUM SE COMPLETEAZĂ CASETA SORT?

SE INDICĂ SELECTĂ
CÂMPUL DUPĂ M
CARE SE FACE ORDINEA
SORTAREA

PENTRU A NU SORTA
LINIA DE ANTET
IMPREUNA CU
ÎNREGISTRĂRILE
SE FINISEAZĂ
TASTÂND
BUTONUL OK
SORTAREA
POATE FI:
ESCĂTOARE
CR

DESCRESCĂTOARE
SORTAREA MAI POATE FI:
DUPĂ UN
SINGUR CÂMP
SORTAREA MAI
POATE SĂ FACĂ
DISTINCŢIE ÎNTRE
LITERILE MARI ŞI
MICI
1.SE SELECTEAZĂ
BUTONUL OPTIONS
2. SE SELECTEAZĂ
OPŢIUNEA CASE
SENZITIVE
REGULI DE SORTARE:

1.Se sortează de la 0-9,


semne matematici, de
comparaţie, A-Z, a-z.

2.Celulele şi liniile goale se


plaseză la sfârşitul listei

3.La sortarea valorilor logice


FLASE este trecut înainte lui TRUE
FILTRAREA DATELOR DIN
LISTĂ
Filtrarea permite
să vizualizezi doar
informaţia necesară
din listă, fără să
modifice datele
iniţiale.

Înregistrările editate, formatate


filtrate pot fi
şi chiar Filtru poate fi
prezentate modificat în orice
moment, pentru a
grafic afişa alte
înregistrări
De câte tipuri poate fi
filtrarea?

Filtrarea Filtrarea
simplă. AUTO avansată.
FILTER ADVANCED
FILTER
NOTĂ: Filtrarea cere o introducere consecventă a datelor.
Datele scrise diferit sunt tratate în momentul filtrării diferit.
Ex. Şt. Economice, Şt.economice.
Cum se execută o filtrare
simplă?
Se selectează o celulă din listă, apoi se
execută comanda
DATA/FILTER/AUTOFILTER
Ce se întâmplă daca execuți clik pe săgeata
din linia de antet?

NOTĂ: Săgețile
din câmpul
uilizat și
etichetele
rândurilor
utilizate își
schimbă
culoarea în
albastru
Ce opțiuni oferă lista derulantă
AUTOFILTER

TOP 10 (primele
10)-doar pentru
numere și date
calendaristice.
BOTTOM-afișează
ultimele date a
listei.
Când utilizăm opțiunea
CUSTOM?
În cazul în care se dorește un filtru
personalizat
Posibilitățile oferite de caseta
CUSTOM AUTOFILTER
NOTĂ: Dacă dorim ca liniile selectate să îndeplinească
ambele condiții din casetele text , trebuie să bifăm opțiunea
AND (Și). Dacă să îndeplinească oricare din cele două condiții
se bifează OR (Sau).
Cum se execută FILTRAREA AVANSATĂ
(ADVANCED FILTER)?
1.Creem un domeniu de condiții în afara listei, care să conțină titlurile
de coloană și condițiile specificate

2.De preferat ca domeniul de condiții să fie deasupra listei, însă să fie un


rând liber între ele

3.Pentru a stabili mai multe condiții, trebuie să adaugi mai multe linii
în domeniul de condiții.
Ce urmează după finasarea
domeniului de condiții?
Se
selecteaz
ăo
celulă
din listă

Data/Filte
r
/Advance
d Filter

Se completează caseta
Advanced Filter
EXEMPLU:
Când avem nevoie de Filtru
Avansat?
1. Când stabilim mai mult de două
condiții pentru câmp.
2. Când sunt utilizate condiții complexe
și este nevoie de criteriile
AND/OR.
3. Dacă lista conține înregistrări
repetate se bifează opțiunea
Unique Records Only
CE ESTE ȘI CUM SE EXECUTĂ UN
SUBTOTAL?
Un subtotal permite afișarea
înregistrărilor pe grupe și
afișarea
totaluril pentru fiecare grup și
or pentru întreaga listă

Datele supuse
totalizărilor trebuie
Datele să fie să fie sortate
organizate în înainte de a aplica
coloane și un subtotal
rânduri
CA SĂ APLICĂM UN SUBTOTAL: SE SELECTEAZĂ O
CELULĂ DIN LISTĂ/DATA/SUBTOTALS
CUM COMPLETĂM CASETA
SUBTOTAL?

Atenţie: lista în care se adaugă


subtotaluri trebuie să fie
ordonată după câmpurile pentru
care se creează subtotaluri.
Eliminarea subtotalurilor
Se parcurg etapele următoare:
1. În meniul Data, se execută
clic pe Subtotals.
2. Se execută clic pe Remove All.
CE FUNCȚII POATE CONȚINE UN
SUBTOTAL?

AVERAGE – media valorilor


COUNT – numără valorile
numerice COUNTA – numără
toate valorile MAX - întoarce
valoarea maximă MIN -
întoarce valoarea minimă
PRODUCT – înmulţeşte valorile şi
întoarce produsul
STDEV – estimează abaterea
standard pe baza unui eşantion
STDEVP – calculează
abaterea standard pe baza
întregii populaţii date
SUM – adună valorile
VAR – calculează dispersia pe
baza unui eşantion
SE POATE DE CREAT UN AL DOILEA
NIVEL DE SUBTOTAL?

Se creează mai întâi nivelul principal de


subtotaluri, apoi se creează al doilea
nivel de subtotaluri folosind aceeaşi
procedură, însă se dezactivează caseta
de validare Replace Current Subtotals
înainte de a rula al doilea nivel de
subtotaluri.
EXEMPLU:
TE
MA 6
*DIAGRAME
*TIPURI DE DIAGRAME
*MODIFICAREA DATELOR PRIN INTERMEDIUL DIAGRAMELOR.
*IMPORTURI ȘI EXPORTURI DE INFORMAȚIE.
*TRANSFERURI RECIPROCE DIN ALTE MEDII DE PRELUCRARE A
INFORMAȚIEI
*UTILIZAREA OPȚIUNII PIVOT TABLE REPORT.
CE ESTE O DIAGRAMĂ?

