Instruire Asistata de Calculator - Sbughea Corina

Verificarea se va da la ultimul
curs, in prima saptamana de scoala

din ianuarie 2020, (marti, ora 18.00,
sala I23)
Corina Sbughea
Instruire asistată de calculator

2018
2
3
Lucrarea de față se adresează studenților care parcurg

cursurile facultative din cadrul modulului Psihopedagogic.
Ed. Europlus
ISBN 978-606-628-201-7
4
Cuprins
I.Crearea și diseminarea online a conținutului educațional..............................5
I.1.Crearea unui cont Google.................................................................................5
I.2.Crearea și formatarea unui nou document în Google Docs.........................6
I.3.Distribuirea şi publicarea unui document....................................................10
I.4.Upload în Google Drive..................................................................................12
I.5.Organizarea spațiului de stocare din Drive.................................................13
I.6. Crearea unui registru de calcul tabelar în Google Sheets..........................14
I.7.Crearea prezentărilor în Google Slides.........................................................17
I.8.Crearea chestionarelor în Google Forms.......................................................20
Atelier de lucru.....................................................................................................24
I.9.Probleme propuse............................................................................................35
II.Procesarea avansată a textului în Word.............................................................36
II.1.Crearea stilurilor personalizate de formatare.............................................36
II.2.Gestionarea separată a secțiunilor într-un document................................37
II.3.Antete și subsoluri diferite pe secțiuni........................................................38
II.4.Lucrul cu tabele, formule de calcul automat și grafice..............................40
II.5.Generarea automată a cuprinsului, listei figurilor și a tabelelor dintr-un
document...............................................................................................................43
II.6.Marcarea intrărilor de index și generarea automată a indexului.............45
II.7.Îmbinarea corespondenței.............................................................................47
Atelier de lucru.....................................................................................................50
II.8.Probleme propuse..........................................................................................54
III.Gestionarea avansată a agendelor de lucru în Excel......................................55
III.1.Adrese relative și absolute, formule de calcul și funcții cu referințe din
diferite foi de calcul/fișiere.................................................................................55
III.2. Formatare condiționată...............................................................................57
III.3.Introducerea datelor cu ajutorul formularelor..........................................58
III.4.Sortarea și filtrarea datelor..........................................................................59
III.5.Validarea datelor...........................................................................................61
III.6.Consolidarea și analiza datelor...................................................................62
III.7. Generarea subtotalurilor.............................................................................63
III.8.Generarea și actualizarea tabelelor și graficelor pivot.............................64
Atelier de lucru.....................................................................................................66
III. 9.Probleme propuse........................................................................................75
IV.Evaluarea asistată de calculator........................................................................77
IV.1.Elementele de interfață ale aplicației WONDERSHARE QUIZ
CREATOR..............................................................................................................77
IV.2.Categorii de întrebări...................................................................................79
IV.3.Template-uri..................................................................................................86
IV.4.Previzualizare................................................................................................86
5
IV.5.Formatarea şi configurarea întrebărilor.....................................................87

IV.6.Proprietăţile chestionarului.........................................................................89
IV.7.Publicarea chestionarului............................................................................91
Atelier de lucru.....................................................................................................92
IV.8.Probleme propuse.......................................................................................103
Bibliografie..............................................................................................................104
6
I.Crearea și diseminarea online a conținutului educațional

I.1.Crearea unui cont Google
Google Docs identifică generic un grup de aplicații oferite de

Google pentru crearea şi modificarea online a documentelor, registrelor
de calcul şi a prezentărilor şi partajarea acestora pentru mai mulți
utilizatori. Acestea reprezintă instrumente foarte utile pentru
colaborarea dintre profesori şi elevi/studenţi în ceea ce priveşte, de
exemplu, temele şi proiectele acestora, care vor putea fi accesate şi
corectate de oriunde există o conexiune la Internet. Mai mult decât atât,
Google pune la dispoziția utilizatorilor și un spațiu de stocare de până
la 15 GB (Google Drive).
Pentru a accesa aplicațiile Google Docs, trebuie să dețineți un
cont Google. Dacă aveţi deja un cont de Gmail, vă puteţi conecta la
Google Drive cu aceleaşi username şi parolă, în caz contrar însă, va
trebui să creați un cont nou, completând rubricile de editare cu datele
dvs.
Fig.nr. 1.Crearea și accesarea contului Google
7
I.2.Crearea și formatarea unui nou document în Google Docs

La accesarea contului creat sunteți conectați la Google Drive și
puteți crea documente noi, care vor fi salvate direct în My Drive, sau
grupate în dosare. Pentru aceasta se selectează din meniul New,
submeniul Google Docs, opțiunea Blank Document:
Fig.nr. 2. Crearea unui document nou
Documentul nou Google Docs se va deschide în browser, într-

un tab separat, urmând a fi editat și eventual partajat.
Fig.nr. 3.Document nou
8
Denumirea documentului poate fi modificată direct în rubrica

de editare din bara de titlu, sau utilizând opțiunea Rename din meniul
File. Odată denumit documentul, numele acestuia apare deasupra barei
de meniuri, modificările salvându-se automat. În dreapta numelui,
devin active doua butoane de comandă: Star (pentru marcarea
documentului) și Move (pentru mutarea documentului în alt Folder).
Fig.nr. 4.Denumirea documentului
Aplicația implementează majoritatea opțiunilor de bază din

Microsoft Word, cum ar fi: opțiunile de copiere/mutare/alipire a
textului sau a obiectelor încastrate, efectele speciale, cum ar fi bold-are,
scris cursiv, subliniere, opțiuni pentru tipul, dimensiunea și culoarea
fontului, cele patru stiluri de aliniere (left, center, right, justify), precum
și crearea listelor multinivel (Bullets / Numbering). Toate aceste
operații pot fi realizate cu butoanele de comandă de pe bara de
instrumente sau cu opțiunile subordonate meniurilor. În dreapta barei
de instrumente este adăugat un buton pentru ștergerea tuturor
formatărilor efectuate.
9
Fig.nr. 5. Clear formatting
Meniul Format înglobează și alte opțiuni de formatare, cum ar fi

scrierea la exponent /indice, stabilirea distanței dintre rânduri, sau a
stilurilor Paragraph.
Fig.nr. 6. Meniul Format
Încastrarea de obiecte în document, cum ar fi imagini, ecuații,

hyperlink-uri, note de subsol, semne de carte, precum și numerotarea
paginilor sau generarea automată a cuprinsului, sunt posibile cu
ajutorul opțiunilor subordonate meniului Insert. Crearea unui tabel se
poate realiza atât din meniul Insert cât și din meniul Table.
10
Fig.nr. 7. Meniurile Insert și Table
Opțiunea AutoCorrect din Word are un corespondent în

Google Docs prin opțiunea Preferences din meniul Tools. Astfel puteți
crea prescurtări, ce vor fi înlocuite automat în text cu întregul cuvânt.
Fig.nr. 8. Fereastra de dialog Preferences
11
Documentele create sunt salvate automat în My Drive și mai

mult decât atât, putem oricând accesa variante anterioare ale acestora,
cu ajutorul link-ului All changes saved in drive, care va afișa un istoric
al modificărilor. De asemenea pot fi descărcate pe orice calculator în
diferite formate (.docx, .rtf, .pdf), cu opțiunea Download as, din meniu
File.
Fig.nr. 9. Meniul File
I.3.Distribuirea şi publicarea unui document
Atât documentele create cu Google Docs, cât și cele încărcate în

Drive, pot fi partajate cu alți utilizatori. Drepturile de acces al celorlalți
utilizatori pot fi stabilite astfel: editare permisă, comentarii permise
sau doar deschidere pentru vizualizare. Persoanele cărora le permiteți
accesul pentru editarea unui document, trebuie să aibă de asemenea
un cont Google, altfel vor putea doar să-l vizualizeze.
12
Opțiunile pentru partajare și publicare pot fi modificate
accesând butonul Share: , din colțul din dreapta sus al ferestrei

document.
Fig.nr. 10. Fereastra de dialog Sharing settings
Fereastra de dialog Sharing settings conține link-ul prin care

documentul poate fi distribuit și altor utilizatori. Aria de distribuire
este stabilită în rubrica Who has access, prin selectarea butonului
Change, care va deschide o nouă fereastră de dialog. Aici puteți stabili
dacă documentul va fi public pe internet, accesibil doar celor care
primesc link-ul, sau doar utilizatorilor indicați de autorul
documentului.
13
Fig.nr. 11. Visibility options
Username-ul sau email-ul utilizatorului/utilizatorilor pentru

care distribuiți documentul se completează în rubrica Invite people, iar
în rubrica din dreapta se precizează operațiile pe care le pot efectua
(editare, adăugare de comentarii sau doar vizualizare).
Fig.nr. 12. Rubrica Invite people
I.4.Upload în Google Drive
Așa cum am precizat deja, toate documentele create cu Google

Docs vor fi salvate în Google Drive, spațiul de stocare atașat contului
dumneavoastră. Pentru a putea partaja și alte fișiere din calculatorul
dumneavoastră cu alți colaboratori, este necesar să le încărcați în Drive.
Încărcarea unui document se face selectând opțiunea File Upload, din
meniul New, sau din My Drive:
14
Fig.nr. 13. Încărcarea documentelor în My Drive
Fișierul încărcat va fi salvat direct în Drive, sau într-un dosar

subordonat și va putea fi deschis cu aplicația Google Docs, apoi
distribuit sau publicat.
I.5.Organizarea spațiului de stocare din Drive
Documentele create sau încărcate în Google Drive, vor putea fi

organizate cu ajutorul dosarelor și a subdosarelor. Pentru crearea unui
dosar se utilizează opțiunea Folder din meniurile New sau My Drive.
Fig.nr. 14. Crearea dosarelor

După crearea dosarelor, fișierele din Drive pot fi mutate
apelând la opțiunea Move to din meniul de context, sau prin selectarea
15
butonului cu același nume. Se va deschide o fereastră de dialog în care

vom putea alege folder-ul destinație din arborele de dosare creat de noi
în Drive.
I.6. Crearea unui registru de calcul tabelar în Google Sheets
Opțiunea Google Sheets este disponibila atât în meniul New,

cât și în meniul My Drive și permite crearea registrelor de calcul.
Aplicația Google Sheets se va deschide într-un tab separat al browser-
ului, iar noul registru va conține implicit o singură foaie de calcul,
similară unei foi de calcul dintr-un registru creat cu utilitarul Microsoft
Excel. În cazul în care sunt necesare mai multe foi de calcul, acestea pot
fi adăugate cu ajutorul butonului Add Sheet din subsolul zonei de
lucru.
Așa cum am procedat și în cazul documentelor, denumirea
registrului de calcul poate fi introdusă direct în rubrica de editare, sau
cu opțiunea Rename din meniul File, modificările fiind salvate automat
în Drive.
Fig.nr. 15. Crearea unui registru de calcul
Bara de instrumente a aplicației înglobează butoane de

comandă pentru toate operațiile de bază, cum ar fi: opțiunile de
formatare pentru font (tip, dimensiune, culoare, bold, italic,
16
strikethrough), opțiunile de formatare a datelor din celule (format

procent, format monetar, format dată/oră), precum și opțiuni pentru
formatarea celulelor (aliniere, orientare text, borduri și culoare de
fundal).
Fig.nr. 16. Bara de instrumente
Fiecare celulă este unic identificată prin litera coloanei și

numărul liniei. Dacă este selectată, celula are în colțul din dreapta jos
un buton Autofill (similar cu cel specific foilor de calcul Excel), ce
permite completarea seriilor liniare de date, a listelor personalizate sau
pentru copierea formulelor de calcul în domeniile adiacente.
Fig.nr. 17. Autofill

