Ghid de

citare în
“”
format APA

Realizat de Departamentul Științific

al Asociației Studenților Psihologi
din România

2021
 Cuprins

GHID APA................................................................................................................................. 4
Introducere ................................................................................................................................. 4
Găsirea unei surse adecvate ....................................................................................................... 4
Wikipedia ............................................................................................................................... 5
Prospero.................................................................................................................................. 5
Baza de date a psihologiei – PsychINFO și PsychARTICLES .............................................. 6
Google și Google Academic (Scholar)................................................................................... 6
Selectarea informațiilor din articolele de specialitate, cercetări și manuale .......................... 6
Note de final ........................................................................................................................... 7
Cum scrii lucrarea ...................................................................................................................... 7
Paragraful de deschidere ........................................................................................................ 8
Literatura relevantă ................................................................................................................ 8
Metode și rezultate ................................................................................................................. 9
Citările...................................................................................................................................... 10
Sursă cu un singur autor ....................................................................................................... 10
Sursă cu doi autori ................................................................................................................ 11
Sursă cu trei sau mai mulți autori ......................................................................................... 11
Sursă cu un grup de autori .................................................................................................... 12
Referințe ................................................................................................................................... 13
Referințe - Lucrări textuale ...................................................................................................... 13
Reviste de cercetare .............................................................................................................. 13
Numărul de autori dintr-o referință .................................................................................. 14
Ce sunt numerele DOI? .................................................................................................... 14
Scurtarea numerelor DOI.................................................................................................. 15
Cărți ...................................................................................................................................... 15
Capitole din cărți .................................................................................................................. 16

1
 Articole din reviste - Tipărite sau Online ............................................................................. 16
Articole din ziar- Tipărite sau online ................................................................................... 17
Dicționar ............................................................................................................................... 17
Wikipedia ............................................................................................................................. 18
DSM-5 ca alternativă la dicționare și enciclopedii .............................................................. 19
Postare pe blog ..................................................................................................................... 19
Comunicat de presă .............................................................................................................. 20
Disertații de doctorat și teze de masterat .............................................................................. 20
Referințe – Mediile Audiovizuale ............................................................................................ 21
YouTube ............................................................................................................................... 21
TED Talks ............................................................................................................................ 21
Episod individual al unui show de televiziune ..................................................................... 22
Podcast-uri............................................................................................................................ 22
Albume sau video-uri muzicale............................................................................................ 22
Filme..................................................................................................................................... 23
Referințe – Mediile Online ...................................................................................................... 23
Mediile Sociale ........................................................................................................................ 23
1. Twitter .............................................................................................................................. 23
2. Postare de pe Facebook .................................................................................................... 24
3. O poză de pe Instagram .................................................................................................... 24
Pagini Web ............................................................................................................................... 25
1. Pagină web cu un grup de autori ...................................................................................... 25
2. Pagină web cu un autor individual ................................................................................... 25
3. Pagini de știri.................................................................................................................... 26
4. Pagini nedatate ................................................................................................................. 26
Programele Software pentru referințe ...................................................................................... 27
Mărunțișuri ............................................................................................................................... 27
1. Fonturi și formatare .......................................................................................................... 27
2. Scriere fără bias-uri .......................................................................................................... 27

2
 3. Plagiere ............................................................................................................................. 28
4. Citările directe și bloc ...................................................................................................... 30
5. Numere și Procentaje ....................................................................................................... 30
Alte mențiuni despre ce ar trebui să cuprindă o lucrare pentru a fi conformă cu normele APA.31
Tips&Tricks ......................................................................................................................... 31
Abstract ............................................................................................................................. 32
Abrevieri ........................................................................................................................... 32
Cuvinte cheie .................................................................................................................... 32
Cuprinsul lucrării .............................................................................................................. 32
Referințe ........................................................................................................................... 34
Sample professional paper .................................................................................................. 34
Antetul .............................................................................................................................. 35
Abstractul.......................................................................................................................... 36
Introducerea ...................................................................................................................... 36
Metoda .............................................................................................................................. 37
Rezultate ........................................................................................................................... 37
Discuții.............................................................................................................................. 37
Referințe ........................................................................................................................... 38
Concluzie...........................................................................................................................38

3
 GHID APA

Introducere

Este aproape imposibil să termini facultatea fără să scrii cel puțin un eseu sau o lucrare de
cercetare și probabil multe altele. De aceea este vital să înțelegi importanța citării surselor din care
te inspiri. Nu numai că te menține organizat, dar te poate proteja de potențiale probleme. Stilul
APA - sau American Psychological Association - este formatul standard pentru aproape toate
domeniile de cercetare în științe sociale, acesta a fost conceput pentru a standardiza scrierea
științifică.

Coerența oferă claritate

Stilul APA oferă claritate lucrărilor pe teme adesea complexe. Face lucrările mai ușor de
citit și de înțeles. Când sursele sunt citate în același mod de fiecare dată și lucrarea este scrisă într-
un format uniform, aceasta îi conferă un flux mai bun și ajută la menținerea concentrării asupra
conținutului lucrării. Stilul APA poate ajuta autorul să își organizeze mai bine cercetarea și să ajute
cititorul să găsească cu ușurință informații importante pentru evaluarea cercetării respective.

Găsirea unei surse adecvate

Ai în minte tema preferată – acum ce? În primul rând, felicitări! Dacă ai de asemenea și un
titlu pentru lucrare, să zicem că ai ajuns la jumătatea drumului. Totuși, acum ai de căutat o sursă
academică de încredere, iar demersul va avea loc în mare parte online.

4
Wikipedia

În majoritatea cazurilor când folosim Wikipedia pentru proiecte, e ca și cum ne-am scrie
mare, pe frunte: „Am scris pe ultima sută de metri, nu m-am străduit deloc.”, însă, dacă o folosim
în mod adecvat, putem extrage informații validate științific și metodologic. Doar aruncă o privire
la rubrica „referințe” a paginii, chiar la bază, iar acolo vei găsi o sumedenie de citări și trimiteri la
sursele oficiale de unde au fost extrase datele expuse pe pagină. De exemplu, caută PTSD (Post
traumatic stress disorder) și vei fi surprins să vezi că în acea rubrică se află aproximativ 278 de
citări din surse diferite. Nu uita că toate se află la doar un click distanță. Chiar și un biet subiect,
precum „mnemonic” are în jur de 29 de citări la diverse articole de specialitate.

Prospero

PROSPERO este o bază de date internațională de analize sistematice înregistrate prospectiv

în asistență socială, bunăstare, sănătate publică, educație, criminalitate, justiție și dezvoltare
internațională, care prelucrează rezultatele semnificative în domeniul sănătății. Caracteristicile
cheie din protocolul de revizuire sunt înregistrate și păstrate permanent. PROSPERO își propune
să ofere o listă cuprinzătoare de recenzii sistematice furnizate pe parcursul înregistrării de date
pentru a ajuta la evitarea duplicării și la reducerea biasărilor ce se pot strecura în procesul de
preluare și prelucrare a datelor, permițând compararea revizuirii finalizate cu cele planificate inițial
în protocol. PROSPERO este produs de CRD (Centre for Reviews and Dissemination) și finanțat
de Institutul Național de Cercetare în Sănătate (National Institute for Health Research - NIHR).
Informațiile colectate și publicate în PROSPERO sunt de interes pentru mulți, de la specialiști în
domeniul de cercetare, și până la publicul larg. Publicațiile sau prezentările care utilizează
informații obținute de la PROSPERO ar trebui să citeze și să recunoască PROSPERO ca sursă de
date. Grupul de autori și consultanți ai institutului ar aprecia dacă ar primi detalii referitoare la
publicațiile care se inspiră și preiau din datele furnizate de aceștia via PROSPERO, astfel încât să
se asigure că informația este redată corespunzător și în mod adecvat.