O reprezentarea grafică Ele ajută la evaluarea


a datelor într-o foaie de datelor și efectuarea
calcul. comparațiilor între
diferite valori ale foii
de calcul
Diagrama transmite Diagramele ajută la
mesajul datelor prin găsirea greșelilor în
intermediul unei imagini în datele din foaia de
culori calcul
CUM PUTEM CREA O DIAGRAMĂ?

Pasul 2. selectăm Pasul 3. insert/chart, sau


Pasul 1. includem
datele, inclusiv titlurile activăm butonul Chart
datele numerice într-o Wizard din bara cu
foaie de calcul de coloană și de rând
instrumente Standard
Pasul 4. după ce ati ales tipul dorit
executați NEXT
Pasul 5. Verificăm domeniul pe baza căruia se
va crea diagrama. Executăm NEXT
Pasul 6. Vom alege
secțiunea Data Labels
Pasul 7. Afișăm valorile
deaupra coloanelor,
apoi executăm NEXT

Pasul 7.Alegem locul unde să fie


amplasată diagrama. FINISH
CE ELEMENTE POATE CONȚINE O DIAGRAMĂ?
CE TIPURI DE DIAGRAME SE POT UTILIZA?

Se pot utilza
diagrame 2D-pe 2
axe X și Y
În general sunt 14
tipuri de diagrame
standard, fiecare
având mai multe Și 3D-3
variante axe:X,Y și Z
Diagrame pe coloane
Acest tip se utilizează, în
general, pentru prezentarea
comparativă a datelor.

O astfel de diagrama este potrivită atunci când dorești să știi cât mai
este de realizat până la un plafon maxim și cât s-a realizat până la
momentul creării diagramei.
Diagram
e cu bare

sunt foarte utile pentru afișarea


măsurătorilor, ca de exemplu, procentul
de finalizare a unui anumit proiect
Barele pot fi așezate
alăturat, în straturi
sau 3D (viziune în
spațiu).
Diagrame linie

Acest tip de diagrame


este foarte potrivit
pentru măsurarea sau
reprezentarea datelor în
timp, în mod continuu

De asemenea, diagramele
linie sunt excelente pentru
prezentarea informației ce
Ele realizează combinații bune cu diagramele pe implică tendinte sau
coloană sau pe linii multiple modificări în timp cu unul sau
două seturi de date.
Diagrame cu structură radială (Pie)

Aceste diagrame sunt


folosite pentru prezentarea
unui procent dintr-un întreg.

Pentru a scoate mai bine în


evidenţă valorile pe care le
reprezintă sectoarele din
grafic pot fi scoase în afara
cercului.
Diagrame de tip inelar (Doughnut)

Acest tip de diagrame sunt


variații ale diagramelor cu
structura radială.

Diferența dintre diagramele radiale și cele


inelare constă în faptul că ultimele sunt
pentru mai multe seturi de date
Diagrame prin puncte (Scatter)

Diagramele prin puncte


sunt folosite pentru
prezentarea datelor pe
intervale inegale de timp.

Acest tip de diagramă


este cel mai des întâlnit
în activitațile științifice
și inginerești.
MODIFICAREA DATELOR PRIN INTERMEDIUL DIAGRAMELOR

Ce modificări pot Pe lânga posibilitatea formatării seriilor


efectua? de date într-o diagramă mai poți, de
asemenea, adauga sau elimina serii de
date dintr-o diagramă.

Adaugarea punctelor Selectează diagrama și execută


sau a seriilor de date secvența Chart\Add Data.
Precizează domeniul de date pe
care dorești să-l adaugi.

Copiaza datele din foaia de calcul,


selectează diagrama și lipește datele
în ea.

Cum pot elimina o Trebuie să selectezi seria pe care doreşti să o


serie de date? elimini astfel încât să apară ghidajele şi apoi
apasă tasta Delete sau execută secvenţa
Edit\Clear\Series.
Diagrame stratificate (Area)
Diagramele stratificate se utilizează
asemanător diagramelor linie prin
faptul că acestea reprezintă datele
în timp într-o maniera continuă.
Singura diferență este că zona de
sub linie este umplută.

Diagrame radar (Radar)

Diagramele radar prezintă relațiile


dintre seturi separate de date
IMPORTURI DE INFORMAȚIE.

Pe lângă accesul la bazele de date, Excel poate


obţine acces şi la date stocate undeva într-o
pagină Web sau într-un fişier de text simplu.

Dacă fişierul este în format text standard (formatul


cu delimitare prin virgule), îl poţi deschide cu
secvenţa File\Open.

În caz contrar, Excel va observa acest lucru şi va


lansa aplicaţia Text Import Wizard.
1. Folosirea memoriei
Clipboard
Conţinutul fi adăugat într-o foaie de
Word, indiferent calcul Excel pe una din
de formă poate următoarele două căi:
2. Inserarea
unui obiect
Word.
Clipboard

Copiază textul Word şi


lipeşte-l în foaia de În acest caz textul este
calcul Excel. Această introdus în obiect după ce
metodă poate fi acesta a fost inserat
utilizată pentru texte folosind Paste Special şi
din tabele sau alegând Microsoft Word
paragrafe. La lipire nu Document Object. Textul
uita să execuţi click în va fi plasat într-o fereastră
celula care trebuie să de obiect flotantă care, la
conţină textul sau care activare, provoacă apariţia
este prima celulă din instrumentelor Word în
domeniul lipit locul celor Excel.
O foaie care conţine date în PowerPoint poate deveni începutul unei foi de
calcul în Excel sau poate fi adăugată unei foi de calcul

Pentru a copia conţinutul unei foi


Deschide PowerPoint afişează de date PowerPoint într-o foaie
foaia de date şi conţinutul pe de calcul Excel trebuie să
care l-ai introdus. parcurgi paşii:

Trage indicatorul Alege Comută în sau


peste date sau Edit\Copy sau deschide o foaie de
execută click pe apasă calcul Excel şi
butonul Select All combinaţia execută click în
din foaia de date. Ctrl+C. celula de unde vrei să
înceapă conţinutul
lipit.

