UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANĂ

DEPARTAMENT ÎNVĂŢĂMÂNT POSTUNIVERSITAR

SPECIALIZARE: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

BUCUREsTI

2007

UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANĂ

MASTERAT - MANAGEMT FINANCIAR BANCAR

MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT CU APLICAŢIE LA

S.C. ART LAND S.R.L

BUCUREsTI

2007

CUPRINS

INTRODUCERE.. - 3 -

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL FINANCIAR CONCEPT, ROL, IMPORTANŢĂ, FUNCŢII

1.1. CONCEPTUL sI ROLUL DE MANAGEMENT.. - 5 -

1.2. IMPORTANŢA MANAGEMENTULUI. - 9 -

1.2.1. CONTABILITATEA.. - 9 -

1.2.2. CONTROLUL FINANCIAR DE GESTIUNE.. - 11 -

1.3. FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI. - 12 -

1.3. 1. FUNCŢIA DE PREVIZIUNE.. - 13 -

1.3.2. FUNCŢIA DE ORGANIZARE.. - 14 -

1.3.3. FUNCŢIA DE COORDONARE.. - 15 -

1.3.4. FUNCŢIA DE ANTRENARE.. - 16 -

1.3.5. FUNCŢIA DE EVALUARE - CONTROL. - 19 -

CAPITOLUL II. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT

2.1.CONCEPTUL DE CAPITAL.. - 21 -

2.2. MODUL DE FORMARE AL CAPITALULUI CIRCULANT.. - 24 -

2.3. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ UTILIZAŢI ÎN MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT -

25 -

2.4. VITEZA DE ROTAŢIE A CAPITALULUI CIRCULANT.. - 28 -

CAPITOLUL III. CERCETARE sTIINŢIFICĂ DOCUMENTARĂ PRIVIND MANAGEMENTUL

CAPITALULUI CIRCULANT LA S.C. ART LAND S.R.L.

3.1. FIRMA - S.C. ART LAND S.R.L. - - 34 -

3.1.1. SCURT ISTORIC - 34 -

3.1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE.. - 35 -

3.1.3. STRUCTURI ORGANIZATORICE sI DE MANAGEMENT. - 36 -

3.1.4. FIsA SINTETICĂ DE PREZENTARE A S.C. ART LAND S.R.L. - 40 -

3.1.5.COSTUL CAPITALURILOR.......................................................................- 44 -

3.2. ACORDAREA UNEI LINII DE CREDIT DE CĂTRE B.R.D. ILFOV FIRMEI S.C. ART LAND S.R.L. - 48
-

3.2.1. FIsA DE ANALIZĂ A ASPECTELOR NEFINANCIARE CE CARACTERIZEAZǍ ACTIVITATEA

FIRMEI - 48 -

3.2.2. REFERAT DE CREDITE.. - 50 -

3.2.3. INFORMAŢII FINANCIARE.. - 54 -

3.2.4. ANALIZA INDICATORILOR DE BONITATE. - 63 -

3.2.5. DETALII SPECIFICATIVE PRIVIND CREDITUL...............................- 67 -

CAPITOLUL IV. CONCLUZII SI PROPUNERI - 72 -

BIBLIOGRAFIE SELECTIVǍ.. - 76 -

CUVINTE CHEIE................................................................................. - 78 -

LISTA TABELELOR........................................................................... - 79 -

LISTA FIGURILOR............................................................................. - 80 -

LISTA GRAFICELOR......................................................................... - 81 -

INTRODUCERE

Aderarea la Uniunea Europeana a fost obiectivul prioritar al României deoarece obtinerea calitatii de
membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007 confirma faptul ca România este ireversibil conectata la valorile
democratiei europene si principiile economiei de piata functionala si ca îndeplineste criteriile stabilite de
Uniune. Acest lucru presupune identificarea si folosirea corecta si concreta a surselor de finantare, a
riscurilor ce apar prin derularea activitatilor existente precum si a metodelor de reducere a riscurilor si
obtinerea performantei economice al carei rezultat se concretizeaza prin profit.

Scopul acestei lucrari este de a elabora unui studiu privind managementul capitalului circulant la S.C.
"ART LAND" S.R.L. BUCUREsTI pe baza activitatii financiar contabile a firmei. Am ales aceasta tema
deoarece consider ca managementul capitalului circulant la o firma este cel mai important în obtinerea
profitului, obiectivul final.

Pentru atingerea scopului lucrarii se va utiliza ca materiale informative date din evidentele contabile
corespunzatoare calitativ, datorita calculatoarelor electronice. Acestea permit reflectarea în timp real
derularea activitatii economice si implicit un suport informational adecvat pentru luarea unor decizii
operative si eficace, în vederea cresterii eficientei utilizarii resurselor încorporate în societatile comerciale.

Elementele metodologice ale stiintei managementului reprezinta instrumentarul pus la dispozitia

conducatorilor si colaboratorilor firmei pentru a eficientiza activitatile acesteia, fiind elaborate pe baza
studiului relatiilor si proceselor de conducere si a legitatilor descoperite.

Analiza factorilor care conditioneaza caracteristicile relatiilor de management în cadrul firmelor releva o
tripla determinare si anume :

* socio-economica
* tehnico-materiala
* umana

Conceptual, managementul este privit din trei unghiuri : ca disciplina stiintifica, ca activitate practica si ca
echipa decizionala a unei firme, aceasta din urma denumita si management staff.

Dupa opinia celor care au analizat procesul de management, acesta se poate partaja, având în vedere
natura sarcinilor implicate în desfasurarea lui si modul de realizare, în cinci functii:

· previziune;

· organizare;

· coordonare;

· antrenare;
· evaluare;

· control.

În managementul si realizarea acestei activitati se impun mai multe perfectionari, între care : amplificarea
ponderii laturii preventive a controlului financiar, cresterea caracterului constructiv al controlului, trecând
de la sesizarea de deficiente la indicarea de solutii; concentrarea controlului financiar asupra aspectelor
financiare esentiale pen 13313g67n tru bun desfasurare a activitatilor întreprinderilor.

Primul obiectiv al managementului general al firmei si al managementului financiar, nu poate fi altul decât
formarea capitalului.

Pentru multi oameni, managementul este vazut ca un set de instrumente si ca o stiinta, sau poate ca o
arta de a rezolva lucrurile si totusi pentru cei mai multi oameni managementul este înconjurat de
ambiguitate si confuzie. Acest lucru apare pe seama faptului ca nu oricine si nu oricum poate identifica
sursele de capitaluri la timp si costurile cheie mai reduse si de asemenea sa le plaseze în conditii minime
de risc si cu premisele cele mai solide de a obtine un profit de pe urma lor.

CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL FINANCIAR CONCEPT, ROL, IMPORTANŢĂ, FUNCŢII

1.1. CONCEPTUL sI ROLUL DE MANAGEMENT

Managementul ca stiinta s-a cristalizat relativ recent prin eforturile depuse de un numar mare de
specialisti de pe întreg mapamondul, ca raspuns la stringentele necesitati ale practicii sociale.
Managementul întreprinderii este abordat din multiple puncte de vedere, care adesea se deosebesc
substantial între ele.

În lucrarile de management nord - americane cele mai raspândite sunt definitiile de ordin pragmatic ale
managementului, de pe pozitia managementului. Spre exemplu, Rece si O'Grady definesc managementul
ca fiind "procesul de coordonare a resurselor umane, informationale. Fizice si financiare în vederea
realizarii scopurilor organizatiei". Iar Longenecker si Pringle îl desemneaza ca fiind "procesul de obtinere
si combinare a resurselor umane , financiar si fizice în vederea împlinirii scopului primar de organizatie -
obtinerea de produse si servicii dorite de un anumit segment al societatii". Alte abordari trateaza
managementul si ca o stiinta. Astfel, în cunoscuta publicatie Larousse, managementul este definit ca
"stiinta tehnicilor de conducere si gestiune a întreprinderii", iar profesorii Ruti Popova si Krasnopoiasa
considera ca stiinta managementului se ocupa "de legile conducerii si de legile sintetice ale
componentelor sale". [1]

Din examinarea acestor definitii rezulta continutul sensibil diferit atribuit stiintei managementului
întreprinderii, fiecare specialist având în vedere doar unele elemente care constituie de fapt obiectul
acestei stiinte, neindicând suficient de riguros specificul sau. Dupa opinia noastra, "managementul
firmelor rezida în studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii
legalitatilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de
conducere, de natura sa asigure ridicarea eficientei". Elementele specifice stiintei managementului
economic sunt deci procesele si relatiile de management care nu trebuie confundate cu relatiile si
procesele economice, ce au un continut total diferit si nici cu alte componente ale firmelor, de natura
economica, tehnica sau umana. Prin continut si mod de manifestare, procesele si relatiile de
management prezinta o serie de trasaturi particulare ce confera acestei stiinte o pronuntata specificatie.
De aceea, esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management.

Ca urmare a acestui studiu se descopera principiile, regulile si celelalte elemente de esenta care explica
continutul si dinamica managementului. Aceste legitati, ca si procesele si relatiile pe care le reflecta,
cunosc o continua evolutie de unde decurge necesitatea efortului creator de continua descifrare si
actualizare, astfel încât acestea sa exprime esenta managementului în toata complexitatea sa,
corespunzator conditiilor actuale si viitoare.
Având în vedere caracterul aplicativ al acestei stiinte, un rol major în cadrul sau îl detine conceperea de
noi sisteme, metode , tehnici, proceduri de management ale întreprinderii în ansamblul sau si ale
componentelor sale majore. Elaborate pe baza studiului relatiilor si proceselor de conducere si a
legitatilor descoperite, elementele metodologice ale stiintei managementului reprezinta instrumentul pus
la dispozitia conducatorilor, si a colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitatile firmei.

Caracteristic stiintei managementului întreprinderii este situarea, în centrul investigatiilor sale, a omului în
toata complexitatea sa, ca subiect si ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în
strânsa interdependenta cu obiectivele, resursele si mijloacele sistemelor în care este integrat.
Efectul acestei abordari îl constituie analiza multilaterala a relatiilor si proceselor de management, ce se
reflecta multidisciplinar al cunostintelor de conducere subordonat direct sporirii eficientei întreprinderilor.
Managementul firmei reprezinta o componenta a stiintei managementului, de fapt cea mai dezvoltata,
cunoscuta si în conditiile economiei de piata importanta. O atare situatie se explica, în principal prin doua
cauze:

- firma este agent economic de baza al fiecarei economii, principalul generator de valoare si
valoare de întrebuintare, în cadrul careia îsi desfasoara activitatea majoritatea populatiei ocupate în
fiecare tara indiferent de nivelul sau de dezvoltare. De aici importanta deosebita si implicatiile multiple
economice, sociale, politice ale managementului firmei.

- primele cristalizari ale stiintei managementului au avut ca obiect firma, întreprinderea, care în
continuare s-a manifestat ca unul din terenurile cele mai fertile ale inovarii pe planul teoriei si practicii
managementului, cu contributia directa si mijlocita a unui numar de persoane.

Pozitia pe care o detine managementul firmei în cadrul stiintei managementului, interdependentele cu

celelalte componente ale sale se reflecta în dublul sau caracter.

În primul rând este o disciplina economica de sinteza. Caracterul sau economic decurge din menirea sa -
cresterea eficientei economice - din optica economica în care abordeaza problemele cu care este
confruntata, din ponderea apreciata pe care conceptele si metodele economice o au în cadrul sau, din
natura economica de sinteza întrucât preia o serie de categorii economice si de metode de la numeroase
alte discipline din acest domeniu: economie, politica, finante.

În al doilea rând, managementul firmei are un caracter multidisciplinar, determinat de integrarea în cadrul
sau a o serie de categorii si de metode sociologice, matematice, psihologice, statistice, juridice, folosindu-
le într-o maniera specifica, reflectare a particularitatilor relatiilor de management. De retinut ca în ultimele
decenii se manifesta o tendinta de amplificare a acestui caracter, ca urmare a fundamentarii stiintei
managementului pe o conceptie sistematica, în conditiile dezvoltarii rapide a numeroase stiinte, ce
abordeaza din variate puncte de vedere sistemele ce formeaza obiectul managementului , inclusiv firma.

Conceptual, managementul este privit din trei unghiuri:

1. Ca disciplina stiintifica - managementul reprezinta un ansamblu de principii, concepte si teorii privind

conducerea sau reglarea oricarui tip de organizatie. Prin Organizatie întelegem aici un panel de persoane
fizice si juridice care îsi desfasoara activitatea în baza unor obiective comune, cuprinzând o diversitate de
forme organizationale.

2. Ca activitate practica - conceptul consta într-un proces de coordonare a intereselor unei organizatii
pentru realizarea unor obiective predeterminate. Aceasta acceptiune este cea mai frecvent utilizata în
domeniul afacerilor internationale. În acest sens, managementul presupune realizarea practica a
urmatoarelor patru functii de baza :

* programare (planificare - planning);

* organizare;
* coordonare;
 * control.

3. Ca echipa decizionala a unei firme (management staff) - reprezinta acea parte a personalului care
transpune în practica functiile managementului. Între functiile managementului si functiile organizatiei
trebuie sa existe o corelatie, în sensul ca dimensiunea manageriala opereaza prin toate componentele
sale, în ansamblul activitatilor pe care le desfasoara o firma.

