11 Abordarea Tipurilor de Texte Clasele III IV - Rasfoieste

Georgiana GOGOESCU
ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE

TEXTUL LITERAR. TEXTUL NONLITERAR
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
Editor: Vasile Burlui
Redactare și tehnoredactare: Iuliana Bubuianu
Corectura: Georgiana Gogoescu
Coperta: Iuliana Bubuianu
DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

GOGOESCU, GEORGIANA
ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE : TEXTUL LITERAR, TEXTUL NONLITERAR :
CLASA A III-A, CLASA A IV-A / Georgiana Gogoescu. - Iaşi :
Cartea Românească Educaţional, 2019
ISBN 978-606-9088-88-3
37
Grupul Editorial Cartea Românească Educațional

Copyright © Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019
Adresa: IAȘI, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 2 – 700124
www.ecredu.ro
Georgiana GOGOESCU
ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE

TEXTUL LITERAR. TEXTULUL NONLITERAR
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
TEXTUL LITERAR
Textul narativ ........................................................................... 7
Textul în versuri ..................................................................... 21
TEXTUL NONLITERAR
Textul informativ ................................................................... 36
Textul funcțional
Cartea poștală ................................................................ 44
E-mailul ........................................................................... 52
Jurnalul..............................................................................56
Articolul de ziar/revistă. Articolul de dicționar ............. 64
Biletul .............................................................................. 70
Scrisoarea ....................................................................... 76
Felicitarea ....................................................................... 84
Invitația ........................................................................... 91
Textul publicistic
Afișul ............................................................................... 95
Reclama .......................................................................... 99
Fluturașul/Flyerul ......................................................... 104
Alte tipuri de texte nonliterare ............................... 110
Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019