5
Baza de date a psihologiei – PsychINFO și PsychARTICLES

Ambele sunt disponibile prin intermediul curriculumului academic actual, susținut, aprobat
și publicat de Asociația Americană de Psihologie (de la englezescul American Psychology
Association – APA). Cele două surse diferă, în gradul de accesibilitate oferită publicului larg.
Motorul de căutare PsychINFO funcționează la scală enormă (milioane de articole, disertații, teze,
lucrări etc.), dar de obicei oferă doar abstractul (sumarizarea) articolului. PsychARTICLES
furnizează întregul text pentru articolele care au fost publicate de APA, dar baza de date din care
„se răsfoiește” se rezumă la doar 90 de reviste standard ale asociației. Întrucât PsychINFO și
PsychARTICLES sunt ambele publicate de APA, toată informația situată în PsychARTICLES este
redundantă, comparativ cu cea de pe PsychINFO.

Google și Google Academic (Scholar)

Google Scholar (scholar.google.com) acoperă o „plajă” și mai mare de surse decât
PsychINFO și PsychARTICLES, include cercetări multi- și meta-disciplinare care, cel mai
probabil, nu sunt prevăzute în baza de date a psihologiei. Google Scholar (chiar și motorul simplu
de căutare Google) conține și linkuri către diverse pagini web și, de cele mai multe ori, informația
dintr-o anumită pagină referitoare la un anumit subiect este actualizată constant.
Exemple de astfel de pagini ar fi „Centers for Disease Control and Prevension” (cdc. Gov) și
„Mayo Clinic” (mayoclinic.org), ambele la fel de credibile și de certificate științific.

Selectarea informațiilor din articolele de specialitate, cercetări și manuale

Adevărul este că, cel mai probabil cineva cu doctoratul obținut a realizat deja cercetarea
înaintea ta – ne referim la cei care scriu articole și manuale. Autorii lucrărilor academice citează
cercetările relevante în domeniul lor de activitate, iar acestea sunt găsite cu ușurință în secțiunea
„referințe” a lucrărilor respective. Este util faptul că nenumărate astfel de lucrări, scrise de
persoane certificate, sunt puse la liber; în acest fel te scutește de fireasca și constanta grijă dacă ele
reprezintă sau nu credibilitate.

6
Note de final

Credem că încorporarea tuturor metodelor de mai sus este cel mai bun mod și deopotrivă
exhaustiv de a găsi cercetări adecvate pe tema ta. Wikipedia e utilă ca să găsești un subiect ce te
interesează, iar dacă ai nevoie de articole mult mai specifice, atunci poți apela la bazele de date de
psihologie, psihiatrie, psihopatologie, etc. puse la dispoziție pentru publicul larg. Apoi, mai poți
avea acces la manuale generale (ba mai mult, la manuale mult mai specifice care acoperă în
întregime subiectul căutat) și vezi ce cercetări fundamentale furnizează. În cele din urmă, Google
Scholar livrează articole la zi în mod constant. În acest fel, toate bazele de date sunt inventariate
și utilizate – ai la dispoziție o varietate de surse potrivite exact pentru ceea ce cauți, de la lucrările
fundamentale la cele mai recente cercetări din domeniu.

Cum scrii lucrarea

Acum că ai colectat și ai citit toate articolele, ești gata să te apuci de scris! Lucrările
academice tind să fie foarte „insipide” și la obiect - doar datele concrete – căci nu au scopul de a
distra cititorul. Articolele de tip APA pot părea adesea mult prea „tipizate”, cu toate că așa și este
adecvat, deoarece în esență tu ai de scris conform unei formule standard. Aceleași expectanțe sunt
setate în cadrul tuturor lucrărilor academice - sumarizarea corpusului de specialitate, citarea
cercetării, referințele etc. Nerespectarea formulei nu te-ar face oricum atât de creativ, deoarece ar
fi în mod fundamental greșit. În plus, a scrie după o formulă nu înseamnă nicidecum că este prea
ușor. Cu toate acestea, mergi la sigur; punct ochit, punct lovit.
Și iată un aspect pe care nu-l putem accentua suficient – scrie pe baza unei schițe făcute în
prealabil! Înainte de toate, salvezi foarte mult timp făcând astfel. Atât în calitate de student, cât și
în calitate de specialist (referitor la o lucrare publicată pentru o pagină web sau o revistă), lucrările
în stil APA urmează o structură de bază pe care trebuie să o respecți, așa cum am mai zis. Lucrările
studenților urmează mai degrabă o introducere, conținut și concluzie. De vreme ce lucrările
profesionale conțin cercetări originale, ele au și secțiuni specifice dedicate metodologiei și
rezultatelor statistice. „Forma” ambelor tipuri de manuscrise este aceeași - de clepsidră - largi la

7
început, înguste la mijloc și largi la final. Cu alte cuvinte, lucrarea ta ar trebui să înceapă și să se
termine cu generalități și să conțină detalii cu privire la anumite puncte de interes ale cercetării la
mijloc.

Paragraful de deschidere

Deci, cum ar trebui să începi? O posibilă formulare ar fi: „Oamenii s-au întrebat
întotdeauna despre [inserează subiectul] și cum aceasta le influențează viața.” Cu o astfel de
introducere, conținutul poate merge oriunde după aceea! Categoric, nu e obligatoriu ca toată lumea
să formuleze întocmai, dar e important de reținut, căci poate fi de real ajutor, deoarece o deschidere
de acest fel invită la reflecție și deșteaptă curiozitatea cititorului. Și iată, ai început deja să scrii!
După ce interesul cititorului a fost stârnit, te poți apuca de cercetarea propriu-zisă. Obiectivul tezei
conferă un rezumat concis despre ceea ce urmează să fie în lucrare și apare ca ultima frază a
introducerii (zisă și ipoteză a cercetării). Este important deoarece informează cititorul despre
organizarea restului lucrării. Într-o lucrare scrisă de student, corpul lucrării se va desfășura în jurul
tezei. Într-o lucrare profesională, „teza” este de obicei cuprinsă într-o secțiune numită „Scopul
prezentului studiu”, care e ceva mai detaliată și mai specifică (pentru că este vorba despre studiul
LOR) și are exact aceeași țintă.

Literatura relevantă

Conținutul lucrării tale, folosind analogia clepsidrei, este locul unde lucrarea ta începe să
devină mai specifică și ar trebui să conțină studii individuale de cercetare. Poate te întrebi, cât ar
trebui să vorbești despre fiecare studiu? Ei bine, aici manualul în stil APA devine straniu de
specific. În timp ce paragrafele cu o singură frază sunt descurajate, idealul este să scrii paragrafe
de trei, până la cinci propoziții, fără a scrie mai mult de o pagină. Dar cum ajungi în acel punct?
Într-o lucrare de studenți, se încearcă identificarea a trei „teme” sau „elemente comune” pentru
structurarea textului. Temele pot varia de la lucrare la lucrare pe baza subiectului pe care-l alegi și
a cercetărilor disponibile, dar există un număr de teme comune care se potrivesc în majoritatea

8
cazurilor. Multe subiecte din psihologia clinică pot urma un format „definiție, cauze, simptome, și
tratamente”. Fie că scrieți despre agorafobie, tulburare dismorfică corporală, tulburare obsesiv-
compulsivă (TOC) sau tricotilomanie (TTM), poți include un paragraf care definește tulburarea,
urmat de unul care discută cauzele (dacă sunt cunoscute, sau doar speculate), apoi de unul ce
dezbate simptome și în final unul despre tratamentul/tratamentele disponibile. Deși exemplele
mele provin din psihologie, numărul subiectelor pe care le poți alege despre care să scrii legat de
utilizarea stilului APA este aproape infinit, deci numărul de „teme” este cu atât mai vast. Adesea
temele pe care le identifici vor fi specifice subiectului, cum ar fi o comparație a diferitelor abordări
ale aceleiași teme (de exemplu educația timpurie a copiilor) sau modalități de măsurare a
subiectului de interes (ex: părinții). Nu-ți fie teamă să mergi acolo unde te duce cercetarea - temele
discutate anterior sunt doar cele mai ușor de identificat. Din nou, într-o lucrare profesională,
revizuirea literaturii urmărește ipotezele enunțate în secțiunea „Scopul prezentului studiu”: practic,
scrii despre cercetările relevante pentru a-ți contura designul propriului studiu.