1.2. IMPORTANŢA MANAGEMENTULUI

Functiunea financiar - contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele financiare
necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidenta valorica a miscarii întregului sau patrimoniu.

Întrucât reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se desfasoara în societati
comerciale si regii autonome prin prisma unor elemente: valorice integrative, functiunea financiar -
contabila are un pronuntat caracter sintetic.

În conditiile tranzitiei la economia de piata, ale situarii în prim plan a factorilor economici, activitatilor
financiar - contabile îsi modifica substantial continutul si devin din ce în ce mai importante.

În cadrul functiunii financiar - contabile deosebim trei activitati principale: contabilitatea si controlul
financiar de gestiune.[2]

1.2.1. CONTABILITATEA

Contabilitatea, a doua componenta a functiunii analizate, reuneste ansamblul proceselor prin care se
înregistreaza si evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale agentului economic.

Calitatea evidentei contabile, care contine un important volum de informatii, constituie unul din elementele
cheie ce conditioneaza eficacitatea procesului managerial si, în primul rând, a procesului decizional.

O principala cerinta de perfectionare a managementului activitatii contabile în perioada actuala - ce

implica în principal exercitarea atributiilor de mai jos - se refera la cresterea gradului de rigurozitate a
reflectarii tuturor activitatilor în contabilitate, în conditiile introducerii noului sistem contabil.

Nr. crt.

Atributiile activitatii contabile

1.

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a materiilor prime si materialelor

2.

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a pieselor de schimb.

3.

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a ambalajelor.

4.
Asigurarea evidentei analitice si sintetice a produselor primite în magazin

5.

Asigurarea evidentei analitice si sintetice a obiectivelor de inventar de scurta durata sau mica valoare a
echipamentului de protectie s.a.m.d.

6.

Asigurarea evidentei realizarilor si rezultatelor economice pe baza întocmirii bilantului contabil si a

situatiilor privind principalii indicatori economico-financiari.

7.

Asigurarea evidentei mijloacelor fixe.

8.

Organizarea lucrarilor de inventariere.

9.

Participarea la efectuarea inventarelor.

10.

Organizarea, clasarea, îndosarierea si pastrarea la arhiva a tuturor documentelor care stau la baza
operatiilor contabile.

Tabel nr.1

Asigurarea unei evidente contabile pe deplin corespunzatoare calitativ si în conditiile folosirii unui
personal cât mai redus implica generalizarea utilizarii calculatoarelor electronice la realizarea evidentei
materiilor prime, materialelor, stocurilor, pieselor de schimb s.a.m.d. Pe aceasta baza se asigura o
reflectare în timp real a derularii activitatii economice si implicit un suport informational adecvat pentru
luarea unor decizii operative si eficace, pentru trecerea la folosirea de modele matematice complexe, în
vederea cresterii eficientei utilizarii resurselor încorporate în societatile comerciale si regiile autonome.

1.2.2. CONTROLUL FINANCIAR DE GESTIUNE

În cadrul acestei activitati - pe care unii specialisti o considera ca o componenta a activitatii financiare - se
include ansamblul proceselor prin care se verifica respectarea normelor legale cu privire la existenta,
integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor materiale si banesti cu care firma este dotata.

Scopul exercitarii controlului financiar este prevenirea, descoperirea si recuperarea pagubelor aduse,
fiindu-i circumscrise atributiile urmatoare.

Nr.
Crt.

Atributiile controlului financiar de gestiune

1.

Organizarea controlului financiar preventiv.

2.

Executarea controlului financiar preventiv.

3.

Organizarea controlului financiar de fond.

4.

Executarea controlului financiar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti.

Tabel nr. 2

În managementul si realizarea acestei activitati se impun mai multe perfectionari între care: amplificarea
ponderii laturii preventive a controlului financiar cresterea caracterului constructiv al controlului, trecând
de la sesizarea de deficiente la indicarea de solutii; concentrarea controlului financiar asupra aspectelor
financiare esentiale pentru buna desfasurare a activitatilor întreprinderii etc.

1.3. FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI

Dupa cum a rezultat din definirea managementului, esenta sa o reprezinta functiile sau atributele.
Cunoasterea si întelegerea functiilor managementului în mod aprofundat constituie o premisa majora
pentru descifrarea continutului stiintei si practicii riguroase a managementului, pentru însusirea si
mobilizarea eficienta a sistemelor, metodelor, tehnicilor, procedurilor si modalitatilor ce-i sunt proprii.

Cel care a identificat si analizat procesele de management pentru prima data a fost Henry Fayol, în
cadrul lor definind cinci functii principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea, si controlul.[3]

O abordare partial diferita are profesorul Constantin Pintilie, care considera ca procesul de management
încorporeaza sapte functii : previziune, organizare, motivare sau comanda, coordonare, control, evaluare
si mentinere si dezvoltare a unui climat de competitie, cointeresare, cooperare si creativitate.

Ulterior, alti specialisti au partajat procesul de management diferit, stabilind functii partial altele. Astfel,
Justin Longenecker si Charles Pringle delimiteaza patru functii : planificarea si luarea deciziilor,
organizarea pentru performante eficace, dirijarea si motivarea si, ultima, controlul rezultatelor.

Dupa opinia noastra, procesul de management se poate partaja, având în vedere natura sarcinilor
implicate de desfasurarea lui si modul de realizare, în cinci functii :

* previziune;
* organizare;
* coordonare;
 * antrenare;
* evaluare-control

1.3.1. FUNCŢIA DE PREVIZIUNE

Functia de previziune consta în ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina
principalele obiective ale firmei - societate comerciala sau regie autonoma - si componentele sale,
precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor. Previziunea raspunde deci la
întrebarile : "ce trebuie si ce poate fi realizat în cadrul firmei?" în conditiile si concomitent cu desemnarea
resurselor necesare.

Rezultatele previziunii se împart în functie de orizont, grad de detaliere si obligativitate în trei categorii
principale. În primul rând, prognozelor, ce acopera un orizont minim de 10 ani, au un caracter aproximativ,
nefiind obligatorii. De regula, prognozele, fie ca sunt normative sau exploratorii, se rezuma la principalele
activitati încorporate. Planurile, în care se finalizeaza cea mai mare parte a proceselor de previziune, se
refera, de regula, la perioade cuprinse între o luna si cinci ani. Gradul lor de detaliere variaza invers
proportional cu orizontul, în mod firesc planurile curente fiind detaliate, în timp ce planurile întreprinderii
pe 5 ani se rezuma doar la obiectivele fundamentale ale firmei si principalele resurse aferente. Planurile
întreprinderii inclusiv în tarile dezvoltate, au un caracter obligatoriu, fiind baza desfasurarii activitatilor
încorporate.

A treia modalitate principala de concretizare a previziunii o reprezinta programele. Specific lor este
orizontul redus, cel mai adesea o decada, o saptamâna, o zi, un schimb, o ora. Fireste, programele sunt
foarte detaliate, elementele cuprinse fiind obligatorii si prezentând un grad ridicat de certitudine. De
regula, programele cuprind previzionari referitoare la activitatea de fabricatie si aprovizionare, stabilind în
mod precis cantitatile de produs sau materia prima pe formatii de munca si executanti, la nivel de
saptamâna, zi, schimb, s.a.m.d.

Ultimele decenii au marcat progrese spectaculoase în domeniul previziunii, în fapt cele mai intense la
nivelul procesului de management. Pe plan teoretico-metodologic, expresia acestor progrese reprezinta
conturarea planificarii firmei ca un domeniu de sine statator, ca o disciplina stiintifica. Pe plan
operational,expresia saltului calitativ înregistrat o constituie îmbogatirea sensibila a arsenalului
metodologic utilizat în previzionarea activitatilor agentilor economici, ce cuprinde, printre altele, metodele:
extrapolarea, scenariile, tehnica Delphi, simularea, analiza de corelatie etc.

În conditiile trecerii la economia de piata, caracteristic societatii comerciale în perioada actuala este
reconsiderarea abordarii functiei de previziune, în sensul fundamentarii sale pe cercetari de piata, pe
cerintele efective ale consumatorilor, apelând la instrumentarul de marketing si al exercitarii integrale la
nivelul agentilor economici.

1.3.2. FUNCŢIA DE ORGANIZARE

Functia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de management prin intermediul carora

se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor (miscari, timpi,
operatii, lucrari, sarcini etc.), precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente
si atribuirea lor personalului, corespunzator anumitor criterii economice, tehnice si sociale, în vederea
realizarii în cât mai bune conditii a obiectivelor previzionate. Deci, functia de organizare raspunde la
întrebarea: "cine si cum trebuie la organizarea obiectivelor firmei?" Raspunsul îl constituie combinarea
nemijlocita a resurselor umane si, în mod indirect, materiale si financiare, la nivelul locurilor de munca,
compartimentelor si firmei în ansamblul sau.

În cadrul organizarii delimitam doua subdiviziuni principale. Mai întâi, organizarea de ansamblu a
societatii comerciale sau regiei autonome concretizata în stabilirea structurii organizatorice si a sistemului
informational. Prin intermediul acestor doua componente de baza ale sistemului de management se
asigura structurarea firmei, subordonata realizarii obiectivelor sale fundamentale. Aceasta parte a functiei
de organizare este exercitata de conducerea superioara a agentilor economici, conditionând sensibil
eficienta procesului de management în ansamblul sau.

A doua categorie majora o reprezinta organizarea principalelor componente ale întreprinderii:

cercetarea-dezvoltarea, productia, personalul, etc. Specific acestei componente majore a functiei de
organizare, predominanta cantitativ, este realizarea sa la nivelul conducerii medii si inferioare, dat fiind
necesitatea luarii în considerare a specificului proceselor de executie si de management supuse
organizarii si volumului de munca apreciabil implicat.

De remarcat ca în întreprinderea moderna organizarea înregistreaza un avânt deosebit.

Reflectarea acestei situatii o reprezinta conturarea organizarii ca o disciplina stiintifica de sine statatoare,
care înglobeaza un ansamblu de concepte specifice si un bogat evantai operational. Dintre aceste
mentionam: analiza postului, analiza variabilelor organizationale, drumul critic, diagrama ASME, diagrama
GANTT, graficul Hzjmans, operagrama, organigrama etc.

De retinut deci, la fel ca si la previziune, dublul caracter al organizarii:functie a managementului si

domeniu de sine statator, ce nu se exclud ci, dimpotriva, sunt complementare, evident subordonate
realizarii obiectivelor fundamentale ale societatii comerciale sau regiei autonome. Trecerea la economia
de piata impune o organizare cu un pronuntat caracter creativ si dinamic, de natura sa asigure
diferentierea sa în functie de caracteristicile agentilor economici, astfel încât sa faciliteze la maximum
desfasurarea unor activitati profitabile.

1.3.3. FUNCŢIA DE COORDONARE

Functia de coordonare consta în ansamblul proceselor de munca prin care se amortizeaza deciziile si
actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor si sistemului organizatoric
stabilite anterior. Cu alte cuvinte, coordonarea este o "organizare în dinamica", a carei necesitate rezulta,
în principal, din:

* dinamismul agentilor economici si al mediului înconjurator, imposibil de reflectat în totalitate în planuri

si în sistemul organizatoric ;
* complexitatea, diversitatea si partial, ineditul reactiilor personalului si subsistemelor firmei, ce reclama
un "feed -back" operativ, permanent, de natura sa asigure corelarea adecvata a deciziilor si a actiunilor
acestora.

Pentru asigurarea unei coordonari eficace este esentiala existenta unei comunicari adecvate 1a toate
nivelurile managementului, prin comunicare întelegând transmiterea de informatii si perceperea integrala
a mesajelor continute. Asigurarea unei comunicari eficace depinde de un complex de factori: - reflecta
atât calitatea managementului - realismul obiectivelor, nivelul de pregatire a cadrelor de conducere, stilul
de management etc., cât si a executantilor - nivelul lor de pregatire generala si în domeniul respectiv,
interesul fata de solutionarea problemelor implicate, receptivitatea la nou etc.

Din analizele efectuate a rezultat ca, în principal, coordonarea îmbraca doua forme :

* bilaterala, care se deruleaza între un sef si un subordonat, ce asigura preîntâmpinarea filtrajului si

distorsiunii, obtinerea operativa a "feed-back-ului". Principalul dezavantaj este consumul mare de timp, în
special din partea cadrelor de conducere;
* multilaterala, ce implica un proces de comunicare concomitenta între un sef si mai multi subordonati,
folosita pe scara larga, îndeosebi, în cadrul sedintelor. În conditiile întreprinderii moderne, ponderea
coordonarii multilaterale creste ca urmare a proliferarii sistemelor de management de tip participativ.

Coordonarea este functia managementului mai putin formalizata, ce depinde într-o masura decisiva de
latura umana a potentialului cadrelor de conducere, ale carei efecte, dificil de evaluat, sunt conditionate
strâns de continutul celorlalte functii ale managementului. Realizarea coordonarii la un nivel calitativ
superior confera activitatilor societatilor comerciale si regiilor autonome o pronuntata suplete, flexibilitate,
adaptabilitate, si creativitate, caracteristici esentiale în conditiile trecerii la economia de piata.
1.3.4. FUNCŢIA DE ANTRENARE

Functia de antrenare încorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care determina personalul firmei
sa contribuie la stabilirea si realizarea a obiectivelor planificate, pe baza luarii în considerare a factorilor
care îl motiveaza. Deci, scopul antrenarii, care are un pronuntat caracter operational, este implicarea cât
mai profunda, cât mai eficace a personalului de executie si de conducere la realizarea obiectivelor ce-i
revin, deduse din obiectivele întreprinderii. Prin urmare, antrenarea raspunde la întrebarea: "de ce
personalul societatii comerciale sau regiei autonome participa la stabilirea si realizarea obiectivelor
circumscrise acesteia ?"