Meniul Insert conține opțiuni pentru inserarea de linii și
coloane noi, funcții, grafice sau foi de calcul.
17
Fig.nr. 18. Meniul Insert
Meniul Format grupează opțiuni precum cele pentru

formatarea fontului sau a datelor din celule. O opțiune foarte utilă din
acest meniu este Conditional Formatting, care permite evidențiarea
celulelor în cazul în care respectă anumite condiții.
Opțiunile pentru filtrarea sau sortarea datelor din foaia de
calcul se regăsesc în meniul Data, dar și în meniul de context sau pe
bara de instrumente. Tot în meniul Data este disponibilă și facilitatea
Pivot Table.
18
Fig.nr. 19.Sortarea și filtrarea datelor
Reprezentarea grafică a datelor din celule se poate realiza atât

cu butonul Insert Chart de pe bara de instrumente, cât și cu opțiunea
corespunzătoare din meniul Insert. În panelul Chart Editor afișat în
dreapta zonei de lucru, putem stabili tipul de grafic și domeniul de
celule reprezentat.
Astfel, aplicația Google Sheets oferă multe din facilitățile
specifice gestionarului Microsoft Excel, având în plus avantajul
gratuității, dar mai ales al posibilității de distribuire online. Fișierele
create în Drive, precum și fișierele Excel, încărcate din calculatorul
personal, vor putea fi, de asemenea, mutate în dosare, partajate sau
publicate, la fel cum am procedat în cazul documentelor.
I.7.Crearea prezentărilor în Google Slides
Aplicația Google similară utilitarului Microsoft PowerPoint

este Google Slides și poate fi deschisă fie din meniul New, fie din
meniul My Drive. Se poate opta pentru Blank presentation sau pentru
utilizarea unui șablon – From a template.
19
La primul pas trebuie să stabiliți o temă ce va fi aplicată întregii

prezentări, din panelul Themes din dreapta ferestrei.
Fig.nr. 20. Crearea unei prezentări
Fig.nr. 21. Themes

Și în cazul prezentărilor, denumirea poate fi completată direct
în rubrica de editare din bara de titlu, sau cu opțiunea Rename din
meniul File, iar modificările vor fi salvate automat în Drive.
20
Înițial prezentarea conține doar slide-ul de titlu, iar pentru

adăugarea de noi slide-uri se poate utiliza fie combinația de taste
Ctrl+M, fie butonul New Slide de pe bara de instrumente, fie opțiunea
New Slide din meniurile Insert sau Slide.
Pe bara de instrumente sunt încorporate butoane și opțiuni
pentru inserarea de obiecte în slide, pentru modificarea tipului de slide
(Layout), a temei, pentru formatarea background-ului sau pentru
adăugarea animației.
Dacă, în schimb, sunt editate casetele text de pe slide-uri,
opțiunile de pe bara de instrumente se modifică, incluzând butoane
pentru formatare, similare cu cele din aplicațiile Office:
Pentru inserarea imaginilor pe slide-uri, vom utiliza fie butonul
Image de pe bara de instrumente, fie opțiunea

corespunzătoare din meniul Insert.
Fig.nr. 22.Meniul Insert
21
Inserarea unui tabel pe un slide al prezentării se face cu

opțiunea Table din meniul Insert. Efectele de animație, atât pentru
elementele de pe slide-uri, cât și cele atașate tranziției dintre slide-uri
pot fi setate în fereastra de dialog Animations. Pentru afișarea
panelului Animations se pot utiliza: fie butonul Tranzition de pe bara
de instrumente, fie opțiunea Change tranzition din meniul Slide.
Pentru a porni derularea prezentării trebuie să selectați una din
opțiunile subordonate butonului Present din dreapta barei de
instrumente.
Fig.nr. 23. Butonul Present
Și în cazul prezentărilor se procedează la fel ca și în cazul

documentelor sau a registrelor de calcul. Acestea pot fi descărcate în
calculatorul personal sau distribuite cu alți utilizatori. De asemenea,
puteți face upload în Drive pentru prezentări create cu aplicația
PowerPoint, pe care apoi să le vizualizați/editați/partajați cu Google
Slide.
I.8.Crearea chestionarelor în Google Forms
Aplicația Forms permite utilizatorului să creeze formulare sau

chestionare prin alegerea opțiunii respective din meniul New.
22
Fig.nr. 24. Google Forms
Odată creat formularul/chestionarul, acesta va putea fi

identificat prin denumire, dar i se va putea adăuga și un titlu și o
descriere. Acesta va putea cuprinde o diversitate de tipuri de întrebări
(Questions), în funcție de obiectivul urmărit. Aplicația pune la
dispoziția utilizatorului mai multe tipuri de întrebări: cu răspuns scurt
de tip text, cu răspuns pe larg-paragraf, multiple choice (alegere din
mai multe răspunsuri posibile), checkboxes (bifarea variantelor
corecte), linear scale (întrebări cu răspunsuri pe scale), grid (cu o
matrice de serii de raspunsuri), date/time (cu răspuns sub formă de
dată/oră).
23
Fig.nr. 25. Tipuri de întrebări
Selectarea opțiunii Required Question va transforma întrebarea

într-una cu răspuns obligatoriu, astfel încât repondenții nu vor putea
trece la o altă întrebare fără a completa răspunsul curent. După
adăugarea tuturor întrebărilor, formularul/chestionarul va putea fi
previzualizat, cu ajutorul butonului Preview din colțul din dreapta sus
a ferestrei de lucru.
Fig.nr. 26. Butonul Preview

Pentru a trimite formularul/chestionarul către respondenți, se
utilizează butonul Send, care va deschide fereastra de dialog Send
24
Form. Trimiterea se poate face pe mail, prin generarea unui link ce

poate fi distribuit sau prin inserarea codului HTML.
Fig.nr. 27. Trimiterea chestionarului
Completarea formularului de către un respondent va

determina (după apăsarea butonului “Submit”) stocarea informaţiilor
în Google Drive. Acestea vor putea fi vizualizate în tab-ul Responses.
Dacă se dorește suspendarea colectării de răspunsuri, se deselectează
opțiunea Accepting responses și se setează un mesaj pentru
respondenți.
25
Fig.nr. 28. Închiderea chestionarului
Atelier de lucru
Utilitarul Google Sheets reprezintă o alternativă pentru MS
Excel demnă de luat în calcul, mai ales că are avantajul de a fi gratis.
Vom utiliza în continuare principalele facilități pe care aplicația le pune
la dispoziția utilizatorului, pentru colectarea și analizarea datelor.
Având în vedere că urmărim utilizarea acestor instrumente în
activitățile didactice, vom porni de la o foaie de calcul în care vom
introduce informații despre elevi, urmărind câmpurile: Nume și
prenume, Clasă, Disciplină, Nota 1, Nota 2, Nota 3, Teză, Medie. Pentru
aceasta ne vom conecta în prealabil la contul nostru Google și vom
accesa Google Drive. Din meniul New vom utiliza opțiunea Google
Sheets pentru a crea un registru de calcul nou, pe care-l vom denumi
”Situația scolară” și vom introduce începând din celula A1, câmpurile
enunțate mai sus. Vom introduce apoi datele în tabel în conformitate cu
semnificația fiecărei coloane, cu excepția mediei, care va fi calculată.
Pentru a delimita tabelul de restul foii de calcul vom apela la opțiunea
Borders de pe bara de instrumente.
26
Fig.nr. 29.Crearea tabelului
Pentru a completa ultima coloană vom introduce formula de

calcul a mediei ponderate în celula H2, astfel
”=0.75*average(D2:F2)+0.25*G2”. Pentru restul înregistrărilor din tabel
vom folosi facilitatea Autofill.
Fig.nr. 30. Calculul Mediei
Vom considera că datele introduse în prima foaie de calcul

corespund primului semestru din anul școlar și vom denumi această
foaie de calcul ”Semestrul I”. Pentru aceasta vom utiliza opțiunea
Rename din meniul de context (afișat prin click dreapta) al tab-ului
Sheet1. Introducem apoi denumirea corespunzătoare, în caseta deschisă
pentru editare.
27
Fig.nr. 31. Redenumirea foii de calcul
Formatarea condiționată, atât cea din Excel cât și cea din

Google Sheets, ne poate ajuta să evidențiem anumite înregistrări
utilizând diferite criterii. Pentru aceasta vom alege opțiunea
Conditional Formatting din meniul Format, care va afișa panelul
Conditional format rules în dreapta zonei de lucru. În rubrica Apply to
range trebuie introdus domeniul de celule ce urmează a fi formatat, iar
din lista Format cells if trebuie să alegem condiția ce trebuie îndeplinită
pentru a se aplica formatările stabilite în zona Formatting Style.
28
Fig.nr. 32. Formatarea condiționată
Fig.nr. 33. Funcția IF
29
Pentru evidențierea valorilor dintr-un interval anume, putem

recurge și la funcția IF. Astfel, vom adăuga o coloană nouă, după
coloana Media, pe care o vom denumi Promovabilitate și vom intoduce
în celula I2, formula: ” =if(H2<5,"Nepromovat","Promovat")”. Dacă
media elevului este mai mică decât 5 se va afișa textul ”Nepromovat”,
iar dacă această condiție nu e îndeplintă, media fiind mai mare sau
egală cu 5, se va afișa textul ”Promovat”.
Dacă dorim ordonarea datelor din tabel, vom folosi comanda
Sort range din meniul Data, care va afișa fereastra de dialog cu același
nume. De exemplu, putem utiliza ca un prim criteriu de ordonare
Clasa, iar pentru elevii din aceeași clasă, putem introduce ordonarea
alfabetică după Nume. Un nou criteriu de ordonare se stabilește
selectând opțiunea Add another sort column.
Fig.nr. 34. Ordonarea datelor
În cazul în care dorim să extragem doar înregistrările care

respectă unul sau mai multe criterii, vom utiliza opțiunile de filtrare
din meniul Data. De exemplu, dacă dorim să afișăm doar elevii dintr-o
anumită clasă, care au medii mai mari de 8 și au luat o notă mai mare
30
sau egală cu 9 la teză, vom proceda astfel: plasăm cursorul în prima

linie a tabelului și selectăm opțiunea Create a filter din meniul Data.
Fiecare celulă din capul de tabel va avea atașată o săgeată prin care se
afișează opțiunile de filtrare pe criteriul respectiv. Din opțiunile
coloanei Clasa vom selecta o singură valoare (clasa dorită), iar pentru
câmpurile numerice Teză și Medie, vom stabili condiția în rubrica Filter
by condition. Înregistrările din tabel, care nu îndeplinesc toate cele trei
condiții, vor fi ascunse automat. Această filtrare poate fi salvată pentru
a fi vizualizată mai târziu, cu ajutorul opțiunii Save as filter view din
submeniul Filter Views al meniului Data. Toate filtrele salvate vor
putea fi accesate din același submeniu Filter Views. Dacă dorim să
renunțăm la aplicarea filtrelor, vom selecta opțiunea Turn off filter din
meniul Data.
Fig.nr. 35. Filtrarea datelor
31
Fig.nr. 36. Salvarea filtrelor
Pentru a introduce și datele corespunzătoare semestrului al II-

lea, vom adăuga o nouă foaie de calcul prin selectarea butonului Add
(+) și o vom redenumi corespunzător și pe aceasta. Vom selecta apoi
tabelul din foaia ”Semestrul I” și utilizând comenzile Copy/Paste din
meniul Edit sau combinațiile de taste Ctrl+C/Ctrl+V, vom copia tabelul
în următoarea foaie de calcul, corespunzătoare situației școlare din al II-
lea semestru. Nu ne rămâne decât să actualizăm notele, iar rezultatele
din celelalte coloane vor fi recalculate automat.
Vom realiza în continuare o foaie de calcul pentru consolidarea
datelor pe tot anul școlar. Cu butonul Add vom crea o nouă foaie de
calcul, pe care o vom redenumi Medii generale. Vom copia în acestă
foaie nouă, începând din celula A1, primele trei coloane ale tabelului
inițial (Nume și Prenume, Clasa, Disciplină). Vom copia apoi coloana
Media din prima foaie de calcul, dar utilizând opțiunea Paste Special -
Paste values only, din meniul Edit sau din meniul de context, și vom
redenumi această coloană Media I. Pentru mediile din al II-lea semestru
vom copia cu Paste Special, coloana Media din a doua foaie de calcul,
32
pe care o vom redenumi Media II. Adăugam în a treia foaie de calcul

coloana Media generală și vom folosi funcția Average pentru calculul
acesteia.
Fig.nr. 37. Paste special