Alege
După lipirea conţinutului de date va
Edit\Paste sau
trebui să-l prelucrezi sau să adaugi
apasă
etichete de coloană şi/sau linie pentru a
combinaţia
obţine macheta dorită.
Ctrl+V.
EXPORTAREA DATELOR SPRE ALTE APLICAŢII

Pentru a lipi date într-un


document Word trebuie
să parcurgi paşii:
COPIEREA DATELOR EXCEL
ÎNTR-UN DOCUMENT
WORD 1.Într-o foaie de calcul Excel selectează
celula sau domeniul pe care doreşti să-l
copiezi.
2. Alege Edit\Copy, execută click pe
butonul Copy din bara standard sau apasă
combinaţia de taste Ctrl+C.
3. Treci în Word şi execută click în
document pentru a poziţiona cursorul
acolo unde doreşti să apară datele Excel.
4. În Word alege Edit\Paste sau execută
click pe butonul Paste din bara standard
sau apasă combinaţia Ctrl+V.
CE ESTE UN TABEL PIVOT (PIVOT TABLE REPORT)?

Un tabel pivot utilizează date pe Tabelele pivot îţi permit şi să


două dimensiuni pentru a crea un faci
tabel în trei dimensiuni auditul datelor.
Caracteristica unică a tabelelor
pivot este capacitatea lor de a muta
câmpurile prin tragere
şi plasare. Excel recalculează
instantaneu datele în noua
rearanjare.
Nu trebuie să scrii noi formule sau să
refiltrezi datele deoarece tabelul pivot
se recalculează automat atunci când se
recalculează câmpurile.
CU
M SE FORMEAZĂ UN TABEL PIVOT?

Aplicaţia Pivot Pentru a crea un tabel pivot


Table Wizard trebuie să parcurgi paşii:

Pasul 1. Execută secvenţa


Data\PivotTable and PivotChart
Report (Raport tabel pivot şi
diagramă pivot).

Aici trebuie
indicată sursa de
date pe care
doreşti să le
utilizezi pentru
tabelul pivot.
Pasul 2. Stabileşte tipul de raport pivot pe
care vrei să-l creezi: un tabel sau o diagramă.
Apoi selectează butonul Next.

Aici se selectează o sursă


de date dacă aceasta nu
este selectată sau dacă
datele se găsesc într-un
alt registru de calcul sau
domeniu decât cel
prezent în caseta de
dialog.
Pasul 3. Oferă mai multe opţiuni de plasare şi formatare a
tebelului pivot.
De asemenea, poţi folosi butoanele Layout (Aspect) şi Options(Opţiuni)
pMentru a continua precizarea parametrilor doriţi pentru noul tabel pivot.

Când ai terminat de selectat opţiunile dorite, execută click pe Finish


(Terminare) pentru a crea tabelul.
CE SE
INTÂMPLĂ DACĂ UTILIZĂM BUTONUL LAYOUT?
Selectează şi trage câmpurile dorite în zona din centrul casetei de dialog şi
plasează-le în secţiunile Row (Rând), Column (Coloană), Page (Pagină) şi Data
(Date) pentru a obţine aspectul dorit.
CUM UTILZĂM ACESTE 4 ZONE?

Column aplică
Row aplică un
un format
Page creează un format vertical
orizontal
meniu derulant tabelului,
tabelului,
deasupra rezumând
rezumând datele
tabelului, care datele de sus în
de la stânga la
îţi permite să jos – reprezintă
dreapta –
extragi o fiecare obiect
prezintă fiecare
anumită opţiune din câmpurile
obiect din
cum ar fi un din partea
câmpurile din
departament stângă a
partea de sus a
sau o ţară tabelului pivot.
tabelului pivot.
rezumatul număra sau funcţii de
Data – această valorilor. Aici crea alte analiză pentru
zonă este poţi aduna, datele introduse.
CE FUNCȚII NE PUNE LA DISPOZIȚIE CÂMPUL DATA?
EXEMPLU:CE
PRODUSE AU FOST VÂNDUTE ȘI CE SUME AU FOST ÎNCASATE?
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE

Tema 7

Noțiune de macrocomandă.
Utilizarea lor la construirea
schemelor de calcul automatizat.
Butoane.
Gavrilaș Natalia- drd., lect.univ
CUPRINS:
Noțiune de macrocomandă
Înregistrarea operațiilor de
calcule
Butoane
Ce numim o
macrocomandă?
Este un set de instrucțiuni ce
determină aplicația Excel să
execute o secvență de operații
în locul utilizatorului.

Macrocomenzile
automatizează operații
complexe și reduce numărul
de pași necesari pentru a
finisa activitățile care se
execută frecvent
CÂND UTILIZĂM O
MACROCOMANDĂ?
Când executăm Când utilizăm
mereu același tabel aceeași formulă în
mai multe foi de
calcul
Când executăm
aceeași formatare a
datelor.

Activitățile ce le
executăm în mod
repetat

Folosind facilitatea Visual Basic Editor


din Excel, macrocomenzille pot fi
editate,copiate dintr-un modul în
altul, copiate între diferite dosare de
lucru, redenumite, lichidate.
Cum efectuăm o macrocomandă?
1. Planificăm pașii și operațiile
ce urmează să le executăm

2. Aplicăm comanda:
Tools/Macro/Record new macro
Completarea
casetei Macro
Numele
macrocomenzei

Locul unde se va stoca Se descrie activitatea


macrocomanda macrocomenzii

Apoi se execută OK
Opțiunile ceea ce in termeni Excel se numește
zonei macrocomanda globala.

PersonalMacro
Workbook Orice
macrocomanda stocată
în acest dosar este
disponibilă pentru toate
dosarele de lucru; este
Store macro in (Сохранить ă se selectează
в:) opțiunea
This
Workbook Sau
New Workbook,
atunci macrocomanda
va putea fi apelată
D doar atunci cand
a
dosarul respectiv este
c
deschis.
Butonul Stop Macro

Notă: La efectuate.
efectuarea unei macrocomenzi sunt înregistrate și
greșelile
Lans
area unei macrocomenzi
Cu ajutorul meniului
Cu ajutorul combinației de TOOLS/MACRO/MACROS/SELECTĂM
taste NUMELE/RUN (ВЫПОЛНИТЬ)
Notă: Pentru a întrerupe o macrocomandă înainte ca ea să finiseze acțiunile se
tastează tasta ESC
Lansarea unei macrocomenzi cu
ajutorul butonului
Afișăm bara Forms, în caz că nu este:
View/Toolbars/Forms

Când se adaugă butonul apare caseta Macro Name. Aici


selectăm macrocomanda ce o vom asocia butonului
Va
mulțumesc pentru atenție !

