UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

PROIECT

ARHITECTURA SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE

Specializarea: O.S.T.R master anul I

Masterand: Diaconu Andreea Elena
Profesor coordonator: Dr. ing. Ciunel Stefanita

1
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

O arhitectură a unui sistem informațional este a definirea formală a proceselor și regulilor de

afaceri, a structurii sistemelor, a cadrului tehnic și a tehnologiilor de produs pentru un sistem
informațional de afaceri sau organizațional. Arhitectura este o descriere a designului și a
conținutului unui sistem computerizat.

Fig.1 Arhitectura unui sistem informatic ( SI )

Sistemul informational reprezintă acel sistem de prelucrare a informatiilor, împreună cu resursele

organizationale asociate, cum sunt resursele umane, tehnice şi financiare ce furnizează şi
distribuie informatia sub diverse forme.

Fig.2 . Structura sistemului informational

2
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Sistemele informatice au urmatoarele particularitati :

        au un ciclu de viata lung - intervalul de timp de la inceperea lucrarilor de realizare a

unui sistem informatic pana la introducerea unui nou sistem este mare;
         fac apel la o mare cantitate de date - realizarea sistemelor informatice integrate
permite raspunsuri la cele mai variate cerinte ale conducerii;
         sunt folosite de un numar mare de utilizatori - situati de cele mai multe ori la
distanta, lucru posibil prin utilizarea retelelor de calculatoare;
         utilizeaza intens aparatul matematic - cercetarea operationala, analiza factoriala,
teoria stocurilor, teoria asteptarii, teoria reinnoirii etc.;
         imbina utlizarea procedurilor automate cu procedurile manuale;
         datoriat schimbarilor frecvente ale cerintelor utilizatorilor, sistemul informatic
trebuie prevazut inca din faza de proiectare cu posibilitati rapide si simple de modificare;
        sunt costisitoare - datorita resurselor materiale pe care le solicita atat in faza de
proiectare cat si in faza de exploatare.

Se apreciaza ca ponderea componentei softwar in cadrul pretului unui sistem electronic de calcul
este in crestere continua, ajungand la 80-90%.

Sistemul informatic reprezintă partea automatizată a sistemului informational ce realizează

prelucrarea datelor şi informatiilor folosind un sistem de calcul; este un ansamblu de echipamente
(hardware) şi programe pe calculator (software) care asigură prelucrarea datelor.

Fig.3.  Sistem informatic. Arhitectura pe trei nivele

3
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Informatia reprezintă o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc.

Componentele unui sistem informatic sunt:
- Hardul;
- Softul;
-Comunicatiile;
-Baza ştiintifică şi metodologică;
- Baza informatională;
-Utilizatorii;
-Cadrul organizatoric.

Clasificarea sistemelor informatice - poate fi facuta in raport cu gradul de cuprindere al

domeniului sistemului informational, astfel :

a) sisteme informatice partiale - realizeaza prelucrarea automata a datelor dintr-un sector

de activitate, de regula cel mai important;

b) sisteme informatice totale - cuprind toate activitatile informationale si prelucreaza toate

datele cu calculatorul electronic;abordeaza sistemul ca fiind suma unor subsisteme

considerate ca entitati distincte care deservesc anumite activitati, fara a evidentia legaturile

dintre ele; nu sunt recomandabile, deoarece nu asigura in totalitate cunoastera legaturilor de

cauzalitate dintre subsiteme si nu permit utlizarea cea mai eficienta a capacitatii de

prelucrare a calculatorului;

c) sisteme informatice integrate - abordeaza global procesul de prelucrare a datelor din

cadrul sistemului informational al firmei, reliefand legaturile de cauzalitate dintre subsitemele

acestuia; se bazeaza pe principiul prelucrarii in toate modurile utile a datelor primare introduse o
singura data in sistem.