Metode și rezultate

Aceste secțiuni vor apărea doar într-o lucrare profesională în care ai posibilitatea să-ți și
rulezi studiul. Secțiunea „Metode” oferă informații despre cum au fost colectate datele, cum au
fost selectați participanții, proiectarea cercetării și modul în care a fost efectiv realizat studiul.
Aceste informații sunt importante, deoarece vor permite altor cercetători să reproducă studiul.
Secțiunea „Rezultate” cuprinde o expunere a valorilor statistice ale studiului tău; rezultatele
specifice obținute din testele statistice (cum ar fi testele t, testele F etc.), împreună cu informații
suplimentare despre mărimea efectului, intervalele de încredere și probabilitatea de a obține acele
rezultate (valorile p). Rubrica „Concluzie” sau „Discuții” reprezintă ultima parte a lucrării tale:
suficient de logic, relevă concluzia (dezbaterea, dacă este o lucrare profesională). Deci, cum ar
trebui să se încheie lucrarea? Amintindu-ne de clepsidra noastră, prin analogie, lucrarea se încheie
prin generalizarea discuției la modul în care este legat subiectul de viitorul umanității sau, mai
concret, de cum acesta ar influența/îmbunătăți condiția umană de acum. Un lucru ideal de discutat
în concluzie sunt domeniile viitoare de cercetare, deoarece nimic nu arată o perspectivă mai largă

9
și mai cuprinzătoare. Sugestiile pentru cercetări viitoare sunt, de asemenea, o modalitate subtilă
de a insera în lucrarea ta propriile gânduri și opinii despre cercetare.

Citările

Referințele primesc propria secțiune din cauza numeroaselor probleme pe care le cauzează.
Pare destul de ușor - ar trebui să folosești o citare în lucrarea ta, ori de câte ori parafrazezi, discuți
ideile altcuiva sau iei un citat direct dintr-un manuscris. Practic, ar trebui să fie clar, atunci când
scrii despre ideea altcuiva de cercetare, trebuie mereu să faci trimiterile corespunzătoare. Dacă
scrii despre propriile tale gânduri, nu ai nevoie de o citare. Când începi să scrii despre ideile altuia,
trebuie să le acorzi credit pentru munca depusă. Modul în care sursele sunt citate în stilul APA
depinde de numărul de autori care contribuie la realizarea respectivului articol. Când sunt unul-
doi autori, citarea este simplă, deoarece doar îi listezi pe amândoi, în paranteză. Când există trei
sau mai mulți autori, lucrurile sunt puțin mai complicate - trebuie să enumeri primul autor urmat
de „et al.” - și totuși, cât de simplu! Când sursele provin de la un grup de autori, lucrurile devin și
mai complicate, așa că am inclus o secțiune specială despre asta! Citările pot apărea în textul unei
propoziții (o citare narativă) sau doar între paranteze și voi oferi exemple despre modul în care
fiecare folosește aceeași sursă.

Sursă cu un singur autor

Atunci când o sursă are un autor, ar trebui furnizat numele de familie al autorului de fiecare
dată când sursa este citată, indiferent dacă este o citare inițială sau ulterioară, și indiferent dacă
citarea este narativă sau între paranteze.
• De exemplu:
Sursă: Pasupathi, M. (1999). Age differences in response to conformity pressure for emotional
and nonemotional material. Psychology and Aging, 14(1), 170-174.
http://doi.org/dnftfh

10
Citarea narativă
Pasupathi (1999) a descoperit că. . .
Format *parantetic* ..totodată, alții (Pasupathi, 1999) au descoperit…

Sursă cu doi autori

Când o sursă are doi autori, AMÂNDOI autorii trebuie să fie furnizați de fiecare dată când
sursa este citată, indiferent dacă este o citare inițială sau ulterioară și indiferent dacă citarea e
narativă sau între paranteze. Singura diferență este aceea că din momentul în care sunt doi autori,
trebuie să incluzi între numele autorilor pentru o citare între paranteze, și un “&”.
• De exemplu:
Sursă: Santee, R. T., & Jackson, S. E. (1982). Identity implications of conformity: Sex differences
in normative and attributional judgments. Social Psychology Quarterly, 45(2), 121-125.
https://doi.org/10.2307/3033935

Format narativ:
Santee și Jackson (1982) au descoperit că..

Format între paranteze:

...totodată, alții (Santee & Jackson, 1982) au descoperit că...

Sursă cu trei sau mai mulți autori

Citarea se simplifică din nou când o sursă are trei sau mai mulți autori, deoarece ai nevoie
să oferi numele de familie al primului autor urmat de „et al.” de fiecare dată când munca acestora
apare în lucrarea ta.
• Un exemplu al unei surse cu trei autori:
Sursă: Stowell, J. R., Oldham, T., & Bennett, D. (2010). Using student response systems
(„clickers”) to combat conformity and shyness. Teaching of Psychology, 37(2), 135-140.
http://doi.org/cr9bjx

11
Format narativ
Stowell et al. (2010) a descoperit că...

Format între paranteze:

...totodată, alții (Stowell et al, 2010) au descoperit că...

Sursă cu un grup de autori

Citarea devine puțin mai complicată când folosim o sursă cu un grup de autori, după cum
spuneam; în cea mai mare parte deoarece atunci când grupul de autori poate fi prescurtat, asta
provoacă o diferență în formatarea citărilor inițiale și ulterioare. De exemplu, poate cum scrii la o
lucrare legată de riscuri de sănătate și outcome-uri și vrei să furnizezi o informație despre
determinanții sociali ai sănătății (SDOH – social determinants of health) în Statele Unite. Se pare
că Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au o pagină web dedicată pentru acest subiect
în particular!
În regulă, bine de știut! Totuși, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor este abreviat
ca CDC, deci, când se citează ca sursă în lucrare, lucrurile se schimbă de la citările inițiale până la
cele ulterioare.
• De exemplu, aici e referința sursei:
Sursă: Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. (2018, Ianuarie 29). Determinanți sociali
ai sănătății: A știi ce afectează sănătatea. . https://www.cdc.gov/socialdeterminants/ index.htm

Aceasta este pagina exactă pe website-ul CDC unde apare acest material. Include o dată,
care identifică cea mai recentă editare, pe 29 ianuarie 2018 - sursa care va fi citată. Din moment
ce nu e niciun autor individual pentru pagină, grupul de autori (Centrele pentru Controlul și
Prevenirea Bolilor) este oferit.

12
 Aici lucrurile devin complicate. Numele de grup de autori ar trebui oferit prima dată când
sursa este citată, dar dacă numele de grup de autori poate fi prescurtat, citările ulterioare ar trebui
să figureze doar cu prescurtarea. De exemplu în riscuri de sănătate, ar apărea așa:

Format narativ
Prima citare - Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC, 2018) au descoperit că...
Citare ulterioară - CDC (2018) a descoperit că...

Format în paranteze
Prima citare - . . . - totuși, alții (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor [CDC], 2018) au
descoperit că...
Citarea ulterioară - ... - totuși, alții (CDC, 2018) au descoperit că...

Referințe

Modul în care sursele sunt menționate în stil APA depinde de tipul acestora. Există referințe
sub formă de text (articole din reviste, cărți, capitole din cărți etc.), din mediile audiovizuale
(podcast-uri, videoclipuri YouTube, conferințe TED, filme etc.), din mediile online (site-uri web
și social media). Toate referințele conțin aceleași informații: autorul/autorii, anul publicării, titlul
lucrării și informații despre locul în care a fost publicată lucrarea (astfel încât cititorul să o poată
accesa).

Referințe - Lucrări textuale

Reviste de cercetare

Majoritatea surselor dintr-o lucrare academică ar trebui publicate în reviste de cercetare

revizuite de experți. Un exemplu de referință de acest fel este:
● Lee, A. Y. (2002). Effects of implicit memory on memory-based versus stimulus-based
brand choice. Journal of Marketing Research, 39(4), 440-454.
http://doi.org/c4j8zv

13
Pentru a descompune referința, se va urma tiparul:
● Numele primului autor, Inițiala prenumelui primului autor, Inițiala celui de-al doilea
prenume a primului autor. (#### anul publicării). Titlul articolului. Numele revistei,
##numărul volumului revistei (#numărul ediției-dacă este disponibil), ###numărul
paginilor utilizate din articol. http://doi.org/########- dacă este disponibil.

Toate informațiile pentru a găsi referința sunt acolo: autorul, anul, titlul și informațiile
despre publicare.
Pentru a sublinia câteva lucruri, este posibil să observăm că numele revistei și numărul
volumului revistei sunt scrise în italice. Dacă există un număr de ediție pentru revistă, acesta este
pus între paranteze chiar lângă numărul volumului, deci nu există spațiu între ele.

Numărul de autori dintr-o referință

Putem include până la 20 de autori într-o referință, dar dacă există mai mult de 20 de autori,
primii 19 vor fi numiți, apoi se va folosi elipsa (...), apoi va fi numit ultimul autor.

Ce sunt numerele DOI?

Numerele DOI (Digital Object Identifier) identifică unde este stocată „permanent” o
anumită sursă într-o rețea digitală. Acestea au devenit standard pentru revistele de specialitate (mai
puțin deci pentru cărți) de când au fost introduse, în 2000. Numerele DOI sunt prezentate în finalul
referinței sub forma unui hyperlink, deci conțin întreaga structură http://doi.org... Astfel cititorul
poate găsi referința ușor, copiind link-ul în browser-ul folosit. Conform celei de-a 7-a ediții, se
poate utiliza valoarea implicită „albastră” subliniată pentru un hyperlink sau se poate scrie linkul
DOI ca text simplu. Trebuie să încercăm să fim consistenți și să alegem una din cele 2 metode pe
tot parcursul lucrării.

14
 Ce facem dacă găsim un articol fără un număr DOI atribuit? Nu îl includem în referințe la
lucrarea noastră.

Scurtarea numerelor DOI

Se poate accesa site-ul furnizat de Fundația Internațională DOI (http://shortdoi.org) și

scurta un DOI lung.
• De exemplu, numărul DOI atribuit articolului lui Lee (2002) este
http://dx.doi.org/10.1509/jmkr.39.4.440.19119, iar cel scurt este http://doi.org/c4j8zv.
Manualul publicației spune că nu trebuie să rămânem consecvenți în lucrare în această
privință, deci putem folosi atât numere DOI lungi, cât și scurtate.

Cărți

Cărțile sunt o sursă importantă pentru scrierea unei lucrări. La fel ca în cazul revistelor de
cercetare, vom folosi un exemplu concret:

● Plunkett, J. M. (2011). Bipolar disorder: Causes, diagnosis and treatment. Nova Science
Publishers.
Dacă descompunem referința vom ajunge la următoarea structură:
● Numele primului autor, inițiala prenumelui primului autor. Inițiala celui de-al doilea
prenume al primului autor. (####anul în care a fost publicată cartea). Titlul cărții. Numele
editurii.

Cărțile nu au de obicei un număr DOI atribuit, dar dacă găsim una care are, vom pune
numărul DOI la finalul referinței, la fel ca în cazul articolului din revistă.

15
Capitole din cărți

Capitolele din cărți sunt considerate un amestec între o carte și o revistă de cercetare,
întrucât cărțile, la fel ca revistele, au editori. Editura revistei de cercetare însă, nu este trecută în
referințe. Un exemplu pentru capitole din cărți este:
● Foa, E. B., & Franklin, M. E. (2001). Obsessive-compulsive disorder. In D. H. Barlow
(Ed.), Clinical handbook of psychological disorders: A step-by-step treatment manual (3rd
ed., pp. 209-263). The Guilford Press.
Toate referințele conțin combinații diferite ale aceleiași informații, dar există câteva
aspecte unice ale capitolelor din cărți. De exemplu, s-ar putea observa că în cazul în care autorul
capitolului este menționat mai întâi cu numele de familie, editorii sunt listați cu numele de familie
ultimul, ceea ce schimbă lucrurile. Numele editorilor sunt de asemenea urmate de „(Ed.)” sau
„(Eds.)”, în funcție de câți editori există. Similar unui articol de revistă, se enumeră numerele de
pagină ale capitolului, dar, spre deosebire de un articol de revistă, se va scrie înaintea numerelor
paginilor „pp.” (dacă există mai multe pagini).

Articole din reviste - Tipărite sau Online

S-ar putea să decidem să utilizăm un articol de revistă pentru a furniza o parte din „cultura
pop” pentru introducerea lucrării. Recomandarea specialiștilor este să folosim această sursă foarte
puțin. Având în vedere acest avertisment, iată cum putem face referire la un articol de revistă, în
acest caz un articol despre importanța culturală a emisiunii de televiziune Sex and the City.
● Tipărit: Armstrong, J. K. (2018, May 11). Sex and the City and us: How four single
women changed the way we think, live, and love. Entertainment Weekly, 1514, 32-35.
● Online: Armstrong, J. K. (2018, May 5). Sex and the City and us: How four single women
changed the way we think, live, and love. Entertainment Weekly. http://www.ew.com/
article/2018/05/05/sex-and-the-city-and-us

16
 Se poate observa că datele sunt diferite în cele 2 ediții ale aceluiași articol. Ambele sunt
corecte, iar probabil pentru Entertainment Weekly, informația apare pe site înainte de a fi printată
și distribuită.
În plus, dacă dorim doar să cităm cartea în sine, mai degrabă decât un articol de revistă
despre aceasta, referința la carte ar arăta astfel:
● Armstrong, J. K. (2018). Sex and the City and us: How four single women changed the
way we think, live, and love. Simon & Schuster.

Articole din ziar - Tipărite sau online

Ziarele pot fi o sursă mai actualizată pentru un anumit subiect. Deși specialiștii au o
anumită reținere în încurajarea utilizării ziarelor ca surse în lucrările academice, iată cum arată o
referință pentru un articol de ziar despre agorafobie:
● Tipărit: Lukits, A. (2016, September 19). Fear of open spaces may be linked to animal
instincts. The Wall Street Journal, D4.
Notă: „D4” se referă la numărul paginii în care a apărut articolul în ziar.
● Online: Lukits, A. (2016, September 19). Fear of open spaces may be linked to animal
instincts. The Wall Street Journal. https://www.wsj.com/articles/fear-of-open-spaces-
maybe-linked-to-animal-instincts-1474290002.

Dicționar

Pentru verificarea generală a textului, adepții APA folosesc dicționarul Meriam-

Webster.com; prin urmare, la fel ar trebui să facem și noi, dar numai dacă este absolut necesar. O
serie de lucrări studențești foarte slabe includ expresia „Webster’s define ____ as _______”, iar
aceasta nu este încurajată. Iată cum se face o referință la dicționar pentru cuvântul „memorie” (doar
în cazuri absolut necesare):
● Merriam-Webster. (n.d.). Memory. In Merriam-Webster.com dictionary. Retrieved June
12, 2018, from http://merriam-webster.com/dictionary/memory

17
Notă: Deoarece acest dicționar este actualizat în mod constant și versiunile anterioare nu sunt
arhivate (consultați discuția de mai jos despre Wikipedia), ar trebui să se utilizeze „nd”. (pentru
„no date”=„fără dată”) ca an de publicare și să se includă o dată de recuperare.