APLICAŢIA
ACCESS
Gavrilaş Natalia Drd., Lector universitar
TEMA 8
NOŢIUNE DE BAZE DE DATE ÎN ACESS.
EVOLUŢIA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE.
ACCESS-UL CA UN MEDIU DE GESTIONARE
A BAZELOR DE DATE. COMPLEXITATEA
CREĂRII, PROIECTĂRII BAZELOR DE
DATE.BAZELE DE DATE CU DIVERSE
STRUCTURI.
CUPRINS:
 Noţiune de Baze de Date.
 Evoluţia Sistemelor Informaţionale.
 ACCESS-ul ca un mediu de gestionare a
bazelor de date.
 Etapele principale la crearea unei Baze
de date.
 Noţiune de clasificare şi divizare a
informaţiei în diferite categorii.
 Obiectele de bază din Access.
Microsoft Access 2003 este aplicaţia ce
permite să stocăm şi să administrăm
volume medii și mari de date. Un avantaj
important al aplicației este posibilitatea
extinderii bazei de date pe Internet pentru
a fi accesată de alți utilizatori, iar
modificările se pot sincroniza automat.
EXISTĂ 2 METODE DE
ORGANIZARE A DATELOR

FIȘIERE BAZE DE
CLASICE DATE
NEAJUNSURILE CREATE LA
ORGANIZAREA DATELOR ÎN
FIȘIERE CLASICE

INDEPENDENȚA – o
modificare în această
REDUNDANȚA structură de date, implică
DATELOR- repetarea refacerea tuturor
informațiilor programelor care au
access la aceasta.

INTERGITATEA DATELOR
-datele au o anumită structură
și ele trebuie să respecte
anumite corelații logice.
ORGANIZAREA DATELOR ÎN BAZE DE DATE

Conceptul de bază de date a apărut în 1967 ca urmare a


eforturilor pentru crearea unei structuri de date care să
elimine cele trei mari neajunsuri introduse de programarea
cu fișiere clasice: independența, redundanța, integritatea
datelor

Organizarea datelor într-o bază de date se face în funcție


de activitatea pe care aceasta o modelează, reprezentând
o structură de sine stătătoare. Baza de date va fi folosită de
una sau mai multe aplicații, care vor gestiona activitatea
respectivă.

Folosind MS Access-ul pentru realizarea de baze de date informaţiile pot fi stocate


şi vizualizate, mai apoi, în multe moduri, pot fi sortate şi/sau filtrate după anumite
criterii în funcţie de nevoile dumneavoastră.
Noțiuni utilizate în Access

Atributele sunt câmpurile care Baza de date - o colecție de


caracterizează o entitate. una sau mai multe tabele

Entitatea este o colecție de date corelate de același tip


care se folosesc în cadrul activității economice pentru
care se realizează proiectul. În acces o entitate devine
un tabel ce conține date primare. Într-o bază de date nu
pot exista două entități cu același nume sau cu două sau
mai multe nume diferite.

Cheia este câmpul sau un


Înregistrări este șirul de
grup de câmpuri prin care un
caractere ce determină
exemplar dintr-o colecție de
valoarea unui atribut.
date este identificat unic.

Relația reprezintă legatura


care se realizează între două
tabele
CE ESTE O BAZĂ DE DATE ?

1.O bază de date este o colecţie de informaţii referitoare la


un anumit subiect care au fost strânse, organizate şi
memorate în scopul folosirii lor ulterioare.

2. Bază de date – una sau mai multe colecţii de date, aflate


în interdependenţă, împreună cu descrierea datelor şi a
relaţiilor dintre ele.

3. Prin bază de date se înţelege o colecţie de date sau informaţii care sunt
organizate astfel ca ele să fie căutate şi regăsite rapid, de obicei, de către
un calculator. De exemplu: evidenţa studenţilor într-o facultate, orar,
evidenţa cărţilor într-o bibliotecă, evidenţa salariaţilor într-o instituţie, etc.

.
CE ESTE INFORMAȚIA ȘI CUM SE
CLASIFICĂ EA?

Informaţia este rezultatul prelucrării datelor, modificându-se în funcție de


datele înmagazinate în baza de date.

Informaţiile memorate într-o bază de date se referă la un domeniu de


activitate şi trebuie organizate şi grupate în mod logic astfel încât să
răspundă scopului pentru care a fost creată acea bază de date.

Informaţiile referitoare la un tip de obiect sau de activitate sunt grupate


împreună în acelaşi tabel (Table).
Se vor proiecta atâtea tabele câte sunt necesare pentru a
memora informaţiile considerate utile din domeniul respectiv de
activitate.

Într-un tabel al bazei de date ca şi într-un tabel obişnuit datele sunt


organizate pe rânduri şi coloane. Data fiind definită ca un model de
reprezentare a informaţiei într-un format accesibil unui calculator.
ACCESS-ul ca un mediu de gestionare a
bazelor de date.

Sistemul de gestiune a BD (SGBD) –reprezintă


Ce este un ansamblu de programe care realizează gestiunea şi
SGBD? prelucrarea complexă a datelor, asigurând interfaţa între BD
şi utilizatori.

Baza de date Baza de date – este doar o componentă a SGBD care


face parte din conţine datele propriu-zise – este un container care
SGBD? stochează date structurate

ACCESS poate DA! Microsoft Access este un SGBD comercial, fiind


fi considerat un adecvat administrării bazelor de date medii.
SGBD?
Totuşi ce este un SGBD?

Reprezintă programul
software care :
• Ușurează și controlează
introducerea de informaţii în
baza de date,
• actualizează şi extrage
informațiile din bază,
• controlează şi autorizează
accesul la date.
Funcțiie unui SGBD
de descriere - care constă în
de actualizare - care
definirea structurii datelor, a
presupune inserarea,
relațiilor dintre acestea și a
redactarea și suprimarea
condițiilor de acces la informațiile
datelor;
conținute în baza de date;

de obținere de date noi - care de interogare a BD - care


constă în prelucrarea informației permite obținerea diferitor
inițiale în scopul obținerii unor informații din BD conform unor
totaluri, medii etc.; criterii de căutare;

de întreținere - care constă în de securitate a datelor - care


crearea copiilor de rezervă, rezidă în protejarea BD împotriva
compactarea BD și repararea ei accesului neautorizat și în
în cazul deteriorării; atribuirea drepturilor de acces.
Tipuri de Baze de Date

Modele ierarhice Modele reţea


(arborescente)

Modele Modele
orientate pe relaţionale
obiect
Modele ierarhice
(arborescente)

În modelul ierarhic fiecare nod din arbore corespunde unei clase de entități,
iar drumurile dintre noduri reprezintă legăturile existente între obiecte. Într-o
asemenea structură fiecare element superior poate avea mai multe elemente
inferioare, dar unui element inferior îi corespunde doar un singur element
superior
Modele reţea

Modelul reţea se aseamănă cu cel ierarhic, diferenţa constând


în aceea că unui element inferior îi pot corespunde unul sau mai
multe elemente superioare.
Modele
relaţionale
Modelul relațional se compune din două elemente
principale: tabele și relații.