4
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Sistemele informatice se pot clasifica dupa problemele rezolvate astfel:

a) sisteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema
dintr-un anume domeniu;
b) sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din
mai multe domenii.

Dupa numarul de calculatoare implicate in sisteme acestea pot fi:

a) sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur

sistem de calcul;

b) sisteme pe retea, sistemul functioneaza într-o retea de calculatoare, caz în care, datele si

programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.

Dupa criteriul localizarii datelor si a locului în care sunt efectuate prelucrarile, sistemele
informatice pot fi:

a) Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul;

b) Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare în retea;

c) Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru,

indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat;

d) Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul

sau mai multe calculatoare din retea.

Dupa domeniul în care functioneaza, sistemele pot fi clasificate:

a) De baze de date, specializate în gestiunea unor cantitati mari de date;

b) Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice;

c) Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini, scule,

unelte computerizate.

5
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorica a organizatiei,

exista:

a) Sisteme informatice pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice;

b) Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup;

c) Sisteme informatice teritoriale

1. Definirea sistemelor informatice integrate

Sistemul informatic integrat al unei organizatii economice reprezintă ansamblul integrat al
sistemelor informatice dedicate domeniilor de gestiune (integrate pe orizontală) şi pe niveluri de
management (integrate pe verticală).

Integrarea aplicaţiilor informatice este o activitate ce reuneşte oameni, echipamente, programe,

dar şi practici manageriale. Integrarea aplicaţiilor este o abordare strategică de a lega mai multe
sisteme informatice, la nivel de informaţii şi servicii, astfel încât sistemele să fie capabile să facă
schimb de informaţii şi să asigure o funcţionare a proceselor în timp real .
Sistemele informatice integrate desemnează nişte sisteme complete în cadrul cărora se desfăşoara
procese de afaceri, practici manageriale, interacţiuni organizaţionale, transformări structurale şi
management al cunoştinţelor. Un sistem de aplicaţii integrat trebuie să reprezinte soluţia pentru
orice companie care necesită un sistem informatic modern, indiferent dacă acesta automatizează
procesele interne din cadrul organizaţiei, relaţiile cu clienţii sau pe cele cu furnizorii şi partenerii.
Problema principală a falselor pachete de aplicaţii este fragmentarea informaţiei, generată de
sisteme disparate. Consolidarea informaţiilor venite de la un număr mare de surse este laborioasă
şi costisitoare.
Un adevărat pachet integrat are aplicaţiile proiectate de la început pentru a lucra împreună:
acestea partajează acelaşi model de informaţii şi informatizează procesele de afaceri la nivelul
întregii organizaţii.
Principalele avantaje pe care o suită de aplicaţii integrate trebuie să le ofere beneficiarilor sunt:
 reducerea costurilor pe termen lung;
 creşterea eficienţei operaţionale;
 recuperarea rapidă a investiţiilor în IT;
 migrarea mai rapidă la modele de e-business.

6
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Problema integrării sistemelor informatice existente în cadrul unei întreprinderi este greu
de formalizat deoarece pleacă de la situaţii foarte diferite:
a) Probleme tehnice
- Problemele tehnice sunt datorate eterogenităţii soluţiilor hardware şi software şi
diversităţii tehnologiilor utilizate de diversele sisteme informatice din cadrul
întreprinderii. Problemele tehnice generează o discontinuitate de comunicaţie între
sistemele informatice. Pentru rezolvarea acestei probleme, companiile furnizoare de
soluţii hardware şi software au un aport important, acestea fiind direct interesate de
succesul integrării propriilor produse cu produsele altor companii.
b) Problemele informaţionale
- sunt datorate inconsistenţei datelor şi duc la apariţia unei discontinuităţi semantice şi
structurale între sistemele informaţionale. Inconsistenţa datelor este rezultatul modului în care au
fost dezvoltate aplicaţiile informatice.