www.ecredu.ro
TEXTUL LITERAR
Textul literar
T E X T U L N A R AT I V. T E X T U L Î N V E R S U R I
TEXTUL LITERAR
TEXTUL LITERAR. TEXTUL NARATIV
I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!
Şapte stele multicolore au alunecat într-o dimineaţă de pe boltă şi au căzut pe Pământ. Au încercat
să se înalţe din nou, fluturându-şi razele, dar zadarnic. Simţindu-se într-un loc străin şi îndepărtat, au
început să plângă.
Şi lacrimile stelei albastre au colorat mările şi văzduhul; iarba şi pădurea şi-au luat culoarea din
lacrimile stelei verzi; florile au îmbinat culorile celorlalte stele. Lumea devenea tot mai frumoasă pe
Pământ, dar stelele nu-şi încetau plânsul.
Vieţuitoarele s-au strâns toate înduioşate şi au încercat să le ajute. Păsările s-au oferit să le înalţe
pe aripile lor. Dar în scurtă vreme au fost învinse de atâta înălţime. Au mulţumit pentru frumosul penaj
cu care s-au ales din nobila încercare şi au cerut sfatul altor fiinţe.
Împăratul Păianjenilor veni în sfârşit, după multă gândire, cu o idee.
— Numai singure vă veţi putea salva – le zise. Pentru aceasta, timp de şapte ani învăţaţi să toarceţi fir
din propriile lacrimi. Apoi, vă veţi urca pe vârful cel mai înalt şi veţi înălţa un pod de pânză subţire până la cer.
Aşa făcură. Şi când vieţuitoarele pământului văzură calea multicoloră înălţată pe cer, ştiură că
stelele în sfârşit ajunseră iarăşi la casa lor. Se bucurară, dar le păru şi rău, pentru că le îndrăgiseră foarte.
Îşi alinară părerea de rău privind culorile cu care stelele înzestraseră Pământul. Când şi când, după ce
ploaia spăla văzduhul, pământenii revedeau cu nostalgie podul stelelor colorat în roşu, portocaliu, galben,
verde, albastru, indigo şi violet. Îi dădură numele de CURCUBEU, semnul apropierii dintre Pământ şi Cer.
(Povestea curcubeului, Bucur Milescu)
I.1 - BANCA DE CUVINTE
TEXTUL este un lanț de enunțuri legate prin înțeles. Textul are titlu și autor.
I.2 - BANCA DE INFORMAȚII
Textul narativ este textul în care autorul își exprimă ideile, gândurile, sentimentele prin
intermediul personajelor și al întâmplărilor. Textul narativ este un text literar: personajele,
faptele nu sunt reale, ci imaginate de către scriitor.
Un text narativ cuprinde un șir de întâmplări povestite într-o anumită ordine. Aceasta este
o narațiune/povestire. Fiecare întâmplare corespunde unei părți din text care se numește
fragment. Fiecare fragment nou începe cu alineat.
Enunțurile prin care răspundem la întrebările referitoare la un text, în ordinea în care s-au
petrecut faptele, întâmplările, alcătuiesc povestirea orală a textului.
7
Delta, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel cenuşiu, unde pelicanul stă toată ziua grav, aşteptând
fotograf. Ca să-i iasă poza bine, nici nu se mişcă din loc. Şi ţine şi-un peşte în cioc. Dar râdea un guguştiuc, cică
peştele-i de cauciuc! Aici, în Deltă, vedeţi, pe lângă foarte mulţi pelicani, mai există şi lişiţe, nagâţi şi cormorani.
O, aici sunt toate păsările de pe pământ (dacă nu şi ceva în plus, adică păsările din Luna de sus). S-au
adunat în aceste locuri pline de vrajă, ca să facă plajă. Eu mai cred că ele bat mările şi poienele până aici
şi ca să-şi arate penele. Pentru că, anual, în Delta Dunării se deschide, pentru o lună şi jumătate, Expoziţia
păsărilor neîmpăiate. Nu vedeţi că toate au sprâncenele şi penele care mai de care mai frumos colorate?
Unele şi le vopsesc cu verdeaţa de alge din fluviul Gange, altele cu untură de crocodil din Nil,
sau mai ştiu eu cu ce boia din Africa. După aceea îşi lustruiesc penele cu un pluş şi îşi fac ciocul cu ruj.
Bineînţeles, la sfârşitul sezonului pasărea cea mai frumoasă primeşte premiu o broască ţestoasă.
Intrăm acum într-o pădure unde nu cresc mure. Copacilor înalţi, care au în vârf un pămătuf, li
se spune în limba deltei “stuf”. În fiecare dimineaţă, aici e raiul puilor de raţă, de nagâţ şi de bâtlan.
Trestiile le ţin loc de tobogan. Se suie unul în capul altuia până când ultimul ajunge în vârful trestiei, cea
mai înaltă, şi de-acolo alt pui îi dă brânci în baltă. Acolo încep să bea apă – nu ca să se înece, ci, aşa, le
place, că e rece. Să ştiţi: păsările astea toate ştiu de mici să înoate. Cineva spunea un lucru nou: că ele
ar învăţa să înoate chiar în ou. Cică în fiecare găoace cartea de citire zace. Când puiul de raţă învaţă pe
de rost totul, sparge coaja cu ciocul. Şi cât e el de pui, toată balta e a lui.
Ce să vă mai spui? Apa asta, pe care pluteşte plaurul, e scumpă ca aurul. În primul rând, e dulce,
de la cercul de la suprafaţă, rotund, şi până la ierburile de la fund. Şi apa dulce mult aduce. Unde mai pui
aceste păsări şi aceşti pui, aceşti peşti, de care nu ai loc să te-nvârteşti; şi aceşti brotaci care scot limba
la fluturi şi la gândaci! Vedeţi stuful că-şi scutură pămătuful? Ei, aflaţi că eu, cu o şmecherie, pot scoate
din stuf hârtie. C-am aflat că-n fiecare trestie ce se leagănă peste mal stau coli de hârtie sul. Dacă eşti
scriitor eşti fericit: cu o trestie de-asta te-ai procopsit. Scoţi tot papirusul din ea seara, şi trestia se
umple la loc dimineaţa. Pe o trestie de-asta îţi poţi mâzgăli, cum vrei, toată viaţa.
(De-a Delta Dunării, Marin Sorescu)
Textul „De-a Delta Dunării” este un text narativ cu rimă (cuvinte care „sună la fel” la final:
„știu” – „cenușiu”, „guguștiuc” – „cauciuc”, „pădure” – „mure”).
8
II - ACHIZIȚIE
PROCEDEAZĂ CA MINE!
TEXT NARATIV
apar
descrierea,
prezintă naraţiunea,
dialogul
întâmplări reale, dar
imaginare prezentate din
punctul de vedere
al autorului sau al conţine
personajelor expresii
personaje deosebite
reale sau
imaginare
III - APLICARE
1. Citește cu atenție textul.

