Universitatea Tehnica a Republicii Moldova Facultatea Cadastru Geodezie si Constructii Catedra Drept Patrimonial

Lucrare Individuala Tema: Liderul politic

! e"ectuat: ! veri"icat:

#acarciuc !ndrei $imion D

Chisinau %&'(

1. Trasaturile distincte liderului politic

Cercetarile efectuate n domeniile politologiei, sociologiei politice, psihosociologiei etc. au pus n evidenta o serie de trasaturi ale comportamentului liderului, n masura sa faca din acesta o personalitate politica, care sa se implice plenar si eficient n procesul dobndirii si exercitarii puterii. ntre acestea mentionam: 1. Vocatia puterii (conducatorului). Eficienta reusita! activitatii oamenilor politici angrenati n procesul cuceririi si exercitarii puterii depinde, n mare masura, de existenta unor motivatii, scopuri si calitati manageriale, psihologice, psihosociologice si morale adecvate, dar si de folosirea, de catre ei sau staff"urile lor, a mi#loacelor si resurselor institutionale si politice pun$atoare pentru a stimula si satisface asteptarile adeptilor si sustinatorilor lor. 2. Competenta politica. Cucerirea si exercitarea puterii politice presupune asta$i, mai mult ca oricnd, un sistem coerent de cunostinte, deprinderi, priceperi, abilitati si aptitudini speciale organi$atorice si manageriale! pentru influentarea si orientarea vietii sociale n directia ceruta de idealurile comunitare fundamentale. %entru atingerea acestui scop, liderul politic trebuie sa faca dovada capacitatii de a influenta si conduce/comanda pe ceilalti, sa ntruneasca calitatile profesionistului desavrsit, care stapneste pna la nivel de detaliu stiinta si arta elaborarii politicii majore " megapolitica. &aca n perioadele anterioare, omul politic se definea mai ales prin legitimitate, societatile moderne sunt guvernate de politicieni profesionisti. 'ivelul ridicat al pregatirii profesionale ntr" un domeniu, imaginea specialistului sau a expertului poate determina ncrederea celor guvernati ntr"o mai buna si eficienta administrare a intereselor lor. 3. Autoritatea charismatica. Charisma are un rol ce nu poate fi ignorat n viata si destinul conducatorului politic, n activitatea sa orientata spre obtinerea si exercitarea puterii. Ea induce acceptarea neconditionata a acestuia, identificarea cu el, coincidenta convingerilor adeptilor cu cele ale sale, implicarea emotionala n misiunea grupului. (ocali$area interesului multimii asupra liderului generea$a fidelitate, speranta, fascinatie. Charisma unui lider consta n: prestigiul personal aureolat de credinta ntr"un ideal, intuitie perceptia directa si spontana a elementelor concrete ale realitatii politice!, inspiratie, imaginatie, capacitate de persuasiune, instinct de dominare, capacitate de adecvare a pre$entei scenice. Conform opiniei lui ). *ermet +Poporul contra democratiei+!, liderul charismatic are o serie de particularitati, ntre care: a! accede la putere n virtutea unui drept istoric si nu a unui consens explicit, b! se +confunda+ cu un proiect pe care l ntruchipea$a n timp, c! se legitimea$a doar prin destinul sau istoric.

