LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ
- CLASA a VII-a -
STRUCTURI
TEXTUALE
Într-un text epic, apar structuri textuale diverse,
care pot fi combinate diferit. Astfel, într‑un
paragraf sau într‑un episod pot apărea structuri
diferite, ușor de recunoscut după funcția lor:
 STRUCTURI
NARATIVE
sunt prezentate
evenimentele ce compun
f i r u l n a r a t i v, p r i
n raportare la timp,
oferind răspunsuri la
întrebări precum
„când?“ și „în ce
ordine?“
 STRUCTURI
DESCRIPTIVE
sunt oferite detal
i i privitoare la
personaje sau la
s i t u a t e obiecte
diferite în s p a i i u ; e l e
r ă s p u n d la î n t re b a re a
„ ce?“ , evideni iin
elementul descris;
d
 STRUCTURI

DIALOGATE
alcătuite din replic
i l e p e rs o na je lo r, ca re a u
a tâ t r o l u l d e a c a r a c t
e r i z a personajele, cât și
rolul de a dinam iza
narai iune a; e le o f e r ă r
ă s p u n s u r i l a
întrebă rile „cine
vorbește?“,
„despre ce discută?“
 STRUCTURI
EXPLICATIVE
naratorul sau personajele oferă
explicaiii necesare înielegerii
aci iunii sau a
c o m p o r t a m e n t u l u i
personajelor; aceste secvenie
răspund la întrebarea „cum?“;
 DE REȚINUT!
Fiecare tip de structură contribuie la
dezvoltarea narațiunii, iar combinarea
acestora conferă dinamism textului epic
care aduce, astfel, în fața cititorului un
univers ficțional complex și divers, așa
cum este și lumea în care trăim.
 TEXTUL EPIC
Fiecare epavă își are taina ei
(Fragment din ,, Toate pânzele sus!,, de
Radu Tudoran)

“Pe la jumătatea lui martie 1881, corabia grecească Penelopa, încărcată vârtos cu

cereale, grâu de Bărăgan, dulce, cu bobul greu, cobora gâfâind pe brațul de mijloc al Dunării,

către Sulina, ca să iasă în mare și să ia drumul Patridei, la Pireu.

Căpitanul ei era kir Iani Ghinis – negustor iscusit și marinar bătrân, botezat de toate

furtunile arhipelagului grecesc.Numai că, în această călătorie, kir Iani își cam greșise socotetile și

cu navigația, și cu negustoria. Intrată pe Dunăre la începutul lui decembrie anul trecut,

Penelopa fusese prinsă de ghețuri timpurii la Brăila și abia izbutise să se strecoare printre

sloiuri, ca să ajungă la loc potrivit de iernare, pe canalul Măcin. Şi iaca aşa, dacă ţii seama

că o corabie care stă ţeapănă la mal nu bagă nimic în punga stăpînului, ci dimpotrivă,

stoarce din ea în fiecare zi, ai să înţelegi de ce în această iarnă, trei cute adînci se iviseră pe

fruntea căpitanului, singurul loc unde îşi mai putea găsi loc vreo cută, pe o fațabrăzdată în toate

chipurile de zbîrcituri.
 — Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveţi grijă de gheaţ, ă bre! Ce, aţi căpiat, ori nu auziți?
Of, şi după multe asemenea nopţii de chin, într-o zi, din plumburiu, cerul se face albăstrui,
gheţurile se umflă şi trosnesc şi p-ormă încep să curgă sloiuri – şi acum, kir Iani, să te ţii!
Sloiurile vin mugind şi se încalecă şi trosnesc şi căpitanul aleargă pe punte, cu capul gol, scăldat în
sudori, aburind ca un ceaun pus la fiert – şi strigă deznădăjduit:
-Mai bine să-mi rupă mie un picior! Hei, măi băieţi, măi, dragii mei! N-auzi, Nicola, n- auzi,
Marulis, nici tu, Gherasim, hoţilor! Lachi, Ismail, prieteni scumpi, puneţi mîna, puneţi mîna,
pezevenghi ce sunteţi!”

Răspundeți (oral):

1. Subliniază răspunsul corect: Naratorul este: a) povestitor b) personaj.

2. Narațiunea se desfășoară la persoana I sau a III-a? Transcrie două exemple din

text.

3. Subliniază răspunsul corect: Naratorul apare în ipostază:

a) obiectivă
b) subiectivă.
Completează în Padlet:

1. Î n fra g me ntul d at, mo d ul de e xp une re p re d o minat e ste

………………………………….

2. C e l c a re p ov e ste ș te întâmp lă ril se

e
numește………………………………………………

3. Participanții la evenimente s e n u m e s c … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … .

4. Genul literar care se bazează p e o narațiune, în care un narator relatează întâmplări

într-o s uc c e s i un e l o g i c ă și cronologică, la e l e participând personaje

se n u m e ș t e … … … … … … … … … .