Pentru a analiza situația școlară la nivel de elev, dar și la nivel
de clasă, vom apela la instrumentul Pivot Table din meniul Data. Prin
selectarea acestei opțiuni se va crea o nouă foaie de calcul, în care vom
configura datele din tabelul pivot cu ajutorul setărilor din panelul Pivot
table editor, afișat în dreapta paginii. Astfel, în rubrica Rows vom
selecta câmpul Nume și prenume, în rubrica Columns vom păstra
câmpul Clasa, iar în zona de valori vom selecta câmpul Media generală.
Implicit pentru consolidarea datelor din câmpurile numerice se va
folosi funcția Sum, ceea ce nu corespunde obiectivului nostru. De aceea
va fi necesar să schimbăm funcția din rubrica Summarize by în
Average, pentru a se calcula media generală a fiecărei clase.
33
Fig.nr. 38. Pivot Table

Pentru a vizualiza și grafic evoluția datelor, putem să apelăm la
reprezentarea sub forma de diagramă, cu opțiunea Chart din meniul
Insert. Se va afișa panelul Chart Editor, în care putem alege tipul de
grafic, precum și configurarea axelor.
Fig.nr. 39. Chart Editor
Pentru a comunica cât mai eficient atât cu părinții cât și cu

ceilalți colegi profesori, putem apela la funcția de partajare pusă la
dispoziție de Google. Astfel apăsând butonul Share din dreapta sus a
34
zonei de lucru, vom deschide ferestra de dialog Share with others, în

care vom introduce adresele de mail ale părinților/colegilor cărora
dorim să le dăm acces la documentul nostru. De asemenea putem să
restricționăm accesul doar pentru citire sau adăugare de comentarii.
Atunci când vom consulta observațiile adăugate în comentariile făcute
de ceilalți utilizatori, le putem și marca cu ajutorul butonului Resolve,
ca fiind rezolvate.
Fig.nr. 40.Partajare
Fig.nr. 41. Gestionarea comentariilor

Presupunând că am oferit acces pentru editare altor colegi și
aceștia au adus modificări în documentul nostru, acestea vor fi salvate
în timp real.
35
Fig.nr. 42. Link-ul Last edit by...
Dacă însă dorim să vizualizăm modificările făcute de ceilalți

utilizatori, putem accesa link-ul Last edit by...din bara de meniuri, care
va afișa panelul History, ce cuprinde toate versiunile documentului.
Modificările aduse de ceilalți utilizatori vor fi evidențiate cu ajutorul
paletei de culori.
Fig.nr. 43. Istoricul modificărilor
În concluzie, aplicația Google Sheets vă poate oferi instrumente

pentru gestionarea și analizarea datelor despre elevi și a evoluției în
timp a rezultatelor acestora, facilitând totodată comunicarea eficientă
profesor-părinte.
I.9.Probleme propuse
36
1. Creați un dosar în contul dvs. Google Drive.

2. Încărcați în dosarul creat mai sus, un fișier din calculatorul dvs.,
creat cu aplicația Microsoft Word.
3. Deschideți documentul de la exercițiul precedent, cu aplicația
Google Docs.
4. Introduceți în document un paragraf, pe care să-l formatați astfel:
distanța dintre rânduri să fie de 1.5, iar textul să fie alineat din margine
în margine
5. Inserați trei titluri de capitole, pe trei pagini diferite și formatați-le
cu stilurile Heading.
6. Inserați pe o pagină nouă a documentului, un tabel cu patru
coloane si 5 linii, cu urmatorul cap de tabel: Nr.crt., Nume, Disciplină și
Medie. Completați tabelul cu date.
7. Centrați conținutul celulelor din prima linie a tabelului, atât pe
orizontală cât și pe verticală și aplicați stilul Bold.
8. Inserați un rând nou în tabel, între a treia și a patra linie.
9. Generați automat cuprinsul documentului.
10. Descărcați documentul modificat în calculatorul dumneavoastră.
37
II.Procesarea avansată a textului în Word

II.1.Crearea stilurilor personalizate de formatare
Utilitarul Microsoft Word înglobează funcții avansate pentru

editarea și formatarea textului. Pe lângă facilitățile oferite pentru
modificarea separată a diferitelor aspecte ce țin de afișarea fonturilor,
cum ar fi dimensiunea, tipul, efecte speciale sau aliniere, gestionate
prin ferestrele de dialog Font și Paragraph, aplicația pune la dispoziția
utilizatorului și o serie de stiluri de formatare predefinite, localizate pe
bara de instrumente, sub eticheta Home, în grupul Styles.
Fig.nr. 44.Bara de instrumente de formatare
Un stil predefinit reprezintă un set unitar de formatări aplicate

textului, cum ar fi: formatări de font și de paragraf, formatarea
tabulatorilor (tabs), aplicarea unui chenar paragrafului, paginii sau
marginilor, setarea limbii pentru corectare automată gramaticală şi
ortografică, stabilirea tipului de numerotare sau a marcatorilor pentru
liste imbricate. Asupra unui stil de scriere se pot efectua următoarele
operaţii: crearea unui nou stil utilizând butonul New Style, modificarea
unui stil existent deja, cu butonul Modify, sau detectarea stilului aplicat
unui text selectat, cu ajutorul butonului Style Inspector, precum și
înlăturarea totală sau parțială a acestor formatări.
Atunci când se dorește crearea unui nou stil, astfel încât acesta
să fie salvat şi utilizat ulterior şi în alte sesiuni de lucru, trebuie să fie
selectată opţiunea New documents based on this template. În caz contrar,
stilul creat sau modificat nu poate fi utilizat decât în sesiunea curentă
de lucru.
38
Fig.nr. 45. Creare unui stil nou
II.2.Gestionarea separată a secțiunilor într-un document
Există situații în care aspectul sau antetul paginilor, din același

document, trebuie să fie diferite. Aceste modificări pot fi aplicate, doar
creând mai multe secțiuni în document. Împărţirea documentului în
mai multe secţiuni pentru a putea face formatări diferite pe secţiunile
respective, cum ar fi: introducerea altor antete şi subsoluri,
renumerotarea paginilor, stabilirea unei alte orientări pentru pagina,
etc se face cu opţiunea Breaks din grupul de instrumente Page Setup,
subordonat etichetei Page Layout.
39
Fig.nr. 46. Section Break
Noua secțiune introdusă în document, poate să înceapă pe o

pagină nouă (Section Breaks->Next Page), dar poate fi introdusă și în
continuarea paginii curente (Section Breaks->Continuous). De
asemenea delimitarea poate să fie făcută începând cu următoarea
pagină pară sau impară (Section Breaks->Even/Odd Page).
II.3.Antete și subsoluri diferite pe secțiuni
Pentru a introduce antete şi/sau subsoluri pe paginile unui

document se utilizează opţiunile Header și Footer din grupul de
instrumente Header & Footer, subordonat etichetei Insert. Se pot insera
automat antete şi subsoluri predefinite, din lista de șabloane oferite de
aplicație, care să conțină data şi ora curente, numărul paginii, numărul
total de pagini al documentului și/sau diferite texte definite în
AutoText. Pentru particularizarea antetului si/sau a subsolului se pot
utiliza insă opțiunile Edit Header/Footer.
40
Fig.nr. 47. Edit Footer
Odată introdus un antet sau un subsol, acesta va fi aplicat pe

toate paginile documentului. Dacă însă nu se dorește acest lucru, se
poate apela la împărțirea pe secțiuni. După definirea secţiunilor
documentului, antetul dintr-o anumită secțiune poate fi modificat, dacă
în prealabil a fost deselectat butonul Link to Previous.
Fig.nr. 48. Bara de instrumente pentru editarea antetului și

subsolului
Pentru documentele în care se utilizează Mirror Margins, se pot

crea antete diferite pe paginile pare și impare cu opțiunea Diffrent
Odd&Even Pages. De asemenea, se poate gestiona separat
antetul/subsolul pe prima pagină a documentului, cu opțiunea
Different First Page.
41
II.4.Lucrul cu tabele, formule de calcul automat și grafice
Organizarea datelor în tabele este foarte importantă, mai ales în

activitățile didactice. Inserarea unui tabel nou în document se face fie
selectând direct numarul de linii si coloane din meniul Table
subordonat etichetei Insert, fie utilizand opțiunea Insert Table din
același meniu.
Plasarea cursorului de editare într-un tabel, va afișa automat pe
Ribbon, bara de instrumente Table Tools, cu cele două categorii
subordonate: Design (cu opțiuni ce țin de aspectul tabelului) și Layout
(cu opțiuni ce țin mai mult de conținutul tabelului).
Fig.nr. 49. Insert Table

O opțiune importantă de pe această bară de instrumente este
Properties, ce permite afișarea ferestrei de dialog cu același nume și
oferă utilizatorului posibilitatea de a configura dimensiunea unei linii
(eticheta Row), unei coloane (eticheta Column), unei celule (eticheta
Cell) precum și modul de aliniere al tabelului în pagină.
42
Fig.nr. 50. Table Tools
În fereastra Table Options pot fi setate și dimensiunile

marginilor corespunzătoare textului introdus în fiecare celulă, precum
și autodimensionarea în funcție de conținut (Automatically resize to fit
contents).
Fig.nr. 51. Table Properties
Pe lângă multitudinea de opțiuni ce țin de aspectul tabelului

sau a conținutului acestuia, o facilitate foarte importantă oferită de
aplicația Word este posibilitatea introducerii formulelor de calcul
automat în celule, cu ajutorul butonului Formula, care va afisa fereastra
de dialog cu același nume.
Fig.nr. 52. Introducerea unei formule
43
Se alege funcția dorită din lista Paste function, iar domeniu de

calcul poate fi referit prin poziție (Left, Above) sau prin adrese, analog
cu un domeniu dintr-o foaie de calcul din Excel (ex: B2:D2). Odată
efectuat calculul, dacă se modifică valoarea numerică din domeniul de
referință, rezultatul poate fi actualizat cu opțiunea Update Field din
meniul de context al celulei ce conține formula de calcul.
Aplicația Word pune la dispoziția utilizatorului și o gamă
variată de posibilități de vizualizare a datelor numerice din tabele, sub
formă de grafice. Pentru reprezentarea grafică se utilizează opțiunea
Chart subordonată etichetei Insert de pe bara de instrumente, care
afișează fereastra de dialog Insert Chart. Odată aleasă modalitatea de
reprezentare, se deschide o foaie de calcul în care trebuie copiate datele
numerice din tabel. Bara de instrumente Chart Tools, care devine activă
dacă este selectat graficul, conține trei categorii de opțiuni: Design,
Layout și Format.
Fig.nr. 53. Chart Tools