V-am povestit, dragii mei, despre lupta de la Călugăreni. Dar eu gândesc că voi aţi vrea să ştiţi mai
mult, despre Mihai voievod şi de ce a meritat el numele de Viteazul.
V-am spus că Mihai era stângaci, iar în luptă folosea mai ales o bardă cu două tăişuri. O mânuia
cu o iuţeală de fulger şi cu neîntrecută dibăcie. Avea în el atâta agerime, putere şi mânie, încât orice
duşman îi apărea în faţă, oricât de puternic ar fi fost, tot nu i se putea împotrivi: cădea trăznit de barda
lui cu două tăişuri.
La sfârşitul bătăliei de la Călugăreni, după ce Sinan paşa, scos din mocirla în care căzuse, a dat
poruncă de retragere, s-a aflat un paşă, adică un general turc, mai viteaz decât toţi, care nu voia să
creadă că ai lui puteau fi înfrânţi. Se numea Hasan şi era vestit de puternic şi iscusit în luptă. […]
Înţelegând că românul e mai iscusit în luptă ca dânsul, Hasan paşa s-a răsucit cu cal cu tot şi a
împuşcat-o la goană pe lângă marginea pădurii. […]
<Stai, paşă!... striga voievodul. Stai, să ne batem în luptă dreaptă!... Nu fugi ca un iepure fricos.>
(Mihai Vodă şi Hasan Paşa – fragment, Dumitru Almaş)
9
1.1. ASALTUL DE IDEI! Scrie tot ce îţi trece prin minte când auzi cuvântul UNIRE (din orice domeniu:
limba română, știinţe, matematică, istorie, geografie, educaţie civică).
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
1.2. Cadranul! Completează cadranul, scriind povestirea textului dat care să corespundă părţilor:
Început, Continuare, Urmare, Sfârşit.
SFÂRȘIT ÎNCEPUT
__________________________________________________
________________________________________________________
___________________________________________________________ _
________________________________________________________________
___________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Mihai Vodă şi Hasan Paşa
_________________________________________________________________________
– fragment, Dumitru Almaş
__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_____________________________________________________________
_________________________________________________________
___________________________________________________
URMARE CONTINUARE
10
1.3. Rețeaua personajelor! Identifică în text și scrie cuvinte și expresii care îl caracterizează
pe Mihai Viteazul sau faptele lui, în casetele date.
Mihai Viteazul
(1558-1601)
1.4. Pe baza informaţiilor extrase la exerciţiul anterior, redactează o compunere de 10-12 rânduri, în
care să conturezi portretul voievodului Mihai Viteazul. Dă-i un titlu potrivit!
____________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
11
Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii
răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefaniţă sau Ştefanucă, şi era bucuria lor cînd venea prin părţile Trotuşului Mic.
Îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea ochi albaştri,
părul inelat. Purta şi zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi.
Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătându-i frumuseţi şi bogăţii pe
întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeştilor,
unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna
Ştefan cu copiii de prin partea locului. Toţi dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce
se minunau de dibăcia lui Ştefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se despărţeau
în două cete: cei din ceata lui Ştefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, în frunte cu puiul
de răzeş Mitruţ. [...]
Glasurile copiilor din Borzeşti s-amestecau cu glasurile păsărilor, şi parcă era ziua aceea un
imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, în frunte cu Ştefăniţă,
s-a ascuns la pândă într-o pădurice. Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde
năvăleau de obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se prefăcea că
este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în năvală, umplând
valea de veselia strigătelor. A ieşit şi ceata lui Ştefăniţă din pădure, şi săgeţile de trestie vâjâiau uşurel,
întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ştefăniţă, tare şi Mitruţ,
dar până la urmă Ştefăniţă a ieşit biruitor. [...]
Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori înşfăcau parii afumaţi la capăt,
furcile, coasele şi topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau ţipetele copiilor şi-ale femeilor:
— Tătarii!… vin tătarii!… Şi băteau mai tare clopotele. [...]
— Niciodată să nu uiţi, fiul meu… îi spunea voievodul. Copilul din Borzeşti trebuie răzbunat! [...]
— Niciodată n-am să uit, tată… a răspuns Ştefăniţă. Pe Mitruţ am să-l răzbun eu, cu mâna mea!
Dacă trăieşte hanul până cresc eu mare, îl spânzur de stejarul din Borzeşti…
(Eusebiu Camilar, Stejarul din Borzeşti - fragment)
2.1. Completează tabelul cu informaţiile solicitate, bazându-te pe informaţiile găsite în textul citit.
Informaţia De ce crezi aceasta? Ce argumente ai?

Ştefan cel Mare a îndrăgit
__________________________ __________________________
plaiurile Moldovei.
__________________________ __________________________
__________________________ __________________________
__________________________ __________________________
Ştefan a făcut o promisiune

__________________________ __________________________
tatălui său.
__________________________ __________________________
__________________________ __________________________
__________________________ __________________________
12
2.2. Scrie din text care erau însușirile fizice și morale ale lui Ştefan.
Însuşiri fizice Însuşiri morale (sufleteşti)

______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
2.3. Diamantul! Completează casetele, conform cerinţelor: două însuşiri ale lui Ştefan cel Mare;
propoziţie din patru cuvinte despre Ştefan cel Mare; trei acţiuni ale lui Ştefan cel Mare; cuvântul
concluzie despre Ştefan cel Mare.
13
2.4. Citește cu atenție textul.
Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoffm.), de asemenea numit și stejar
pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă
și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind
adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu
4-8 perechi de lobi. Pețiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este o achenă
denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de
pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase.
Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fiind foarte apreciată și de
mistreți, alături de jir, cât și la confecționarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la unele piese
de mobilier sau “bibelouri” rustice. Scoarța de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece
conține mari cantități de tanin foarte eficienți în prelucrarea pielii.
Lemnul de stejar este lemn prețios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător.
Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fiind folosit pentru mobilă de
lux, iahturi de lux, construcții de lux etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu
mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de
transport. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în construcțiile de lemn sau mixte, iar în industria
mobilei, acolo unde nu se găsește, este una din principalele varietăți imitate, alături de nuc și cireș.
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar)
Scrie ce fel de text este cel prezentat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Completează tabelul.
CE ȘTIU? CE AM AFLAT?
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
______________________________________ ______________________________________
14
La marginea dinspre miazănoapte a oraşului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în care sunt
patru clădiri mari [...]
Prin grădina asta e drumul lui conu Mişu, care şade alături, când e să iasă în oraş. Cum trecea
într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsună grădina; şi
fiindcă tufişul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o zări? Când, ce să vază?
Jos, în tufiş, un băietaş. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă peste buzele ţuguiate, îi făcea semn să
tacă, iar cu cel de la mâna stângă îi arătă privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu…
Şi a stat aşa multă vreme, neputându-se sătura de a o privi şi neştiind ce să privească mai cu
drag; pasărea mică şi neînsemnată care scotea sunete atât de puternice şi de măiestre din guşuliţa ei
care se vedea săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe toată faţa copilului? Îl mai văzuse el de
câteva ori p-aci prin grădină jucându-se cu alţi copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-
aminte. Acolo,un broscoi de băieţaş slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, şi cu pantalonii în
vine, cârpiţi în zece locuri. Acum pentru întâia oara vedea ce ochi negri, catifelaţi şi dulci avea.
La o mişcare nedibace, pasărea zbură şi lui conu Mişu îi păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni
copilul; dar acesta ieşi din tufiş şi privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor:
— Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost şi poimâine.
— Ce spui, mă? A fost şi poimâine?
— Da, a văzut-o şi Lenuţa.
— Care Lenuţa?
— Lenuţa, sora mea…[...]
— Dar pe tine cum te cheamă?
— Nicuşor a lui Ioniţă, odaiaşu’ de la casierie, şi sunt de şase ani.
— Ce vorbeşti, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei şi doi bani, să-ţi cumperi covrigi.
Nicuşor răspunde cu umărul drept, săltându-l în sus. Şi conu Mişu, râzând cu mulţumire, scoate
şi-i întinde doi bani. Copilul, luându-i, zice: “Săru’ mâna” şi pleacă grăbit, ţinându-se cu o mână de
brăcinarii pantalonilor prea lungi; dar după câţiva paşi se întoarce să-l întrebe serios dacă la spiţerie se
vinde ouă de furnică.
— Ce să faci, mă, cu ouă de furnică?
— Mi-a spus maica-mea aşa: că le plaţe la privighetori şi vreau să pui pe zos la a mea…[...]
(Ioan Alexandru Brătescu – Voineşti, Nicuşor - fragment)
3.1. Transformă dialogul dintre Nicușor și conu Mișu în povestire.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
15
3.2. Redactează un text în care să introduci un alt personaj cunoscut de tine în acţiunea textului Nicuşor
și să relatezi o întâmplare. Alege un titlu potrivit.
____________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.3. Redactează un articol de ziar despre urs. Ai în vedere să prezinţi informaţii despre mediul de
viaţă, caracteristici, mod de hrănire, de înmulţire, curiozităţi, dar și texte în care l-ai întâlnit.
____________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
16
Odată, într-un sat, i-am uitat numele, trăia un om, nici pe al ăstuia nu-l ţin minte, un om sărac. Ia,
acolo, un bordei, o capră şi-o palmă de loc. Decât, în ogrăjoara asta, lângă gard, avea un măr domnesc,
rotat, de ţinea umbră la o turmă şi făcea nişte mere de să le pui pe tavă la mesele împărăteşti. E o bogăţie
să ai aşa un pom! Şi bietul om împărţea din mere orişicui. Dar tot îi fura peste noapte. ”Bre, îşi zicea în
gând stăpânul, de ce-mi fură dacă eu le dau şi aşa ?” Pasămite omul îi om ! Pizma răsare în sufletul rău
ca loboda în grădina neplivită. Mai ales vecinul îi purta sâmbetele pomului ăstuia vestit. C-avea şi el un
măr, da ` de domnesc n-avea încotro. Era un măr pădureţ. Şi azi rupe-i o cracă mărului domnesc, mâne
alta, până ce într-o bună zi, când stăpânul bordeiului şi al pomului se dusese la târg, pizmaşul cheamă
pe alţi doi-trei, sar în ograda omului şi-i rătează mărul de la pământ, iar în trunchiul rămas scobesc
o gaură şi-i dau foc, să-i ardă rădăcinile. Unii spun că Dumnezeu nu vede; ba vede el bine. Cum tăiau
dânşii mărul cel domnesc, cade din crengile lui, dincolo de gard, singurul măr ce mai rămăsese în pom.
Un copil îl vede – căci lumea se strânsese ca la urs şi râdea – se aşază pe marginea şanţului şi-ncepe
să mănânce, cu lăcomie, din rodul minunat.
Un sâmbure căzu jos, în ţărână. Cine să bage seama la un sâmbure ! Vorba-i, când se întoarse
a doua zi, omul trecu cu carul pe lângă casa lui, înainte. Nu şi-o mai cunoştea. Nu mai era mărul cu
crengile rotate ! A aflat bietul păgubaş, în urmă, vestea, s-a plâns la toţi, da ` degeaba. “Ce te pui, mă,
pentru un pom”, îi ziceau sătenii. La anul, însă, din sâmburele cel căzut în şanţ, crescu un copăcel, şi
norocul îl feri, şi crescu copăcelul până ce se făcu copac rotat. Şi într-o primăvară se acoperi de floare,
şi vara dădu rod. Şi ce mere ! Şi ce umbră pentru drumeţii osteniţi ! Se uitau oamenii din sat la el ca la
un odor. Dar pizmaşul simţi din nou fiorul cela rău în inimă. Trecuse ani, îmbătrânise, şi dânsul tot nu se
lecuise. Că răul din om n-are moarte decât când moare omul. Şi iarăşi chemă într-o zi pe oameni şi le
spuse : “Măi, ia hai de-om tăia pomul ăsta, că încurcă drumul”. Dar oamenii s-au uitat la el chiorâş, şi
unul îi răspunse : “Ia caută-ţi de treabă; că atunci când l-ai tăiat, era al unuia din noi, dar azi e al nostru,
al tuturora. Şi să nu te atingi de el, că te cotonogim !” Şi-a înghiţit în sec pizmaşul, iar fostul păgubaş se
uita cu drag la pom, că parcă tot al lui era.
(Emil Gârleanu – Aşa, o poveste! ...)
4.1. Scrie mesajul textului Aşa, o poveste! ...