Wikipedia

Wikipedia este un bun exemplu pentru a distruge problemele legate de citarea și referirea
la o sursă „textuală” găsită online. S-ar putea crede că Wikipedia ar fi considerată a face parte din
„mediile online” după criteriile stabilite de Manualul de publicație, deoarece „online” este singura
modalitate de a o accesa, dar aceasta concepție este greșită. Se pare că Wikipedia, deși este
accesibilă numai online, este considerată a fi o „lucrare textuală”, deoarece este ca o enciclopedie,
iar enciclopediile sunt „lucrări textuale”. De asemenea, nu uitați că Wikipedia este editată și
actualizată constant, astfel încât informațiile se pot schimba de la o zi la alta. Există pagini
Wikipedia arhivate și „stabile” despre un anumit subiect, chiar dacă sunt „stabile” doar pentru
câteva momente. Cu toate că specialiștii consideră că nu ar trebui să folosim Wikipedia ca
sursă pentru lucrare, să continuăm discuția.
Cum cităm/facem referire la o informație de pe Wikipedia? Întrucât Wikipedia este
„editabilă” și se schimbă mereu, furnizăm data la care am accesat site-ul web. Deci, o referire
narativă ar putea arăta așa:
● Conform „stilului APA” (2019), cercetătorilor li s-au oferit îndrumări cu privire la modul
de formatare a lucrărilor academice.
Și o referință parantetică ar arăta astfel:
● Cercetătorilor li s-au oferit îndrumări cu privire la modul de formatare a lucrărilor
academice („stil APA”, 2019).

Deoarece Wikipedia este arhivată și „stabilă”, trebuie să oferim atât o dată de recuperare,
cât și un link către pagina pe care am folosit-o, astfel încât, teoretic, cineva ar putea vedea care a
fost informația furnizată de Wikipedia pentru „stilul APA” din acea zi anume din trecut. Folosind

18
data la care scriu acest lucru (în Cluj-Napoca, România, dintre toate locurile), referința ar arăta
astfel:
● Stilul APA. (29 decembrie 2020). În Wikipedia.http://en.wikipedia.org/wiki/APA_style

Am cuprins toate informațiile. Din moment ce nu este niciun „autor”, scriem doar
subiectul, data la care am accesat Wikipedia, menționăm faptul că am preluat informația de pe
Wikipedia (cuvânt scris în italice, pentru că este un tip de enciclopedie) și atașăm un link spre
pagina web.

DSM-5 ca alternativă la dicționare și enciclopedii

Ce facem dacă scriem o lucrare și nu găsim definiția unui termen sau a unui diagnostic
clinic? Mai degrabă decât să apelăm la un dicționar sau o enciclopedie, specialiștii recomandă
utilizarea celei mai recente ediții a Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale
(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), publicată de Asociația Americană de
Psihiatrie. În prezent circulă cea de a 5-a ediție a cărții, de aici si denumirea DSM-5. Nu este un
material ușor de parcurs, dar dacă avem nevoie de o definiție a PTSD, TOC, SAD sau aproape
orice altceva din psihologia clinică, aceasta este sursa:
● American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental
disorders (5th ed.). http://doi.org/brfw
Notă: DSM-5 are atribuit și un număr DOI, iar în referință se găsește forma lui scurtată. Versiunea
lungă este: http://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596.

Postare pe blog

Deși blogurile apar doar online („blog” derivă din „web log”=„jurnal web”), stilul APA le
consideră a fi mai degrabă o „lucrare textuală” decât „media online”.

19
 ● Serdar, K. L. (2014, July 16). Female body image and the mass media: Perspectives on
how women internalize the ideal beauty standard. The Myriad. http://dmuntyan1215-
dc.blogspot.com/2014/07/female-body-image-and-mass-media
Referința nu trebuie identificată drept postare pe blog. Numele editurii este scris în italice (la fel
ca la revista de cercetare), fiind urmat de adresa URL.

Comunicat de presă

Comunicatele de presă pot fi bune, deoarece prezintă cele mai actualizate informații
disponibile. Problema este că, dacă cităm un comunicat de presă de acum câțiva ani, materialul ar
putea fi deja expirat sau incorect. Site-ul web APA afirmă în mod explicit că un comunicat de
presă ar putea conține „știință învechită sau lipsă de detalii”. Deci, dacă lucrarea nu a fost emisă
în ultimul an, specialiștii nu o recomandă. Iată un exemplu de referință:
● American Psychological Association (2010, August 13). Memory researchers explain
latest findings on improving mental processes, slowing / reducing memory loss [press
release]. http://www.apa.org/news/press/releases/2010/08/memory-loss

Disertații de doctorat și teze de masterat

Acestea sunt surse pe care este puțin probabil să le folosim în lucrare, dar este posibil să
dăm de ele în timp ce efectuăm o căutare a bazelor de date online de psihologie. Un exemplu de
referință de acest fel este următorul:
● Hatala, M. N. (1993). A test of the additive unique-features model using consumer product
preferences [Unpublished doctoral dissertation]. Ohio University.
Disertațiile de doctorat și tezele de master sunt identificate ca atare [între paranteze] după titlul
lucrării (scris în italice). Disertațiile doctorale nepublicate sunt, de obicei, „nepublicate” dintr-un
motiv și, prin urmare, nu e indicat să le folosim ca sursă.

20
Referințe – Mediile Audiovizuale
Preluarea informației din surse precum YouTube, TED Talks sau podcast-uri este
încurajată, iar în această secțiune se descrie metoda de citare a acestora.

YouTube

Titlul se va cita în font italic, autorul fiind cine a încărcat videoclipul, iar data este cea a
încărcării pe platforma YouTube, spre exemplu:
● Hatala, M. [Hatala Testing]. (2019, November 18). Top 10 changes in the APA style
manual - 6th to 7th edition [Video]. YouTube.
https://www.youtube.com/watch??v=YDp9T4eCOJM
De asemenea, citarea unei secvențe din videoclip va include timpul apariției materialului citat, spre
exemplu:
În ediții anterioare ale stilului APA, există „o diferență între citarea inițială și cea ulterioară“
(Hatala, 2019, 7:43) a surselor într-un manuscris.

TED Talks

Deși un TED Talk poate apărea și pe YouTube, dar și pe site-ul TED, acestea se vor cita
diferit în funcție de sursa folosită.

În cazul în care sursa este YouTube, atunci TED este creditat ca autor, spre exemplu:

TED. (2012, October 1). Amy Cuddy: Your body language may shape who you are [Video].
YouTube. https://www.youtube.com/watch?v=Ks-_Mh1QhMc&t=328s

În cazul în care sursa este site-ul TED, facilitatorul TED Talk-ului este creditat ca autor,
spre exemplu:

21
Cuddy, A. (2012, June). Your body language may shape who you are [Video]. TED Conferences.
https://www.ted.com/talks/amy_cuddy_your_body_language_may_shape_who_you_are?languag
e=en

Episod individual al unui show de televiziune

Referințele în acest caz conțin informații despre scriitori, regizor, data originală a lansării,
titlu, sezonul și numărul episodului, producători, titlul show-ului și companiile de producție
implicate în realizarea episodului, spre exemplu, pentru episodul 13 al sezonului 1 al show-ului
Arrested Development:
● Hurwitz, M., Rosenstock, R., & Martin, C. (Writers), & Chandrasekhar, J. (Director).
(2004, February 15). Beef consomme (Season 1, Episode 13) [TV series episode]. In M.
Hurwitz (Executive producer), Arrested Development. Imagine Television; The Hurwitz
Company; Twentieth Century Fox Television.

Podcast-uri

Un exemplu dintr-un podcast este oferit:

● Carlson, B., & Batnick, M. (Hosts). (2020, January 15). The 10 best jobs in America (No.
121) [Numărul episodului podcast-ului]. In Animal Spirits. https://awealthof
commonsense.com/2020/01/animal-spirits-the-10-best-jobs-in-america/

Albume sau video-uri muzicale

Dacă este vorba despre citarea unei piese, un exemplu ar fi:

Vampire Weekend. (2019). This Life [Song]. On Father of the bride. Columbia.

22
Pentru a cita videoclipul piesei, formatul este:
Vampire Weekend. (2019, May 20). Vampire Weekend - This Life [Video]. YouTube.
https://www.youtube.com/watch?v=FwkrrU2WYKg

Autorul este menționat în referințele narative, spre exemplu: „Vampire Weekend (2019)”.

Filme
Un exemplu este oferit pentru filmul Amadeus:

Forman, M. (Regizor). (1984). Amadeus [Film]. Orion Pictures.