Soluţionarea inconsistenţei datelor presupune:

I. Identificarea discrepanţelor şi conflictelor posibile
Discrepanţele din date apar datorită reprezentării în mod diferit a unor date similare în
sisteme diferite, lucru care poate conduce la conflicte.
Diferenţele pot fi:
 Diferenţe de nume;
 Diferenţe de natură şi dimensiune;
 Diferenţe de domeniu;
 Diferenţe structurale.

II. Politici de soluţionare a inconsistenţelor :

 Utilizarea uneia din valorile inconsistente fără avertizarea utilizatorului;

 Prezentarea tuturor valorilor inconsistente utilizatorului, indicând sursa informaţiilor şi
lăsând la latitudinea utilizatorului soluţionarea problemei;
 Utilizarea celei mai recente valori, pe baza unei mărci de timp care indică momentul
actualizării informaţiei;
 Utilizarea informaţiei din sistemul cel mai de încredere, pe baza evaluării gradului de
încredere al datelor din diferite aplicaţii;
 Utilizarea unei mărimi agregate pe baza valorilor inconsistente (medie aritmetică,
minim, maxim etc).

7
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

O alternativă ar fi includerea în logica de acces la datele unei aplicaţii din alte aplicaţii,
respectiv în logica de migrare a datelor dintr-o aplicaţie în alta, a mecanismelor de tratare a
conflictelor.

2. Obiectivele sistemelor informatice

Acestea sunt clasificate in functie de criteriile de mai jos:
1. Sfera de cuprindere
2. Domeniul de activitati
3. Posibilitatile de cuantificare a rezultatelor ( efectele sistemelor informatice )
În functie de criteriul sfera de cuprindere, obiectivele pot fi principale şi secundare.
2.1 În functie de criteriul Sfera de cuprindere, obiectivele pot fi principale şi secundare.
2.2 În functie de criteriul Domeniul de activităti, se deosebesc:
a) Obiective care afectează activitătile de bază ale organizatiei;
b) Obiective care afectează functionarea sistemului informational.
2.3 În functie de criteriul Posibilitătile de cuantificare a rezultatelor (efectelor sistemelor
informatice), se deosebesc:
a) Obiective cuantificabile (creştere volum productie, reducere cheltuieli etc.);
b) Obiective necuantificabile (calitate, active intangibile etc. ).

Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee
manuale sau prin culegere automata de catre sistem,stocarea acestora,prelucrarea lor si extragerea
informatiei sub diverse forme.

Conceptul  de sistem are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice. Odată înţeles, acesta
vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei, aplicaţiilor,dezvoltării şi
managementului sistemelor informatice.
Un sistem este format dintr-un grup de componente între care se stabilesc relaţii şi care
conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intrări şi producerea de ieşiri printr-un
proces (de transformare).

8
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Fig. 4. Schema bloc a unui sistem informatic bazat pe programul IMM ERP

Principalele activităţi dintr-un sistem informatic sunt cele de prelucrarea informaţiilor.

Acestea includ:
a - Introducerea datelor;
b - Procesarea datelor pentru obţinerea de informaţii;
c - Ieşirea procedurilor informaţionale;
d - Stocarea resurselor infomaţionale;
e - Controlul performanţelor sistemului. 

Intrări (input)
- sunt elementele care intră în sistem pentru a fi prelucrate;
Proces
- reprezintă procesul de transformare a intrărilor în ieşiri;
Ieşiri (output)
- sunt elementele care au fost rezultate prin procesul de
transformare. 

Sistemele informatice  se clasifică după mai multe criterii:

1.  În funcţie de domeniul de utilizare, sistemele informatice pot fi pentru :

− conducerea activităţilor economico-sociale

− conducerea proceselor tehnologice
− cercetare ştiinţificăşi proiectare tehnologică
− activităţi speciale.

9
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

2.  În funcţie de elementul supus analizei:

− sisteme informatice orientate spre funcţii;

− sisteme informatice orientate spre proces;
− sisteme informatice orientate spre date;
− sisteme informatice orientate spre obiecte;
− sisteme informatice orientate spre cunoştinţe.

3.  După modul de organizare a datelor:

− sisteme bazate pe fişiere;

− sisteme bazate pe tehnica bazelor de date: ierarhice, reţea, relaţionale, orientate-obiect;
− sisteme mixte.

4. După metoda folosită în analiza şi proiectarea sistemelor:

− sisteme dezvoltate după metoda sistemelor;

− sisteme dezvoltate după metoda clasică a ciclului de viaţă;
− sisteme dezvoltate după metoda structurată;
− sisteme dezvoltate după metoda orientată-obiect;
− sisteme dezvoltate după metoda rapidă(RAD);
− sisteme dezvoltate după metoda echipelor mixte(JAD);
− sisteme dezvoltate după metoda prototipurilor.

5. După gradul de centralizare:

− sisteme centralizate;
− sisteme descentralizate;
6. După gradul de dispersie a resurselor sistemului informatic:

− sisteme informatice locale (bazate pe reţea locală, staţii de lucru):

− sisteme informatice distribuite (date distribuite).

7. După gradul de automatizare a activităţilor de analizăşi proiectare a sistemelor

informatice:

− sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei şi proiectării clasice;

− sisteme informatice analizate cu instrumente automate şi proiectate clasic;
− sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei şi
proiectării;
− sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE.

10
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Fig.5. Clasificarea sistemelor informatice in funcție de domeniul de utilizare

Unele metodologii împart proiectarea sistemelor informatice în:

A. proiectare generală/proiectare de ansamblu / conceperea sistemului informatics

B. proiectarea de detaliu – include proiectarea detaliilor specifice ale programelor:
I. Proiectarea fiecarui caz de utilizare
II. Proiectarea bazei de date
III. Proiectarea interfetelor cu utilizatorul si cu alte sisteme
IV. Proiectarea controlului si a securitatii

• În cadrul acestor etape, sistemul este proiectat din punct de vedere logic şi din punct de
vedere fizic, separat sau nu.

I. Proiectarea mediului
 MEDIUL reprezinta toate tehnologiile necesare pentru a sustine aplicatia software
 Calculatoare server sau desktop
 Dispozitive mobile, sisteme de operare
 Facilitati de comunicatie, de intrare si de iesire
 Se mai numeste si Arhitectura tehnica

11
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

II. Proiectarea arhitecturii aplicatiei si software-lui

 Impartirea sistemului in subsisteme
 Definirea arhitecturii software
 Pe trei niveluri sau model-view-controller
 Proiectarea detaliata a fiecarui caz de utilizare
-diagrame de clase de proiectare
-diagrame de secvente
-diagrame de stari

III. Proiectarea interfetelor cu utilizatorii

 Proiectarea dialogului pleaca de la cerinte :
-Fluxul de activitati din cazurile de utilizare
-Diagramele de secventa ale sistemului
 In prezent este necesara proiectarea de interfete pentru diverse medii si
dispozitive:
- Telefoane smart
-Tablete, iPad, etc

III. Proiectarea interfetelor cu alte sisteme

 Sistemul informatic interactioneaza cu alte sisteme interne sau externe, fiind
necesara integrarea acestora
 Conectarea la alte sisteme se poate realiza in multiple feluri:
- se pot salva datele utilizate de alte sisteme
- se pot utiliza date salvate din alte sisteme
-se pot face solicitari de informatii in timp real
- se poate apela la servicii software

IV. Proiectarea bazei de date

 Se pleaca de la modelul claselor domeniului
 Se alege structura bazei de date
 De obicei se lucreaza cu baze de date relationale, dar pot exista platforme care
lucreaza cu baze de date orientate obiect
 Se proiecteaza arhitectura BD (distribuita, etc)
 Se proiecteaza schema bazei de date
 Tabelele si coloanele in relational
 Se proiecteaza restrictiile de integritate referentiala
 Referinte prin chei externe