Relaţiile între două tabele sunt unidirecţionale, astfel


că o tabelă devine principală, iar cealaltă devine
subordonată.

MS Access este o bază de date relațională.


Modele
orientate pe
obiect

Acest model este un


concept unificator în ştiinţa calculatoarelor, fiind
aplicabil în
programare, în proiectarea hardware, a
interfeţelor, a bazelor de
date etc. Sistemele de baze de date orientate
pe obiect se bazează
pe limbaje de programare.
PROIECTAREA BAZEI DE DATE
RELAȚIONALE

1 Analizați
obiectivul urmărit.
• Ce informaţii veţi stoca?
• Cine le va folosi?
• De ce fel de ieşiri aveţi
nevoie?
2. Determinaţi scopul
bazei de date.

Acest lucru vă ajută să stabiliţi ce


fel de date doriţi să stocaţi în baza
de date pe care o veţi crea (ex.
evidența rezultatelor studenților la
sesiune, gestiunea personalului,
evidenţa stocurilor).
3. Determinaţi tabelele de
care aveţi nevoie.

Odată ce ați stabilit un scop clar,


puteţi împărţi informaţiile în subiecte
separate, ca de exemplu „Angajaţi”,
„Clienţi”, sau „Comenzi”. Fiecare
subiect va fi un tabel în baza de date.
Numele tabelului trebuie să fie
sugestiv pentru informaţiile pe care le
va conţine.
4. Determinaţi câmpurile de
care o să aveţi nevoie în tabele.

Hotărâţi ce fel de informaţii vor fi stocate în


tabele.
Fiecare categorie de informaţii dintr-un
tabel poartă denumirea de câmp (field) şi
fiecare câmp va fi afişat pe o coloană în
tabel.
De exemplu: un tabel cu denumirea
Angajaţi poate să aibă următoarele
câmpuri: Nume, Prenume, Data angajării,
Salar_brut, Impozit.
5. Determinaţi relaţiile dintre
tabele.

Analizaţi cu atenţie tabelele şi


stabiliţi legăturile care există
între datele conţinute în tabele
diferite.
În cazul în care nu puteţi stabili
relaţii între tabele, introduceţi
tabele sau câmpuri de legătură.
6. Îmbunătăţirea proiectului

• Analizaţi proiectul pentru a găsi eventuale erori.


• Creaţi tabelele şi adăugaţi câteva înregistrări de
probă. Vedeţi dacă puteţi obţine din tabele
rezultatele de care aveţi nevoie, faceţi
modificări dacă este nevoie, pentru a ajunge la
o formă de proiectare acceptabilă.
• Experimentaţi modelul proiectat, introduceţi
date de test, creaţi formulare şi rapoarte de
probă.
• Asiguraţi-vă că datele sunt stocate în mod
corespunzător în baza de date şi că puteţi
obţine toate informaţiile şi situaţiile finale dorite.
NOTĂ: Este mult mai dificil să modificaţi tabelele, formularele, rapoartele
după ce au fost introduse date reale.
TIPURILE DE OBIECTE CARE SE
CONȚIN ÎNTR- O BAZĂ DE DATE

Query Table

Report OBIECTELE Form


UNEI BAZE
DE DATE

Pages Macro

Module
CREAREA UNEI BAZE DE DATE NOI ÎN
ACCESS (2003)
1. LANSĂM APLICAȚIA ACCESS:Start/ All Pograms / Microsoft
Office / Microsoft Office Access
2. FILE/NEW/BLANK DATABASE
3.
Se stabileşte locaţia şi numele BD
4. În
stânga lista de obiecte Tables, Queries, Forms, etc., care
pot fi create în Access.
5.IMAGINEA DE PROIECT A UNUI TABEL
CREAREA UNEI BAZE DE DATE NOI ÎN
ACCESS (2010)

Start/ All Pograms / Microsoft Office / Microsoft Office Access


2. Denumiţi baza de date, selectaţi locul de salvare.

1. Selectaţi: 3. Selectaţi
file/new/Blank CREATE
database
BAZA NOUĂ SE VA
DESCHIDE CU UN TABEL
PROPUS DE ACCESS

2
Exemplu :Evidența rezultatelor obținute
de studenți într-un an universitar.

Studenți Discipline Examene

Cod Stud
Nume
Prenume
Data Nast. Cod Disc Cod Disc
Localitatea Denumirea Cod Stud
Adresa Lector Data
Exaam
Facultatea
Nota
Anul de studiu
Grupa
O ZI FRUMOASĂ VĂ DORESC.

TEMA 10
Interogări. Proiectarea interogărilor de
tip select. Construirea expresiilor
logice. Interogări cu câmpuri calculate,
calcule pe grupuri

GAVRILAȘ NATALIA
Drd., Lector universitar
CUPRINS:

• INTEROGĂRI
• TIPURI DE INTEROGĂRI
• UTILIZAREA INTEROGĂRILOR DE TIP SELECT
• CONSTRUIREA EXPRESIILOR LOGICE
• INTEROGĂRI CU CÂMPURI CALCULATE
• INTEROGĂRI DE TOTALIZARE
• INTEROGĂRI CU PARAMETRU
CE NUMIM O INTEROGARE?

Interogările reprezintă modalităţi de selecţie şi afişare a


informaţiei din unul sau mai multe surse (tabele sau alte
interogări), formulate cu ajutorul unor condiţii logice.

Rezultatul interogării este un nou set de date - set


dinamic (Dynaset), ce conţine doar câmpurile cu
înregistrările ce satisfac condiţiile stabilite de utilizator.