)heorghe Teodorescu enumera, n acelasi context, charisma ideea de gratie, har, cu aspect providential! ntre cele mai importante elemente de structura ale personalitatii liderului politic, alaturi de: competenta pregatire solida ntr"un domeniu de activitate!, sarm farmec! personal " varianta materiala a charismei: aspect fi$ic, timbru vocal, stil de vorbire, vestimentatie, capacitatea de garantare a existentei celor guvernati axa responsabilitatii!, ideile si programul politic pe care le promovea$a axa ideologica!, capacitatea de reprezentare si identificare cu interesele colectivitatii pe care o repre$inta si o conduce axa psihologica!, comportamentul moral relatia de continuitate ntre tinuta, atitudinile si ideile pe care le promovea$a!. 4. Prestigiul, considerat aici drept capacitatea liderului politic de a influenta si determina comportamentul maselor n directia dorita, confera acestuia o mare putere, capacitate persuasiva a discursului si relatiilor sale de comunicare cu societatea. )ustave -e .on supralicita, fara ndoiala, rolul prestigiului atunci cnd arata ca influenta conducatorilor politici se +bazeaza prea putin pe rationamentele lor si foarte mult pe prestigiul lor. Daca prestigiul este.stirbit, ei nu mai au nici o influenta.Multimea ramne supusa prestigiului conducatorului .+. /firmatia gnditorului france$ surprinde, nsa, o dimensiune a realitatii politice ce nu poate fi ignorata. 5. Inteligenta si instructia. -iderii politici de succes nu trebuie sa aiba doar un coeficient de inteligenta 01! ridicat si performante scolare deosebite, ci si un coeficient ridicat de inteligenta emotionala 0E!, care presupune autocunoastere emotionala constienti$area si stapnirea propriilor emotii!. Conform lui /nthon2 )iddens, utili$area adecvata de catre lider a limba#ului emotional are un mare efect de motivare asupra celor pe care i conduce, ca urmare a mai bunei ntelegeri a conceptiilor si atitudinilor lor. 0nteligenta emotionala la &. )oleman! sau interpersonala la )ardner! nu este ereditara, mostenita, ci se cultiva prin educatie. n conceptia lui &. 3isin studiul + nteligenta politica si politicomul+!, inteligenta politica a liderului se materiali$ea$a n: dovedirea competentei necesare pentru ndeplinirea n conditii de eficienta a sarcinilor asumate4ncredintate, recunoasterea si respectarea competentei celorlalti n exercitiul actului politic, acceptarea retragerii, la momentul oportun, din po$itia de frunte pe care o detine pentru a lasa locul celor mai tineri, refu$ul de a transforma po$itia de lider ntr"o sursa de privilegii, responsabilitatea morala pentru faptele si actiunile ntreprinse, fata de cei care l"au ales, dar si fata de propria constiinta, ncrederea n valorile nationale si efortul n vederea afirmarii lor pe plan international. 6. le!i"ilitatea# adapta"ilitatea# arta de a negocia sunt tot attea mi#loace de a reali$a o

buna comunicare cu cercurile puterii, opo$itiei politice, cu societatea civila. -iderul trebuie sa se adapte$e, sa se sincroni$e$e cu dinamica situatiilor politice concrete, sa se manifeste ca o adevarata +personalitate tran$actionala+ prin stapnirea +artei compromisului+ si +manevrarea oamenilor+ n sensul atingerii obiectivelor obtinerii si exercitarii n conditii de eficienta a puterii.

5tudii sociologice si de psihologie sociala valoroase scot n evidenta ca numai realismul, rationalitatea politica, inteligenta nu sunt suficiente pentru cstigarea ncrederii4sustinerii adeptilor si simpati$antilor n vederea exercitarii puterii. /desea, n perceptia si opinia publica sunt mai apreciati liderii politici care se remarca prin efortul si anga#area n re$olvarea problemelor cu care se confrunta marea masa a cetatenilor. $. Anga%area. /ceasta trasatura exprima devotamentul complet pe care liderul politic trebuie sa l manifeste fata de ndatoririle si atributiile ce i revin , el consolidndu"si, astfel, legitimitatea si autoritatea. 6na din conditiile sine 7ua non ale reusitei activitatii liderului implicat n obtinerea si exercitarea puterii este daruirea pentru aceasta cau$a, care trebuie completata, pe buna dreptate, de constienti$area po$itiei sale si a sarcinilor pe care le are de ndeplinit, simtul proportiilor, evaluarea efectelor si urmarilor faptelor sale. &. 'nergia. Energia face trimitere la entuziasmul !elanul si efortul de asumare a initiativei" pe care este necesar sa l demonstreze liderul politic n realizarea scopului si intereselor urmarite . Este de retinut ca eficienta energiei cu care el si ndeplineste ndatoririle si atributiile ncredintate depinde de loialitatea si integritatea manifestate. 'u de putine ori, entu$iasmul liderului are un rol la fel de important ca si calitatea pregatirii sau munca sustinuta pentru reali$area scopurilor politice propuse si poate suplini un coeficient de inteligenta mai redus, competenta, calitatile deficitare. n acest sens, este cu att mai ndreptatita remarca potrivit careia: +#apacitatea de a transmite altor oameni entuziasmul pentru un tel comun este aproape o definitie a calitatii de lider+. (.)otar*rea exprima dorinta de actiune, perseverenta, vointa, ncrederea n victorie, concentrarea, disciplina, si asumarea responsabilitatii liderului n raport cu sarcinile politice asumate4ncredintate. Trebuie retinut ca liderul politic, care are o vointa puternica si de lunga durata, exercita o influenta importanta asupra maselor si este urmat ascultat! de acestea pe o perioada mai ndelungata. +$n mare geniu politic " arata, foarte sugestiv, Emil Cioran " trebuie sa fie un dominator. Daca stie si nu poate comanda, n%are nici o valoare+.

