-Gandirea critica

-Monitorizarea comprehensiunii textului

-Controlul invatarii
-Managementul timpului de studiu
3.1. Gandirea critica este o trasatura distinctiva a personalitatii umane. Ea
reprezinta deprinderea de a interactiona cu informatia in mod activ, de a obtin
e , interpreta si evalua in mod eficient informatia continuta intr-un material.
"Gandirea critica este un proces complex care incepe cu asimilarea de cunostinte
, cu dobandirea unor operatii si procedeee mintale de procesare a informatiilor,
cotinua cu formarea unor credinte si convingeri care fundamenteaza adoptarea un
or decizii si se finalizeaza prin manifestarea unor comportamente adaptative ade
cvate si eficiente" (Dumitru, Ion, 2000). Caracteristicile gandirii critice sunt
:
-Formularea de catre fiecare persoana a unor pareri proprii, personale, eventual
originale, referitoare la o problema;
-Dezbaterea ideilor si solutiilor propuse de catre fiecare persoana, in mod indi
vidual sau de grup;
-Alegerea rationala a unei solutii optime din multe posibile;
-Rezolvarea de probleme in ritm optim si cu eficienta scontata.
Dezvoltarea gandirii critice presupune respectarea unor conditii:
Crearea unor situatii de invatare pentru exersarea procesului gandirii critic
e;
Incurajarea capacitatii de reflectare, a independentei in gandire;
Acceptarea diversitatii opiniilor si ideilor;
Implicarea activa a indivizilor in realizarea unei invatari prin colaborare si c
ooperare;
-Incurajarea exprimarii ideilor fara teama de a fi ridicularizat;
-Increderea in capacitatea fiecaruia de a gandi critic;
-Aprecierea pozitiva a gandirii critice.
A nu gandi critic inseamna a nu pune intrebari legate de informatiile si idei
le prezentate. O persoana care nu gandeste critic este dipusa sa accepte sau sa
rejecteze informatiile/ideile primite fara o analiza prealabila. Gandirea critic
a este o componenta importanta a rezolvarii situatiilor curente.
3.2. Monitorizarea comprehensiuniii textului se refera la deprinderea de veri
ficare sistematica a gradului de intelegere al textului. Cercetarile in domeniu
au aratat eficienta strategiilor de monitorizare "cu voce tare": formulare de in
trebari, clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere, sumarizarea textu
lui, predicta in text.
3.3. Controlul invatarii se formeaza pe masura acumularii de informatii legat
e de modul cum se realizeaza invatarea , de capacitatea proprie de invatare si d
e cerintele diverselor sarcini. Aceste cunostinte genereaza standarde personale
de performanta, un model "acceptor" al invatarii ce are un rol reglator asupra a
cesteia. Relatia dintre monitorizare si control este o relatie directa, informat
iile ce provin din monitorizarea invatarii determina luarea de decizii cu privir
e la timpul de studiu si la strategiile utilizate.
3.4. Managementul timpului de studiu este deprinderea de utilizare eficienta
a momentelor de invatare. Ea presupune:
-Alegerea momentelor propice pentru studiu se face in acord cu perioadele de efi
cienta maxima ce variaza de la o persoana la alta.
-Utilizarea eficienta a timpului acordat presupune :
-Evitarea planificarii unor sesiuni de studiu de tip maraton;
-Alegerea unui loc propice de invatare, cu cat mai putini distractori;
-Stabilirea unui program rational de studiu;
-Monitorizarea modului de utilizare a timpului.
Evitarea amanarii sarcinilor de lucru prin stabilirea de planuri de studiu si re
spectarea acestora. Un plan de studiu cuprinde:
Obiectivul lunar, saptamanal si zilnic; acestea trebuie sa fie specifice, mas
urabile si realiste pentru a se constitui in factori motivationali.