Referințe – Mediile Online

Mediile Sociale

1. Twitter

Ortografia și cuvintele scrise cu literă mică sau mare trebuie păstrate la fel ca în original.
De asemenea, emoticoanele trebuie reproduse, dacă este posibil. Un exemplu de tweet citat:
● Obama, B. [@BarackObama] (2020, January 15). In every scene, you are my star,
@MichelleObama! Happy birthday baby! [Image attached] [Tweet]. Twitter.
https://twitter.com/BarackObama/status/1218174463046553600

Dacă se dorește o citare cu paranteze, aceasta se va realiza astfel: (Obama, 2020)

23
2. Postare de pe Facebook

Dacă o postare poate fi accesată doar de un „prieten”, aceasta va fi clasificată ca o

„comunicație personală”, precum o scrisoare, o conversație telefonică sau un email. Ele nu au
nevoie de o referință, ci doar de o citare.
Dacă contul de Facebook respectiv este „public” (al celebrităților, politicienilor sau
persoanelor publice) este nevoie atât de o citare cât și de o referință. Spre exemplu, o postare a lui
Barack Obama, al cărui cont este public. Nu este nevoie sa scriem întreaga postare, ci doar partea
esențială.
● Obama, B. (2020, January 20). Every so often, I re-read Dr. King’s Letter from a
Birmingham Jail. While some of the injustices may have changed [Image attached]
[Status update]. Facebook. https://www.facebook.com/barackobama/ posts/10157369262
941749

Acest format ar trebui să fie păstrat și în cazul rețelelor LinkedIn și Tumblr.

3. O poză de pe Instagram

La fel ca exemplele de pe Twitter, Facebook, LinkedIn, exemplele de pe Instagram trebuie

folosite cu măsură.
● Phillip Zimbardo [@phillip_zimbardo]. (2015, November 17). Phil Zimbardo has been
chosen to receive the APA’s Gold Medal Award for Lifetime Achievement in the Science
of Psychology [Photograph]. Instagram. https://www.instagram.com/p/- M4HeaBoxc/.

24
Pagini Web

1. Pagină web cu un grup de autori

Paginile printre care se numără și Centers for Disease Control (cdc.gov), National Institute
of Mental Health (nimh.nih.gov) și Mayo Clinic (mayoclinic.org) sunt surse credibile, unde autorii
sunt organizația însăși. Data este cea a publicării, nu cea în care ați accesat pagina. Titlul se va
scrie cu italic și se va pune la dispoziție adresa URL a paginii. Spre exemplu:

● Centers for Disease Control and Prevention. (2017, September 6). Stroke facts.
http://www.cdc.gov/stroke/facts

● National Institute of Mental Health. (2019, May). Post-Traumatic Stress Disorder (PTSD).
http://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd/ index.shtml
În cazul în care organizația folosește ca autor „Personalul Clinic Mayo”, acesta va fi trecut
la rubrica autorului, care face parte din instituția Mayo Clinic. În rest, informația va fi trecută la
fel.

● Mayo Clinic Staff. (2017, October 25). Seasonal affective disorder (SAD). Mayo Clinic.
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/ symptoms-
causes/syc-20364651
● Mayo Clinic Staff. (2017, October 25). Seasonal affective disorder (SAD). Mayo Clinic.
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/ symptoms-
causes/syc-20364651.

2. Pagină web cu un autor individual

Referințele au același model ca la exemplele anterioare: autor, dată, titlul materialului (în
italic), sursa (sau publicantul) materialului și informația de acces (adresa URL). Spre exemplu:

25
 ● McIntosh, J. (2014, September 5). What is stroke? What causes strokes? Medical News
Today. http://www.medicalnewstoday.com/articles/7624.php#treatment_and_ prevention

● Paddock, M., & Nordqvist, C. (2014, September 26). What is claustrophobia? What causes
claustrophobia? Medical News Today. http://www.medicalnewstoday.
com/articles/37062.php

● Sher, D. (2018, October 27). Claustrophobia and anxiety: Causes and solutions. Calm
Clinic. http://www.calmclinic.com/anxiety/symptoms/claustrophobia.

3. Pagini de știri

● Brunner, J. (2014, March 4). On the 110th anniversary of Dr. Seuss’s birth his quotes
continue to inspire. HuffPost. http://www.huffingtonpost.com/jeryl-brunner/onthe-100th-
anniversary-_b_4891306.html

● Strickland, A. (2020, January 24). Some Mount Vesuvius victims suffered slowly and one
victim’s brain turned to glass, new research says. CNN. https://www.cnn.
com/2020/01/23/world/mount-vesuvius-herculaneum-skeletons-scn/index.html.

4. Pagini nedatate

Ghidul APA spune clar că în cazul în care nu exista o dată clară pe pagină, se poate folosi
„n.d.” pentru „nu există dată”. Spre exemplu:

● Duke General Psychiatry Division. (n.d.). Virtual reality therapy for phobias.
http://psychiatry.duke.edu/divisions/general-psychiatry/virtual-reality-therapyphobias.

26
Programele Software pentru referințe

Există anumite programe, spre exemplu Zotero, RefWorks, Mendeley etc. care se ocupă
de realizarea referințelor în diferite formate, ceea ce ușurează procesul. Singurul dezavantaj pe
care acestea îl reprezintă este complexitatea funcționării lor și faptul că acestea nu sunt rentabile
dacă scrieți doar câteva lucrări de-a lungul anilor de studiu.

Mărunțișuri

1. Fonturi și formatare

Lucrările APA permit utilizarea a doar câteva fonturi aprobate. Spre exemplu:
● Calibri, 11
● Arial, 11
● Georgia, 11
● Lucinda Sans Unicode, 10
● Times New Roman, 12
Odată ce ați ales un font, trebuie să-l păstrați în întreg documentul. De asemenea, stilul
APA necesită margini de 1 inch (2,54 cm) peste tot (deasupra, la stânga, la dreapta și dedesubt).

2. Scriere fără bias-uri

Este necesară utilizarea termenilor specifici, acceptabili și potriviți pentru persoanele care
participă la studiu. Spre exemplu, pentru a descrie adulții în vârstă, se poate utiliza „persoane în
vârstă”, sau „persoane peste 65 de ani”. Inacceptabili sunt termenii precum „bătrânii” sau
„seniorii”.

27
 În mod asemănător, termenii „copil”, „fată” și „băiat” (sau mai specific, „fată transgender”,
sau „copil gender-fluid”) sunt potriviți când se face referire la persoanele mai tinere de 12 ani, iar
pentru persoanele între 13-17 ani se vor folosi „tânăr” sau „tânără” (sau „adolescent feminin”,
„adolescent fără gen” etc.).

Termeni pentru orientarea sexuală trebuie să fie specifici. „lesbiene”, „bărbați gay” etc.
sunt termeni potriviți. De reținut este faptul că termenul „orientare sexuală” este cel potrivit, și nu
„preferință” sau „identitate sexuală”.

Termenii pentru identitate rasială și etnică urmează aceleași principii. Trebuie să fiți cât de
specifici se poate, deci dacă este vorba de persoanele din Cuba, se va folosi termenul cubanezi.
Dacă este vorba de persoane din Cuba care locuiesc în America, atunci se va folosi termenul cuban
americani (fără cratimă). “Albii” sau “Negrii” sunt considerați termeni potriviți și sunt scriși cu
majuscule. Categoriile recensământului de persoane sunt considerate a fi potrivite pentru
documentele APA.

3. Plagiere

Asigurați-vă că scrieți corect numele autorilor pe care îi citați. De asemenea, este nevoie
să parafrazați conținutul secvenței pe care doriți să o includeți în articolul dumneavoastră.

• Acesta este un exemplu de plagiere:

Un studiu de RC Natarjan demonstrează cum un director poate avea încredere într-un agent,
fie datorită capacității acestuia din urmă de a îndeplini sarcina așa cum se dorește, fie din
percepția că acesta din urmă nu va acționa într-un mod care să fie în detrimentul relației cu
cel dintâi;
Natarajan (2009):

28
Un director poate avea încredere într-un agent, fie datorită capacității acestuia din urmă de a
îndeplini sarcina așa cum se dorește, fie din percepția că acesta din urmă nu va acționa într-un mod
care să fie în detrimentul relației cu cel dintâi;

• Exemplu de parafrazare:
Un studiu al lui Natarajan (2009) demonstrează cum o persoană ar putea să aibă încredere în alta
fie prin abilitatea acesteia de îndeplinire a unei sarcini (numit „testul competenței”) sau prin
acțiunile lor în întemeierea unei relații (numită „încrederea în competențe”).