Seturile de date dinamice nu se memorează; ele se


formează din nou de fiecare dată când executăm o
interogare. Dacă în tabelele bazei de date intervin
modificări, rezultatele executării a două interogari
identice pot fi diferite.
CÂTE TIPURI DE INTEROGĂRI POT FI?

INTEROGĂRI

INTEROGĂRI PENTRU ACTUALIZARE


INTEROGĂRI DE SELECȚIE
(MAKE TABLE QUERY, DELETE,
(Select Query)
UPDATE, APPEND QUERY)

INTEROGĂRI ÎNCRUCIȘATE
(Crosstab Query)
CUM SE CREAZĂ O INTEROGARE DE TIP
SELECT (SELECT QUERY)?
EL
EMENTELE GRILEI INTEROGĂRII

Câmpul Tabelul
selectat din din care
tabel s-a luat
câmpul
Sortarea
datelor
Permite sau din
nu afişarea câmpul
câmpului selectat

Stabilim
criterii de
selctare
CUM AFIȘĂM REZULTATUL INTEROGĂRII?

Rezultatul interogării poate fi afişat prin 2 metode:


ÎN CÂTE MODURI SE POATE DE VIZUALIZAT
O INTEROGARE
2 moduri de
vizualizare
FEREASTRA
REGIMULUI DE PROIECTARE
Denumirea
interogării
Panoul
pentru tabele

Grila
inetorgării
1. Interogări cu câmpuri Ex. Ce sumă de bani
calculate urmează să încaseze
firma de la fiecare
abonat pentru 3 luni și
cât a încasat de facto?
OPERATORI UTILIZATI LA CREAREA
CRITERIILOR DE SELECȚIE

Aritmetici: +, De comparaţie: Logici:


-,*,/,mod,^ =,>,<,<>,Like, AND, NOT, OR
between, in

Constante: Funcţii:
text (“oras”); date calendaristice
De concatenare a
numerice (125, 0); (date(), year()),;
şirurilor logici: &,
date calendaristice matematice si
+
(#05,04,2014#) trigonometrice( ABS,
INT, AVG,)
REGULI LA CREAREA CRITERIILOR DE
SELECȚIE

Datele de tip text se scriu între Pentru data calendaristică Access adaugă
ghilimele: automat semnul #:
Ex. NOT LIKE “ A* ”; LIKE “ B* ” Ex. >= # 01.12.2004 # And <= #31.12.2004 #
Between #01.01.2006# And #31.12.2007#.

Referirile la numele de câmpuri trebuie


incluse între paranteze drepte, altfel se
Datele de tip Number şi Currency se adaugă automat
tastează cifrele şi eventual simbolul ghilimele, considerându-se text;
zecimal, fără Ex: Numepren: [Nume] & “ ” &
simbolul monetar sau separatorul de mii [ Prenume];
Ex: >=2 And <=5; stoc_final: [stoc_initial] + [Cant_intrata] -
[Cant_iesita]
2. Interogări de totalizare

Ex. Ce sumă de bani a


încasat firma pentru
fiecare lună?
FUNCȚIILE RÂNDULUI TOTAL?

Se utilizează pentru a defini Group By


criteriile de grupare. Ordinea Sum
de evaluare a criteriilor de Avg
grupare este de la stânga la Min
dreapta Max
Count
StDev
Se utilizează pentru câmpurile Var
calculate ce returnează un First
singur rezultat la nivelul Last
grupului Expression
Where
Se utilizează în cazul când nu se
doreşte efectuarea grupării
după un anumit câmp, chiar
daca sunt stabilite criterii de
selecţii
3. Interogări cu parametru
Ex. Afișați informația
despre un anumit
abonat.
O ALTĂ CLASIFICARE A INTEROGĂRILOR DE TIP SELECT
(PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL)

Tipul I Tipul II
Interogări de tip Select ce nu conţin Interogări de tip Select ce conţin
rândul TOTAL, dar conţin câmpuri rândul TOTAL, câmpuri calculate,
calculate şi criterii de selecţie. criterii de selecţie, iar gruparea se
face după un singur câmp.

Tipul III
Interogări de tip Select ce conţin
rândul TOTAL, câmpuri calculate,
criterii de selecţie, iar gruparea se
face după mai multe câmpuri.
TIPUL I

Ex. Să se mărească
preţul cu 20% pentru
pachetul 1.
TIPUL II

Ex. CE SUMA TOTALA A


ACHITAT ABONATUL D-457
PENTRU TREI LUNI.
TIPUL III
Ex: Ce sumă de bani urmează
să încaseze firma „Omega” de
la fiecare abonat în primul
trimestru
O ZI FRUMOASA VA DORESC!
TEMA 11

INTEROGĂRI DE ACŢIUNE:
APPEND, DELETE, UPDATE, MAKE
TABLE, CROSSTAB LA
PRELUCRAREA INFORMAȚIEI.
GAVRILAȘ NATALIA
Drd., Lector
universitar
CUPRINS:

 Interogări de acțiune
 Tipurile de interogări de

acțiune  Interogări
încrucișate
 Noțiune de macros și utilizarea lui
Ce sunt interogările de acțiune?

Interogările de acţiune sunt utilizate la modificarea rapidă, înserarea, crearea


sau lichidarea seturilor de date din BD

Interogările de acţiune, se folosesc pentru a administra un grup definit


de înregistrări printr-o singură comandă, ele acţionând asupra datelor
din baza de date pe care le modifică.

Crearea interogărilor pentru actualizare, adăugare şi lichidare nu este


posibil fără distrugerea integrităţii datelor, de aceasta este mai bine să
exersaţi pe copia de rezervă a tabelului
Pașii de creare a unei interogări de acţiune :
• creaţi interogarea acţiune specificând câmpurile şi criteriul
de selecţie al înregistrărilor care urmează să fie prelucrate;

• vizualizaţi interogarea în modul de vizualizare foaie de date


(Datasheet View) pentru a verifica dacă înregistrările şi
câmpurile asupra cărora va acţiona interogarea au fost corect
precizate;

• rulaţi interogarea;
• vizualizaţi tabelele asupra cărora a acţionat interogarea
în modul de vizualizare foaie de date, pentru a fi siguri că
aţi obţinut efectul dorit.
Câte tipuri de
interogări de acțiune
sunt?

Make-Table Query

Interogări Append Query


Update
de acțiune
Query
!