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
17
4.2. REŢEAUA PERSONAJELOR! Scrie, în casete, cuvinte/expresii din text care să arate legătura
omului păgubaș cu celelalte personaje.
un om sărac avea un măr domnesc
Omul
păgubaș
4.3. Nea Ion a rupt o bucată din ziarul local Hora. Scrie ce fel de tip de text este textul prezentat mai jos.
VÂNZÂRI TERENURI
ZONA FĂGET
SUPEROFERTĂ!!! Măgurele – 49 000 euro – Proprietar vând teren intravilan –
zona industrială – lotizat – loturi începând de la 1 000 mp în sus, cu deschidere
la Centura București Nord prin drum de servitute de 6 m, situat lângă benzinăria
OMW, între Șoseaua Giurgiului și Șoseaua București-Măgurele. Utilități în
apropiere. Teren pretabil pentru hală, depozit, birouri. Loturi la următoarele
prețuri: 39 euro/mp, 44 euro/mp, 48 euro/mp și 80 euro/mp.
Caracteristici:
• Suprafață teren: 1 000 mp;
• Tip teren: Construcții;
• Clasificare teren: Intravilan;
• Construcție pe teren: Nu;
• Suprafață construită: 1 000 mp.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
18
IV - TRANSFER
Citește cu atenție textul.
Într-o primăvară, o prepeliţă aproape moartă de oboseală - că venea de departe, tocmai din
Africa - s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo
câteva zile, a început să adune beţigaşe, foi uscate, paie şi fire de fân şi şi-a făcut un cuib pe un moşoroi
de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot
şapte ouă mici ca nişte cofeturi şi a început să le clocească. Ai văzut cum stă găina pe ouă? Aşa sta şi
ea, doar că ea în loc să stea în coteţ, sta afară în grâu; şi ploua, ploua de vărsa şi ea nu se mişca, ca nu
cumva să pătrunză o picătură de ploaie la ouă. După trei săptămâni i-au ieşit nişte pui drăguţi, nu goi
ca puii de vrabie, îmbrăcaţi cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau şapte gogoşi de mătase,
şi au început să umble prin grâu după mâncare. Prepeliţa prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o
firimiţea în bucăţele mici, şi ei, pic! pic! pic! cu cioculeţele lor, o mâncau numaidecât. Şi erau frumoşi,
cuminţi şi ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor şi când îi striga: “Pitpalac!” repede veneau
lângă ea. Odată, prin iunie, când au venit ţăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat
repede la chemarea mă-sii, şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a
păţit când s-a simţit strâns în palma flăcăului, numa` el a ştiut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din
buzunar; dar a avut noroc de un ţăran bătrân, care s-a rugat pentru el:
- Lasă-l jos, mă Mărine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?!
Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliţă să-i spuie ce-a păţit. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus:
- Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ăi vrea tu, dar acum, că
eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău.
(Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, Puiul - fragment)
Recunoaște personajul după replica dată și scrie-l în casetă.
▶ „Pitpalac!”
▶ Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?!
▶ Vezi ce va să zică să nu mă asculți?
19
Transformă dialogul următor în povestire:

- Lasă-l jos, mă Mărine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?!
Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliţă să-i spuie ce-a păţit. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus:
- Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ăi vrea tu, dar acum, că
eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Eseul de 5 minute! Completează cu opiniile tale câmpurile din casetă.
▶ Am învățat _______________________________________________________________
_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
__________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
__________
_______
_____
_________________________________________________________________________________
▶ Am întâmpinat dificultăți la _____________________________________________
________________________________________________
_____________
____
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
▶ Nu am înțeles ____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____
_________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
CUM TE EVALUEZI?
APRECIEREA CADRULUI DIDACTIC:
PUNCT SLAB PUNCT FORTE
__________________________________ __________________________________
__________________________________ __________________________________
CALIFICATIV: FB B S
20
TEXTUL LITERAR. TEXTUL ÎN VERSURI
I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!
Colinde, colinde, Se bucur copiii,

E vremea colindelor! Copiii şi fetele!
Căci gheaţa se-ntinde De dragul Mariei
Asemeni oglindelor. Îşi piaptănă pletele.
Şi tremură brazii, De dragul Mariei,
Mişcând rămurelele, Şi al Mântuitorului,
Căci noaptea de azi-i Luceşte pe ceruri,
Când scânteie stelele. O stea călătorului.
(Colinde, colinde - Mihai Eminescu)
I.1 - BANCA DE CUVINTE
TEXTUL este un lanț de enunțuri legate prin înțeles. Textul are titlu și autor.
Textul în versuri (poezia) este scris cu rânduri scurte numire versuri.