Grupul Labels subordonat etichetei Layout conține opțiuni
pentru configurarea tututror elementelor unui grafic, de la titlu și axele
de coordonate până la legendă. O opțiune deosebit de utilă este Switch
Row/Column din grupul Data, subordonat etichetei Design din Chart
Tools. La crearea garficului, aplicația determină axa pe care sunt
reprezentate seriile de date, pe baza numărului de linii și coloane din
foaia de lucru care sunt incluse în grafic, plasând numărul mai mare pe
axa orizontală. Dacă tabelul reprezentat conține același număr de linii și
coloane, datele de pe linii vor fi plasate pe axa verticală și cele de pe
coloane, pe axa orizontală. După ce se selectează opțiunea Switch
44
Row/Column, datele de pe coloane vor fi reprezentate grafic pe axa

verticală, iar datele de pe linii vor fi reprezentate grafic pe axa
orizontală.
Fig.nr. 54. Switch Row/Column
II.5.Generarea automată a cuprinsului, listei figurilor și a

tabelelor dintr-un document
În documentele de mari dimensiuni este necesară introducerea

unui cuprins, util pentru regăsirea cu ușurință a tematicii căutate.
Pentru realizarea automată a cuprinsului, trebuie însă ca în prealabil
toate titlurile și subtitlurile documentului să fie formatate cu stilurile
Heading, de diferite niveluri (Heading 1, Heading 2, e.t.c.). După
plasarea cursorului în locul în care se dorește inserarea cuprinsului, se
selectează opțiunea Insert Table of Contents de sub eticheta References
de pe Ribbon.
Fig.nr. 55.Table of Contents
45
Va fi deschisă o fereastră de dialog cu același nume, în care

trebuie stabilite următoarele setări: numărul de niveluri afișate (Show
levels), dacă se afișează numărul paginilor (Show page numbers) sau
dacă intrările vor fi afișate sub formă de hyperlink (Use hyperlinks
instead of page numbers).
Un demers similar poate fi realizat și în cazul figurilor sau a
tabelelor din document. De data aceasta însă, fiecare intrare în listă
trebuie marcată în prealabil cu ajutorul opțiunii Insert Caption din
References, în care se stabilește eticheta ce trebuie utilizată
(Figură/Tabel).
Fig.nr. 56.Fereastra Caption

Pentru generarea listei se utilizează opțiunea Insert Table of
Figures de pe bara de instrumente, sub eticheta References, ce va
deschide fereastra de dialog cu același nume. Aceasta cuprinde setări
similare cu cele din fereastra Table of Contents, dar în plus, trebuie
precizate intrările din listă, în funcție de eticheta aleasă în rubrica
Caption label.
46
Fig.nr. 57. Fereastra Table of Figures
II.6.Marcarea intrărilor de index și generarea automată a

indexului
Indexul este o listă de termeni sau concepte abordate pe

parcursul unui document și se inserează pentru regăsirea mai ușoară a
conținuturilor. Pentru ca un termen să fie adăugat în Index, acesta
trebuie marcat, cu ajutorul butonului Mark Entry din grupul Index,
subordonat etichetei References. Opțiunea Mark All din fereastra de
dialog deschisă, va realiza marcarea tuturor aparițiilor în document,
pentru termenul respectiv.
47
Fig.nr. 58. Marcarea intrărilor ptr. Index
După ce au fost marcați toți termenii ce trebuie introduși în

listă, se poate insera Indexul, cu opțiunea Insert Index de pe Ribbon.
Fereastra de dialog cu același nume este similară celei pentru generarea
automată a cuprinsului.
Fig.nr. 59. Inserarea Indexului

II.7.Îmbinarea corespondenței
48
Funcția de îmbinare a corespondenței oferită de utilitarul

Word poate genera un flux de scrisori personalizate prin combinarea
informațiilor din doua fișiere distincte: un document principal și o bază
de date cu contacte. Facilitatea Mail Merge este utilă pentru crearea
scrisorilor, plicurilor, etichetelor, cererilor, adeverințelor etc. Pentru
ușurarea utilizării, aplicația oferă și un asistent pentru realizarea
operațiilor.
Fig.nr. 60. Step by Step Mail Merge Wizard
Astfel, opțiunea Step by Step Mail Merge Wizard din lista Start
Mail Merge subordonată etichetei Mailings, va deschide în dreapta
ferestrei de aplicație, panelul Mail Merge. Cu ajutorul acestuia, se poate
naviga între etapele necesare realizării îmbinării. Primul pas reprezintă
alegerea tipului de document: scrisoare/e-mail/plic/etichetă. La pasul
următor se va stabili dacă se va utiliza un șablon predefinit pentru
documentul principal, sau dacă se va utiliza un document deja creat.
49
Fig.nr. 61. Etapele Mail Merge

Pasul trei constă în crearea și popularea bazei de date de
contacte. Opțiunea Create va deschide fereatra de dialog New Address
List în care vor fi stabilite câmpurile bazei de date, cu opțiunea
Customize Columns. În fereastra de dialog Customize Address List
există o listă de câmpuri predefinite, ce pot fi modificate, șterse sau
adaugate altele noi. Datele de contact vor fi completate apoi în fereastra
Edit Data Source.
50
Fig.nr. 62. Crearea listei de contacte
La pasul următor se completează documentul principal,

introducând câmpurile din baza de date cu ajutorul butonului Insert
Merge Field, astfel încât la etapa următoare vor putea fi previzualizate
scrisorile individuale, în care câmpurile vor fi înlocuite cu datele de
contact propriu-zise.
Fig.nr. 63. Insert Merge Field
La pasul 6 se definitivează îmbinarea corespondenței cu

ajutorul butonului Edit Individual Letters, care va genera un nou
document, ce va cuprinde atâtea scrisori, câte intrări există în baza de
date, dacă a fost selectat butonul All în prealabil.
51
Atelier de lucru
În cadrul atelierului de lucru propun gestionarea

corespondenței cu părinții, cu ajutorul funcției Mail Merge din aplicația
MS Word. Pentru aceasta vom porni de la un document principal, care
va fi personalizat pentru fiecare părinte în parte. Vom apela pentru asta
la opțiunea Step by Step Mail Merge Wizard... din tab-ul Mailings.
La primul pas veți selecta tipul de document din panelul din
dreapta ferestrei, în cazul dumneavoastră E-mail messages, iar la pasul
următor veți opta pentru utilizarea documentului curent. La etapa
destinată listei de contacte, veți alege opțiunile Type a new list și Create
pentru a introduce datele de contact ale părinților, dar și informațiile
despre elevi. În fereastra de dialog New Address List veți introduce
câmpurile bazei de date, selectând butonul Customize Columns. Unele
câmpuri vor fi redenumite, altele șterse și adăugate unele noi, astfel
încât să obțineți următoarea structură: Nume părinte, E-mail, Nume
elev, Clasa, Disciplina, Media. Fișierul va fi salvat cu denumirea Părinți.
Fig.nr. 64. Documentul principal
52
Fig.nr. 65. Câmpurile sursei de date
Veți popula apoi baza de date, eventual utilizând datele despre

elevi, stocate în fișierul creat mai sus, în Google Sheets. Pentru aceasta
veți utiliza opțiunea Edit Recipient List și din fereastra de dialog, Mail
Merge Recipients veți selecta butonul Edit, după ce în prealabil ați
selectat baza de date din rubrica Data Source. În fereastra de dialog
Edit Data Source, fiecare înregistrare nouă va fi introdusă prin
selectarea butonului New Entry.
Fig.nr. 66.Editarea sursei de date
53
Urmează să introduceți textul mesajului, dar utilizând în locul

datelor concrete, câmpurile din baza de date, care vor fi inserate cu
butonul Insert Merge Field de pe bara de instrumente subordonată tab-
ului Mailings, astfel:
” Stimate domnule/doamnă «Nume_părinte»,
Vă aducem la cunoștință situația școlară a elevului
«Nume_elev», la disciplina «Disciplina» în anul școlar 2017-2018.”
Fig.nr. 67. Meniul Rules
În continuare veți apela la butonul Rules de pe bara de

instrumente, pentru a crea o frază particularizată, în funcție de media
obținută de elev, la finalul căreia veți insera și câmpul Media.
Fig.nr. 68. Regula IF
54
Fig.nr. 69. Grupul Preview Results
La etapa următoare veți previzualiza mesajele pentru toate

înregistrările din baza de date, utilizând grupul de opțiuni Preview
Results de pe bara de instrumente. În final, dacă aveți configurat
clientul de mail Outlook, pe calculatorul dvs., puteți accesa opțiunea
Electronic Mail din panelul Mail Merge. În caz contrar, pentru a
definitiva îmbinarea corespondenței, veți selecta opțiunea
Finish&Merge – Edit individual documents, din grupul Finish
subordonat tab-ului Mailings de pe bara de instrumente
Fig.nr. 70. Merge to E-mail
Fig.nr. 71. Finish&Merge
55
Dacă selectați opțiunea All din fereastra de dialog, veți obține

câte un mesaj particularizat pentru fiecare înregistrare din baza de date.
Puteți apoi aduce modificări punctuale dacă este cazul, înainte de a le
trimite destinatarilor.
II.8.Probleme propuse
1. Tehnoredactați o scrisoare standard şi salvaţi-o ca şablon.

2. Creaţi o sursă de date, accesați şablonul de scrisoare creat
la problema precedentă ca document principal şi apoi compuneţi
documentul principal cu sursa de date.
3. Compuneţi doar primele 3 înregistrări ale sursei de date,
cu documentul principal.
4. Introduceţi, în documentul principal, un paragraf care să se
afişeze numai atunci când un anumit câmp îndeplinește o condiţie
stabilită de dvs.
5. Creaţi o etichetă ca document principal şi compuneţi
această etichetă cu sursa de date creată la problema 3. Vizualizaţi
etichetele obţinute.
6. Creați un plic ca document principal și compuneți-l cu
sursa de date creată mai sus.
7. Modificaţi sursa de date creată mai sus, astfel: ștergeți un
câmp, adăugaţi altul în loc, ștergeți o înregistrare şi adăugaţi alte două
înregistrări.
56
III.Gestionarea avansată a agendelor de lucru în Excel

III.1.Adrese relative și absolute, formule de calcul și funcții
cu referințe din diferite foi de calcul/fișiere
Fişierele create cu aplicația Excel au, începând cu versiunea

Microsoft Office 2007, extensia implicită .xlsx. Există însă și posibilitatea
salvării pentru o versiune anterioară, cu extensia .xls. Un fişier Excel
are la creare 3 foi de calcul (eng: worksheet), dar în caz de necesitate,
pot fi adăugate foi de calcul suplimentare, până la limita memoriei
disponibile.
O foaie de calcul Excel se identificată cu denumirea Sheet nr. și
este alcătuită din celule formate la intersecţia liniilor şi coloanelor.
Coloanele se identifică prin litere, liniile prin numere, iar o celulă se
identifică prin numele coloanei şi numărul liniei la intersecţia cărora se
formează. Astfel se formează adresele relative ale celulelor, cum ar fi
A1, B8, F15.
Pentru a identifica un domeniu continuu de celule, se specifică
prima celulă din colţul stânga sus al domeniului de celule selectat şi
ultima celulă din colţul dreapta jos al domeniului, separate prin
caracterul două puncte. De exemplu, domeniul A1:F10 va conţine toate
celulele de la A1 la F10. Pentru a preciza un domeniu discontinuu de
celule se utilizează caracterul punct şi virgulă. Astfel, domeniul A1;F10
va face referire doar la celulele A1 şi F10.
O formulă de calcul poate fi introdusă direct în celulă, dacă este
precedată de semnul ”=” și pentru editare pot fi utilizați operatorii
matematici disponibili pe tastatură și/sau funcțiile puse la dispoziție de
aplicație prin butonul Insert Function. Operanzii în aceste formule de
calcul, vor fi exprimați prin adrese de domenii, așa cum am explicat
mai sus. Prin copierea unei formule în alt domeniu de celule, se va
57
realiza automat actualizarea adreselor operanzilor. Acest lucru poate fi

evitat prin folosirea adreselor absolute.
O adresă absolută se obține cu ajutorul caracterului ”$”, în fața
coordonatei care trebuie fixată. Astfel, adresa $A$5 nu se va modifica în
cazul în care formula de calcul este copiată în altă celulă.
Fig.nr. 72. Insert Function