Delete Query:
Când utilizăm MAKE
TABLE QUERY?

Pentru păstrarea rezultate


selectate într-un tabel real
existent

Când unele date este necesar să fie păstrate


un timp îndelungat
Crearea tabelelor pe care le pot
exporta și alte aplicații.
Cum se crează interogările de
tipul MAKE TABLE QUERY?
Exemplu: Afișați abonații ce nu
au achitat plata pe o anumită
lună (luna este introdusă de
către utilizator)

ETAPA I

Folosim interogarea de
tip MAKE TABLE
pentru a crea tabelul
info care va include
informația despre
toate contractele și
suma spre achitare (va
fi zero)
Când utilizăm APPEND QUERY?

Se utilizează în cazul în care este necesară


adăugarea unui set de înregistrări dintr-o tabelă
în altă tabelă. Aceasta va selecta datele care
tebuie adăugate şi le va trimite în câmpurile
tabelei destinaţie.

Exemplu 1, ETAPA II
Prin intermediul
interogării de tip
Acest tip de Append, adăugăm în
interogări se tabelul info informația
execută doar o despre plățile efectuate
singură data
de abonați aleasă de utilizator (in
pentru luna cazul nostru va fi luna
martie)
Cum se crează interogările
de
tipul APPEND
QUERY? ETAPA II
ETAPA Se proiectează
tabelul datorii cu

III ajutorul interogării


MAKE TABLE
Cum se crează interogările
de tipul UPDATE QUERY?
Se utilizează în cazul în care este
necesară modificarea unui număr
mare de înregistrari, respectând
aceeaşi modalitate de modificare.

Exemplu 2:Modificați denumirea


pachetului din ”1” în ”Actual” și măriți
numărul de canale pentru pachetul
respectiv cu 5
Exemplu 2
Cum se crează interogările
de tipul DELETE QUERY..?

Interogările de acțiune de tip Delete oferă


posibilitatea eliminării mai multor inregistrări
din tabele pe baza unor criterii impuse de
utilizator.

Exemplu 3:Lichidați
abonatul cu contractul
D-457, care nu mai
solicită serviciile firmei.
Pentru început creați copii
pentru tabelele Abonați și
Achitări (folosind interogarea
MAKE TABLE)
Stabiliți cheia primară
pentru câmpul contract
din tabelul Abonati 1 și
stabilim legatura între
tabele
Proiectăm interogarea
pentru a lichida datele
Cum se crează interogările
de tipul CROSSTAB
QUERY?
Access permite gruparea și
reprezentarea datelor într-o formă
compactă, forma care se aseamană
cu un tabel electronic.

Pentru o astfel de interogare sunt


necesare cel putin trei cimpuri:

• unul care sa furnizeze valorile pentru


titlurile de rând, dar se pot alege mai
multe câmpuri antet de rând;
• unul care să dea valori pentru titlurile
coloanelor. Un singur câmp poate fi
antet de coloană.
• Unul care să fie baza pentru
calcularea valorilor sintetice de
afișat la punctele de intersecție
rând-coloană.
Exemplu 4:Să se determine
numărul de achitări efectuate în
fiecare lună de către fiecare
abonat
Ce este o Macrocomandă?

O macrocomandă este o secvență de acțiuni menită să


automatizeze o anumită operație efectuată frecvent
de utilizator.

Fiecare comandă macro constă dintr-o listă de acţiuni


(comenzi), care sunt 49 la număr.

Majoritatea acţiunilor din comenzile macro necesită


argumente, care precizează informaţii suplimentare şi
specifică modul în care se execută acţiunea.

Macrocomenzile Access se deosebesc de


macrocomenzile Excel de exemplu prin faptul ca nu
înregistrează acțiunile utilizatorului asupra tastaturii
sau asupra mouse-lui, ci preiau secvențele de acțiuni
predefinite indicate de utilizator.
În câte moduri se poate
de executat o
macrocomandă?

• Prin utilizarea
• Prin utilizarea macrocomenzilor,
limbajului Visual care reprezintă o
Basic for formă simplificată a
Applications (VBA); limbajului VBA
Cea mai bună metodă de a începe să proiectăm
macrocomenzi este să ne gândim la un proces pe care îl
parcurgem în mod repetat, ceva care facem de mai multe ori
pe zi sau săptămânal.
CE ACȚIUNI POATE
ÎNDEPLINI O
MACROCOMANDĂ?

OpenForm OpenQuery OpenReport

OpenTable Close

DeleteObject RnMacro StopMacro


Regimul Design a
macrocomenzii
Lansarea unei macrocomenzi

Rularea unei macrocomenzi


Macrocomenzile se lansează
dintr-un grup:
cu butonul Run din bara cu
Tools/Macro/Run Macro
instrumente sau dublu clic pe
numele ei.

Utilizarea macrocomenzilor
Rularea lor dintr o altă
AutoExec
macrocomandă cu ajutorul
acţiunii RunMacro

Observaţie !
Dacă doriţi să evitaţi rularea AutoExec, menţineţi apăsată tasta
macrocomenzii timp ce deschideţi Shift
baza de date.
O vacanță frumoasă!
TEMA 12

RAPOARTE .UTILIZAREA LOR LA


ORGANIZAREA PREZENTĂRII
INFORMAȚIEI ÎN FORME STANDARD

Gavrilaș Natalia
Lector universitar, magistru
CUPRINS:

 Noțiune de raport
 Secțiunile de bază a unui raport
 Etapele principale la crearea unui
raport
 Secțiuni cu totalizări pe diferite
niveluri
Care este destinația unui
Raport?

Destinația unui raport este de a prelua informațiile


dintr-o bază de date sau din mai multe baze de date
și de a le reprezenta într-o formă tiparită.

Rapoartele sunt asemănătoare interogărilor prin


faptul că ele folosesc date dintr-unul sau mai multe
tabele și afișează înregistrările respective. Spre
deosebire de interogări însă, rapoartele adaugă
formatări incluzănd fonturi, culori, background-uri și
alte elemente.

Rapoartele sunt destinate tipăririi la imprimantă și nu


vizualizării lor pe ecran.
Buton de selectare a întregului raport
Ca ementele și secțiunile
re unui Raport?
su Numele
Raportul
nt ui
el
Antetul
raportu
lui

Ante
tul
pagi
nii
Detalii

Subso
lul
pagini
i

Subsolul
Buton de
raportul
selectare
a secțiunii ui
Cum se crează un Raport?
Butonul New din
Meniul
bara cu instrumente
Insert/Report
a bazei de date.