Fundamentul antrenarii îi reprezinta motivarea, ce rezida în corelarea satisfacerii necesitatilor si

intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite. Motivarea în functie de modul de
conditionare a satisfactiilor personalului, de rezultatele obtinute, este pozitiva sau negativa.

Motivarea pozitiva, se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului din participarea la procesul

muncii, ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite, în conditiile în care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat
este accesibil majoritatii executantilor. Motivarea negativa, se bazeaza pe amenintarea personalului cu
reducerea satisfactiilor daca nu realizeaza întocmai obiectivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este
foarte ridicat, inaccesibil în conditii date unei parti apreciabile a executantilor.

În întreprinderile moderne se foloseste cu prioritate motivarea pozitiva, întrucât la acelasi volum de

resurse financiare utilizate pentru motivare o parte sensibil mai mare a personalului obtine satisfactii din
participarea la procesul muncii si climatul de munca este superior si implicit, rezultatele economice mai
mari.

Caracteristic managementului stiintific al agentilor economici este recuperarea motivarii si implicit a

antrenarii pe baza asa - numitelor scari motivationale, adica a elementelor care prezinta interes pentru
componentii firmei, a necesitatilor acestora, ordonate în functie de succesiunea în care trebuie avute în
vedere.

Dintre scarile motivationale considerate cu precadere în literatura de specialitate mentionam cea a lui
Maslov (fig. nr.l) care cuprinde urmatoarele categorii de necesitati: fiziologice, de securitate si siguranta,
contacte umane si afiliere la grup, statut social si autorealizare.

Figura nr. l .

Legenda:

A - necesitati fiziologice, elementare

B - necesitati de securitate si siguranta

C - contacte umane si afiliere la grup

D - statut social si stima

E - autorealizare

Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii personalului sa întruneasca
simultan mai multe caracteristici :

a). sa fie complex, în sensul utilizarii combinate atât a stimulentelor materiale, cât si morale, pe baza luarii
în considerare a principalilor factori implicati, endogeni si exogeni a agentilor economici;

b). sa fie diferentiat, adica motivatiile considerate modul lor de folosire sa tina cont de caracteristicile
fiecarei persoane si ale fiecarui colectiv de munca, astfel încât sa se obtina maximum de participare la
stabilirea si realizarea obiectivelor firmei;

c). sa fie gradual, adica sa satisfaca succesiv necesitatile personalului si în strânsa corelatie cu aportul
sau, tinând cont de interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati. Dupa cum rezulta din
graficul prezentat în figura l, o necesitate de ordin inferior trebuie satisfacuta înainte ca urmatoarea, mai
intensa, sa se poata manifesta la nivel maxim. Caracterul gradual al motivarii este cerut si de volumul
limitat al resurselor materiale utilizabile pentru motivare. Din examinarea graficului reiese si o alta
concluzie foarte importanta si anume ca singurele necesitati care nu se epuizeaza sunt cele de
autorealizare, adica nemijlocit legate de procesul si rezultatele muncii depuse, de recunoasterea sociala,
de manifestarea plenara a personalitatii salariatilor respectivi.

De retinut ca în ansamblul procesului de management calitatea antrenarii are un rol deosebit de important
prin aceea ca într-o masura decisiva conditioneaza concretizarea eficienta a functiilor situate in amonte -
previziunea, organizarea si coordonarea, precum si eficacitatea evaluarii, care urmeaza antrenarii.

Trecerea la economia de piata impune modificari de esenta în conceperea si exercitarea motivarii în

societati comerciale si regii autonome, în sensul adecvarii motivatiilor la caracteristicile fiecarui salariat,
eliminând abordarea nivelatoare standardizata a motivarii din perioada precedenta ce "stimuleaza"
neimplicare, efort minim, ineficienta.

1.3.5. FUNCŢIA DE EVALUARE - CONTROL

Functia de evaluare - control poate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele firmei,
subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele
stabilite initial, în vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive. Aceasta functie
raspunde la întrebarea: "cu ce rezultate s-a finalizat munca depusa!?". Evaluarea include deci ciclul
procesului de management, premergând previzionarea de noi obiective, efectuarea de reorganizari etc.

Din investigatiile efectuate a rezultat ca procesele de evaluare - control, în calitate de functie a

managementului, implica patru faze:

* masurarea realizarilor;
* compararea realizarilor evidentiind abaterile produse;
* determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate;
* efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv actionarea pe masura posibilitatilor, asupra cauzelor ce
au generat abaterile produse.

Pentru a fi eficient este necesar ca procesul de evaluare - control sa fie continuu, nelimitându-se la
perioadele de luna, etc. O evaluare eficace obiectivelor planificate, perioadele critice, cu obiective si
standardele stabilite initial, încheiere a planului - an, trimestru, se realizeaza de-a lungul perioadelor de
îndeplinire a obiectivelor cu intensitate sporita asupra punctelor strategice si în perioadele critice,
decisive pentru eficacitatea rezultatelor.

De asemenea, functia de evaluare - control, trebuie sa aiba într-o masura cât mai mare un caracter
preventiv, deci de preîntâmpinare a deficientelor si, daca acestea s-au produs, corectiv. În întreprinderea
moderna, control - evaluarea de tip constatativ a disparut fiind înlocuita cu o evaluare axata pe analiza
relatiilor : cauza - efect, cu un control activ, concretizat în decizii si actiuni de conducere eficace.

Economia de piata impune o reevaluare a exercitarii control-evaluarii care trebuie sa fie mai flexibil, mai
adaptiv, fara sa piarda însa din rigurozitate. Un accent deosebit trebuie acordat aspectelor de eficienta,
efectelor propagate ale deciziilor si actiunilor conducerii agentilor economici.

Aceasta functie încheie ciclul de management, continutul si eficacitatea sa conditionând sensibil calitatea
de ansamblu a procesului de conducere si în special eficienta muncii depuse de personal pe termen
scurt, mediu si lung.
CAPITOLUL II. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT

2.1. CONCEPTUL DE CAPITAL

Categoria economica de capitaluri a fost una dintre cele mai putin utilizate în România în statul totalitar,
din motive care au tinut, exclusiv, de aspectele de ordin politic. Mai mult chiar, atunci când s-a utilizat, ea
a fost folosita distructiv, cu acuzatie la adresa economiei de piata, a capitalismului în general.

Iata, de pilda, cum este definit capitalul în Dictionarul de neologisme, editia 1978 :

* "valoare care, prin exploatarea muncitorilor salariati, produce plus valoare";

* "categorie economica ce reflecta relatia sociala de subordonare si exploatare a muncitorului salariat
de catre capitalist";
* "clasa capitalista, capitalism".

Ca urmare, definirea capitalurilor, modul de formare, de gestionare si valorificare etc., cu toate

progresele înregistrate în literatura economica postdecembrista sunt suficient tratate.

În acest context, încercam o sintetizare a modului în care s-au solutionat aceste probleme în unele lucrari
indigene de larga circulatie, si, unde este cazul, ne exprimam si noi un punct de vedere.

În Dictionarul Enciclopedic, editia 1993, se da capitalurilor urmatoarea definitie : "Ansamblul valorilor

materiale rezultate din activitatea umana si totalitatea valorilor financiare detinute de o firma, utilizabile în
scopul obtinerii unui venit".

Într-o lucrare preluata din manualul de Economie Politica, editia 1995, capitalurile se definesc astfel:
"Capitalul reprezinta categoria bunurilor produse si realizate în scopul producerii altor bunuri economice".
Tot acolo, capitalurile se denumesc si capitaluri reale".

Desi capitalurile se clasifica dupa o multitudine de criterii, în aceasta parte a lucrarii, ne vom referi, ca si
autorii lucrarilor de economie politica citate doar în cele doua mari grupe capitalul fix si capitalul circulant.

Deci, dupa modul specific în care participa la procesele economice, se consuma si se înlocuiesc,
capitalurile au fost clasificate de autor în doua categorii, fiind definite, astfel :

* capital fix, care, reprezinta acea parte a capitalului real format din echipamente de folosinta
îndelungata, care participa la mai multe cicluri de productie, se depreciaza treptat si se înlocuiesc dupa
multi ani de utilizare".
* capitalul circulant, care, reprezinta acea parte a capitalului real care se consuma în întregime în
decursul unui singur ciclu de productie si care trebuie înlocuit cu fiecare nou ciclu.

În una dintre lucrarile mai recente de economie politica capitalul se defineste ca fiind: "acel factor de
productie care consta în ansamblul bunurilor produse si folosite pentru obtinerea altor bunuri materiale si
servicii, destinate vânzarii cu avantaj economic, profit."

În acelasi loc, i se atribuie capitalului urmatoarele caracteristici :

* este un rezultat al proceselor economice anterioare;

* consta în bunuri intermediare, din bunurile mijloace de productie;
* în sfera se includ doar banii activi.

De asemenea, se arata sensul capitalului, ca având, în conditiile actuale, mai mult caracter de capital
lucrativ, decât de capital productiv, întrucât "permite titularului sa obtina un venit fara ca acesta sa
desfasoare o munca concomitenta cu folosirea banilor - capital".

· "Capitalul fix este acea parte a capitalului tehnic care participa la mai multe procese economice, se
consuma treptat, parte cu parte, si se înlocuieste periodic atunci când este consumat integral, sau când
este uzat moral".

· "Capitalul circulant reprezinta acea parte a capitalului tehnic care se consuma în fiecare ciclu de
productie, participa cu întreaga lui expresie baneasca la formarea costurilor si se înlocuieste dupa fiecare
consumare, odata cu reluarea unui nou ciclu".

În legatura cu definitiile, date în cele doua lucrari, facem urmatoarele observatii:

- cu referire la capitalul fix: nu este format numai din "echipamente", - cum se sustine în lucrarea de
economie politica citata - ci si din alte bunuri de folosinta îndelungata (Ex. cladiri constructii speciale,
animale de munca, etc.), participa la mai multe cicluri economice si nu îsi schimba forma fizica; un bun de
folosinta îndelungata pentru a fi considerat activ fix si pentru a se include în capitalul fix, trebuie sa poata
functiona independent (de pilda, un motor este un "echipament" de folosinta îndelungata, dar nu un activ
fix); una dintre caracteristicile activelor fixe si, deci, ale capitalului fix, este ca îsi transfera treptat
valoarea asupra produselor si serviciilor la a caror fabricare a participat, transmitere care se realizeaza
prin procesul de amortizare daca ne referim la entitati economice), nu toate mijloacele de munca de
folosinta îndelungata sunt considerate active fixe si tratate ca atare ci numai acelea care au valoare
individuala care depaseste un anumit nivel stabilit prin actele normative.

Ţinând seama de aceste observatii, consideram ca o definitie mai completa, mai aproape de realitate s-ar
formula astfel :

"Capitalul fix este acea parte a capitalurilor firmei, formata din bunuri de folosinta îndelungata, create în
procesele economice anterioare, cu scopul de a produce cu ajutorul lor alte bunuri, materiale, si valori,
elementele care formeaza capitalul fix participând la mai multe cicluri economice, fara sa-si schimbe
forma fizica, se depreciaza si îsi transmit treptat valoarea asupra produselor si serviciilor la fabricarea
carora au participat, ele se înlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare, atunci când s-au uzat fizic si moral,
pot functiona independent si au o valoare mai mare decât cea stabilita prin actele normative pentru
obiectele de inventar".

2.2. MOD DE FORMARE AL CAPITALULUI CIRCULANT

Facem doar remarca faptului ca în contrast cu activele fixe, activele circulante îsi schimba forma fizica în
decursul acelui singur ciclu economic în care participa si se consuma integral.

De asemenea, mai facem precizarea ca numai din ratiuni administrative, de evidenta si de gestiune, în
cadrul capitalului circulant sunt incluse si obiectele de inventar, SDV- urile si echipamentul de protectie,
care sunt mijloace de munca si nu obiecte ale muncii, care deci, nu se comporta cum s-a aratat la
capitalul circulant, adica nu îsi schimba forma fizica si nu se consuma într-un singur ciclu economic.

Ţinând seama de aceste aspecte, definitia pe care o formulam capitalului circulant ar fi urmatoarea:

· "Capitalul circulant este acea parte a capitalului firmei, formata din bunuri materiale si valori de
utilizare curenta , care s-au creat în ciclurile economice anterioare cu scopul de a se produce cu ajutorul
lor alte bunuri materiale si valori, elementele capitalului circulant participând la un singur ciclu economic,
schimbându-si forma fizica si consumându-se integral formând costurile si înlocuindu-se la reluarea
fiecarui nou ciclu economic". [4]

Din capitalul circulant fac parte si obiectele de inventar, SDV- urile si echipamentul de protectie ale caror
comportamente si circuite nu se identifica cu un ciclu economic, valoare lor recuperându-se dupa o
metodologie specifica aprobata".