12
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

V. Proiectarea securitatii si controalelor

 Scopul este de a proteja bunurile companiei

 Este un element crucial in Internet si retele wireless
 Se vor proiecta controale la nivel de:
-Interfata cu utilizatorul
- Aplicatie
- Baza de date

Fig.6. Model de analiza si proiectare

Proiectarea arhitecturii tehnice (mediului)

1. Proiectarea unui sistem cu implementare interna

a.) Sisteme software stand alone - care ruleaza pe un singur dispozitiv, fara conectare la retea
b.) Sisteme software bazate pe o retea interna :
- arhitectura client-server, retea LAN
- aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser
c. Arhitecturi client server pe trei niveluri :
- nivelul datelor, nivelul aplicatiei si nivelul prezentare
- aplicatii desktop si aplicatii bazate pe browser

Proiectarea arhitecturii tehnice

2. Proiectare pentru implementare externa

• Configurare pentru implementare pe Internet – cu avantaje si riscuri
• Alternative de gazduire pentru implementare pe Internet:
- Colocatie
- Servicii de management
- Servere virtuale

13
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

- Cloud computing
• Diversitatea dispozitivelor client :
- Laptop, tablete si notebook, telefon smart etc

Proiectarea arhitecturii sistemului informatic

Cele mai cunoscute tipuri de reţele sunt:

- Reţea punct la punct (bus);
- Reţea inel (ring);
- Reţea stea (star);
- Reţea ierarhică.
• După alegerea tipului de reţea, echipa de analiză trebuie să identifice protocolul de
comunicaţie.
• Cele mai cunoscute protocoale de comunicaţii sunt:
- TCP/IP. Este un protocol indicat în cazul utilizării unei reţele Ethernet sau în cazul în
care calculatoarele din reţea au arhitecturi diferite;
- SNA. Este utilizat, în general pentru conectarea mainframe-urilor IBM.

Arhitectura client/server

 Arhitectura client/server este un ansamblu de trei componente principale: server,

client şi o reţea care conectează calculatoarele client la servere pentru a colabora la
îndeplinirea sarcinilor.
 Tipurile de aplicaţii client/server sunt:
- sisteme cu baze de date
- poşta electronică E-mail)
- sisteme de tip „groupware“
- sisteme moştenite
 O arhitectură distribuită presupune existenţa unor baze de date multiple ȋcare se
găsesc pe calculatoare distincte şi a unor aplicaţii care manipulează datele de la
diferite staţii de lucru locale cu ajutorul unor sisteme de gestiune a bazelor de date
(SGBD).

14
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Fig.6. Sistem client server

La stabilirea ordinii de prioritate în abordarea structurilor sistemului informatic pot fi

avute în vedere următoarele criterii:

- prioritatea obiectivelor componentelor;

- asigurarea legăturilor între componente;
- disponibilitatea resurselor(limita fondurilor ce pot fi alocate în timp pentru realizarea
sistemului informatic;
- nivelul de dotare cu tehnică de calcul existent în etapa de concepere şi cel prevăzut a fi
atins în timp;
- forţele de proiectare pe care le va antrena proiectul;
- personalul de specialitate existent şi în pregătire, la unitatea beneficiară, necesar pentru
implementarea şi exploatarea curentă a sistemului informatic).

Arhitectura sistemelor informatice

Arhitectura sistemului informatic reprezinta solutia generica privitoare la procesele de prelucrare

a datelor ce trebuie sa se realizeze si modul de integrare a datelor si prelucrarilor.
Sistemul informatic global al firmei se descompune in subsisteme, fiecare dintre acestea
acoperind un domeniu de activitate distinct.