Lista
posibilităților
de creare a
unui Raport

Lista cu
tabele și
interogări
din BD
Raportul în regim de
proiectare
O ZI BUNĂ

Tema 13
Formular ca mijloc de afișare, redactare a
informației. Tipuri de formulare.
Utilizarea formularelor la introducerea
informației. Macrocomenzi. Butoane.

Gavrilaș Natalia Lector universitar, magistru


CUPRINS:

 Formular ca mijloc de afișare a informației.


 Tipuri de formulare.
 Cîmpuri cu calcule totale.
 Utilizarea formularelor la introducere
informației.
 Macrocomenzi.
 Butoane.
Ce este un formular (Forms)?
Un formular este un obiect al bazei de date ce permite
introducerea și afișarea datelor într-o manieră mult mai
atractivă, organizată și ușor de înțeles pentru utilizator.
De
ce să le utilizăm?
Deoarece formularele sînt multifuncționale și permit astfel, realizarea
de obiective care nu pot fi îndeplinite în modurile de lucru Table View
sau Query View.
Ce putem executa cu ajutorul
lor?
 Se poate modifica ordinea câmpurilor
 Se poate introduce diferite elemente decorative (imagini, diagrame) Se pot
valida intrări pe baza informațiilor conținute în alte tabele decît
tabela curentă;
 Se pot genera formulare care să includă alte formulare;  Se
pot calcula valori și afișa totaluri;
Se pot crea formulare diferite în funcție de operațiunea care se dorește
a se realiza:
- introducerea de noi înregistrări -
editarea înregistrărilor existente -
afișarea înregistrărilor existente
În cîte moduri se poate de
vizualizat un formular?

1. Modul Design (Proiectare) – este utilizat atît pentru schimbarea


proprietăților unui formular sau pentru modificarea controalelor din
formular cît şi pentru crearea formularelor noi.

2. Modul Datasheet (Foaie de date) – în aparență similar afișării


directă a unui tabel.

3. Modul Form (Formular) – modul de afișare normal al unui formular


în curs de utilizare.

4. Modul Print Preview (Formular) –afişarea formularului cum va fi


tipărit.
Cum să proiectăm un
formular?

Pentru crearea unui formular se alege opţiunea Insert/Form, fie se


apasă butonul New de pe bara cu instrumente a ferestrei bazei de date.
Care este structura unui
formular?

Orice formular conţine 3 secţiuni importante, în care vor fi plasate


diverse controale.
Cum să afişăm antetul şi zona de
subsol în formular, dacă lipsesc?

Deschideţi formularul în regimul de proiectare Design.


Selectaţi comanda Form Header/Footer sau Page
Header/Footer din meniul View.

Secţiunile de antet şi de
subsol ale paginii apar doar
pe formularul tipărit şi nu
sunt afişate la ecran în
modul Form.
Ce conţine un formular?
Ce sunt elementele de control în
formular?
Elemente de control- obiecte, plasate în formular şi
destinate pentru a reflecta datele, indeplinirea operaţiilor
sau pentru o prezentare mai elegantă a datelor.

Sunt trei tipuri de


elemente de control

Elemente Elemente Elemente


de control de control de control
legate nelegate calculate
Care elemente de control sunt cele
mai utilizate?

Casete text Textbox

Casete derulante
Combobox

Etichete Label

Butoane de comandă
Command button
Cîte tipuri de formulare
se cunosc?

După sursa de După modul de


date afişare

Single form
Formulare legate

Formulare Continous form


nelegate
Datasheet form

Formulare Formulare
standard ierarhizate
Ce este un subformular?

Subformular - un formular afişat în cadrul altui formular. Formularul


iniţial se numeşte principal, iar formularul din cadrul formularului se
numeşte formular subordonat (subformular ).

Combinaţia formular/subformular foarte des se mai numeşte


formular ierarhic sau formularul părinte şi fiu.
Cînd utilizăm un
subformular?

Subformularul se utilizează pentru afişarea datelor din tabel


sau cererile, legate de relaţia de la unu la mai mulţi.

În formularele de tip one-to-many ( unu la mai mulţi) trebuie


să legaţi subformularul de formularul principal pentru ca toate
informaţiile afişate în subformular să corespundă înregistrării
curente din formularul principal.
Este posibil ca un formular
principal să conţină mai
multe subformulare?

DA!

Un formular principal poate să conţină mai multe


subformulare , cu condiţia ca fiecare să se
conţină în formularul principal.

Un subformular poate conţine un alt subformular pentru a afişa o


relaţie de la unu la mai mulţi, cu toate că nu se acceptă o imbricare
mai profundă. De exemplu poate fi creat formularul principal , care
afişează datele despre clienţi, subformularul afişează datele despre
comenzi şi un alt formular , ce reflectă ce este comandat.
Cum să creăm un
subformular?

Metoda de creare a subformularului depinde de modul de creare


 Formular principal şi subformularul se crează simultan;
 De instalat subformularul într un formular exzistent;
 De adăugat un formular exzistent în alt formular predefinit;

Verificaţi dacă relaţia dintre tabele e definită corect, apoi îndepliniţi


următoarele acţiuni.
Deschideţi formularul , în care va fi plasat un subformular , în modul de
proiectare.
Verificaţi dacă butonul asistentului este acţionat ( Nu uitaţi că butonul
ControlWizard din caseta cu instrumente trebuie să fie apăsat, dacă
vreţi ca un program Wizard să lucreze pentru Dumneavoastră.
Acţionaţi butonul SubForm/SubReport din caseta cu instrumente.
Acţionaţi locul în formular unde va fi plasat subformularul.
Îndepliniţi sugestiile din casetele pentru dialog.
Elementul de control a subformularului apare în formular la acţionarea
butonului Finish.
Tipuri de butoane

Butoanele de comutare.
Butoanele de comutare sunt elemente de control nelegate, care
afişează valorile câmpurilor de tip logic a tabelului de bază, cererii
sau comenzilor SQL

Butoane de opţiuni. Dacă opţiunea e selectată


Butoanele de opţiuni se comportă la fel ca un buton de comutare

S-ar putea să vă placă și