2.3. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ UTILIZAŢI ÎN MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT

Diagnosticarea activitatii întreprinderii, ca arie si profunzime este conditionata de sistemul de indicatori,

de capacitatea informationala a fiecaruia. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cuprinzator pentru a permite
realizarea scopului informatiei, respectiv evaluarea si decizia.

Un sistem de indicatori operationali de diagnoza poate fi reprezentat astfel:

· indicatori ai potentialului tehnico - economic;

· indicatori ai potentialului financiar;

· indicatori ai rezultatelor economico - financiare;

· indicatori ai eficientei potentialului tehnico - economic si financiar.

A. Indicatori ai potentialului tehnico - economic

1. Indicatori ai capacitatii de productie, dintre care cel mai important este:

· gradul de utilizare a capacitatii de productie:

gr. util. Cap. Q = Qobtinuta / Qmax .

2. Indicatori ai imobilizarilor:

· valoarea de inventar (pret de achizitie)

· durata de folosinta

· amortizarea

· valoarea ramasa a mijloacelor fixe

· gradul de uzura = Amortizare / Valoare de inventar

3. Indicatori ai activelor circulante - cel mai important fiind soldul mediu al activelor

4. Indicatori ai potentialului uman:

* structura personalului :
* muncitori (direct)
* administratie si conducere (indirect)
* numar de personal
* stabilitatea fortei de munca
* calificarea personalului pe categorii
* gradul de acoperire al lucrarii din punct de vedere al complexitatii

B. Indicatori ai potentialului financiar:

1. Capitalurile:

* capitalul social
* capitalul propriu dat de suma dintre capital social, rezerve, fond de dezvoltare, prime legate de
capital, diferente de evaluare, subventii pentru investitii, profit nerepartizat
* capital împrumutat reprezentat de creditele bancare pe termen mediu si lung capital permanent dat
de suma dintre capitalul propriu care trebuie sa depaseasca procentul de 60% si capitalul împrumutat,
care trebuie sa fie mai mare de 40%
* capital total de exploatare dat de capitalul permanent la care se adauga creditele bancare pe termen
scurt

2. Patrimoniul net = Active totale - Datorii totale

3. Fondul de rulment = Capital permanent - Active imobilizate

4. Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice - Surse ciclice = (Stocuri + Creante) - Datorii de
exploatare

5. Trezoreria = Fond de rulment - Nevoie de fond de rulment

6. Lichiditatea - reprezinta proprietatea bunurilor patrimoniale de a fi transformate în bani.

Ratele de lichiditate sunt:

· lichiditatea generala

Lg = Active circulante /Datorii curente

· lichiditatea curenta (intermediara)

Lc = (Active circulante - Stocuri) /Datorii curente

· lichiditate imediata

Li = Disponibilitati /Datorii curente

7. Autonomia financiara:

Af = Capital propriu / (Capital propriu + Capital împrumutat) = Capital propriu / Capital permanent

C. Indicatori ai rezultatelor economico - financiare

1. Cifra de afaceri

2. Valoarea adaugata exprima cresterea (plusul) de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico -
productiva.

3. Profitul de exploatare = Vexpl - Chexpl

4. Profitul curent sau rezultatul curent al exercitiului.

Profitul curent = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar

Unde: Rez. Fin. = Vfin - Chfin

5. Profitul brut (rezultatul exercitiului înainte de impozitare)

Profit brut = Profit curent + Profit exceptional

Unde: Profit exceptional= Ven. Exceptionale - Ch. Exceptionale

6. Profitul net se determina ca diferenta între profitul brut si impozitul pe profit datorat statului.

Profitul net = Profit brut - Impozit pe profit

D. Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico - economic si financiar:

l. Indicatori de eficienta a mijloacelor fixe:

· cifra de afaceri la 1000 mijl. fixe = (CA/Mf) *1000

· valoarea adaugata la 1000 mijl. fixe = (Qa/Mf) *1000

· profitul brut la 1000 mijl. fixe = (PblMf) *1000

2. Indicatori de eficienta ai activelor circulante de exploatare:

· cifra de afaceri la 1000 active circ. de exploatare = (CA/Qe) *1000

· valoarea adaugata la 1000 AD de exploatare = (Qa/Ae) *1000

· profitul brut la 1000 AC de exploatare (Pb/Ae,) *1000

3. Ratele de rentabilitate:

a). rata rentabilitatii veniturilor

Rv = (Pbrut /CA) *100

b). rata rentabilitatii consumate

Rc = (Pbrut /Ch) *100

c). rata rentabilitatii financiare

Re = (Pbrut /Kperm )*100

d). rata rentabilitatii financiare

Rf = (Pnet /Kproprii ) *100

e). rata rentabilitatii fondurilor avansate (ocupate)

Ra =[(Pbrut /(Afixe +Acirculante )] *100

2.4. VITEZA DE ROTAŢIE A CAPITALULUI CIRCULANT

Un aspect conceptual care consideram ca trebuie mai bine înteles si tratat în managementul financiar al
firmei, este rotatia capitalurilor.

Consideram ca este anormal, nejustificat si în contrast cu cerintele economice, sa se cuprinda în

problematica rotatiei capitalurilor numai capitalul circulant. Din aceasta cauza, apreciem noi, ca în
literatura de specialitate, întâlnim în general, numai indicatori care cuantifica viteza de rotatie a capitalului
circulant.

Ori, combinarea factorilor de productie, structura capitalurilor, viteza lor de rotatie, trebuie sa fie abordata
sistemic, în integritatea lor, iar eficienta trebuie programata si urmarita la acest nivel.

În aceasta abordare, rotatia capitalurilor, s-ar exprima astfel:

Figura.nr. 2 .
Rotatia capitalurilor

Ciclul economic

Este indubitabil, ca accelerarea vitezei de rotatie, a tuturor capitalurilor, duce la eliberarea (absoluta, sau
relativa), de fonduri, la reducerea costurilor si la cresterea profiturilor[5].

Orice stocare, indiferent de natura capitalului, pe traseul aratat, nejustificata prin profitul obstenabil, este
antieconomica si vizeaza un management neperformant.

Diferenta dintre B' si B este profitul, scopul si obiectivul principal a1 firmei, dar si un "avertisment" ca a
realiza un astfel de circuit fara profit este o aberatie economica .

Accelerarea vitezei de rotatie a capitalurilor, între alte implicatii, are cel putin trei, deosebit de favorabile:

* scurtarea duratei de recuperare a capitalurilor;

* scurtarea duratei de obtinere a profitului;
* scurtarea duratei de utilizare a capitalurilor si, prin aceasta, reducerea costului capitalurilor;

Potrivit uneia dintre lucrarile citate - "capitalul real" participa la un circuit specific, astfel:

* stadiul întâi - capitalul se transforma în capital real;

* stadiul al doilea - utilizarea productiva a capitalului real pentru producerea de bunuri economice;
* ultimul stadiu - trecerea bunurilor economice produse din forma de marfa în forma baneasca.

Banii si marfurile, din figura 2, nu sunt considerate capital real, ci doar elemente care au roluri conexe în
raport cu procesul de productie.

În ansamblul acestei problematici, trebuie sa se tina seama ca, cresterea ponderii capitalului fix în
ansamblul capitalului firmei, urmare a procesului de completare si perfectionare tehnologiei de fabricatie,
creeaza tendinta de încetinire a vitezei de rotatie a capitalurilor si de reducere a profiturilor, prin cresterea
volumului capitalului fix si a amortizarii.

Aceasta tendinta, însa, trebuie contracarata prin performantele noilor dotari, performante care trebuie sa
conduca la un profit mai mare decât media realizata pe firma, cel putin cu plusul de amortizare generat.

Evident, în mod normal, plusul de profit pe care trebuie sa-1 genereze, ar trebui sa fie mult mai mare.

Corelatiile aratate nu vizeaza numai capitalul fix, ci sunt valabile pentru toate capitalurile firmei, ca de
altfel pentru finalitatea utilizarii tuturor factorilor de productie.

Tratarea aspectelor expuse nu poate fi înteleasa, si operationalizata în managementul financiar al firmei,

decât daca se abordeaza firma ca sistem, firma fiind, dupa cum se stie, un sistem economic deschis.

Potrivit teoriei sistemelor, sistemul este un ansamblu de elemente, împreuna cu relatiile dintre ele.

Schematic, firma ca sistem, potrivit celor aratate se prezinta astfel:

Figura. nr. 3

Firma, ca sistem

Potrivit aceleasi teorii, o corectie aplicata unui element al sistemului, genereaza reactii în lant în tot
sistemul, modificându-i structura, relatiile, functionalitatea, rezultatele si raporturile cu macrosistemul în
care evolueaza.
Consideram ca întelegerea si operationalizarea unui asemenea mod de abordare a firmei, deci si a
capitalurilor acesteia, reprezinta abecedarul în managementul firmei. Este inacceptabil sa mai auzim
expresii de natura: am analizat si am facut ordine la transporturi, am analizat si am facut ordine în politica
de stocuri, etc., fara a avea în vedere reactiile acestei "ordini", în întreg sistemul firmei[6].

Este adevarat ca, accentuarii exploziei informationale, timpul nu-i mai permite managerului sa abordeze,
cu fiecare prilej, sistemul în ansamblul sau, pentru a identifica si cuantifica implicatiile deciziilor sale în tot
sistemul. Îsi face loc în aceasta situatie, abordarea contextuala în management si este bine sa se
înteleaga corect si sa se aplice acest concept. Pentru a ajunge în vârful unui pom, spunea un specialist,
nu trebuie sa parcurgi traseul pe toate crengile, dar, zicem noi, la vârf tot trebuie sa ajungi si sa vezi
întreaga panorama. Calea de mijloc, de regula, a fost cea mai pragmatica, mai avantajoasa, adica
întelegerea firmei ca sistem si tratarea contextuala a problemelor aparute, în "contextul" care le-a
generat, dar si cu rigoarea cu care firma functioneaza ca sistem.

În acest cadru, redam subsistemele firmei, în schema de mai jos, asa cum este acceptata si tratata de
majoritatea specialistilor:

Figura.nr. 4

Elementele de baza ale sistemului economic al firmei

Semnificatia termenilor:

* MM = mijloace de munca
* AF = active fixe
* OI = obiecte de inventar
* QM = obiectele muncii
* FM = forta de munca
* SO = sistemul organizational
* SI = sistemul informational
* SD = sistemul decizional

Fondul încercuit, "tabloul" pe care sunt amplasate aceste elemente, este considerat ca reprezentând
stiinta si tehnica din domeniile respective. În toate elementele sistemului firmei, aratate, sunt angajate
capitalurile firmei, si trebuie tratate sistemic. În general, orice decizie de corectie aplicata acestor
elemente afecteaza volumul, structura, circuitul, eficienta si alte elemente ale capitalurilor si, ca urmare,
astfel de decizii, trebuie fundamentate în asa fel încât înainte de a fi puse în executie sa se cunoasca
eforturile (capitalurile pe care le angajeaza) si profiturile obstenabile.

Capitalurile firmei, participând la procesele economice ale acesteia, sustinându-le si transformându-se

(integral sau treptat) în produse sau/si servicii, de calitatea managementului utilizarii lor, tine nemijlocit,
rentabilitatea firmei, lichiditatea solvabilitatea, bonitatea acesteia, sansele ei de succes în concurenta,
existenta dezvoltarea si afirmarea ei.

Cercetarea economica, dupa opinia noastra, este necesar sa defineasca mai bine mai complet
metodologia de cuantificare a efectelor participarii capitalurilor, în integralitatea lor si pe elementele
componente, la rezultatele firmei, mai cu seama la cele calitative (valoare adaugata, profit, etc.), acesta
fiind primul deziderat, obiectivul de baza al managementului firmei în general si al managementului
financiar al firmei[7].

Aceste deziderate trebuie sa se gaseasca la nivel macroeconomic în sensul ca:

* PIB trebuie sa înregistreze un ritm de crestere mai mare decât cel al capitalurilor utilizate;
* indicele valorii adaugate si cel al profitului trebuie sa devanseze, de asemenea pe cel al capitalurilor
folosite.
CAPITOLUL III. CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND MANAGEMENTUL CAPITALULUI CIRCULANT
LA S.C. ART LAND SRL

3.1. FIRMA - S.C. ART LAND S.R.L. -

3.1.1. SCURT ISTORIC

a). Denumirea societatii. Denumirea societatii este: S.C."ART LAND" S.R.L.

În toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte acte emanând de la societate, denumirea societatii
va fi precedata de cuvintele "societate cu raspundere limitata " sau initialele "S.R.L.", de sediul societatii,
capitalul privat si numarul de înregistrare.

b). Forma juridica a societatii.

Societatea Comerciala "ART LAND" este persoana juridica româna, având ca forma juridica de
societate cu raspundere limitata. Aceasta îsi desfasoara activitatea în conformitate cu legile române si cu
prevederile propriului sau statut.

c). Sediul societatii.

Sediul societatii este în România , localitatea Bucuresti, Str. Constanta, nr.6.

El poate fi transferat prin hotarârea adunarii generale a actionarilor în orice localitate din România.
Societatea îsi desfasoara activitatea în Bucuresti, în localitatile, comunele si satele din tara, si poate
deschide sucursale, filiale, reprezentante sau agentii în orice localitate din tara sau strainatate, în
conformitate cu legile în vigoare, precum si comert ambulant în piete, târguri, oboare, bâlciuri, stranduri,
comert stradal si alte locuri de desfacere aprobate de primariile din tara.

d). Durata societatii.