• Alt exemplu de plagiere:

Conform lui Natarjan, încrederea în competențe este formată prin conștientizarea și
condamnarea directorului cu privire la priceperile, abilitățile financiare și consistența în
performanță a agentului.

Natarajan (2009):
Spre exemplu, încrederea în competențe este formată prin conștientizarea și condamnarea
directorului cu privire la priceperile, abilitățile financiare și consistența în performanță a agentului
– astfel furnizând fidelitate.

Corectare:
Conform lui Natarajan (2009), încrederea în competențe este creată prin „conștientizarea și
condamnarea directorului cu privire la priceperile, abilitățile financiare și consistența în
performanță a agentului” (p. 50).
În cazul în care nu se poate face o parafrazare bună a secvenței, este acceptabilă citarea folosind
ghilimelele.

29
4. Citările directe și bloc

Citările directe nu sunt încurajate, deoarece constituie o modalitate evidentă de a mări

numărul de cuvinte al lucrării. Este indicată parafrazarea, cu excepția cazurilor în care aceasta nu
este posibilă și denaturează sensul original al secvenței.

Citările se fac specificând autorul, anul și pagina (sau paragraful, în cazul paginilor web
sau al altor medii). De asemenea, citările directe sunt acceptabile doar dacă conțin un număr mai
mic sau egal de 40 de cuvinte. În cazul în care au mai mult de 40 de cuvinte, se va folosi o citare
bloc. Aceasta se va afla la ½ inch (1,25 cm) de marginea din stânga.

În cazul în care doriți să accentuați anumite cuvinte din citat, scrieți-le cu caractere italice,
urmat de [accentuare adăugată] în paranteze. Dacă citarea directă include la rândul ei un citat,
simțiți-vă liber să îl reproduceți, dar să nu îl adăugați la lista de referințe. Dacă sursa nu are paginile
numerotate, menționați paragraful sub abrevierea „para.”.

5. Numere și Procentaje

Numeralele (11, 43, 458) se vor folosi pentru a exprima cantități mai mari de zece, pentru
a exprima unități de timp, date, vârste, valori pe o scală și unități monetare exacte. Printre excepții
se numără numerele care se situează la începutul propoziției, într-un antet sau titlu, care vor fi
scrise cu litere. Când vine vorba de fracții zecimale (0,2 sau 0,045) se va pune zero înaintea virgulei
numai dacă valorile ocupate de variabilă pot fi mai mari de unu (valori t sau F). Dacă valoarea nu
poate fi mai mare de unu (valorile p), atunci nu se va include zero (ex. p < .2, p = .045).

Când vine vorba de procente, se va folosi simbolul „%” când e precedat de un număr, iar
cuvântul „procent/la sută”, atunci cand e precedat de litere. Pe care dintre ele alegeți să le folosiți,
este la latitudinea dvs.

30
 • Exemplu:
23%, în loc de „douăzeci și trei la sută”, sau „23 la sută”
8% în loc de „opt %”.

Alte mențiuni despre ce ar trebui să cuprindă o lucrare pentru a fi conformă cu normele

APA.

Tips&Tricks

Secțiunea de față conține câteva puncte cheie pe care trebuie să le ai în vedere atunci când
vrei să citezi orice formă de informație cât mai coerent și conform cu standardele APA.

1. În timp ce o simplă lucrare pentru facultate ar putea să nu includă un rezumat (abstract), cu

excepția cazului în care profesorul solicită în mod expres, acest lucru este obligatoriu când vine
vorba despre o lucrare oficială, profesionistă, în stil APA.

2. În ceea ce privește sursele de pe site-uri web și TED-Talk-urile, acestea ar trebui utilizate cu

moderație.

3. Lucrarea trebuie să includă citate directe din sursă, în cazul în care sensul original ar putea fi
distorsionat.

4. Trebuie să existe o distincție clară între modul în care se interpretează rezultatele în secțiunile
„Discuții” și „Concluzii ” și modul în care sunt prezentate în secțiunea „Rezultate” (unde se oferă
explicații și interpretări obiective pe baza cifrelor furnizate în grafice și în tabelele de valori, în
procesul de prelucrare a rezultatelor).

31
5. Pe tot parcursul lucrării, trebuie să ai în vedere modul în care citezi autorii, fie că vorbim de
unul, doi, trei sau mai mulți autori, ba chiar și în cazul (mai rar) în care ne referim la un grup/o
comunitate de autori/consultați.

6. Important de reținut atunci când avem de a face cu același autor și aceeași dată a publicării:
lucrările de acest tip se disting printr-o literă minusculă după anul publicării. Această scriere apare
în citarea narativă, cât și în citarea sursei de referință propriu-zise (ex.: Browning, H. (2020a)
precedes Browning, H. (2020b).

Abstract

1. Abstractul nu e obligatoriu într-o simplă lucrare pentru facultate, însă poate fi cerut de profesor;
2. Abstractul se află pe pagina 2;
3. Un abstract este un rezumat de 150-250 cuvinte a lucrării tale.

Abrevieri

1. Mulți termeni sunt abreviați, dar inițial apar scriși complet cu abrevierea imediat după în
paranteze; de exemplu: self-referential processing (SRP);
2. După prima menționare a termenului, acesta poate fi abreviat (ex: SRP).

Cuvinte cheie

1. Termenul „Cuvinte cheie” este indentat și scris cu italic (keywords);

2. Cuvintele cheie sunt utilizate în funcția de căutare a bazei de date.

Cuprinsul lucrării

1. Cuprinsul lucrării începe cu pagina 3 (în cazul în care este inclus și abstractul în lucrare);

32
2. Titlul lucrării este scris cu bold, centrat și se utilizează „title case”;
3. Începe lucrarea cu o frază care să captiveze (ex.:„[...] și așa, omul peșterii despre care vorbeam
acum câteva clipe a descoperit materialele potrivite pentru forjarea uneltei perfecte și n-o să-ți vină
să crezi ce s-a întâmplat în continuare!” );
4. Încheierea introducerii se realizează cu afirmația tezei (ex: Această lucrare evaluează eficiența
meditației mindfulness în tratarea anxietății sociale, compară tratamentul cu alte tratamente pentru
anxietatea socială și explorează căile de potențare a eficienței tratamentului discutat);
5. Citarea unui studiu cu doi autori se face prin a-i menționa pe amândoi (ex: Edenfield and
Saeed’s, 2012 / Wachholtz & Pargament, 2005);
6. Citarea unui studiu cu minim trei autori se face prin a menționa doar pe primul, urmat de „et
al.” (ex: Goldin et al., 2009);
7. Citarea unui TED talk de pe YouTube se face prin mențiunea: „TED, 2014”;
8. Citarea direct a numărului paginii unei surse se face prin: „p.244”;
9. Numeralele sunt folosite pentru a exprima numere începând cu 10 (ex: 16 participanți);
10. Numele unei tehnici nu este italiciziat pentru că se referă la un tip de design decât la totalul de
populație dintr-un eșantion (ex: s-a realizat un experiment small-N AB, care măsoară nivelul de
anxietate social înainte de începerea meditației);
11. Dacă tai material dintr-o citare în mod direct, folosește „…”;
12. Folosește [paranteze pătrate] pentru a insera informații explicative într-un citat direct (ex:
„bazarea automată pe un focus de sine care angrenează [dialog intern] sistemele creierului”;
13. Rezultatele unui studiu sunt relatate folosind timpul trecut (ex: tratarea „a rezultat în modificări
ale stărilor anxietății sociale”);
14. Numeralele ar trebui folosite și pentru a exprima specific timpul, data, procedură etc. (ex: 2.5
ore, 8 săptămâni, sesiunea 6);
15. Dacă se folosește citarea în paranteză, același articol trebuie re-citat de fiecare dată când e
parafrazat;
16. Numerele ar trebui scrise când încep o propoziție (ex: optzeci și patru de colegi studenți);
17. În concluzie poți insera propria ta perspectivă, atât timp cât e inclusă într-un loc potrivit;

33
18. În concluzie poți insera și elemente precum neajunsurile studiilor citate (ex: Fiind un
experiment AB, Studiul neurologic realizat de Goldin et al. (2009) nu are o validitate internă
ridicată);
19. În concluzie se pot face propuneri pentru posibile arii ale cercetării (ex: În general, cercetarea
aprofundată a meditației mindfulness poate fi într-adevăr util pentru a determina fidelitatea
conexiunii dintre acest tip de meditați și anxietatea socială).