O formulă de calcul poate conține și referințe la celule din alte
foi de calcul decât cea curentă, caz în care adresa celulei conține și
numele foii de calcul, urmat de caracterul ”!”.
Fig.nr. 73. Referințe din foi de calcul diferite
58
III.2. Formatare condiționată
În cele mai multe situații practice, foile de calcul conțin volume

considerabile de date, care sunt greu de urmărit de către utilizator.
Pentru evidențierea anumitor criterii de analiză și pentru luarea mai
ușor a unor decizii eficiente, se poate recurge la formatarea
condiționată a datelor. Facilitatea este disponibilă sub tab-ul Home de
pe Ribbon, în categoria Styles.
Fig.nr. 74.Conditional Formatting
După selectarea domeniului de celule ce trebuie formatat, se

alege din lista Conditional Formatting, opțiunea New Rule și se
specifică în fereastra de dialog care se deschide, toate condițiile care
trebuie îndeplinite și modificările care se vor aplica automat în cazul
îndeplinirii acestora.
59
Fig.nr. 75.Setarea unei reguli de formatare condiționată
III.3.Introducerea datelor cu ajutorul formularelor
O facilitate importantă pentru introducerea și regăsirea datelor

din foile de calcul, utilizând anumite criterii, o reprezintă formularele.
Opțiunea nu apare implicit pe barele de instrumente, dar poate fi
adăugată pe Quick Access Toolbar.
Fig.nr. 76. Butonul Form
Pentru utilizarea acestei funcții, trebuie introdus capul de tabel

în foaia de calcul și apoi selectată linia imediat următoare. Se va afișa o
fereastră de dialog, ce va conține câmpurile din capul de tabel, butoane
60
de navigare între înregistrări și butoane pentru ștergerea și adăugarea

de noi înregistrări.
Fig.nr. 77.Completarea datelor în formulare
Butonul Criteria permite regăsirea înregistrărilor după un

anumit criteriu, care poate fi de tip text sau numeric. Astfel, dacă vom
dori să regăsim în listă doar elevii care au media peste 5, atunci vom
stabili în câmpul Media, criteriul >5 și vom utiliza butoanele Find
Next/Previous.
III.4.Sortarea și filtrarea datelor
Pentru ordonarea datelor din foaia de calcul, utilizând mai

multe criterii, se utilizează opțiunea Custom Sort din lista Sort&Filter,
categoria Editing subordonată tab-ului Home de pe bara de
instrumente.
Fig.nr. 78.Custom Sort
61
În fereastra de dialog Sort, se pot stabili mai multe criterii de

ordonare, cu ajutorul butonului Add Level, cu observația că se va
aplica criteriul curent, doar dacă există egalitate pe criteriul anterior.
Fig.nr. 79. Criterii de sortare
Opțiunile pentru filtrare se regăsesc în aceeași listă Sort&Filter

de pe bara de instrumente. Filtrele sunt utile în cazul în care dorim
extragerea doar a înregistrărilor care respectă anumite condiții.
Fig.nr. 80. Filtre
62
Pentru înlăturarea filtrelor și afișarea tuturor datelor din tabel

se va folosi opțiunea Clear din lista Sort&Filter.
III.5.Validarea datelor
Stabilirea unor condiții ce trebuie respectate în etapa de

introducere a datelor (de obicei numerice), se face cu ajutorul opțiunii
Data Validation din grupul Data Tools, subordonat tab-ului Data de pe
bara de instrumente. În fereastra de dialog cu același nume, în rubrica
Allow se stabilește tipul de date acceptate în domeniul de celule
selectat în prealabil. Din lista Data se selectează condiția logică ce
trebuie îndeplinită și, după caz, se mai precizează limitele minimă și
maximă, dacă sunt necesare.
Fig.nr. 81. Data Validation
În pagina Error Alert a aceleiași ferestre de dialog, se poate

stabili și un mesaj de eroare pentru utilizator, care să-l avertizeze că
datele introduse nu sunt valide, în cazul în care acestea nu respectă
condiția introdusă în pagina Settings.
63
Pentru a renunța la validarea datelor dintr-un domeniu de

celule, este de ajuns să se selecteze opțiunea Any Value din rubrica
Allow.
III.6.Consolidarea și analiza datelor
Tehnica de consolidare a datelor permite utilizatorului să

centralizeze înregistrările din mai multe tabele, situate chiar în foi de
calcul diferite, atâta timp cât acestea au aceeași structură. Pentru
aceasta se utilizează opțiunea Consolidate din categoria Data Tools, de
pe bara de instrumente subordonate tab-ului Data.
Fig.nr. 82. Consolidate
În fereastra de dialog Consolidate, se precizează funcția după

care se va face centralizarea, în rubrica Function, domeniile de celule
din care se vor utiliza datele, în All references, precum și coordonata
(linie/coloană) în care se găsesc etichetele câmpurilor, prin selectarea
uneia din casetele de selecție Top row sau Left column. În urma
aplicării acestei operații, va rezulta un nou tabel cu aceeași structură,
dar care va conține date centralizate după funcția aleasă.
64
III.7. Generarea subtotalurilor
Posibilitatea de grupare și analizare a datelor cu ajutorul

subtotalurilor reprezintă o altă facilitate importantă a aplicației Excel.
Presupunând că datele din foaia de calcul sunt stocate ținând cont de
mai multe criterii calitative, acestea vor putea fi utilizate și pentru
generarea subtotalurilor, în funcție de obiectivul urmărit.
Pentru a putea aplica această facilitate, datele trebuie să fie
sortate în prealabil după criteriile care vor fi utilizate și în grupare.
Fig.nr. 83. Subtotal

Se selectează apoi opțiunea Subtotal din categoria Outline de
pe bara de instrumente subordonată tab-ului Data. Aceasta va deschide
fereatra de dialog cu același nume, în care vom bifa caseta de selecție
corespunzătoare câmpului pentru care calculăm subtotalul, funcția
utilizată și criteriul stabilit pentru gruparea datelor.
III.8.Generarea și actualizarea tabelelor și graficelor pivot
65
Un instrument puternic pentru analiza datelor, oferit de

utilitarul Excel este tabelul rezumat al unei foi de calcul - Pivot Table.
Cu această facilitate se pot consolida datele dintr-o foaie de calcul,
utilizând mai multe criterii calitative, atât pe linie cât și pe coloană.
Tabelul Pivot va fi creat cu opțiunea Pivot Table de pe bara de
instrumente, subordonate tab-ului Insert. Va fi deschisă fereastra
Create Pivot Table în care trebuie să fie precizate domeniul de celule și
locația tabelului generat (o foaie nouă de calcul / în foaia de calcul
curentă).
Fig.nr. 84. PivotTable
După creare, se va afișa în dreapta zonei de lucru, panelul

PivotTable Field List, în care utilizatorul va alege câmpurile utilizate
pentru consolidare pe linie și pe coloană, câmpul numeric plasat în
zona de valori, precum și funcția folosită pentru centralizarea acestor
date numerice (din Value Field Settings).
66
Fig.nr. 85.Value Field Settings

Analog se poate crea o diagramă Pivot, cu opțiunea PivotChart
din tab-ul Insert, sau utilizând butonul PivotChart din PivotTable
Tools, după ce în prealabil a fost creat un tabel Pivot.
Fig.nr. 86. Butonul PivotChart
Atelier de lucru
În cadrul atelierului de lucru propun gestionarea situației
școlare pentru elevii unei clase, utilizând baze de date în Microsoft
Excel. O colecție de date stocate într-un registru de calcul tabelar, poate
fi considerată o bază de date, dacă acestea au fost structurate folosind
anumite caracteristici, numite câmpuri (pe coloană), iar pentru fiecare
intrare în tabel, au fost stabilite valori concrete ale câmpurilor (pe linie).
67
Vom considera în continuare aproximativ aceeași structură a datelor,

utilizată și în atelierul de lucru dedicat aplicației Google Sheets, pentru
a putea observa diferențele și asemănările dintre cele două programe
utilitare: Nr. crt., Elev, Disciplina, Nota1, Nota2, Nota3, Medie, Teza,
Medie finală. Vom introduce acest cap de tabel în a doua linie a foii de
calcul și vom completa prima înregistrare. Vom utiliza funcția
AVERAGE pentru calculul mediei notelor obținute în timpul
semestrului, iar pentru media finală vom utiliza o medie ponderată, așa
cum reiese din figura următoare:
Fig.nr. 87. Introducerea formulelor
Pentru restul înregistrărilor din tabel, vom utiliza formularul

de introducere a datelor, pe care-l vom deschide cu ajutorul opțiunii
Form, adăugate în prealabil pe bara de acces rapid (Quick Access
Toolbar). Se observă că cele două câmpuri calculate, Media și Media
finală au fost completate automat cu ajutorul formularului.
68
Fig.nr. 88. Utilizarea formularului

De asemenea, dacă prima linie a tabelului a fost formatată (de
exemplu au fost adăugate borduri), atunci aceste formatări vor fi
aplicate automat pentru toate înregistrările introduse cu ajutorul
formularului.
Se poate crea și o listă personalizată cu numele elevilor din
clasa respectivă, utilizând facilitatea Edit Custom Lists subordonată
categoriei Popular din Excel Options. Astfel, dacă selectăm datele din
coloana Elev și deschidem fereastra de dialog Custom List, putem
importa aceste valori, pentru a crea lista de nume, ce va fi utilizată pe
viitor, cu ajutorul butonului Autofill.
69
Fig.nr. 89. Crearea listelor personalizate
Vom introduce în continuare în tabel, primul elev, apoi vom

completa coloana respectivă, utilizând lista creată anterior și facilitatea
70
AutoFill și vom adăuga note pentru o altă disciplină, de exemplu Lb.

română.
Sortarea bazei de date
Pentru a sorta înregistrările din baza de date, pe mai multe
criterii, vom apela la opțiunea Sort subordonată etichetei Data, de pe
bara de instrumente. În fereastra de dialog Sort, vom adăuga pe rând
criteriile de ordonare, cu butonul Add Level. De exemplu, putem stabili
ca prim criteriu de ordonare, Disciplina, apoi pentru aceeași disciplină,
elevii pot fi ordonați descrescător după Media finală, iar dacă vor exista
mai mulți elevi cu aceeași medie, aceștia vor fi sortați alfabetic.
Fig.nr. 90. Sortarea datelor
Interogarea bazei de date

Prin interogare se înțelege accesarea selectivă a datelor, pe baza
unuia sau mai multor criterii ce trebuie îndeplinite de acestea. În Excel,
interogările pot fi făcute cu ajutorul formularului sau cu ajutorul
filtrelor.
Pentru a utiliza formularul, este necesar să plasăm cursorul în
prima înregistrare din tabel și să selectăm butonul Form de pe bara de
acces rapid. În fereastra formularului se selectează butonul Criteria și se
completează condițiile ce trebuie îndeplinite de valorile fiecărui câmp.
De exemplu, pentru a vizualiza doar elevii care au medii mai mari sau
71
egale cu 8 la disciplina Matematică, vom scrie condiția “>=8” în câmpul

Media finală și vom completa valoarea dorită pentru câmpul
Disciplina. Comutarea între înregistrările care respectă acest cumul de
condiții se face cu butoanele Find Next și Find Prev.
Fig.nr. 91. Interogări folosind formularul
Pentru a realiza aceeași interogare, cu ajutorul filtrelor, se

plasează cursorul într-o celulă oarecare din tabel și se selectează
opțiunea Filter, subordonată etichetei Data de pe bara de instrumente.
Pentru câmpul Disciplină vom stabili o condiție de tip text (Text
Filters), iar pentru câmpul Media finală vom stabili o condiție numerică
(Number Filters). În fereastra de dialog Custom Autofilters, se alege
operatorul de comparație în rubrica din stânga și se stabilește valoarea
numerică în caseta de editare din dreapta. Se pot stabili două condiții
pentru valorile numerice din coloana selectată, dar trebuie stabilit și
operatorul logic pentru cumularea acestora: And, caz în care condițiile
trebuie îndeplinite simultan sau Or, caz în care datele trebuie să
îndeplinească cel puțin una din cele două condiții.
72
Fig.nr. 92. Filtrarea datelor
Utilizarea filtrelor avansate