Societatea se constituie pe durata nedeterminata, functionând de la data înregistrarii în Registrul

Comertului.

3.1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

a). Scopul societatii. Scopul societatii este desfasurarea activitatii conform contractului de societate
pentru obtinerea de venituri în vederea acoperirii cheltuielilor, pentru crearea de profit si dezvoltarea
societatii.

b). Obiectul de activitate.

1. Achizitionarea de produse alimentare si comercializarea acestora.

2. Comert intern (cu amanuntul si cu ridicata), pentru toata gama de marfuri, produse indigene si din
import.

3. Recrutarea si formarea profesionala a personalului. S.C. "ART LAND" îsi desfasoara activitatea în
Buftea.

c). Exercitiul - economico - financiar. Începe de la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie al fiecarui an

cu exceptia primului an care începe la data constituirii societatii. Bilantul si contul de profit si pierderi se
va întocmi în conditiile prevazute de lege.

d). Calculul si repartizarea profitului. Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului. În cazul înregistrarii
de pierderi, consiliul de administratie va analiza cauzele si va hotarî în consecinta. Suportarea pierderilor
se va face proportional cu aportul la capitalul social si în limita capitalului subscris.

3.1.3. STRUCTURI ORGANIZATORICE sI DE MANAGEMENT

a). Capitalul social.

Capitalul social al societatii este in suma de 200.000 RON

b). Reducerea sau marirea capitalului social.

Capitalul social poate fi marit sau redus pe baza hotarârii Consiliului de Administratie în conditiile si cu
respectarea procedurii prevazute de contractul de societate.

c).Cesiunea actiunilor. Actiunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoaste decât un
proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea partiala sau totala între actionari sau terti se face în
conformitate cu prevederile Contractului de societate.

d).Pierderea actiunilor. În cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte Consiliul de
Administratie si sa faca public faptul prin presa, dupa 6 luni va putea obtine un duplicat al actiunii.

e).Consiliul de administratie este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia
si asigura politica economica si comerciala. Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si
extraordinare si au urmatoarele atributii:

1. Alege membrii Consiliului de Administratie si ai Comisiei de Cenzori inclusiv cenzorii supleanti, îi

descarca de activitate si îi revoca;

2. Discuta, aproba sau modifica bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si fixeaza
dividendul;

3. Aproba bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pe exercitiul urmator;

4. Fixeaza remuneratia cuvenita pentru exercitiul în curs al administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost
stabilita prin contractul de proprietate sau statut;

5. Hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de actiuni sau
a valorii nominale a acestora precum si la cesiunea acestora;

6. Hotaraste cu privire la adoptarea sau modificarea statutului precum si la transformarea formei juridice a
societatii;

7. Hotaraste cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societatii;

8. Analizeaza Rapoartele Consiliului de Administratie, privind stadiul si perspectivele societatii cu referire

la profit si dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca,
protectia mediului, relatiile cu clientii;

9. Rezolva orice alte probleme privind societatea.

Atributiile adunarii ordinare si extraordinare ale actionarilor se diferentiaza potrivit legii.

Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele Consiliului de Administratie sau

vicepresedinte pe baza împuternicirii data de presedinte. Adunarile generale ordinare au loc o data pe an,
la doua luni de la încheierea exercitiului economico - financiar, pentru examinarea bilantului si a contului
de profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetul pe anul în
curs.

Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor care detin cel putin o treime din
capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum si în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu
mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv cu exceptia primilor doi ani se la înfiintarea societatii. Adunarea
generala va fi convocata de administrator ori de câte ori va fi nevoie în conformitate cu dispozitiile din
statut, cu cel putin 15 zile de la data stabilita. Convocarea va fi publicata în Monitorul Oficial si într-unul
din ziarele de larga circulatie din localitatea în care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata
localitate. Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi cu aratarea
explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul adunarii. Când în ordinea de zi figureaza propuneri
pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. Adunarea
generala a actionarilor se întruneste la sediul societatii sau în alt loc din aceeasi localitate stabilit de
Consiliul de Administratie.

Adunarea generala ordinara este constituita valabil si poate lua hotarâri la prima convocare actionarii
prezenti sau reprezentati, detin cel putin 2/3 din capitalul social, iar a doua convocare, daca detin cel
putin 1/2 din capitalul social. Adunarea generala a actionarilor este prezidata de presedintele Consiliului
de Administratie, iar în lipsa acestuia de catre unul din membrii Consiliului de Administratie desemnat de
presedinte. Presedintele Consiliului de Administratie desemneaza dintre membrii adunarii generale doi
secretari care sa verifice lista de prezenta a actionarilor si sa întocmeasca procesul verbal al adunarii.
Procesul verbal al adunarii se va scrie într-un registru sigilat si parafat, va fi semnat de persoana care a
prezidat sedinta si de secretarul care 1-a întocmit. Hotarârile adunarilor generale se iau prin vot deschis
daca adunarea generala nu hotaraste altfel.

Actionarii voteaza de regula prin ridicarea mâinii. La propunerea persoanei care prezideaza sau a unui
grup de actionari prezenti sau reprezentati, ce detin cel putin 1/4 din capitalul social, se poate decide ca
votul sa fie secret. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor Consiliului de Administratie si a
cenzorilor, pentru revocarea si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Hotarârile adunarilor generale sunt obligatorii chiar pentru actionarii absenti sau reprezentati.

f). Consiliul de Administratie. Societatea este administrata de catre Consiliul de Administratie compus
din administratori pe o perioada de 4 ani cu posibilitatea de a fi realesi. Când se creeaza un loc vacant în
Consiliul de Administratie, adunarea generala a actionarilor alege un nou administrator pentru
completarea locului vacant. Adunarea generala a actionarilor va alege ca nou administrator o persoana
indicata de acelasi actionar care a desemnat predecesorul sau. Durata pentru care este ales noul
administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pâna la expirarea
mandatului predecesorului sau. Sunt incompatibile cu calitatea de membru în Consiliu de Administratie
comisia de cenzori si directorul general, persoanele care, potrivit legii au fost condamnate pentru gestiune
frauduloasa, abuz de încredere, fals, înselaciune si pentru alte infractiuni prevazute de lege, referitor la
societatile comerciale.

Consiliul de Administratie este condus de presedinte, se întruneste ori de câte ori este necesar la
convocarea presedintelui. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afara
acestuia, caruia îi stabileste si indemnizatia. Pentru valabilitatea deciziilor este necesara prezenta a cel
putin l/2 din numarul membrilor Consiliului de Administratie, deciziile luându-se cu majoritate simpla.
Dezbaterile Consiliului de Administratie au loc conform ordinei de zi stabilita pe baza proiectului
comunicat de presedinte.

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii în principal:

l. angajarea si concedierea personalului de conducere si stabilirea drepturilor si obligatiile acestuia;

2. stabileste îndatoririle si responsabilitatile personalului societatii pe compartimente;

3. aproba operatiunile de cumparare si de vânzare a activelor potrivit competentelor;

4. stabileste tactica si strategia de marketing;

5. aproba încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competentelor acordate;

6. supune anual consiliului de administratie în termen de 60 de zile de la încheierea exercitiului economic

financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul de profit si pierdere pe anul precedent, precum
si proiectul de program si activitate si proiectul de buget al societatii pe anul în curs;

7. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie compus din
membrii alesi dintre administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia;

8. Presedintele Consiliul de Administratie este si director general sau director în care calitate conduce si
Comitetul de directie;

9. Consiliul de Administratie poate oricând revoca persoanele numite în Comitetul de directie;

10. Rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala.

g). Dizolvarea si lichidarea societatii, litigii, situatii ce pot duce la dizolvarea societatii:

1. imposibilitatea realizarii obiectivului de activitate al societatii;

2. hotarârea adunarii generale în unanimitate;

3. falimentul;

4. reducerea capitalului social la jumatate în situatia în care administratorii nu convoaca Consiliul de

Administratie pentru a hotarî limitarea lui la suma ramasa sau reconstituirea capitalului cu exceptia
primilor doi ani de la functionare.

Dizolvarea societatii comerciale trebuie sa fie înscrisa în Registrul Comertului si publicata în Monitorul
Oficial în afara de cazul prevazut la litera "a". În caz de dizolvare societatea va fi lichidata. Lichidarea se
face cu respectarea dispozitiilor legii.

Litigiile societatii comerciale cu persoane fizice sau persoane juridice române sunt de competenta
instantelor de judecata. Litigiile nascute din raporturi contractuale privind executarea contractului de
societate, în caz de nesolutionare pe cale amiabila, sunt de competenta instantelor judecatoresti

h). Excluderea asociatilor. Poate fi exclus din societate:

l. asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul cu care s-a obligat;

2. asociatul care comite frauda în dauna societatii.

3.1.4. FIsA SINTETICĂ DE PREZENTARE A S.C. "ART LAND" S.R.L.

Identificare client

Nume

S.C. "ART LAND" S.R.L.

BUCUREsTI
Forma juridica

Societate cu capital privat pe actiuni

NR. Înregistrare la Registrul Comertului

J13/1344/1998

Cod fiscal

R 10545820

Adresa

Str. Constanta, nr 6

Telefon

0723.020.111

Forma de proprietate

Societate pe actiuni cu capital privat

Obiect de activitate

DISTRIBUŢIE -

PRODUSE ALIMENTARE

Structura actionarului (la zi)

Vezi numarul 1

Existenta unei relatii speciale cu banca

Nu este cazul

Conducerea societatii (studii, vechime

si experienta in activitate, aptitudini)

Vezi numarul 2

Persoana de contact din cadrul firmei

Dir. Mîrleneanu Chirachita si contabil

sef Gherlan Marcela

Sucursala B.R.D. prin care clientul îsi

deruleaza activitatea

. vechime in banca

. numarul cantului principal

. numerele conturilor secundare

B.R.D. ILFOV

7 ani

RO15 RNCB 2330 0000 0222 0001

Unitatile din B.R.D.. (prin care clientul sau grupul din care face parte) îsi deruleaza activitatea (se vor
identifica si prezenta)

Nu este cazul

Clientul (nu) face parte dintr-un grup de persoane juridice care sunt legate economic între ele, exercita
direct sau indirect putere de control asupra celorlalti si beneficiaza - împreuna sau cu titlu individual - de
credite, SGB sau alte angajamente acordate de banca.

Societatea comerciala nu face parte din alte grupuri de persoane juridice

Conducatorul grupului.

Nu este cazul

Tabel nr. 3

Date privind cererea formulata de client

Valoare credit / SGB

178.500 RON

Surse proprii si alte surse în completarea carora se solicita creditul

 -

Destinatia -

Durata de creditare/de valabilitate

239 zile

Tabel nr. 4

Ponderea

clientului în

activitatea BRD

18,27% / 2004 ; 16,40% / 2005

Realizat

2004

Realizat

2005

BVC

2006

Realizat

lxluni2004

Realizat

lxluni2003

C. A.(RON)

2.007.200
1.724.600

6.497.200

196.800

109.400

Grad de

acoperirea a

capacitatii de

productie (%)

80%

60%

100%

80%

60%

Productivitatea

muncii

( RON / salariat)

613.800

766.500

88.600

36.400
Rentabilitate din

exploatare(%)

7,49

5,36

6,03

12,2

Rentabilitatea în

functie de C.A.

(%)

0,14

3,54

7,92

Grad de

îndatorare (%)

56.62

60.3

59.67
0

Solvabilitate

(%)

55,93

63,7

65

54,34

Lichiditate

imediata (%)

48,93

11,1

25,3

39

Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri (%)

100,89

98,3

109,1

82,1
Serviciul datoriei

BUN

BUN

BUN

BUN

BUN

Categoria de performanta economica

Punctaj

25

20
Termen mediu încasare clienti

Termen mediu plata furnizori

Valoarea si ponderea exporturilor din totalul C.A.

Val.

min.

USD

Val.

min.

USD

%
Val.

min.

USD

Val.

min.

USD

Val. min.

USD

-
-

Cursul de revenire pentru productia destinata exportului

Valoarea si ponderea importurilor din totalul aprovizionarii

Val.

min.

USD

Val.min.

USD

Val.

min.

USD

Val.
min.

USD

Val.

min.

USD

Balanta valutara excedentara/deficitara (mii USD)

-
-

Cota de piata detinuta de client in sectorul economic (%)

Dupa caz, pentru exportatori :

- principalele piete externe

- % acestora în total exporturi

-
-

Volumul investitiilor în curs (RON)

603.500

87.000

62570

Tabel nr. 5

Concurenta : societatea are ca principali concurenti:

* S.C. "MADĂLIN & ANDREEA" S.R.L. - BUCUREsTI

* S.C. "MASPLAST BUSU" S.R.L. - BUCUREsTI
* S.C. "C & D IMPEX" S.R.L. - BUCUREsTI
* S.C. "MOGA STAR" S.R.L. - GALAŢI

Principalii clienti ai societatii sunt :

* S.C. "TRANSRANED" S.R.L. - BUCUREsTI

* S.C. "AMBRA IMPEX" S.R.L. - GALAŢI
* S.C. "DOBROGEA ONIX"S.R.L. - GALAŢI
* S.C. " TRANT COM "S.R.L. - BUCUREsTI

Principalii furnizori ai societatii sunt :

* S.C. "HEIDI CHOCOLATS" S.R.L. - BUCUREsTI

* S.C. "NORDIC IMPORT-EXPORT" CO S.R.L. - BUCUREsTI - S.C. "VIC DISTRIB" S.R.L. -
BUCUREsTI
* S.C. "ELGEKA-FERFELIS ROMANIA" S.R.L. - CONSTANŢA

3.1.5. COSTUL CAPITALURILOR

Capitalul este o marfa care are un pret (format la confluenta dintre cerere si oferta) si un cost, pe care
trebuie sa-1 suporte utilizatorul. În pretul si costul capitalurilor, însa, intra si o serie de factori specifici,
cum sunt: confidentialitatea, durata utilizarii, importanta, riscul, intermediarii, garantiile categoriile de
împrumuturi, etc.
Costul este elementul de risc cel mai mare care însoteste capitalul întrucât este în raport invers
proportional cu profitul: un cost mare, duce la un profit mic, care provine, în acest caz, numai din
managementul financiar deficitar.