Poezia este scrisă de un autor (poet) care își exprimă direct ideile și sentimentele.
Poezia este scrisă cu ajutorul versurilor. Un grup de versuri formează o strofă.
O poezie poate avea o strofă sau mai multe strofe.
Sub forma textelor în versuri apar și „Steaua”, „Plugușorul”, „Sorcova”, prin care sunt redate
obiceiurile românilor, de Crăciun sau Anul Nou. Acestea sunt colinde/urături prin care
se vestește nașterea lui Iisus sau se urează bunăstare, sănătate etc. de către cetele de
colindători.
„Steaua” anunță nașterea lui Hristos. „Plugușorul” e o urătură practicată de o ceată de
flăcăi care pleacă din casă în casă, să ureze cu plugușorul tras de boi. „Sorcova” e un obicei
românesc, practicat în 1 ianuarie.
21
II - ACHIZIȚIE
PROCEDEAZĂ CA MINE!
TEXT ÎN VERSURI
mai multe
versuri
formează o
poezie autorul-poetul strofă
îşi exprimă în
mod direct
gândurile, ideile, conţine
sentimentele expresii
deosebite
este scris
în versuri
III - APLICARE
1. Citește textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor.

De trei zile lupta n-a mai încetat
Şi tătarul pare c-a înaintat.
Dar Buzescu Preda vede cu durere
Floarea României ce pe vale piere.
Trece înainte pe un cal în joc
Ce varsă din ochii-i flacăre de foc.
Strigă cu tărie cetelor zdrobite
Ce la glasu-i mândru se întorc uimite.
Iată că nepotul hanului tătar
Trece pe-un sălbatec, ager armăsar.
Unde se arată pe întinsa vale
Prin oştirea noastră îşi deschide cale.
Iar Buzescu Preda cum îl întâlni,
Îi ieşi-nainte şi-astfel îi vorbi:
— „Dacă nu ți-e frică şi-ai credință-n tine,
O, tătare! vino să te bați cu mine!”
(Preda Buzescu – fragment, Dimitrie Bolintineanu)
22
1.1. Tabelul predicţiilor! Completează rubricile din tabel, conform cerinţelor.

CE CREZI CĂ SE VA CE S-A ÎNTÂMPLAT DE
DE CE CREZI ASTA?
ÎNTÂMPLA? FAPT ?
După citirea titlului
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
După parcurgerea
primei părţi a poeziei ___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
După parcurgerea
celei de-a doua părţi ___________________ ___________________ ___________________
a poeziei
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
Înainte de a citi până

la sfârşit ___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
___________________ ___________________ ___________________
1.2. Explică versurile următoare:

• Floarea României ce pe vale piere _________________________________________________
___________________________________________________________________________
• Trece înainte pe un cal în joc _____________________________________________________
___________________________________________________________________________
23
1.3. Eşti Preda Buzescu şi soliciţi informaţii despre orarul Muzeului Naţional de Istorie.
Redă solicitarea de informaţii într-un scurt dialog.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
1.4. Citeşte textul informativ de mai jos. Extrage informaţiile necesare pentru a completa caseta,
conform solicitărilor.
Preda Buzescu (n. sec. XVI - d. 1608) a fost mare postelnic sub Mihai Viteazul şi a luat
parte la evenimentele politice şi militare importante ale domniei acestuia.
După cucerirea Transilvaniei şi Moldovei din 1600, Mihai Vodă l-a numit pe Preda în
locotenența domnească a Moldovei. În luptele cu turcii din 1600, Preda a capturat, lângă
Craiova, steagul sangeacului de Vidin.
Sub Radu Şerban, Preda Buzescu a îndeplinit diverse misiuni, aşa cum, de pildă, a fost
solia pe care a purtat-o la curtea imperială a Habsburgilor. Luptător cu faimă şi sprijin de
nădejde al domniei, Preda a fost numit mare ban al Olteniei, dregătorie pe care a exercitat-o
între 16 august 1602 şi 19 mai 1608. Moare de o grea suferință înainte de 20 august 1608.
Preda Buzescu şi fratele său, Radu Buzescu sunt înmormântați la Mănăstirea Călui
(ctitorie a familiei Buzeştilor), în timp ce fratele lor, Stroe Buzescu, este înmormântat la fosta
mănăstire din Stăneşti-Lunca, județul Vâlcea.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Preda_Buzescu)
Nume: ______________________________________________________________________
Născut: _____________________________________________________________________
Decedat: ____________________________________________________________________
Naționalitate: ________________________________________________________________
Ocupație: ___________________________________________________________________
Alte informații: _______________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
24

