LIMBA

Este un organ musculomembranos, de formã conicã, aşezat pe planşeul cavitãţii bucale.

Organul gustului.
Participã în masticaţie şi deglutiţie.
Are rol fonator (consoane linguale).

CONFIGURAŢIE EXTERNÃ

1/ limba e alcãtuitã din 2 pãrţi 2/3 anterioarecorpul limbii

limba trigeminalã, inervatã senzitiv cu fibre
somatosenzitive
porţiunea orizontalã, mobilã, a limbii
1/3 posterioarã rãdãcina limbii
limba faringianã, inervatã senzitiv cu fibre
viscerosenzitive
porţiunea verticalã, fixã, a limbii

2/ limba prezintã 2 feţe dorsum lingual (la nivelul feţei superioare a corpului şi la nivelul feţei
posterioare a rãdãcinii)
faţa inferioarã a limbii (la nivelul corpului)
> la nivelul dorsum-ului lingual se gãseşte şanţul terminal al limbii ce marcheazã limita între
corpul şi rãdacina
limbii ; acest şanţ are aspectul unui unghi cu deschiderea anterioarã

3/ rãdãcina limbii situatã posterior de şanţul terminal al limbii

partea faringianã a limbii (formeazã un perete anterior, incomplet, al
bucofaringelui)
fixeazã limba, mai ales la hioid
are 2 feţe anterioarã (unde rãdacina se continuã cu corpul limbii)
posterioarã aparţine dorsum-ului lingual
prezintã tonsila lingualã (din alcãtuirea inelului
limfatic
perifaringian Waldeyer)
are 2 margini laterale
mucoasa rãdãcinii limbii trece la epiglotã şi devine mucoasã glosoepigloticã:
> iau naştere 3 plici glosoepiglotice: una medianã şi 2 laterale
> între plicile glosoepiglotice medianã şi lateralã mucoasa formeazã o
depresiune
numitã valeculã epigloticã (fosetã glosoepigloticã)
> importanţa mucoasei glosoepiglotice:
- în deglutiţie laringele se ridicã >> aditusul laringian se aplicã
pe epiglotã iar
epiglota se aplicã pe limbã >> se închide aditusul laringian

LIMBA …………………… 1
 - în intubaţia laringotrahealã se trage limba anterior >> este
antrenatã epiglota
>> se lãrgeşte deschiderea aditusului laringian ceea ce permite
intubaţia
- în narcozã: limba cade posterior >> împinge epiglota >> se
închide aditusul
laringelui >> se poate produce asfixie
- în asfixie se poate provoca reflex respirator prin tracţiuni
ritmice asupra
limbii

LIMBA …………………… 2
4/ corpul limbii anterior de şanţul terminal al limbii acest şanţ prezintã median gaura
oarbã a limbii de la nivelul
cãreia porneşte ductul tireoglos)
are 2 feţe superioarã (dorsalã) = prezintã şanţul median al limbii
“V”-ul lingual = format de papile
gustative
valate, dispuse înaintea şanţului
terminal
inferioarã median prezintã frîul lingual (acesta trece la
mucoasa
sublingualã unde are pe laturi carunculele
sublinguale 1) - la
sugar acest frîu se poate întinde pînã la vîrful
limbii >> se
practicã frenotomie pentru a permite alimentarea
corectã
pe laturile frîului, prin transparenţa mucoasei, se
observã
venele profunde ale limbii (vv.ranine), cu traiect
sinuos

1
la caruncula sublingualã se deschid ductul submandibular Wharton şi ductul sublingual principal Bartholin
LIMBA …………………… 3
 la nou-nãscut, faţa inferioarã a limbii poate
prezenta plici
mucoase de aspect franjurat care se numesc plici
fibriate şi se
atrofiazã cu vîrsta

2 margini laterale, în contact cu arcadele dentare (un dinte rupt poate provoca
ulceraţii linguale)
vîrful limbii (pe asepctul anterior poate prezenta un şanţ median)

STRUCTURA LIMBII

Limba cuprinde un schelet osteofibros osul hioid

structuri fibroase membrana hioglosianã
septul lingual
aponevroza lingualã
un conţinut muscularmm.intrinseci ai limbii (cu ambele capete în grosimea
limbii) = provin
din mezenchim local
mm.extrinseci ai limbii (origine în afara limbii şi inserţia
în limbã) =
provin din somite occipitale
o învelitoare mucoasã (nu existã submucoasã) ce prezintã glande linguale şi
papile gustative
> patrulaterã
membrana hioglosianã > dispusã în plan frontal, în partea posterioarã a limbii
> inferior se prinde pe hioid
> superior se pierde în masa muscularã, înapoia şanţului terminal
> aspect falciform (secerã)
> situat median în limbã, între mm.geniogloşi
septul lingual > marginea superioarã = convexã
> marginea inferioarã = concavã
> baza se inserã pe hioid şi membrana hioglosianã
> vîrful septului corpespunde virfului limbii
aponevroza lingualã - este condensarea laminei proprii a mucoasei linguale, pe faţa dorsalã a
limbii
MUŞCHII LIMBII
mm. extrinseci ai mm. intrinseci ai limbii (n.XII)
limbii
1. m.genioglos (n.XII)
2. m.hioglos (n.XII) 1. m.longitudinal (lingual)
3. m.stiloglos (nn.VII, superior
XII) 2. m.longitudinal (lingual)
4. m.palatoglos (n.IX) inferior singurul m. intrinsec
5. m.faringoglos (n.IX) dublu
6. m.amigdaloglos 3. m.vertical al limbii
(n.IX) 4. m.transvers al limbii

LIMBA …………………… 4
PAPILELE LINGUALE
> alcãtuiesc “V”-ul lingual, anterior de şanţul terminal
PAPILE VALATE > 7-12 papile
> fiecare cuprinde o proeminenţã centralã înconjuratã de un şanţ în care
pãtrund substanţele sapide
> au un rol mai mare gustativ decît mecanic
PAPILE FUNGIFORME > mai voluminoase, asemãnãtoare cu nişte ciuperci
> mai numeroase pe faţa dorsalã, aproape de vîrf
> cuprind puţini muguri gustativi şi au mai mult rol mecanic
PAPILE FILIFORME > numeroase, situate dorsal, marginal şi la vîrful limbii
> nu au rol gustativ (nu au muguri gustativi)
PAPILE CONICE > o varietate de papile filiforme
PAPILE FOLIATE > important rol gustativ
> apar ca serii de plici perpendiculare pe marginile limbii, în partea lor
posterioarã

PERCEPŢIA GUSTATIVÃ
> faţa inferioarã a limbii nu percepe gustul
> dorsul lingual percepe diferenţiat nuanţele gustative:

UMAMI – UNUL DINTRE CELE 5 GUSTURI FUNDAMENTALE = “SAVORY”, “MEATY”, CĂRNOS, SAVUROS,

PICANT, DETERMINAT DE GLUTAMAŢII PREZENŢI ÎN CARNE, BRÂNZĂ ŞI ALTE MÂNCĂRURI BAZATE PE PROTEINE.

GUSTUL UMAMI A FOST IDENTIFICAT DE KIKUNAE IKEDA ÎN 1908.

MODERN, NU SE MAI ALOCĂ TERITORII LINGUALE UNOR GUSTURI SPECIFICE; TOŢI MUGURII GUSTATIVI PERCEP

TOATE GUSTURILE, DOAR CