În cadrul temei de azi vom trata ideea de lider și lidership
politic, dar și conexiunea acestor concepte cu puterea. În fază incipientă, ar trebui să definim și să înțelegem conceptele de bază cu care lucrăm, deoarece exista numeroase definitii ale leaderului si ale leadership-ului. Etimologic, leader (engl.) si leadership vin de la verbul englezesc to lead, care are mai multe sensuri: a conduce; a indrepta; a determina; a indruma; a dirija; a arata drumul; a insoti.
Ce intelegem prin LEADERSHIP?
Arta conducerii se defineste prin procesul complex de leadership, care se refera la participarea obtinuta prin mijloace necoercitive (o participare liber consimtita), avand ca finalitate indeplinirea obiectivelor. In esenta, leadership-ul este procesul prin care se exercita influenta in sensul de capacitate de a-i convinge pe alti oameni de a te urma ( leadership = leader + followers).
Care este portretul ideal al unui leader?
Au fost identificate contexte diferite in care apar tipuri diferite de leader (de exemplu: politic, militar, educational, business, in religie, al minoritatiloretc.). Caracteristicile acestora sunt diferite, dar se remarca anumite atribute care se aplica la toate categoriile, mai precis capacitate de anticipare (vizionar), creativitate, originalitate, pregatire diversificata, abilitate în relatiile interpersonale, disponibilitate la schimbari, capacitate de asumare a riscurilor, incredere in sine și control emotional.
În cazul nostru, caracteristicile unui lider politic eficient includ
viziunea și strategia, abilitățile de comunicare și mobilizare, integritatea și credibilitatea, capacitatea de a lua decizii dificile și de a gestiona schimbările, empatia și înțelegerea problemelor sociale și politice, și capacitatea de a colabora și negocia cu alte părți de interes.
Există câteva teorii în abordarea leadership-ului care ne pot face
să determinăm factorii decidenți pentru lideri: A. Teoria leaderilor innascuti – aceasta merge după premisa “Leaderii se nasc, nu se fac.” Conform acestei abordari leaderul are trasaturi definitorii innascute și, prin urmare, nu pot fi leaderi decat cei care s-au nascut cu aceste trasaturi de personalitate. Aceasta teorie neaga posibilitatea dobandirii de abilitati si competente in ceea ce priveste leadershipul. B. Teoria trasaturilor personale – aceasta enunță că leaderii se diferențiază de subordonații lor prin anumite caracteristici superioare. S-au facut multe studii pentru compararea trasaturilor fizice, intelectuale sau de personalitate ale leaderilor si ale celor care ii urmeaza. De exemplu, s-a crezut ca leaderii tind sa fie mai bine adaptati si sa aiba perceptii sociale mai precise decat ceilalti. Totusi, in general, aceasta abordare a dezamagit. Teoria trasaturilor personale a fost discreditata ca fiind o abordare simplista a conducerii. C. Abordarea situationala – “Situatia va determina cine va fi leaderul.” Aceasta abordare se bazeaza pe ipoteza conform careia comportamentul leaderilor difera in functie de situatie, ceea ce sugereaza nevoia de flexibilitate in procesele de selectie si pregatire a leaderilor. D. Teoria stilurilor de conducere – Stilurile de conducere pot fi clasificate in: autoritar, democratic si “laissez-faire”(lasa sa se intample)
Putem afirma că leadership-ul politic joacă un rol crucial în
determinarea direcției și a performanței unei societăți sau a unei instituții politice. Un lider politic puternic și eficient poate inspira și mobiliza cetățenii sau membrii organizației către obiective comune, poate gestiona eficient resursele și procesele politice, și poate rezolva conflictele și problemele cu care se confruntă societatea sau instituția.
Când vorbim despre puterea politică, odată obținută, un lider politic
trebuie să o manifeste în mod eficient pentru a-și implementa agenda și pentru a-și consolida poziția. Aceasta poate include utilizarea autorității formale pentru a emite legi și politici, utilizarea capacităților de negociere și de influență pentru a câștiga sprijin pentru inițiativele lor, și utilizarea rețelelor politice și sociale pentru a mobiliza susținerea și pentru a contracara opoziția.
Manifestarea puterii politice poate fi observată și în modul în care
un lider politic gestionează crizele și situațiile dificile, cum ar fi conflictele interne sau externe, catastrofele naturale sau economice, și alte provocări majore care pot afecta stabilitatea și legitimitatea sa.
Pe de altă parte, păstrarea puterii politice este adesea una dintre
cele mai dificile provocări pentru un lider politic. Pentru a-și menține influența și autoritatea, liderul trebuie să câștige și să păstreze sprijinul continuu al cetățenilor sau al membrilor instituției politice, să gestioneze eficient conflictele și opoziția, și să rămână relevant și responsabil în fața schimbărilor sociale, economice și politice.
În concluzie, leadership-ul politic și puterea politică sunt două
aspecte interdependente ale guvernării și de conducere a unei societăți sau a unei instituții politice. Obținerea, manifestarea și păstrarea puterii politice necesită abilități de lider, strategii eficiente și gestionarea atentă a relațiilor politice și sociale. Într-o lume în continuă schimbare, capacitatea unui lider politic de a naviga și de a se adapta la aceste provocări este crucială pentru succesul său și pentru bunăstarea societății sau a instituției pe care o conduce.
Întrebări
1. Ce caracteristici considerați a fi esențiale într-un lider politic
ideal? Motivați ordinea caracteristicilor în clasamentul realizat. 2. Considerați că există un lider politic model în istoria sau actualitatea lumii politice? Dacă da, motivați exemplul ales.