Indiferent de natura lor, toate capitalurile au un cost, iar optimizarea structurii capitalurilor dupa criteriul
costurilor, a devenit deja, daca este bine conceputa, organizata si derulata, o activitate profitabila.

Pretul, costul capitalurilor, determina, deci, în tot mai mare masura profitul si rentabilitatea utilizatorului
(capitalurile disponibile sunt tot mai putine si mai scumpe).[8]

Ca urmare, pretul si costul capitalului trebuie previzionat, firma trebuie sa-si construiasca o strategie
adecvata si proceduri tactice pentru corectarea operativa si punere în practica.

Structura capitalurilor si costul mediu al acestora, sunt o sursa de profit importanta pentru firma, profit
care, provine din aceasta sursa, nu din activitatea de exploatare, sau din sursele financiare sau
exceptionale traditionale. Este, deci unul dintre criteriile importante ale selectiei managerilor firmei.

Costul capitalurilor provine, în esenta:

* din dividendele cuvenite detinatorilor de capitaluri, pentru contributia acestora la formarea capitalurilor
firmei;
* din dobânda cuvenita pentru împrumuturile obligatoare, bancare a altor împrumuturi rambursabile.

Pentru stabilirea costului capitalurilor se utilizeaza tehnici consacrate, ca de pilda :

1- pentru exprimarea costului capitalului propriu, exprimat ca rata, în procente, se utilizeaza formula:

Profitul de repartizat

X 100

Capital soc.(Nr. actiuni x valoare nominala)

2 - pentru calculul costului capitalurilor împrumutate pentru care se plateste dobânda:

a)- dobânda trebuie sa se formeze pe previziuni de piata, la intersectia între cererea si oferta de
capitaluri;

b)- rata nominala a dobânzii, deci, este influentata de acest raport Cerere / Oferta x 100

c)- rata reala a dobânzii se determina influentând rata nominala cu efectul inflatiei, obtinând:

cerere

dobânzi reale = x 100 + rata inflatiei

oferta

- dobânzile real pozitive, sunt acelea în care dobânzile reale acopera costul normal si inflatia, ramânând
si un surplus în favoarea detinatorilor de capitaluri sau a bancii;

- dobânzile real negative, sunt dobânzile reale care nu acopera integral rata inflatiei si deci detinatorii de
capitaluri pierd din substanta capitalurilor. Pentru calculul costului capitalului împrumutat, cu dobânda, se
fac calcule laborioase, tinând seama de soldurile zilnice (asa numitele numere de dobânzi, dobânda
simpla, dobânda compusa etc.)
- formula generala de calcul este K = ∑ (c x t) x r / P x 100

în care:

K = costul capitalului

C = creditul

t = timpul pentru care a fost acordat

r = rata anuala a dobânzii

P = perioada pentru care s-a calculat rata dobânzii împrumutului

- formula de calculul costului capitalului împrumutat pe mai multi ani;

K = (c x t x r) / 100 = (l00 000 x 3 ani x 40%) / 100 = 120000 RON;

- P = mentionat, se utilizeaza numai la creditele pe termen scurt (cu care se finanteaza deficitul de
trezorerie) si formulele de calcul sunt :

- Când creditul s-a acordat pe mai multe luni

(c x t) x r 100000 RON x 10 luni x 40%

K= = = 33 300 000 RON

P x 100 12 luni x 100

- Când creditul s-a acordat pe mai multe zile

(c x t) x r 100000 RON x 300 zile x 40%

K= = = 33 300 000 RON

P x 100 360 x 100

3 - costul mediu al capitalului, este o medie aritmetica ponderata între ponderile categoriilor de capitaluri
si rata costului fiecarei categorii în parte si se calculeaza dupa formula :

K=(∑P x R)/100

Unde:

P = ponderea categoriei capitalului

R = rata costului fiecarei categorii

Exemplu:

(10% cap propriu x 30%dividend)+( 90%cap.împrumut x 50%rata dob)

= 48%
 100

Daca presupunem ca costul mediu al capitalurilor în strategia firmei era de 55%, iar cel realizat, este
48%, rezulta ca numai din optimizarea structurii capitalurilor, în favoarea celor cu un cost mai mic, firma a
câstigat 7%, care, asa cum s-a aratat, provine exclusiv din politica financiara de firma în zona asigurarii
capitalurilor necesare, deci din zona managementului formarii si utilizarii capitalurilor.

Costul mediu al capitalului se analizeaza pe total, pe structuri si în evolutie, fata de program, respectiv
fata de perioada precedenta (si evident , fata de realizarile altor firme).

Problematica generala a costului capitalurilor este însa mult mai complexa. Nu tratarea acestor detalii a
fost scopul lucrarii, ci doar, întelegerea corecta a problemei si includerea ei, ca atare, în managementul
general si financiar al firmei[9].

3.2. ACORDAREA UNEI LINII DE CREDIT DE CATRE B.R.D. ILFOV FIRMEI S.C. ART LAND S.R.L.

3.2.1. FIsĂ DE ANALIZĂ A ASPECTELOR NEFINANCIARE CE CARACTERIZEAZĂ ACTIVITATEA

FIRMEI

1. Denumirea clientului: S.C. ART LAND S.R.L. BUCUREsTI

2. Ramura si sectorul din care face parte: Industria Alimentara.

3. Sediul societatii (adresa, telefon, fax): strada Constanta nr. 6; telefon 0723. 020.111.

4. Forma juridica si data înregistrarii în Registrul Comertului: societate comerciala cu capital privat
J13/1344/1998.

5. Capital socia1:200.000 RON, proprietate privata.

6. Conducerea societatii este asigurata de: Mîrleneanu Chirachita director general, de profesie contabil,
în vârsta de 40 de ani, lucreaza în societate din anul 1998 ca director general, are calitati morale si
profesionale bune, prestigiu si experienta în sectorul de industrie alimentara cu o reputatie manageriala
buna. Gherlan Marcela, este contabil sef de profesie economist în vârsta de 50 de ani, lucreaza în
societate din anul 1998, are calitati morale si profesionale bune, pregatire corespunzatoare si experienta
în munca privind activitatea economico - financiara.

7. Personalul unitatii: 20 persoane.

8. Imobile aflate în patrimoniul societatii:

* cladire administrativa
* cladiri cu destinatii de depozite

9. Politica de marketing: prestari servicii.

10. Sfera de activitate: comert.

11. Caracterul activitatii: permanent.

12. Principalii furnizori sunt: SC. NORDIC IMPORT-EXPORT SRL, SC HEIDI CHOCOLATS SRL, SC VIC
DISTRIB SRI, etc.

13. Cererea.
a).posibilitati de crestere a acesteia diversificarea produselor si calitatea acestora

b).principalii clienti:

* persoane fizice
* societati.

14. Piata actuala. Produsele obtinute sunt valorificate pe piata nationala. Strategia de dezvoltare.

15. Concurentii: SC MARLIN & ANDREEA SRL, SC C & D IMPEX SRL, etc.

16. Politica de preturi: preturile de distributie a marfurilor sunt la acelasi nivel fata de piata
nationala iar uneori mai mici decât ale concurentilor.

Societatea nu înregistreaza dobânzi restante.

3.2.2. REFERAT DE CREDITE

Elemente definitorii

Nume client: S.C. ART LAND S.R.L.

Cod fiscal : R 10545820

Adresa: Str. Constanta, nr. 6, Cod ramura:01

Cod forma de proprietate : 37

Scopul referatului : prelungirea creditului sub forma liniei de credite pe o noua perioada de 90 zile
la nivelul unui plafon de 80.000 RON

Descrierea clientului : S.C. "ART LAND" S.R.L., face parte din departamentul Industriei Alimentare.

Este organizata ca societate comerciala pe actiuni, cu capital privat înfiintata în urma încheierii
actiunii de privatizare din 1998.

Este înregistrata la Registrul Comertului sub nr. J13/1344/1998 cu capital social subscris 200.000
RON.

Obiectivul de activitate : distributia de produse alimentare.

Riscuri si metode de micsorare : riscul este minim deoarece agentul economic, prin valorificarea
produselor are posibilitatea rambursarii creditului si a dobânzilor aferente.

Riscul asupra clientului : S.C. "ART LAND" S.R.L. Bucuresti se încadreaza în categoria "B" de
performanta economico-financiara, realizata în urma criteriilor de cuantificare de punctaj intermediar, cu
criteriile de analiza necuantificabile conform anexei nr.45 la N.M. 1/2000.

Suc./Fil./Agentie - Ilfov

Data

24.12.2001
Nr. CR 32/c

Ţara

Clasificare tara

Risc asupra clientului-B

Risc anterior -B

Strategic fata de

client

Mentinerea expunerii

Crestere

Scadere

Constant

Încetare

DA

Scopul:

credit

Nou
Modificare

Analiza an

Modificarea limitei

Crestere

Scadere

Constant

Credit

Tabel nr. 6

Informatii despre limite

IIS

IIML,

IVST

IVF

Risc total

Relatie directa - limita

precedenta
1550

666

2216

Relatie directa - limita noua

1550

666

2216

Relatie indirecta - limita precedenta

Relatie indirecta - limita noua

Limita grup - precedenta

Limita grup - noua

Tabel nr. 7

Risc total = Clasa IIS + IIML + 10%IVST + 25%IVF

Statutul juridic

Societate Comerciala Cod forma proprietate

Cotata la bursa

Proprietari

Privat

Conducere

Mîrleneanu Marian - director general

Mîrleneanu Chirachita - director economic

Auditori

Relatii cu alte banci

Da - BRD Ilfov

Data înfiintarii

1998

Limite existente

Limite noi

Descriere produs

Termen S.M.L.

Total : 221.600 RON

221.600 RON

categorie

S.M.

Tabel nr. 8

Produs I : 66.600 RON, credit pentru echipamente pe termen mediu.

Descriere tranzactie: credit pentru echipament pe termen mediu în suma de 66.600 RON pentru
procurarea unei linii de fabricat napolitane.

Sursa de rambursare: amortizare si cota parte din profit.

Garantii: ipoteca de rangul I asupra bunurilor imobile proprietatea societatii evaluate la 129.700 RON,
ipoteca de rang I asupra unor bunuri proprietatea societatii evaluate la 36.454,31 RON si gaj fara
deposedare asupra unor bunuri mobile proprietatea societatii evaluate la 50.257,93. Total garantii :
183603,38 RON.

Bilet la ordin în valoare de 66.600 RON.

Gaj general asupra întregului patrimoniu.

Termen de rambursare :
31.03.2004 = 1.050.000 RON, 30.06.2004 = 63.000 RON, 30.09.2004 = 12.000 RON, 31.12.2004 =
10.900 RON, 31.03.2005 = 12.000 RON, 30.06.2005 = 73.000. lei, 29.09.2005 = 76.000 RON.

Pret dobânda : 57% revizuibila în functie de piata financiara si serviciul datoriei.

Produs II : 75.000 RON, credite pe termen scurt pe obiect cu dobânda de 50% pentru constituirea
stocului din anul 2005.

Garantii : gaj fara deposedare asupra întregului patrimoniu.

Bilet la ordin în valoare de 75.000 RON

Termen de rambursare : 31.12.2005 = 5.000.000, 29.01.2006 = 10.000.000, 10.000.000, 26.02.2006 =

10.000.000, 31.03.2006 = 10.000.000, 30.04.2006 = 10.000.000, 31.05.2006 = 10.000.000, 30.06.2006 =
10.000.000, 30.07.2007 = 10.000.000.

Pret dobânda : 55% pe an, revizuibila în functie de piata financiar bancara si serviciul datoriei.

Produs III : 80.000 RON - linie de credit pentru aprovizionarea cu produse, materii si materiale necesare
pentru derularea procesului de productie.

Garantii : ipoteca de rang I asupra bunurilor imobile proprietatea societatii, evaluate la suma de 55.400
RON, total 92.200 RON.

Gaj fara deposedare, asupra unor bunuri mobile proprietatea societatii, evaluate la suma de 55.400 RON,
total 92.200 RON .

Gaj general asupra întregului patrimoniu.

Bilet la ordin în valoare de 80000 RON.

Termen de rambursare : 31.03.2006 cu posibilitati de prelungire a scadentei pe o noua perioada de 90

zile.

Pret dobânda: 55% pe an, revizuibila în functie de piata financiar bancara si serviciul datoriei.