Pentru crearea unui filtru avansat, denumirile câmpurilor
folosite în selecție, trebuie copiate într-un alt domeniu de celule, iar
condițiile ce trebuie respectate de valorile acestor câmpuri, vor fi
precizate în linia imediat următoare. În fereastra de dialog Advanced
Filter, deschisă cu opțiunea Advanced subordonată etichetei Data de pe
bara de instrumente, se precizează domeniul de celule ce conține
tabelul, în rubrica List range și domeniul de celule ce conține condițiile,
în rubrica Criteria range. Rezultatul filtrării poate fi plasat în același
73
domeniu (Filter the list in-place) sau poate fi copiat în alt domeniu de
celule (Copy to another location). Pentru reafișarea tuturor datelor din
tabel va fi selectată opțiunea Clear, de sub etichetaa Data, de pe bara de
instrumente.
Fig.nr. 93. Filtre avansate

Pentru câmpurile numerice se pot face și interogări de tip
Top/Bottom n valori. De exemplu pentru a afișa primii trei elevi care
au notele cele mai mari la disciplina Lb. română, vom activa filtrarea
datelor și vom alege opțiunea Top 10 din Number filters, după ce în
prealabil am stabilit valoarea de filtrare pentru câmpul Disciplina. În
fereastra de dialog Top 10 AutoFilter se stabilește valoarea 3 în rubrica
din mijloc, asigurându-ne că în lista din stânga e selectată opțiunea
Top, iar în lista din dreapta e selectată opțiunea Items (filtrarea datelor
se poate face și prin stabilirea unui procent). Analog se pot vizualiza
ultimii trei elevi, cu mediile cele mai mici.
74
Fig.nr. 94. Filtrare Top/Bottom

Tabele Pivot
Rapoartele sintetice în Excel se pot realiza cu facilitatea Pivot
Table. Astfel, dacă dorim să realizăm o analiză a mediilor generale pe
fiecare elev, pe fiecare disciplină și pe toată clasa, vom selecta întregul
tabel și vom alege opțiunea Pivot Table, subordonată etichetei Insert de
pe Ribbon. Se va deschide fereastra de dialog Create PivotTable, în care
trebuie să precizăm locația raportului: într-o foaie nouă de calcul (New
Worksheet) sau într-o foaie de calcul existentă (Existing Worksheet).
După stabilirea locației, urmează aranjarea câmpurilor text pe linii și pe
coloane și a câmpului numeric după care se va face consolidarea, în
zona de valori, a panelului PivotTable Field List.
75
Fig.nr. 95. Crearea tabelului pivot
Implicit, aplicația utilizează pentru consolidarea valorilor

numerice pe linie și pe coloană, funcția SUM. Ținând cont că datele din
tabelul nostru reprezintă note și medii, funcția potrivită în acest caz este
Average. Pentru a schimba funcția utilizată implicit, se va alege din
lista Values, opțiunea Value Field Settings, care va deschide o ferestră
de dialog cu același nume. Aici vom alege funcția Average din rubrica
Summarize value field by.
Fig.nr. 96. Schimbarea funcției în tabelul pivot
76
Dacă datele din sursa de date se modifică, putem actualiza și

raportul realizat cu tabelul pivot, utilizând butonul Refresh,
subordonat etichetei Options de pe bara de instrumente PivotTable
Tools.
Pentru o vizualizare mai bună a rezultatelor școlare se poate
recurge și la reprezentarea grafică a datelor numerice. Pentru aceasta
vom selecta butonul PivotChart de sub eticheta Options de pe bara de
instrumente PivotTable Tools.
Fig.nr. 97.Crearea graficului Pivot
III. 9.Probleme propuse

 Creați registrul de calcul Situaţie.xlsx şi efectuaţi
următoarele operaţii:
1. Creaţi în prima foaie de calcul a fișierului o listă
utilizând numele de câmpuri: Nr.crt., Nume Prenume, Disciplina,
Nota1, Nota2, Nota3, Media;
2. Adăugaţi zece înregistrări în această listă utilizând
formularul de date;
3. Căutaţi toţi elevii care au obţinut media 8.50;
4. Căutaţi toţi elevii care au nota1 mai mare decât 8 şi
nota2 mai mare sau egală cu 7;
77
5. Sortaţi datele în ordinea descrescătoate a mediilor iar

pentru elevii care au aceeaşi medie stabiliţi ca al doilea criteriu de
sortare, ordinea alfabetică a numelui;
6. Reveniţi la ordinea iniţială a datelor din tabel;
7. Vizualizaţi doar elevii care au media mai mare sau
egală cu 8 iar nota3 este cuprinsă între 8 şi 10 inclusiv;
8. Vizualizaţi primii 5 elevi care au obţinut cele mai mari
medii;
9. Vizualizaţi ultimii 5 elevi care au obţinut cele mai mici
medii (ultimele cinci medii);
10. Utilizând tehnica consolidării număraţi câte note de 10
s-au obţinut, câte de 9, câte de 8, etc luând în calcul notele din cele trei
câmpuri Nota1, Nota2 şi Nota3.
78
IV.Evaluarea asistată de calculator

IV.1.Elementele de interfață ale aplicației WONDERSHARE
QUIZ CREATOR
Wondershare QuizCreator este un utilitar ce permite crearea

testelor/chestionarelor, în funcție de obiectivul urmărit. Aplicația este
utilă atât cadrelor didactice care realizează evaluarea nivelului de
cunoștințe, cât și cursanților, elevi/studenți. Chestionarele pot fi
publicate în diferite formate, printre care și formatul executabil, pentru
utilizarea acestora independentă de aplicația cu care au fost create.
Testul/chestionarul poate conține 9 tipuri diferite de
cerințe/întrebări, în concordanță cu itemii din metodica evaluării.
Utilitarul permite stabilirea de punctaje diferite pe fiecare întrebare în
parte, în funcție de dificultatea acestora. După parcurgerea
chestionarului, aplicația afișează automat un raport, care va cuprinde
numărul total al întrebărilor, punctajul total, procentul de răspunsuri
corecte și punctajul acumulat. Pentru o contorizare de acuratețe a
rezultatelor, completarea ID-ului, numelui sau email-ului poate fi
setată ca obligatorie, în caz contrar utilizatorul nu are acces la întrebări.
Testele astfel create sunt utile în activitățile de instruire a
elevilor/studenților, deoarece se poate permite utilizatorului să încerce
de mai multe ori să răspundă la aceeași întrebare, la fiecare rulare
ordinea răspunsurilor fiind modificată. Pentru fiecare întrebare,
evaluatorul poate atașa explicații suplimentare, astfel încât
respondentul să înțeleagă mai bine cerința. Tot în sprijinul celui
evaluat, pot fi adăugate imagini sugestive sau fișiere audio, pentru
fiecare întrebare în parte. Dacă testul va fi utilizat doar pentru evaluare,
respondentul poate fi restricționat să răspundă o singură dată la fiecare
întrebare.
79
Fig.nr. 98.Opțiuni la deschidere
La deschiderea aplicației va fi afișată o fereastră de dialog care

permite alegerea între opțiunea de creare a unui test nou, sau
deschiderea unuia salvat deja.
Fig.nr. 99.Interfața aplicației
80
Interfața aplicației este specifică ferestrelor Windows,

cuprinzând bara de titlu, cu butoanele de control (Minimize,
Maximize/Restore, Close), Ribbon-ul cu șapte tab-uri, ce conțin barele
de instrumente, zona de lucru împărțită în două cadrane și bara de
stare a ferestrei. În cadranul din stânga se afișează întrebările introduse,
grupate pe cele 9 tipuri predefinite, iar în cadranul din dreapta acestea
pot fi accesate pentru modificare sau ștergere.
IV.2.Categorii de întrebări
Categoriile de întrebări/cerințe puse la dispoziția evaluatorului

sunt: cu răspuns de tip adevărat/fals, cu un singur răspuns corect, din
mai multe posibile, cu mai multe variante corecte, de completare, de
ordonare, de stabilire a corespondenței, de tip wordbank, de
identificare a unui element dintr-o imagine și cu răspuns elaborat - de
tip eseu. Aplicația vine și în sprijinul disciplinelor reale, evaluatorul
având posibilitatea să introducă în zona răspunsurilor, ecuații sau
formule de calcul. Cu excepția cerinței de tip eseu, celelalte categorii de
întrebări permit specificarea răspunsului/răspunsurilor corecte, astfel
încât să se poată calcula automat punctajul final. Cele 9 categorii sunt
grupate sub eticheta Add Questions, de pe Ribbon. Prin selectarea
categoriei de pe bara de instrumente se poate adăuga o cerință
particularizată în fereastra de dialog atașată.
Tipul „True/False” de întrebare, se utilizează atunci când
enunțul are doar două variante posibile de răspuns (Da/Nu,
Adevărat/Fals), din care una singură este corectă. În câmpul „Enter the
question” se completează textul întrebării și în câmpurile din coloana
„Choices” se pot înlocui variantele „Correct” sau „Incorrect” cu
variantele de răspuns dorite. În coloana „Correct”, evaluatorul trebuie
să selecteze răspunsul corect la întrebarea respectivă, iar în rubrica
81
Points să stabilească punctajul acordat, în cazul în care repondentul

identifică corect răspunsul.
Fig.nr. 100. Întrebare True/False
Opțiunea „Multiple Choice (single answer)” de sub eticheta

„Add Questions” inserează o întrebare cu mai multe răspunsuri
posibile (până la 9), din care doar unul este corect. Varianta corectă de
răspuns va trebui să fie selectată în coloana ”Correct”.
Fig.nr. 101. Multiple Choice – single answer
82
Cerința de tip ”Multiple Choice (multiple answers)” presupune

existența a cel puțin două răspunsuri corecte, dintre cele propuse (pot
fi chiar toate). Diferențierea față de categoria anterioară se face și prin
simbolurile utilizate în pictograma asociată categoriei, și anume
casetele de selecție (check box), care indică posibilitatea selecției
multiple. Punctajul asociat întrebării este acordat dacă cel evaluat a
identificat toate răspunsurile corecte.
Fig.nr. 102. Multiple Choice (multiple answers)
Aplicația oferă în continuare o cerință de completare pe spațiul

liber - ”Fill in the Blank”, iar în coloana ”Enter the acceptable answers”
se pot specifica până la 9 variante de răspuns acceptate. Cel evaluat nu
va avea acces la variantele de răspuns introduse de autor. În momentul
evaluării automate, aplicația compară răspunsul introdus, cu fiecare
din variantele specificate de evaluator în fereastra de dialog a întrebării
și acordă punctajul, doar dacă se identifică o suprapunere perfectă cu
unul din răspunsuri.
83
Fig.nr. 103.Fill in the Blank
Pentru item-ul de stabilire a corespondenței dintre elementele a

două mulțimi, există sub eticheta ”Add Question”, opțiunea
”Matching”. Evaluatorul trebuie să introducă perechile de elemente din
cele două mulțimi, în coloanele ”Choice” și ”Match” din rubrica
„Enter the items”, în corespondența corectă. La publicarea testului,
ordinea răspunsurilor din a doua coloană va fi schimbată, iar
respondentul va stabili corespondența corectă utilizând facilitatea
drag-and-drop.
Fig.nr. 104.Matching
84
Item-ul de ordonare este implementat cu cerința de tip