1+. Integritatea. 0ntegritatea presupune aderarea de catre lider la un set de valori morale !onestitate, corectitudine etc." n activitatea politica pe care o desfasoara, fara de care nu poate obtine si4sau consolida ncrederea celor pe care i conduce. 11.,oialitatea repre$inta sinceritatea abordarii responsabilitatilor politice asumat / ncredintate , fata de superiori, fata de sine si fata de subalterni. %entru o reusita deplina n atingerea scopurilor propuse, loialitatea pe care liderul o pretinde subalternilor trebuie completata cu cea manifestata de acesta fata de nivele ierarhice inferioare. 12. Altruismul. /ltruismul implica sacrificarea intereselor si ambitiilor personale si angajarea plenara a liderului politic n rezolvarea si realizarea intereselor colective si performantei

grupului/organizatiei pe care le reprezinta , dar si stabilirea, n egala masura, de relatii interpersonale po$itive cu membrii acestora, destinate scopului n cau$a. 13. -ncrederea .n su"ordonati este acea trasatura care conduce spre stabilirea de relatii interpersonale ba$ate pe ncredere reciproca, ntruct ncrederea liderului n subordonatii sai implica, n mod direct, ncrederea acestora n autoritatea si personalitatea sa. Capitalul de ncredere cstigat, astfel, de lider are efecte benefice n planul initiativei, anga#arii sale n re$olvarea sarcinilor ncredintate si convingerii cu care le abordea$a. 5uccesul si performanta lidership"ului activitatea de conducere! politic sunt obtinute, n mod special, de liderii care se spri#ina mai mult pe subalterni, pe experienta, participarea, capacitatea, competenta si initiativa acestora. n acelasi timp, liderul de succes trebuie sa"si constienti$e$e subalternii de rolul sau determinant n cadrul organi$atiei si de faptul ca fara spri#inul si competenta sa organi$atia va esua.

8. Clasificareae liderilor politici dupa 3ax 9eber

0n teoria liderilor politici 3ax 9eber carcateri$ea$a trei tipuri de lideri politici: autoritar, totalitar si :arismatic. %rin expresia ;tipul personalitatii< ntelegem totalitatea trasaturilor ei distinctive stabile, caracteristice pentru un grup ntreg de oameni care desfasoara una si aceeasi activitate. /stfel, putem vorbi despre tipuri profesionale,stiintifice, militare, religioase, artistice de personalitate. Tipurile pot fi sistemati$ate, pentru ca, orict de variate ar fi, ele nu sunt att de complexe ca individualitatea unei personalitati. (iecare lider repre$inta un individ nerepetabil, totodata, nsa, el poarta n sine un element tipic. Cu toate ca individualitatea personalitaii se formea$a n tot cursul vietii si fiecare conducator este original ca personalitate, n acelasi timp el este si repre$entantul unui anumit tip de personalitate si n activitatea sa de$valuie un anumit comportament sau stil de conducere. Clasificarile sunt importante nu numai pentru teorie a clasifica nseamna a stabili conexiuni logice! dar si pentru viata politica, deoarece ele ofera posibilitatea de a se orienta n realitatea complexa, de a ncadra n concept un tip anumit! fenomenul concret si, implicit, de a ntelege esenta lui. %e de alta parte, trebuie sa fim constienti ca orice clasificare este limitata si se modifica n timp, datorita proceselor de cunoas"tere. =rict ar fi de perfectionata o clasificare stiintifica, ea nu poate sa scoata n evidenta toate tipurile posibile si variatiile lor. Clasificarile simplifica fenomenele, lasnd la o parte tot ce este ntmplator, secundar, individual. &e aceea, numai o combinatorica a mai multor criterii si tehnici de tipologi$are ne poate permite sa percepem bogatia tipului de lider, determinarile si caracteristicile sale complexe. %rimul criteriu de tipologi$are a liderilor politici mbina dimensiunea 0deologica si stilul de conducere. 5"a batut moneda pna la satietate pe urmatoarea tipologie, un adevarat ideal"tip >eberian. /ceasta tipologie a fost mult amplificata n $ilele noastre de teoriile leadership"ului din

managementul organi$atiilor de peste ocean. 6tilitatea acestei tipologii consta n surprinderea anumitor valori formative ale stilului de conducere. 5tilul de conducere este determinat de mai multi factori: calitatile morale si intelectuale ale liderului, particularitatile lui psihologice, ntelegerea rolului sau ca si de factorii social"istorici care interactionea$a la un moment dat cu mediul politic. /supra stilului conducerii se repercutea$a ntreaga personalitate, orientarile si relatiile ei si ndeosebi caracterul ei.