3.2.3. INFORMAŢII FINANCIARE

Capitalul social subscris la data de 31.12.2006 - 271.300 RON, din care varsat 267.000.

Situatia evolutiva a patrimoniului societatii , sub forma bilantului contabil restructurat pe trei nivele
se prezinta astfel :

Explicatii

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Active imobilizate
329.600 RON

534.900 RON

547.100 RON

Active realizabile

253.000 RON

408.300 RON

522.500 RON

Trezorerie pozitiva

28.500 RON

1.400 RON

24.800 RON

Total activ

611.100 RON

957.200 RON

1.094.400 RON

Graficul. nr.1

Explicatii

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Pasiv pe termen lung

356.200 RON

454.600 RON

597.000 RON

Datorii curente cu scadenta sub 1 an

131.800 RON

3.400 RON

124.100 RON

Trezorerie negativa

123.100 RON

162.600 RON

373.300 RON

Total pasiv

611.100 RON

957.200 RON

10.944 RON

Graficul nr.2

La nivelul I al bilantului se constata ca activele imobilizate sunt acoperite integral de pasivele pe termen
lung la data de 31.12.2006, fondul de rulment este de 49.900 RON, pozitiv si în acest caz, pasivele pe
termen lung finanteaza si o parte din activele realizabile.

La nivelul II al bilantului activele realizabile au o evolutie crescatoare de la o perioada la alta (cu 155.300
RON mai mare la 31.12.2005 fata de 31.12.2004 si mai mare cu 114.200 RON la 31 .12.2006 fata de
31.12.2005). Ponderea ridicata în aceasta crestere o au produsele finite (53.000 RON, cu o crestere de
69.300 RON fata de 2005), clienti si conturi asimilate (151.900 RON, cu o crestere de 69.300 RON fata
de 2005).
Graficul. nr.3

La nivelul II al bilantului contabil se constata ca activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu
scadenta sub 1 an si deci exista o insuficienta de resurse, care la data de 31.12.2005 sunt de 698.400
RON, reprezentând un necesar de fond de rulment pozitiv.

La, data de 3 1.12.2005 stocurile au urmatoarea componenta:

* materii prime si materiale = 164.100 RON

* stocuri aflate la terti = 2.100 RON
* produse finite 53.000 RON
* marfuri = 35.300 RON
* TOTAL STOCURI =254.300 RON

Volum total al obligatiilor de plata de 31 .12.2005 se prezinta astfel :

* linie credite pe termen scurt = 80.000 RON

* credit pe obiect = 75.000 RON
* credite pe termen mediu pentru investitii = 32.600 RON
* TOTAL credite BRD = 187.600 RON
* Furnizori = 85.000 RON
* furnizori de imobilizari (cu scadenta peste un an) = 15.700 RON
* alte datorii (taxe, salarii, personal) = 124.100 RON

Graficul nr.4

La nivelul III al bilantului, trezorerie neta este de -384.500 RON , negativa, societatea apeleaza si la
capital împrumutat pentru a-si desfasura activitatea.

Graficul nr.5

Contul de profit si pierdere

Evolutia contului de profit si pierdere se prezinta astfel:

Data

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Profit (RON)

89.800
141.800

4.700

Graficul nr.6

Analizând rezultatele activitatii societatii, rezulta ca profitul înregistreaza o scadere fata de anul 2004.

Pe fluxurile economice, rezultatele financiare pe cele trei perioade analizate se prezinta astfel:

Exploatare RON

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Cheltuieli din exploatare

1.616.900

3.250.400

2.632.700

Rezultatul din exploatare

152.300

350.200

214.500

Graficul nr.7

Financiar

RON

31.12.2004
31.12.2005

31.12.2006

Venituri financiare

700

100

Cheltuieli financiare din care dobânda

5.000

112.300

146.100

Rezultatul financiar

-5.000

-111.600

-146.000

Graficul nr.8

Exceptional RON

31.12.2004

31.12.2005
31.12.2006

Venituri exceptionale

100

Cheltuieli exceptionale

900

7.600

38.800

Rezultatul exceptional

-900

-7.500

-38.800

Graficul nr.9

Rezultatul final al exercitiului

(RON)

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Rezultatul brut al exercitiului

146.400

231.100

29.700

Impozitul pe profit

56.600

89.300

25.000

Rezultatul net al exercitiului

89.800

141.80

4.700

Graficul nr.10

3.2.4. ANALIZA INDICATORILOR DE BONITATE

Cifra de afaceri : se constata o tendinta de crestere a volumului vânzarilor de la 960.600 RON la

2.017.300 RON în 2005 si la 2.015.000 la 31.12.2006.

Principalii indicatori ce caracterizeaza bonitatea agentului economic si evolutia acestora pe cele trei
perioade analizate se prezinta astfel:

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Lichiditate curenta
110,04%

80,82%

106,17%

Solvabilitate curenta

239,74%

170,69%

178,23%

Gradul de îndatorire generala

71,56%

141,47%

127,83%

Viteza de rotatie a activelor circulante

3,42

4,78

1,52

Rentabilitatea capitalului propriu

25,21%

36,37%

0,99%

Graficul nr.11

Lichiditatea curenta la data de 31.12.2006 este de 106,17%, satisfacatoare. Prin valorificarea activelor
circulante, societatea îsi poate plati datoriile pe termen scurt.

Solvabilitatea curenta este de 178,23% foarte buna. Partea de activ reprezentata de imobilizarile
corporale, în suma de 547.100 RON, este acoperita de sursele proprii în suma de 597.000 RON.

Gradul de îndatorare generala este de 116,45%, apreciat ca necorespunzator, ca urmare a volumului

mare al obligatiilor de plata (în suma de 582.000 RON, din care 391.800 o reprezinta creditele angajate).
În aceasta perioada a anului, creditele au volumul cel mai mare, datorita stocurilor de grâu constituite, la
care se adauga si investitiile în curs de executie. De mentionat este faptul ca societatea nu a înregistrat
credite sau dobânzi restante.

Viteza de rotatie a activelor circulante este mica, 1,52 se constanta o scadere fata de aceeasi perioada a
anului 2005.

Rentabilitatea capitalului propriu reflecta capacitatea agentului economic de a realiza profit, de unde
rezulta o scadere de la 36,37% la 31.12.2005 la 0,99% la 31.12.2006, ca urmare a înregistrarii de
cheltuieli cu dobânzile în suma de 146.100 RON. De mentionat este faptul ca rentabilitatea de exploatare
la data de 31.12.2006 este 25,90% fiind în crestere fata de 17,36% înregistrata la 31.12.2005.

Indicatorii de performanta si riscul

Indicatori de performanta financiari (%)

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

Rentabilitatea bruta de exploatare

12,92

14,79

12,55

Rentabilitatea neta fata de exploatare

15,85

17,36

25,90

Rentabilitatea economica:
1.excedent brut/ total bilant

26,61

28,43

9,9

2.Rezultatul net/ total bilant

24,10

24,93

6,26

3.Capacitatea de autofinantare/total bilant

17,25

18,37

4,29

4.Rezultatul net al excedentului/total bilant

14,69

14,81

0,43

Graficul nr.12

Riscul financiar

(%)

31.12.2004
31.12.2005

31.12.2006

Acoperirea dobânzii

30,28

3,06

1,20

Rata valorii adaugate aferente CA

34,81

38,24

78,13

Graficul nr.13

Indicatorul reflecta ponderea valorii nou creata de societatea comerciala în totalul activitatii sale.
Politica de dividende - în perioada analizata, societatea are de platit dividende în suma de 41.200 RON
la APAPS.

3.2.5. DETALII SPECIFICATIVE, PRIVIND CREDITUL

a). Afacere, riscul de ramura si tara

Afacerea pe care agentul economic o desfasoara este distributia de produse alimentare .

Functioneaza din anul 1998, iar produsele realizate sunt de foarte buna calitate, fiind competitive pe piata
interna, aceasta datorita tehnologiilor noi aplicate de agentul economic.

b). Conducerea, forma de proprietate, structura organizatorica

Agentul economic este cu capital privat, conducerea societatii este formata din director general cu studii
superioare si un director economic, care are calitati morale si profesionale bune si capacitatea de a-si
exercita cu eficienta atributiile de serviciu.

Personal angajat = 20

c). Structura creditului, riscul garantiei

S.C. "ART LAND" S.R.L. BUCURsTI, solicita prelungirea creditului sub forma liniei de creditare pe o noua
perioada de 90 zile, în suma de 80.000 RON.
În prezent, societatea este lipsita de resurse financiare si apeleaza la credite pentru acoperirea
necesarului de marfa.

Pentru garantarea creditului pentru echipament pe termen mediu în suma de 80.000 RON si a dobânzilor
aferente în suma de 11.000 RON, societatea aduce în garantie mijloace fixe imobiliare, ipoteca nr.
32/30.03.2005 în valoare de 36.762,92 RON si mijloace fixe mobile, gaj nr.32/30.03.2005 în valoare de
55.416,97 RON, total garantii 92.179,89 RON. Biletele la ordin în valoare de 3.400 RON.

Termen de rambursare : 31.03.2007, cu posibilitate de prelungire pe o noua perioada de 90 zile.

Sursa rambursarii creditului o constituie încasarile realizate din vânzarea produselor finite prin
magazinele proprii, precum si pe baza contractelor încheiate cu diversi beneficiari.[10]

Din analiza BVC corelat cu fluxul de lichiditati, rezulta un volum al încasarilor estimate pentru urmatoarele
90 zile în suma de 813.800 RON, iar cheltuielile ce se vor realiza sunt în suma de 854.300 RON,
rezultând un deficit 40.500 RON. Pentru trimestrul I 2007 plafonul aprobat a fost de 80 000 RON, din care
la data analizei avea angajate 78.100 RON.

Rulajul creditor al contului curent pe ultimele 90 de zile a fost de 119.100 RON, care permite mentinerea
plafonului de credite la nivelul sumei de 80.000 RON.

d). Riscul financiar

Din analiza indicatorilor se constata ca societatea înregistreaza un fond de rulment pozitiv (49.900 RON),
care este în crestere - rezulta ca pasivele pe termen lung finanteaza atât activele imobilizate cât si o parte
din activele circulante.

Evolutia cifrei de afaceri este pozitiva ca urmare a cresterii productiei vândute.

Gradul de îndatorare are o evolutie negativa ca urmare a cresterii obligatiilor de plata, datorita creditelor
acumulate. De mentionat este faptul ca societatea nu înregistreaza credite sau dobânzi restante.

Lichiditatea curenta este pozitiva, 106,17%, valoarea indicatorului este satisfacatoare. Solvabilitatea de
178,23% este buna.

e). Relatia cu BRD

S.C. "ART LAND " S.R.L. BUCUREsTI, este clientul BRD din anul 1998, a beneficiat de credite pe termen
scurt si mediu din 1999 si nu a înregistrat credite sau dobânzi restante.

Stabilirea performantei financiare si încadrarea în categorie a agentului economic.

A. Clasificarea preliminara se va stabili în functie de punctajul (scoringul) obtinut la analiza criteriilor

cuantificabile care urmeaza, astfel :

Nr.crt

Indicatorul

Formula de calcul si rezultatul

Numarul de puncte obtinute

1.

Lichiditate curenta

(543.300-15.200)/497.400 x 100= 106,17%

2.

Solvabilitatea

(104.400-15.200)/604.400 x 100 = 178,23%

3.

Gradul de îndatorare generala

604.400/472.800 x 100 = 127,83%

-1

4.

Viteza de circulatie a activelor circulante

828.200/543.300 = 1,52

5.

Rentabilitatea capitalurilor proprii

4.700/472.800 x 100 = 0,99%

1
6.

Acoperirea dobânzii

75.800/146.100 x 100 = 1,2%

7.

Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

At. > 50%

Dt. >50%

8.

Garantii

Gaj fara deposedare si ipoteca

9.

Total punctaj intermediar

13

10.

Categoria împrumut

Tabel nr. 9
B. Analiza criteriilor necuantificabile.

Nr.

crt.

Indicatorul

Comentarii

Rezultatul

analizei

1.

Calitatea conducerii

Directorul societatii

Mîrleneanu Chirachita are o

vechime în munca de 16 ani si

în cadrul societatii de 9 ani.

Bun organizator al productiei

si muncii, ferm în luarea

deciziilor în firma cât si

personal. Directorul economic

este un bun profesionist, cu

experienta în conducerea

economico-financiara a

societatii.

Foarte buna

2.

Calitatea organizarii
Societatea este organizata pe

sectoare de activitate :

- Prestari servicii

- Facturare

- Distribuirea produselor

alimentare

Foarte buna

3.

Sectorul în care îsi

desfasoara activitatea

Îsi desfasoara activitatea în

sectorul de distributie produse

alimentare si concura piata prin preturile acceptabile si cele mai scazute fata de alte societati.

Buna

4.

Pozitia unitatii în ramura si sub ramura

Societatea este una din cele mai bune din ramura, ca urmare a calitatii produselor si a nivelului scazut al
preturilor, având un cuvânt de spus pe piata la valorificarea produselor finite.

Capacitate mare de influenta a pietei

5.

Strategia de dezvoltare

Dotarea cu masini de transport marfa si produse alimentare cu impact mare la publicul consumator

Foarte buna
6.

Perspectiva unitatii

Societatea îsi propune sa-si mareasca zona de distribuire a produselor alimentare si în alte judete si
crearea mai multor locuri de munca.