”Sequence” din ”Add Question”, care permite ordonarea unui număr
de până la 9 elemente. Acestea trebuie specificate de evaluator în
ordinea corectă, în rubrica ”Enter the answer items in the correct
order”. La fiecare rulare a testului, acestea vor fi rearanjate aleator.
Pentru a acumula punctajul, respondentul va utiliza tot tehnica drag-
and-drop pentru ordonarea răspunsurilor.
Fig.nr. 105.Sequence
Cerința de tip ”Word Bank” din ”Add Question” reprezintă o

combinație între cerința de tip ”Fill in the blank” și cea de tip ”Multiple
Choice-multiple response”. Textul cerinței introduse în câmpul „Enter
the question” va trebui să conțină spații punctate pentru cuvintele
căutate, iar în zona de răspunsuri se vor completa variantele posibile
pentru acestea. Răspunsurile corecte se vor marca cu a,b,c... sau prin
numerotare în coloana „Blank” din zona „Enter the terms to pool of
choice”, iar pentru răspunsurile incorecte, celulele corespunzătoare
trebuie să rămână goale. La parcurgerea testului, cel evaluat va trebui
să selecteze și să ordoneze, utilizând tehnica drag-and-drop, atâtea
85
variante, câte răspunsuri au fost marcate în coloana „Blank”. Punctajul

se acordă pe acest tip de întrebare doar dacă toate răspunsurile au fost
identificate corect.
Fig.nr. 106. Word Bank
Cerința de tip „Click Map”din ”Add Question” presupune

identificarea unui element (hotspot) dintr-o imagine. Pentru a marca
poziția elementului în imagine, se poate utiliza o selecție de formă
dreptunghiulară sau circulară. Încărcarea imaginii de pe suportul de
memorie externă se face cu butonul „Import”, urmând ca după
inserarea acesteia în fereastra de dialog, să se selecteze hotspot-ul dorit.
În timpul derulării testului, punctajul se acordă pentru această cerință,
doar dacă respondentul a selectat exact zona indicată de evaluator.
86
Fig.nr. 107. Click Map
Categoria „Short Essay” reprezintă un tip aparte de cerință,

deoarece nu poate fi evaluată automat. În acest caz, cel evaluat trebuie
să formuleze un răspuns elaborat, în zona de editare pusă la dispoziție
în fereastra întrebării. Pentru acest tip de întrebare nu se poate specifica
un răspuns corect, dar se pot introduce anumite repere, utile în
momentul feed-back-ului.
Fig.nr. 108.Short Essay
87
IV.3.Template-uri
Evaluatorul are la dispoziție o serie de elemente de interfață,
pe care acesta le poate utiliza în personalizarea testelor pe care le
crează. Setările respective se pot realiza în fereastra de dialog Player
Template. Acesta poate interveni asupra aspectului ferestrei de dialog
în care se vor afișa toate cerințele, poate decide ce elemente vor fi afișate
pe fiecare pagină (din tab-ul „Layout”), și poate chiar să introducă un
fundal sonor, dacă consideră necesar acest aspect. Opțiunea „Text &
Label” permite autorului să modifice toate etichetele de pe elementele
de interfață.
Fig.nr. 109.Player Template
Schema de culori pentru elementele ferestrei se poate modifica

cu ajutorul opțiunilor subordonate tab-ului Appearance.
IV.4.Previzualizare
Butonul Preview din fereastra fiecărei întrebări, permite
vizualizarea înainte de publicare, pe parcursul editării și permite
88
evaluatorului să-și formeze o imagine despre cum va arăta fiecare

întrebare în timpul derulării testului. Tab-ul Preview de pe Ribbon are
în subordine, de asemenea, un buton ”Preview” pentru vizualizarea
unei întrebări selectate, dar și un buton Quiz Preview care permite
previzualizarea întregului chestionar, pentru o viziune de ansamblu
asupra testului.
Fig.nr. 110. Preview
IV.5.Formatarea şi configurarea întrebărilor
În fereastra de dialog a fiecărei întrebări, se pot utiliza o serie

de facilități de formatare (similare cu cele din Word), atât pentru textul
cerințelor cât și al răspunsurilor, disponibile la selectarea butonului
Font, din dreapta ferestrei de editare.
Fig.nr. 111. Formatarea întrebărilor
Pentru a stabili dacă, după ce răspunde la întrebare,

respondentul primește sau nu, un mesaj de feedback, se utilizează una
din opțiunile „None”/„By Questions/By Answer” din rubrica
89
„Feedback”. Mesajul poate fi modificat, în fereastra de dialog

subordonată ”Question Level Feedback”.
Fig.nr. 112.Editarea mesajelor de feedback
Rubrica „Image” permite atașarea unei imagini la întrebarea

curentă, iar prin selectarea opțiunii „Capture Screen”, se poate adăuga
o captură de ecran. În rubrica „Audio Settings” se permite adăugarea
unui fișier audio, eventual cu înregistrarea întrebării, fișier care poate fi
creat înainte și salvat pe disc, sau poate fi înregistrat direct din
aplicație.
Selectând butonul „Equation” se afișează un editor de ecuații
pentru introducerea de formule matematice.
Butonul „Note”, care devine activ prin bifarea opțiunii ”Add
question notes”, permite evaluatorului să adauge informații/explicații
suplimentare pentru cerința curentă. Textul introdus de autor în
rubrica ”Note” va putea fi vizualizat de către cel evaluat, selectând
butonul de informații de pe bara de instrumente a ferestrei de dialog.
Evaluatorul poate stabili numărul de încercări posibile pentru
furnizarea răspunsului corect, modificând valoarea rubricii
90
„Attempts”. Implicit, valoarea este 1, dar stabilind o valoare mai mare

putem permite celui evaluat să utilizeze testul pentru învățare.
IV.6.Proprietăţile chestionarului
Proprietățile chestionarului sunt grupate pe 5 categorii,

subordonate tab-ului ”QuizProperties” de pe Ribbon. Selectarea
oricărei categorii va deschide fereastra de dialog ”Quiz Properties”.
În categoria „Quiz Info”, autorul poate introduce titlul
chestionarului sau poate opta pentru inserarea unei pagini
introductive, cu detalii generale despre chestionar. De asemenea, poate
decide dacă cel evaluat va fi obligat sau nu să-și completeze datele,
înainte de parcurgerea testului.
Fig.nr. 113. Proprietățile chestionarului
O altă categorie din fereastra de proprietăți este „Quiz

Settings”. Aceasta reunește setări cu privire la procentajul minim din
totalul de puncte. ce trebuie îndeplinit, limitele de timp pentru
parcurgerea tuturor întrebărilor, ordonarea aleatoare a întrebărilor,
precum și modalitățile de încărcare a răspunsurilor.
Dacă se optează pentru un test de tip Admis/Respins, se
completează câmpul „Passing rate” cu procentul (între 0 și 100) care va
91
fi considerat baremul minim ce trebuie realizat de respondent, pentru a

promova testul. Există însă și posibilitatea să fie calculată automat nota,
selectând opțiunea Grade Level. În rubrica „Time Limit” se poate stabili
un interval de timp în care respondentul trebuie să parcurgă întregul
chestionar. Ordinea aleatoare a întrebărilor/răspunsurilor se stabilește
în secțiunea „Randomization”.
Modalitățile de încărcare a răspunsurilor date de persoana
evaluată, sunt prevăzute în zona „Answer Submission”. Aici autorul
stabilește dacă respondentul primește feedback la fiecare întrebare,
după ce încărcă răspunsul, sau primește feedback doar la final, după ce
a parcurs toate întrebările.
Dacă testele sunt create pentru etapa de învățare, cel evaluat
poate vedea răspunsul corect după fiecare întrebare și poate reveni
asupra unei întrebări anterioare pentru a răspunde; dar toate acestea
sunt posibile doar dacă toate răspunsurile sunt încărcate la finalul
testului prin selectarea butonului Submit.
În fereastra ”Question Defaults”, sunt specificate valorile
implicite pentru parametrii generali valabili pentru toate întrebările,
care apoi pot fi modificate, pentru fiecare cerință în parte în fereastra
de dialog corespunzătoare. Se poate stabili astfel, punctajul implicit
pentru fiecare întrebare, precum și mesajele de feedback, ce se afișează
implicit după fiecare întrebare, în funcție de corectitudinea
răspunsului. Mesajele acestea implicite, pot fi modificate apoi în
fereastra de dialog, doar pentru anumite întrebări, dacă evaluatorul
vrea să transmită un feedback personalizat.
În fereastra „Quiz result” se setează mesajele de feedback și
pentru finalul testului, care sunt diferite în funcție de rezultatul
acestuia.
În ultima categorie din proprietăți -”Quiz Access”, autorul
stabilește drepturile de acces la chestionar. Dacă acesta dorește
92
restricționarea accesului la chestionar, va seta aici o parolă, sau va crea

conturi de utilizator pentru fiecare respondent, cu ID și parolă
individuale.
IV.7.Publicarea chestionarului
O colecție de cerințe poate fi salvată într-un fișier cu extensia
.wqc, ce va putea fi editat ulterior, prin adăugarea, ștergerea sau
modificarea întrebărilor. Pe baza acestui fișier se pot genera teste
pentru utilizarea în activitățile de instruire/evaluare. Există
posibilitatea publicării acestor teste în diferite formate, în funcție de
resursele disponibile în sala de clasă sau laborator. Formele sub care
testele pot fi publicate, se regăsesc sub tab-ul Publish de pe Ribbon. Cel
mai util format este cel executabil, deoarece chestionarul va putea fi
utilizat, chiar dacă aplicația Wondershare nu e instalată pe sistemul de
calcul. Dacă însă se dorește tipărirea testelor, acestea pot fi publicate ca
fișiere Word sau Excel.
Fig.nr. 114.Publicarea testului
93
Atelier de lucru
În cadrul atelierului de lucru propun crearea și publicarea unui
test pentru autoevaluare și instruire, cu ajutorul aplicației Wondershare
Quiz Creator. Pentru asta, vom deschide aplicația și vom alege din
fereastra de dialog Quiz Creator, opțiunea Create a new quiz, iar la
pasul următor vom da o denumire sugestivă testului nou creat. Se va
deschide fereastra de lucru atașată testului, care este împărțită în două
cadrane: cadranul din stânga, care va conține un pseudo-cuprins al
întrebărilor inserate, grupate pe categorii și cadranul din dreapta care
va conține întrebările propriu-zise. Pentru inserarea fiecărei întrebări
vom selecta eticheta Add Question de pe bara de instrumente și vom
executa click pe butonul corespunzător categoriei din care face parte
cerința nou introdusă. Se va deschide o ferestră de dialog specifică
fiecărui tip de întrebare.
Fig.nr. 115. Crearea unui nou test

Vom introduce prima cerință, de tip True/False, selectând
butonul cu același nume, de pe bara de instrumente. În zona Enter the
question vom introduce textul afirmației pentru care trebuie să se
stabilescă valoarea de adevar: Microsoft Excel este un procesor de texte.
94
În coloana Choises se editează cele două alternative (Da/Nu,

Adevarat/Fals, Corect/Incorect) și se bifează în coloana Correct,
varianta corespunzătoare.
Fig.nr. 116. Categoria True/False

Vom introduce apoi o întrebare de tip Multiple Choice (Single
answer), care trebuie să aibă un singur răspuns corect: ”O adresă
relativă dintr-o foaie de calcul Excel, devine absolută, daca se adaugă
coordonatelor liniei și coloanei, caracterul:”. În coloana Choices se pot
introduce până la 9 răspunsuri posibile, dar doar unul singur va fi bifat
în coloana Correct. Vom crește numărul implicit de puncte acordate
întrebării, modificând rubrica Points din zona Questions Setting.
Pentru a verifica modul în care va arăta întrebarea, în momentul
parcurgerii testului, vom selecta butonul Preview din fereastra de
dialog Add Question.
95
Fig.nr. 117. Categoria Multiple Choice(single answer)