Referințe

1. „Referințe” trebuie scris bold și centrat;

2. Când există două surse cu același autor, alfabetizarea se face după numele celui de-al doilea
autor;
Exemplu:
Goldin P., Ramin …
Goldin P., Ziv …
3. În cadrul secțiunii de referințe după prima linie spațiul dintre linii este de ½ inchi.

Sample professional paper (literatura „profesională”)

În această secțiune este prezentat ca exemplu un studiu nepublicat, care servește ca

exemplu pentru o lucrare „profesională”. Pentru a economisi spațiu, au fost folosite doar părțile
relevante ale acestuia, peste care s-au adăugat explicații în locurile unde a fost necesar.
Ca și în cazul lucrării studențești, au fost incluse „bule de comentarii” pe parcursul lucrării, dar
este nevoie totuși de câteva explicații:
1. Având în vedere faptul că aceasta este o lucrare profesională este necesară prezența unui
„running head” (antet) în partea de sus a fiecărei pagini a lucrării;

34
2. Pe parcursul lucrării există exemple despre cum să scrieți corect numerele – când trebuie
utilizate cifrele și când trebuie scrise „de mână” (exemplu: treizeci și șapte în loc de 37);
3. Lucrarea conține exemple despre cum se realizează tabelele și anexele;
4. Lista de referință include articole de reviste cu numere DOI scurtate (de pe site-ul shortdoi.org)
precum și articole de reviste cu numere DOI de formă lungă. AMBELE sunt acceptabile într-o
lucrare studentă sau profesională;
5. Lista de referință conține un bun exemplu despre cum să alfabetizați când aveți două surse ale
aceluiași autor;

Antetul (titlul lucrării)

Asigurați-vă că includeți un antet (50 sau mai puține caractere, inclusiv spații) în partea de sus a
lucrării și că este scris cu CAPS LOCK;

1) Pagina de titlu este notată cu „1”;

2) Titlul este centrat și boldat;

3) Numele autorului (prenume, inițială de mijloc, nume) se află sub titlul lucrării;

4) Sub titlu, se trece instituția aparținătoare (ex: Departamentul de Psihologie, Universitatea

Babeș-Bolyai);

5) Pe aceeași pagină se trec notele autorului (oferă informații complete despre departamentele
afiliate, modificări ale informațiilor de afiliere, confirmări și informații de contact), care sunt de
asemenea centrate și boldate.

De asemenea, în cadrul notelor autorului, trebuie notată și recunoștința față de persoanele

care au colaborat/care au ajutat la scrierea manuscriptului (ex: Ion I. Ionescu, Departamentul de
Psihologie, Universitatea Babeș-Bolyai. Autorul le mulțumește colaboratorilor Pop Popescu, Ivan
Ivănescu și Mihai Mihăiescu pentru ajutorul oferit în pregătirea acestui manuscript);

6) Nu uitați să treceți toatele datele dvs. de contact, inclusiv adresa de email.

35
Notă: Antetul trebuie să apară în continuare în partea de sus a paginii, pe fiecare pagină a lucrării.

Abstractul

1) Titlul abstractului este centrat și boldat;

2) Abstractul trebuie să înceapă de la pagina 2;
3) Abstractul este un rezumat al lucrării (150-250 de cuvinte);
4) Asigurați-vă că adăugați cuvinte cheie la finalul abstractului pentru a-i pe alții să găsească
articolul într-o căutare în baza de date.

Notă: cuvintele cheie sunt scrise cu italic.

Exemplu:
Cuvinte cheie: psihologie, patologie, psihiatrie, psihopatologie.

Introducerea

1) Titlul lucrării este centrat și boldat;

2) Introducerea începe odată cu pagina 3;
3) Recomandare: Începe articolul într-un mod interesant pentru a-l capta pe cititor;
4) Sursele trebuie incluse conform criteriilor APA ;
5) Sursele unde sunt mai mult de trei autori sunt citate cu numele primului autor și „et al.”
(exemplu: Ionescu et al., 2020);
6) O sursă unde sunt doar doi autori trebuie să-i menționeze pe ambii autori (exemplu: Ionescu și
Popescu, 2013);
7) Integrarea unui număr diferit de studii în același paragraf arată familiaritatea și relevanța
subiectului în literatură.

36
Metoda

1) Titlul metodei este titlu de nivel 1 și este centrat și boldat;

2) Titlurile de nivel 2 (participanți, instrumente, etc) sunt de asemenea boldate, dar nu sunt
centrate;
3) Cuvintele care reprezintă cifrele se scriu de mână la începutul propoziției;
4) Pentru a reprezenta timpul sau o perioadă temporală se folosesc numerale (exemplu: între 2 și
4 săptămâni, anul 1997, în urmă cu 52 de ani);
5) Cuvintele care reprezintă cifre mai mici de numărul 9 se scriu sub formă de cuvânt (exemplu:
doi oameni, trei studii, eșantion format din 78 de indivizi);
6) Informațiile suplimentare despre instrumente se includ în anexă.

Rezultate

1) Titlul „rezultate” este titlu de nivel 1 și este centrat și boldat;

2) Într-un design factorial, între parantezele rotunde enumerați variabilele independente și între
parantezele pătrate, nivelurile fiecărei variabile independente;
3) Furnizați date despre valorile statistice obținute, gradele de libertate, valoarea p și dimensiunea
efectului;
4) Tabelele sunt menționate sub formă de text (exemplu: „aceste detalii pot fi studiate în Tabelul
1”);
5) Pe scurt, partea de rezultate include partea statistică a lucrării.

Discuții

1) Titlul „Discuții” este titlu de nivel 1 și este centrat și boldat;

2) În această secțiune se „discută” dacă au fost sau nu susținute ipotezele experimentale;
3) Partea de interpretare a rezultatelor se redactează la timpul prezent pentru a aduce cititorul în
„discuție”.

37
Referințe

1) Titlul este centrat și boldat, iar secțiunea începe pe o nouă pagină indiferent de spațiul rămas pe
cea precedentă;
2) Aici sunt oferite toate citările și sursele folosite pentru realizarea lucrării;
3) Sunt folosite link-uri DOI atât scurtate (exemplu: http://doi.org/fsmb7v), cât și variantele lungi
(exemplu: http://doi.org/10.2466/pms.1995.80.3c.1307);
4) Se pot folosi folosi surse din cărți (prin menționarea cărții și a capitolului), publicații, link-uri
de pe website-uri, linkuri DOI, sau alte studii/lucrări/meta-analize.

Concluzie
Realizarea documentului de față a fost posibilă prin contribuția membrilor
Departamentului Științific din cadrul Asociației Studenților Psihologi din România. Documentul
a fost tradus și adaptat din limba engleză. Sperăm ca fișierul pus la dispoziție să fie util și să
răspundă în mod adecvat și prompt nevoilor cititorilor. Recomandăm cu căldură acelora ce-l
parcurg să consulte și documentul original pentru mai multe detalii:
• Hatala, M. (2020). APA Simplified: Your concise guide to the 7th edition; Greentop
Academic Press, Greentop Missouri, 63546 (pop 427).

Poți vizita și link-ul spre materialul original:

https://www.apacentral.com/apa-simplified.html

38