Tabel nr. 10

Fata de cele mai sus se propune acordarea a 4 puncte datorita urmatoarele aspecte:

· calitatea foarte buna a conducerii

· calitatea foarte buna a organizarii

· activitatea viabila

· societatea nu înregistreaza credite si nici dobânzi restante

CAPITOLUL IV.
CONCLUZII SI PROPUNERI

În managementul si realizarea activitatii de management se impun mai multe perfectionari, între care :
amplificarea ponderii laturii preventive a controlului financiar, cresterea caracterului constructiv al
controlului, trecând de la sesizarea de deficiente la indicarea de solutii; concentrarea controlului financiar
asupra aspectelor financiare esentiale pen 13313g67n tru bun desfasurare a activitatilor întreprinderilor.

Primul obiectiv al managementului general al firmei si al managementului financiar, nu poate fi altul decât
formarea capitalului.

Ca urmare, în lucrarea de fata, dupa ce s-a definit în capitolul I conceptul de management financiar, rolul
si functiile acestuia, precum si interferentele cu functiunile firmei, capitolul urmator a fost rezervat
managementului formarii capitalurilor firmei, urmând ca în celelalte capitole ale lucrarii sa fie tratat, pe
fiecare natura de capital, managementul utilizarii capitalurilor.

Capitalurile au un rol foarte important deoarece fac parte dintre factorii de productie, fiind necesara o
cunoastere si stapânire a conceptului de capital, a modului de formare a acestora, alocarea lor în cadrul
proceselor economice, modul lor de utilizare si finalitatea utilizarii lui.

Modificarile intervenite în structura de proprietate a economiei 1989 au determinat constituirea si

consolidarea unui puternic sector privat si în activitatea de comert exterior, care acoperea în 1999 circa
46,3% din totalul exporturilor si 45,4% din totalul importurilor.

Întreprinderile mici si mijlocii au rol deosebit într-o economie de piata deschisa. Toate tarile cu economii în
dezvoltare acorda o atentie speciala dezvoltarii I.M.M. -urilor. În România însa, ultimii patru ani au
însemnat o reducere la mai mult de jumatate a numarului lor. O solutie de redresare a I.M.M.- urilor este
finantarea acestora de catre Banca sau institutii financiare. Deci revigorarea sectorului I.M.M - urilor în
România este conditionata printre altele de programele de creditare ce trebuie realizate pentru sprijinirea
lor.

Societatea comerciala S.C. "ART LAND" S.R.L. care a facut obiectul acestui studiu de caz este constituita
ca persoana juridica româna, având forma juridica de societate pe actiuni si sediul în Bucuresti.

Obiectul de activitate al S.C. "ART LAND"S.R.L. este distributia produselor alimentare.

Societatea îsi desfasoara activitatea în localitatea Bucuresti. Capitalul social al societatii este de 20.000
RON.

Echipamentele din dotare sunt structurate în : masini pentru transport marfa, calculatoare pentru evidenta
contabila.

Principalele produse care se comercializeaza sunt produse alimentare, acestea fiind valorificate pe piata
nationala.

Preturile de valorificare a produselor alimentare sunt la acelasi nivel fata de piata nationala iar uneori mai
mici decât ale concurentilor.

Firma îsi face reclama la produsele alimentare prin agentii comerciali.

La nivelul I al bilantului se constata ca activele imobilizate sunt acoperite integral de pasivele pe termen
lung la data de 31.12.2006, fondul de rulment este de 49.900 RON, pozitiv si în acest caz, pasivele pe
termen lung finanteaza si o parte din activele realizabile.

La nivelul II al bilantului activele realizabile au o evolutie crescatoare de la o perioada la alta (cu 155.300
RON mai mare la 31.12.2005 fata de 31.12.2004 si mai mare cu 114.200 RON la 31.12.2006 fata de
31.12.2005). Ponderea ridicata în aceste cresteri o au produsele finite (53.000 RON, cu o crestere de
27.800 RON fata de 2005), clienti si conturi asimilate (151.900 RON, cu o crestere de 69.300 RON fata
de 2005) si furnizori /debitori (112.100 RON, cu o crestere de 50.800 RON fata de 2005).

La nivelul II al bilantului contabil se constata ca activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu
scadenta sub 1 an si deci exista o insuficienta de resurse, care la data de 31.12.2006 sunt de 398.400
RON , reprezentând un necesar de fond de rulment pozitiv.

La nivelul III al bilantului, trezoreria neta este de - 348.500 RON, negativa, societatea apeleaza si la
capital împrumutat pentru a-si desfasura activitatea. Analizând contului de profit si pierdere în cele trei
perioade analizate, profitul a înregistrat o crestere de la 89.800 RON în 2004 la 141.800 RON în 2005,
urmând ca în 2006 sa scada la numai 4.700 RON. Cifra de afaceri constata o tendinta de crestere.
Lichiditatea curenta la data de 31.12.2006 este de 106,17%, satisfacatoare. Prin valorificarea activelor
circulante, societatea îsi poate plati datoriile pe termen scurt.

Solvabilitatea curenta este de 178,23% foarte buna. Partea de activ reprezentata de imobilizarile
corporale, în suma de 547.100 RON, este acoperita de sursele proprii în suma de 597.000 RON.

Gradul de îndatorare generala este de 116,45%, apreciat ca necorespunzator, ca urmare a volumului

mare al obligatiilor de plata 582.000 RON, din care 391.800 RON, o reprezinta creditele angajate). De
mentionat este, faptul ca societatea nu a înregistrat credite sau dobânzi restante.

Viteza de rotatie a activelor circulante este mica, 1,52 se constata o scadere fata de aceeasi perioada a
anului 2005.

Rentabilitatea capitalului propriu reflecta capacitatea agentului economic de a realiza profit, de unde
rezulta o scadere de la 36,37% la 31.12.2005 la 0,99% la 31.12.2006, ca urmare a înregistrarii de
cheltuieli cu dobânzi în suma de 146.100 RON. De mentionat este faptul ca rentabilitatea de exploatare la
data de 31.12.2006 este de 25,90% fiind în crestere fata de 17,36% înregistrata la 31.12.2005.

Calitatea managementului în general si al managementului capitalului circulant în special depinde de

calitatea managerilor, de buna functionare a ciclului economic (aprovizionare cu materii prime si materiale
la termen, trecerea în prima faza de productie respectiv aprovizionarea la timp în cadrul unitatii, cu
produse comerciale si depozitarea acestora în conditii bune în vederea vânzarii, calitatea personalului
direct productiv dar si a celui indirect productiv (care se ocupa cu procurarea de materie prima,
asigurarea mijloacelor de transport pentru acestea dar si pentru aprovizionarea propriilor unitati de
desfacere precum si pentru deservirea clientilor importanti).

Pentru a creste rentabilitatea firmei ar trebui sa creasca cifra de afaceri, sa se reduca cheltuielile sau sa
se accelereze viteza de rotatie a capitalului circulant. Acest lucru ar duce la o rentabilitate sporita;
rentabilitate care se afla într-o relatie directa cu calitatea marfurilor comercializate. Îmbunatatirea calitatii
marfurilor se poate realiza prin îmbunatatirea parametrilor functionali ai unor echipamente uzate fizic, prin
achizitionarea subansamblelor necesare acestora; în acest sens s-a recurs la contractarea unui credit pe
o perioada mai lunga de timp. Prin realizarea unei calitati înalte se asigura cresterea competitivitatii
produselor societatii.

Un alt factor decisiv pentru un management corect si performant este si calitatea managerilor si a
personalului implicat în productie. Cu privire la personalul de conducere putem spune ca au calificare în
domeniu, se afla în fruntea firmei de 9 ani cu performante bune si foarte bune, au o moralitate buna si
experienta în domeniu mai mare de 9 ani. În ceea ce priveste personalul productiv putem spune ca
acesta este calificat la locul de munca, are experienta în domeniu si au vechime în societate (în ultimii 7
ani neefectuându-se schimbari semnificative.)

Afacerea pe care agentul economic analizat o desfasoara este distributia de produse alimentare.
Functioneaza din anul 1998 iar produsele comercializate sunt de buna calitate, lansându-se în cursa
competitivitatii pe piata interna.

Pentru domeniul în care actioneaza, care depinde de foarte multi factori externi firmei care nu pot fi
combatuti de catre manageri (pretul la transport, pretul la energia electrica si tehnica si alti factori de care
depinde desfasurarea activitatii, societatea se afla în dezvoltare, realizând profit (mai scazut în anul 2002
din cauza creditelor contractate în vederea modernizarii spatiului unde societatea îsi afla sediul), desi
nivelul de profitabilitate este foarte scazut.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ADOCHIŢEI, M. Finantele întreprinderii; Editura Sylvi, Bucuresti, 2000

2. ANGHELACHE, G. Pietele de capital si tranzactii bursiere; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1997

3. BERCEA. Finantele întreprinderii; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

4. BERCEA. Finante generale; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

5. BOGDAN, I. Managementul în afaceri; Editura Universitara, Bucuresti, 2006

6. BOGDAN, I. Management financiar; Editura Universitara, Bucuresti, 2005

7. BOGDAN, I. Managementul eficientei investitionale, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

8. BOGDAN, I. (coordonator), SMEDESCU. I, TUDORACHE, D. s.a. Tratat de management financiar

bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2002

9. DEDU, V. Managementul bancar; Editura Sildan, Bucuresti, 1994

10. DOBROTĂ, N. Economia politica; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

11. GHEORGHIU, A. Caiet de lucrari aplicative la disciplina "Analiza economico - financiara"; Editura
Sylvi, Bucuresti, 2000

12. MĂRGULESCU, D. Analiza economico - financiara a societatilor comerciale;

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

13. NICOLESCU, O. Management; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

14. NICOLESCU, O. Economia si conducerea întreprinderilor industriale; Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1993

15. PINTILIE, C. Conducerea întreprinderilor industriale; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

16. POPA, I. Tranzactii comerciale internationale; Editura Recif, Bucuresti, 1992

17. POPA, I. Burse; Editura Adevarul, Bucuresti, 1994

18. POPA, I. Managementul international; Editura Economica, Bucuresti, 1999

19. STANCU. Finante; Editura Economica, Bucuresti, 1998

20. TUDORACHE, D. Moneda, credit, banci; Editura Sylvi, Bucuresti, 2001

21. TUDORACHE, D. Finantarea si creditarea întreprinderii; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresi,

1990

22. TUDORACHE, D. Politici si tehnici bancare; Editura Andrei saguna, Bucuresti, 2001

CUVINTE CHEIE

ü "capital"

ü "capital circulant"

ü "credit"

ü "dobânda"

ü "firma"

ü "indicatori"

ü "lichiditate"

ü "management"

ü "profit"

ü "rentabilitate"

ü "solvabilitate"

LISTA TABELELOR

(numar, pagina)
1. TABEL NR. 1 .............................................................................. -10-

2. TABEL NR. 2 ............................................................................... -11-

3. TABEL NR. 3 ............................................................................... -41-

4. TABEL NR. 4 ............................................................................... -41-

5. TABEL NR. 5 ................................................................................-43-

6. TABEL NR. 6 ................................................................................-51-

7. TABEL NR. 7 ................................................................................-51-

8. TABEL NR. 8 ................................................................................-52-

9. TABEL NR. 9 ................................................................................-70-

10. TABEL NR. 10...............................................................................-71-

LISTA FIGURILOR

(numar, pagina)

1. FIGURA NR. 1 .............................................................................-18-

2. FIGURA NR. 2............................................................................. -29-

3. FIGURA NR. 3............................................................................. -31-

4. FIGURA NR. 4............................................................................. -32-

LISTA GRAFICELOR

(numar, pagina)

1. GRAFIC NR.1 ................................................................................-54-

2. GRAFIC NR.2 ............................................................................... -55-

3. GRAFIC NR.3 ............................................................................... -56-

4. GRAFIC NR.4 ................................................................................-57-

5. GRAFIC NR.5................................................................................ -58-

6. GRAFIC NR.6................................................................................ -59-

7. GRAFIC NR.7................................................................................ -60-

8. GRAFIC NR.8................................................................................ -61-

9. GRAFIC NR.9................................................................................ -62-

10. GRAFIC NR.10.............................................................................. -63-

11. GRAFIC NR.11.............................................................................. -64-

12. GRAFIC NR.12.............................................................................. -66-

13. GRAFIC NR.13.............................................................................. -67-

[1] ANGHELACHE, G.Pietele de capital si tranzactii bursiere;Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1997

[2] ANGHELACHE, G.Pietele de capital si tranzactii bursiere;Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1997

[3] ANGHELACHE, G.Pietele de capital si tranzactii bursiere;Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1997

[4] BOGDAN,I: Management finaciar, Editura Universitara, 2005

[5] BOGDAN,I.: Management financiar, Editura Universitara, 2005

[6] BOGDAN,I: Managementul financiar, Editura Universitara, 2005

[7] BOGDAN,I: Management financiar, Editura Universitara, 2005

[8]GHEORGHIU,A. Caiet de lucrari aplicative la disciplina "Analiza economico financiara"; Editura Sylvi,
Bucuresti, 2000

[9] BOGDAN, I. Management financiar, Editura Universitara, 2005

[10]GHEORGHIU,A. Caiet de lucrari aplicative la disciplina "Analiza economico- financiara";Editura Sylvi,

Bucuresti, 2000

Document Info