Următoarea întrebare introdusă în test va fi de tip Multiple
Choice (multiple answer). În fereastra de dialog deschisă pentru
editarea cerinței, vom introduce în rubrica Enter the Question:
96
”Următoarele aplicatii fac parte din pachetul de utilitare Microsoft

Office:”, iar în coloana Choices vom introduce 5 programe utilitare, din
care trei reprezintă variante de răspuns adevărate, iar respondentul va
trebui să le identifice pe toate pentru a acumula punctajul atribuit
acestei cerințe.
97
Fig.nr. 118. Categoria Multiple Choice(multiple answer)

Cerința de tip Fill în the blank, presupune introducerea în zona
întrebării a unui enunț incomplet, urmând ca respondentul să adauge
98
expresia care lipsește. Astfel, dacă introducem în prima rubrică

enunțul: ”Pentru stabilirea orientării paginii într-un document Word
vom utiliza.......”, în coloana Acceptable answers vom introduce doar
răspunsuri corecte. Respondentul nu va vedea nicio variantă posibilă
de răspuns și va trebui să completeze în caseta de editare, astfel încât
textul introdus să coincidă cu una din variantele introduse de
evaluator.
Fig.nr. 119. Categoria Fill in the Blank
99
Următoarea cerință introdusă va fi pentru stabilirea

corespondenței dintre elementele a două mulțimi. Pentru asta vom
selecta butonul Matching, de sub eticheta Add Question și vom
introduce în rubrica Enter de question: ” Stabiliti corespondența corectă
dintre aplicațiile pachetelor Microsoft Office si Google, în functie de
utilitatea acestora:”. Zona de răspunsuri este împărțită pe două coloane
(Choice și Match) și acestea trebuie completate cu elementele celor
două mulțimi în corespondența corectă. La parcurgerea testului,
răspunsurile vor fi amestecate aleator, iar respondentul trebuie să le
unească prin tehnica drag-and-drop.
100
Fig.nr. 120. Categoria Matching

Pentru Item-ul de tip ordonare, vom selecta butonul Sequence
de pe bara de instrumente și vom introduce cerința în rubrica Enter the
question:”Copierea unui text presupune următoarea ordine a
operatiilor:”. Etapele pentru realizarea operației vor fi introduse în
ordinea corectă în coloana Correct Order din zona Enter the answer
items in the correct order. La parcurgerea testului, și în acest caz,
101
răspunsurile vor fi amestecate pentru ca ordinea corectă să fie stabilită

de respondent.
Fig.nr. 121. Categoria Sequence

Categoria următoare, Word Bank, este asemănătoare cu Fill in
the Blank, dar în acest caz, sunt posibile până la nouă spații punctate în
enunțul cerinței, pe care respondentul trebuie să le completeze, așezând
102
răspunsurile în ordinea corespunzătoare spațiilor din enunț. Fiecare

spațiu de completat va fi notat cu a, b, c..., iar în zona de răspunsuri, în
coloana Blank, se completează celulele cu litera corespunzătoare
răspunsului. Deoarece este o cerință cu un grad ridicat de dificultate,
vom stabili un număr de 10 puncte în rubrica Points și vom selecta
nivelul Difficult în caseta Diff Level.
Fig.nr. 122. Categoria Word Bank
103
Vom introduce în continuare o cerință de tip Click Map, prin

selectarea opțiunii cu același nume, de pe bara de instrumente. În
ferestra de dialog deschisă, enunțul cerinței trebuie să facă referire la
identificarea unui element dintr-o imagine, pe care o vom introduce în
zona Import an image and add a hotspot. Elementul ce trebuie
identificat de respondent, va fi marcat cu ajutorul mouse-ului, pe
imaginea introdusă, iar pentru acumularea punctajului, respondentul
trebuie să execute click pe zona pe care o consideră corectă.
Fig.nr. 123. Categoria Click Map

104
Ultima categorie de cerințe este Short Essay, care presupune

dezvoltarea unui subiect în scris, dar căreia nu i se poate asocia un
punctaj, ceea ce înseamnă că va trebui să evaluați separat această
cerință.
Deoarece dorim ca acest test să fie parcurs pentru instruire,
vom permite respondenților să repete rezolvarea unei cerințe, dacă au
răspuns greșit. Pentru aceasta vom afișa ferestra de dialog Quiz
properties și în categoria Defaults, vom modifica valoarea din rubrica
Attempts. În categoria Settings din proprietățile testului, vom stabili
modalitatea de evaluare de tip Admis/Respins, fixând un procent de
60% în rubrica Passing rate.
Deoarece dorim ca în momentul parcurgerii testului, atât
întrebările, cât și răspunsurile să fie reordonate aleator, vom selecta
opțiunile Shuffle questions și Randomize answers din categoria
Settings a ferestrei Quiz Properties.
Pentru a putea fi parcurs de respondenți, testul trebuie publicat
în format executabil, selectând opțiunea CD/EXE, subordonată
etichetei Publish, de pe bara de instrumente. În fereastra de dialog
deschisă, trebuie să precizăm calea către folder-ul în care dorim să
salvăm fișierul executabil.
105
Fig.nr. 124. Fereastra Quiz Properties
106
IV.8.Probleme propuse
1. Creați un fișier .wqc care să conțină:
- cinci întrebări de tip adevărat/fals;
- cinci întrebări cu un singur răspuns corect din patru
variante posibile;
- cinci întrebări cu răspuns multiplu (maxim patru
variante);
- cinci cerințe de completare a unui enunț;
- cinci cerințe de realizare a corespondenței între
elemente;
- cinci cerințe de ordonare de elemente;
2. Stabiliți punctajul individual al întrebărilor astfel:
- 5 puncte pentru fiecare întrebare de tipul
adevărat/fals,
- 10 puncte pentru fiecare întrebare cu un singur
răspuns corect,
- 20 puncte pentru fiecare întrebare cu răspuns multiplu,
- 10 puncte pentru fiecare cerință de completare,
- 10 puncte pentru fiecare cerință de realizare a
corespondenței,
- 20 puncte pentru fiecare cerință de ordonare.
3. Setați baremul minim de 60% din punctajul total, ce
trebuie atins pentru promovarea testului.
4. Stabiliți limita de timp de o oră pentru parcurgerea
testului.
5. Generați teste de 15 întrebări, alese aleator din cele
introduse in fișierul .wqc.
6. Publicați testele în format executabil.
107
Bibliografie
 Alexandru Pirjan, Microsoft Word 2013. Microsoft Excel

2013. Notiuni teoretice si aplicații practice, Ed. Pro Universitaria, 2014
 Emilia Pecheanu, Maria Cristina Enache, Corina
Sbughea, Cristian Georgescu, Gianina Mihai, Cristina Gabriela Zamfir,
Adrian Lupașc-coordonator, Instrumente avansate TIC interactive în
predare pentru elevii cu dizabilităţi / Dezvoltator de e-Learning, Ed.
Europlus, 2015
 Maria Cristina Enache, Corina Sbughea, Cristian
Georgescu, Gianina Mihai, Cristina Gabriela Zamfir, Utilizarea
instrumentelor TIC în predare – TIC1, Ed. Europlus, 2015
 *** 200 de sfaturi utile de pus in practică - Microsoft Office
2010, Ed. 3D Media Communications, 2010;
 John Walkenbach, Excel 2010 Bible, Ed. Wiley
Publishing, 2010;
 http://office.microsoft.com/ro-ro/excel-
help/introducere-in-excel-2010-HA010370218.aspx
 http://www.runceanu.ro/adrian/wp-
content/cursuri/iac2014/IAC1_2014.pdf
 http://www.wondershare.com/pro/quizcreator.html
 http://www.gcflearnfree.org/googledriveanddocs/1
 http://onlineconnections.wikispaces.com/file/view/
Google+Docs+Tutorial.pdf
 http://www.google.com/educators/learning_material
s/WR_cribsheet.pdf
 http://www.google.com/educators/learning_material
s/WR_revisingguide.pdf
108
 http://www.google.com/educators/activities/pdfs_G
TA/CribSheet.Docs3.pdf
 http://old.unibuc.ro/prof/vlada_m/docs/2014/apr/
04_18_06_20Google_Drive.pdf
109

Instruire Asistata de Calculator - Sbughea Corina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instruire Asistata de Calculator - Sbughea Corina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Verificarea se va da la ultimul

curs, in prima saptamana de scoala

Instruire asistată de calculator

Lucrarea de față se adresează studenților care parcurg

IV.5.Formatarea şi configurarea întrebărilor.....................................................87

I.Crearea și diseminarea online a conținutului educațional

Google Docs identifică generic un grup de aplicații oferite de

Fig.nr. 1.Crearea și accesarea contului Google

I.2.Crearea și formatarea unui nou document în Google Docs

Fig.nr. 2. Crearea unui document nou

Documentul nou Google Docs se va deschide în browser, într-

Fig.nr. 3.Document nou

Denumirea documentului poate fi modificată direct în rubrica

Fig.nr. 4.Denumirea documentului

Aplicația implementează majoritatea opțiunilor de bază din

Fig.nr. 5. Clear formatting

Meniul Format înglobează și alte opțiuni de formatare, cum ar fi

Fig.nr. 6. Meniul Format

Încastrarea de obiecte în document, cum ar fi imagini, ecuații,

Fig.nr. 7. Meniurile Insert și Table

Opțiunea AutoCorrect din Word are un corespondent în

Fig.nr. 8. Fereastra de dialog Preferences

Documentele create sunt salvate automat în My Drive și mai

Fig.nr. 9. Meniul File

I.3.Distribuirea şi publicarea unui document

Atât documentele create cu Google Docs, cât și cele încărcate în

Opțiunile pentru partajare și publicare pot fi modificate

accesând butonul Share: , din colțul din dreapta sus al ferestrei

Fig.nr. 10. Fereastra de dialog Sharing settings

Fereastra de dialog Sharing settings conține link-ul prin care

Fig.nr. 11. Visibility options

Username-ul sau email-ul utilizatorului/utilizatorilor pentru

Fig.nr. 12. Rubrica Invite people

I.4.Upload în Google Drive

Așa cum am precizat deja, toate documentele create cu Google

Fig.nr. 13. Încărcarea documentelor în My Drive

Fișierul încărcat va fi salvat direct în Drive, sau într-un dosar

I.5.Organizarea spațiului de stocare din Drive

Documentele create sau încărcate în Google Drive, vor putea fi

Fig.nr. 14. Crearea dosarelor

butonului cu același nume. Se va deschide o fereastră de dialog în care

I.6. Crearea unui registru de calcul tabelar în Google Sheets

Opțiunea Google Sheets este disponibila atât în meniul New,

Fig.nr. 15. Crearea unui registru de calcul

Bara de instrumente a aplicației înglobează butoane de

strikethrough), opțiunile de formatare a datelor din celule (format

Fig.nr. 16. Bara de instrumente

Fiecare celulă este unic identificată prin litera coloanei și

Fig.nr. 17. Autofill

Fig.nr. 18. Meniul Insert

Meniul Format grupează opțiuni precum cele pentru

Fig.nr. 19.Sortarea și filtrarea datelor

Reprezentarea grafică a datelor din celule se poate realiza atât

I.7.Crearea prezentărilor în Google Slides

Aplicația Google similară utilitarului Microsoft PowerPoint

La primul pas trebuie să stabiliți o temă ce va fi aplicată întregii

Fig.nr. 20. Crearea unei prezentări

Fig.nr. 21. Themes

Înițial prezentarea conține doar slide-ul de titlu, iar pentru

Pentru inserarea imaginilor pe slide-uri, vom utiliza fie butonul

Image de pe bara de instrumente, fie opțiunea

Fig.nr. 22.Meniul Insert

Inserarea unui tabel pe un slide al prezentării se face cu