Dulce, galbenă lumină, cum și eu bălai eram,
Mi-a pus mama o gutuie ce se coace-ncet la geam.
Aș mușca-o, dar mă doare, mă cuprinde-un fel de jind
Și acum, că trece anul, parc-o simt îmbătrânind.
Galbenă gutuie,
Dulce, amăruie,
Lampă la fereastră,
Toată iarna noastră.
Mama mea n-avea nici globuri, nici beteală și nici stea,
Sărbătorile de iarnă cu gutui le-mpodobea…
Mi-a pus mama o gutuie în fereastra dinspre drum
Și o văd cum luminează, n-am puterea s-o consum.
Parcă are-n ea ceasornic și al mamei plânset sfânt…
Luminează și se stinge o gutuie pe pământ.
Luxul mamei cel mai mare, când copii ne mai simțeam,
Era pâinea de pe masă și gutuia de la geam.
(Colindul gutuii din geam – Adrian Păunescu)
2.1. Ce stări sufletești trăiești citind Colindul gutuii din geam? Scrie trei stări sufletești.
Ce stări sufletești trăiești citind Colindul geam? Scrie trei stări suflete
geam? sufleteșști.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Selectează versurile care se referă la tema tradiţiilor de familie.

2.2. Selectează versurile care se referă la tema tradiţiilor de familie.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Scrie două versuri care te-au impresionat. Argumentează.

2.3. Scrie două versuri care te-au impresionat. Argumentează.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
25
2.4. ASALTUL DE IDEI! Scrie cinci cuvinte care îţi trec prin minte când auzi cuvântul copilărie.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2.5. Analiza Swot! Completează chenarele, făcând o analiză a poeziei Colindul gutuii din geam. Te
poţi ajuta și de simboluri sau desene.
ANALIZA SWOT
PUNCT FORTE PUNCT SLAB RECOMANDARE FELICITĂRI!
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
________________ ________________ ________________ ________________
_________________ _________________ _________________ _________________
26
Prin pomi e ciripit şi cânt, E linişte. Şi din altar

Văzduhu-i plin de-un roşu soare, Cântarea-n stihuri repetate
Şi sălciile-n albă floare Departe până-n văi străbate
E pace-n cer şi pe pământ. Şi clopotele cântă rar:
Răsuflul cald al primăverii Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Adus-a zilele-nvierii. Cum râd a drag şi plâng a jale!
Şi cât e de frumos în sat! Biserica, pe deal mai sus,

Creştinii vin tăcuţi din vale E plină astăzi de lumină,
Şi doi de se-ntâlnesc în cale Că-ntreaga lume este plină
Îşi zic: Hristos a înviat! De-acelaşi gând, din cer adus:
Şi râde-atâta sărbătoare În fapta noastră ni e soartea
Din chipul lor cel ars de soare. Şi viaţa este tot, nu moartea.
Şi-un vânt de-abia clătinitor Pe deal se suie-ncetişor

Şopteşte din văzduh cuvinte: Neveste tinere şi fete,
E glasul celor din morminte, Bătrâni cu iarna vieţii-n plete;
E zgomotul zburării lor! Şi-ncet, în urma tuturor,
Şi pomii frunţile-şi scoboară Vezi şovăind câte-o bătrână
Ca Duhul Sfânt prin aer zboară. Cu micul ei nepot de mână.
Ah, iar în minte mi-ai venit

Tu, mama micilor copile!
Eu ştiu că şi-n aceste zile
Tu plângi pe-al tău copil dorit!
La zâmbet cerul azi ne cheamă
Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!
(George Coşbuc - La Paşti)
3.1. Scrie
Scrie saluturile utilizate de creștini de Paște.
saluturile utilizate de creștini de Paște.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.2. Ordonează
Ordonează ideile de mai jos, potrivit ordinii tablourilor poeziei.
ideile de mai jos, potrivit ordinii tablourilor poeziei.
Şi clopotele cânta rar: /Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Biserica, pe deal mai sus, /e plină astăzi de lumină
Răsuflul cald al primăverii, /aduce-a zilele-nvierii
Şi doi de se-ntâlnesc în cale /Îşi zic: Hristos a înviat!
Eu ştiu că şi-n aceste zile /Tu plângi pe-al tău copil dorit!
Şi pomii frunţile-şi coboară, /că Duhul Sfânt prin aer zboară
Şi-ncet, în urma tuturor, / Vezi şovăind câte-o bătrână
27
3.3. Citește textul dat. Scrie ce fel de text este și o credinţă care te-a impresionat mai mult.
Credințe și Superstiții de Paște

La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă - îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion,
viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea
să lucrezi câmpul.
Lumina sfântă – Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală,
calamităţi naturale, supărări.
În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
De Paşti se aşază o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă
acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
Se spune că cei ce mor în duminica de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând
direct în Rai.
Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţă luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
(sursa: https://ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-romanesti-de-paste-credinte-si-superstitii-de-paste-257440)
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3.4. Redactează un text în care să descrii două tradiţii sau obiceiuri de Paște din zona ta.
____________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
28