1. -iderul -iberal
Caracteristica stilului de conducere liberal este principiul ;neamestecului<, conceptia ;lasa lucrurile sa mearga de la sine<. El se mai caracteri$ea$a prin spontaneitate si improvi$atie, prin intentia de a se sustrage raspunderii iar n anumite ca$uri printr"un subiectivism exagerat, prin precautie si teama. /cest stil de conducere are drept consecinte lipsa de organi$are si reglementare, disparitia raspunderii. = parte a colaboratorilor sunt foarte ncarcati, altii ;taie frun$a la cini<. /tmosfera se deteriorea$a si"i favori$ea$a pe cei lipsiti de talent si de principii, pe carieristi si lingusitori. 0nteresele materiale devin predominante, relatiile umane se deteriorea$a, mai devreme sau mai tr$iu iau proportii calomnia, intrigile, spiritul de gasca. /par ;bisericute<, adica fractiuni care urmaresc sa cstige simpatia sefului sau o po$itie predominanta pe lnga el pentru a"si promova interesele personale. 6n astfel de conducator se ncon#oara de favoriti care devin sursa sa exclusiva de informare. /cestia primesc adeseori recompense generoase pentru serviciile lor. 3ai devreme sau mai tr$iu, ei vor forma un fel de ;cordon sanitar< n #urul liderului care vor filtra informatiile despre care stiu ca sefului i face placere sa le auda.

8. -iderul carismatic
/utoritatea liderului carismatic nu provine att din prerogativele functiei ct din recunoasterea valorii sale de catre subalterni. El impune un stil de conducerecolegial si consultativ. El promovea$a munca n echipa si ia deci$ii n urma consultarii membrilor echipei. Eficienta acestui stil de conducere se confirma n capacitatea de a face fata la noile provocari si probleme complexe. -iderul democrat repre$inta, dupa ?. ). 5ch>art$enberg, ;presedintele"oglinda@, pe care multimea si l"a croit dupa propria sa infatisare si structura spirituala, el repre$inta omul de langa noi, omul obisnuit, nesofisticat, omul cu o viata normala, cu familie si copii, dominat de aceleasi nevoi si aspiratii, intruchipea$a intelepciunea, bunul simt si nevoia de echilibru.

A. -iderul autoritar
5tilul de conducere al liderului autoritar se caracteri$ea$a prin faptul ca el ia, pe ct posibil, toate deci$iile de unul singur, planifica singur toate procesele si i controlea$a pe toti. -octiitorii si colaboratorii conducatorului sunt mai mult executanti, ;suruburi< n cadrul sistemului, ;pioni< care pot fi mutati dintr"un loc n altul. = alta trasatura caracteristica a acestui stil de conducere consta n dorinta Conducatorului de a re$olva totul prin instructiuni, avnd ca urmare directa extinderea birocratiei,dominatia dosarelor, a conceptiei verba volant, scripta manent. 6n astfel de stil reduce activitatea creatoare a colaboratorilor, conducerea colegiala se deteriorea$a, eficienta conducerii scade, lipsa de ncredere n fortele proprii se accentuea$a. 6neori caracterul autoritar serveste la camuflarea incompetentei profesionale sau incapacitatii individului de a conduce. 'u exista o corelatie explicita ntre caracterul autoritar si vreo alta nsusire psihica a autoritatii. %ot exista diferite combinatii ale nsusirilor care determina personalitatea liderului. Caracterul autoritar al liderului este deseori legat de particularitatile voitei si temperamentului. Conducatorii autoritari sunt n ma#oritatea ca$urilor oameni dominatori, care dau dovada, de o mare dr$enie si perseverenta. n acelasi timp ei sunt ambitiosi si au un sentiment exagerat al prestigiului. %rintre cei autoritari se gasesc oameni colerici ;nestaviliti<, oameni neechilibrati, impulsivi, nclinati spre pasiune si subiectivism n aprecieri. =bservatiile arata ca asemenea oameni, mai ales cnd sunt iritati, nu accepta obiectii, observatii, ci nclina spre o purtare agresiva. %rintre conducatorii autoritari, ma#oritatea sunt oameni colerici. Totusi, din aceasta nu se poate desprinde conclu$ia ca repre$entanti ai altor tipuri de temperament nu pot fi autoritari. Caracteristica principala a acestei categorii de lideri este nencrederea funciara n oameni, dispretul fata de ei. nsasi modalitatea de selectie a elitelor politice n regimurile totalitare i predispune pe liderii acestora la un anumit stil de conducere. 5tructura de cadre a partidului unic din regimurile dictatoriale favori$ea$a, prin vectori ideologici specifici, propulsarea liderilor n po$itia suprema de comanda. %artidul se substituie statului, iar liderul se substituie partidului. Toate mecanismele deci$ionale sunt concentrate n minile unei singure persoane. Elementele de populism si cultul personalitatii care apar, ca urmare a unei asemenea concentrari de putere, marchea$a stilul de conducere. -iderul autoritar este niposta$a unui ;lup singuratic<. El nu comunica nici celor mai apropiati colaboratori intentiile sale, deci$iile sale sunt concomitent comunicate si imperative. =rice ndra$neala de a le contesta se plateste scump. 5tilul colegial sau consultativ n mecanismul de elaborare a deci$iilor este de neconceput. 5tructurile de conducere ale statului au datoria doar sa aprobe si sa implemente$e n viata social"politica deci$iile liderului. /cest stil de conducere are doua consecinte contradictorii: fiecare subaltern umil ;si varsa naduful< n teritoriu unde devine un $bir, ntrecndu"l chiar pe liderul de la Centru:

blocarea oricarei creativitati a structurilor subalterne, n asteptarea verdictului dat de lider, chiar si n probleme minore. 0n conclu$ie putem spune ca la nivel de conduitB, trBsBturi pe care trebuie sB le posede un lider politic ideal sunt inteligenCa, ncrederea n propriile sale puteri, hotBrrea Di integritatea de caracter, dar sB le explicBm pe toate n parte. 0nteligenCa sau abilitBCile intelectuale aparCin de formarea profesionalB a liderului politic. Este preferabil ca un lider politic profesionist sB aibB finali$atB Di o facultate de specialitate DtiinCe politice, drept!, care sB"i permitB abordarea corectB a acCiunilor sale ori n societatea contemporanB mulCi lideri politici au speciali$Bri diferite, unii fiind specialiDti n $ona lor profesionalB tehnocraCi!. Calificarea Di n alte terenuri de specialitate pentu un lider este beneficB deoarece poate aborda situaCia socio" economicB din Cara n cau$B ntr"un mod cert. ncrederea n propriile puteri este abilitatea de a fi sigur n competenCele Di calificBrile proprii unui lider. /vnd aceasta abilitate, un lider politic are Danse mari sB atragB de partea lui mulCi susCinBtori astfel impunndu"Di Di autoritatea legimitB. 6n lider politic ideal este hotBrt atunci cnd are scopuri clare Di cnd are susCinBtori fermi ai po$iCiei sale. (iind hotBrt include Di dominaCia liderului n acelaDi timp n situaCii n care susCinBtorii trebuie sB fie direcCionaCi. 0ntegritatea de caracter este o altB caracteristicB pentru un lider ideal, acesta oferind liderului onestitate Di ncredere. -iderii cu integritate de caracter inspirB ncredere n alCii deoarece susCinBtorii sunt siguri cB au un spri#in pentru ceea ce fac Di sunt ntr"o relaCie directB cu liderul. &in punctul meu de vedere aceste caracteristici sunt necesare pentru orice tip de lideri dar n special pentru un liderii politici. /nume prin aceste caracteristici o persoanB devine lider Di este susCinut de un public din ce n ce mai larg. n opinia proprie la momentul de fata, ca sB indentificBm n societate un lider politic ideal este imposibil, teoretic calitBCile unui lider politic ideal se pot aborda nsB practic este mai greu sB"l identificBm. Cu toCii Dtim, cB alegerea unui lider politic o facem inconDtient pe ba$B de implicare emoCionalB Di psihicB, dupB care vom ncerca sB"l urmBm, Di sB ne implicBm. Tocmai din motivul cB liderii politici folosesc unele din calitBCile de mai sus ne face sB avem o orientare politicB pentru fiecare din noi Di sB acCionBm conform doctrinei pe care o mpBrtBDi.

Cuprins

' Trasaturile liderului politic % Clasi"icarea liderilor politici dupa Ma) *eber

+iblio,ra"ie:

' Ludmila Rosca- stiinte politice- %&&% % ... *i/ipedia com 0 ... $cribd com