La randul sau, fiecare subsistem se descompune in aplicatii, fiecare dintre acestea acoperind o
activitate distincta in cadrul domeniului (ex.: sistemul informatic pentru domeniul comercial se va

15
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

descompune in aplicatii distincte pentru fiecare din urmatoarele activitati: aprovizionare,

desfacere, marketing).

Procesul de descompunere continua si in pasul urmator, pentru fiecare aplicatie se vor

defini proceduri realizand functii distincte in cadrul aplicatiei.
La randul lor, procedurile se descompun in module. Acestea cuprind secvente de cod realizand
cate o functie distincta in cadrul procedurii.

In definirea arhitecturii sistemului informatic s-au cristalizat in timp trei strategii:

● Strategia descendenta (numita si top-down)

-pleaca de la principiul descompunerii sistemului informatic complex in componente prezentand
o complexitate mai redusa (definite pe domenii de activitate de exemplu), parcurgandu-se
succesiv mai multe niveluri de detaliere in cadrul fiecarei componente definite. Prin aceasta
abordare, sistemul informatic dobandeste o structura ierarhic modulara in care fiecare
componenta indeplineste o anumita functionalitate si va fi coordonata in functionarea sa de
componentele plasate la nivelul ierarhic imediat superior.

Fig. 8 Arhitectura unui sistem informatic realizat prin strategia top-down

● Strategia ascendenta (numita si bottom up )

- promoveaza initiativa la nivelul fiecarui domeniu de gestiune (contabilitate, comercial,
marketing etc.) fara a exista o solutie cadru si o arhitectura definita pentru sistemul informatic
global la nivel de organizatie. Sistemele se proiecteaza, realizeaza si exploateaza independent,

16
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

raspunzand cerintelor de gestiune ale domeniilor pentru care au fost realizate, urmand ca ulterior
sa se treaca la integrarea acestora in cadrul sistemului informatic gobal al organizatiei.

● Strategia mixta.
- reprezinta o combinare a strategiei descendente cu strategia ascendenta retinandu-se punctele
lor forte. Indiferent de strategia utilizata in definirea arhitecturii trebuie ca aceasta solutie sa
permita dezvoltarea ulterioara a sistemului informatic prin crearea si integrarea de noi
componente. O astfel de abordare conduce la definirea de arhitecturi deschise pentru sistemele
informatice. Numai astfel sistemul informatic va putea evolua odata cu activitatea organizatiei
asigurand suportul informational necesar procesului de conducere si se va putea totodata
manageria si moderniza prin integrarea de noi solutii T.I.

17
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MECANICA

Bibliografie

[1.] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_informatic

[2.] *** http://informaticsistems.weebly.com/
[3.] *** http://informaticsistems.weebly.com/clasificarea-sistemelor-informatice.html
[4.]***http://sinf.ase.ro/cursuri/psi/PSI%20-%20Curs%209%20Proiectarea%20arhitecturii%20pt
%20prezentare%20curs.pdf
[5.]***https://mgtuts.com/ro/autocad/what-are-the-layers-of-information-system-
architecture.html
[6.] *** file:///C:/Users/X/Downloads/45995886-Sisteme-Informatice-Integrate.pdf
[7.] *** https://wikiroro.top/wiki/Architecture_of_Integrated_Information_Systems
[8.] *** https://ro.theastrologypage.com/architecture-integrated-information-systems
[9.] *** http://sinf.ase.ro/cursuri/ie/cursul_9.pdf
[10.] *** https://insse.ro/cms/files/site_podca/actualizari/4%20Arhitectura%20IT.pdf
[11.] *** https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/calculatoare/sisteme-informatice-integrate-
250287.html
[12.] *** https://www.scritub.com/stiinta/informatica/SISTEMUL-INFORMATIC-INTEGRAT-
A12347.php
[13.] *** https://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/ARHITECTURA-SISTEMELOR-
INFORMA89.php
[14] *** https://www.academia.edu/6016819/Sistemul_informatic

18