Am putea să ne jucăm de-a căpşunile Ne-am gâdila cu rădăcinile sub pământ.
Şi jocul ar ţine cu lunile, Sau ne-am juca de-a pepenii
Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, şi de-a lubeniţele,
să facem frunze Ne-am întinde cât am putea vrejurile şi codiţele
Sub care putem sta ascunse Şi la capătul lor am creşte nişte globuri
Până când împărăteşti,
Creştem şi ne roşim de plăcere Atât de mari că nici nu poţi să le urneşti,
Descoperind ce de mistere Galbene, sau cu dungi, sau verzi şi lucioase
Mişună prin aer şi prin pământ. Învelite-n mătase.
Sau ne-am putea juca de-a morcovii Unde
şi pătrunjeii, Ne-am putea ascunde,
Ne-am aşeza pe marginile aleii. Dulci şi mici,
Unii am fi albi, alţii, portocalii, Ca nişte zei fericiţi şi pitici,
Unii am fi dulci, alţii, şi mai şi, Înconjuraţi de miezul roşu sau portocaliu -
Am sta cuminţi, Cine mă ghiceşte, al lui să fiu.
Ca nişte sfinţi, De-a câte şi de-a câte ne-am putea juca
Şi nu am bănui defel În grădina mea,
Că miroase-n jur a foi de pătrunjel, Dar noi, de-o întreagă copilărie, ca fleţii,
Am mustăci numai de râs în frunze când Ne jucăm de-a fetiţele şi de-a băieţii.
(Ana Blandiana – Jocuri)
4.1. Ce mistere se pot descoperi fiind căpșună în poezia Jocuri?

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4.2. Descrie care este avantajul fiecăruia dintre cele patru jocuri care apar în poezia Jocuri.
avantaj _________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
avantaj _________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
avantaj _________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
avantaj _________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
29
TEXTUL NONLITERAR. TEXTUL PUBLICISTIC
COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ

Telefon: 0763 082 213
E-mail: comenzi@ecredu.ro
Adresa: IAȘI, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 2 – 700124
www.ecredu.ro
Grupul Editorial Cartea Românească Educațional

Copyright © Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019
116

11 Abordarea Tipurilor de Texte Clasele III IV - Rasfoieste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11 Abordarea Tipurilor de Texte Clasele III IV - Rasfoieste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Georgiana GOGOESCU

ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE

DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Grupul Editorial Cartea Românească Educațional

ABORDAREA TIPURILOR DE TEXTE

Editura Cartea Românească Educațional, Iași - 2019

TEXTUL LITERAR. TEXTUL NARATIV

I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!

I.1 - BANCA DE CUVINTE

I.2 - BANCA DE INFORMAȚII

I.2 - BANCA DE INFORMAȚII

1. Citește cu atenție textul.

2. Citește cu atenție textul.

Informaţia De ce crezi aceasta? Ce argumente ai?

Ştefan a făcut o promisiune

Însuşiri fizice Însuşiri morale (sufleteşti)

2.4. Citește cu atenție textul.

Scrie ce fel de text este cel prezentat.

3. Citește cu atenție textul.

3.1. Transformă dialogul dintre Nicușor și conu Mișu în povestire.

4. Citește cu atenție textul.

4.1. Scrie mesajul textului Aşa, o poveste! ...

un om sărac avea un măr domnesc

Citește cu atenție textul.

Recunoaște personajul după replica dată și scrie-l în casetă.

▶ Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua?!

▶ Vezi ce va să zică să nu mă asculți?

Transformă dialogul următor în povestire:

Eseul de 5 minute! Completează cu opiniile tale câmpurile din casetă.

TEXTUL LITERAR. TEXTUL ÎN VERSURI

I - ORIENTARE. SPARGE GHEAȚA!

Colinde, colinde, Se bucur copiii,

I.1 - BANCA DE CUVINTE

I.2 - BANCA DE INFORMAȚII

Textul în versuri (poezia) este scris cu rânduri scurte numire versuri.

1. Citește textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor.

1.1. Tabelul predicţiilor! Completează rubricile din tabel, conform cerinţelor.

Înainte de a citi până

1.2. Explică versurile următoare:

2. Citește cu atenție textul.

Selectează versurile care se referă la tema tradiţiilor de familie.

Scrie două versuri care te-au impresionat. Argumentează.

3. Citește cu atenție textul.

Prin pomi e ciripit şi cânt, E linişte. Şi din altar

Şi cât e de frumos în sat! Biserica, pe deal mai sus,

Şi-un vânt de-abia clătinitor Pe deal se suie-ncetişor

Ah, iar în minte mi-ai venit

Şi clopotele cânta rar: /Ah, Doamne! Să le-auzi din vale

Biserica, pe deal mai sus, /e plină astăzi de lumină

Răsuflul cald al primăverii, /aduce-a zilele-nvierii

Şi doi de se-ntâlnesc în cale /Îşi zic: Hristos a înviat!

Şi pomii frunţile-şi coboară, /că Duhul Sfânt prin aer zboară

Şi-ncet, în urma tuturor, / Vezi şovăind câte-o bătrână

Credințe și Superstiții de Paște

4. Citește cu atenție textul.

4.1. Ce mistere se pot descoperi fiind căpșună în poezia Jocuri?

COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ

Grupul Editorial Cartea Românească Educațional

S-ar putea să vă placă și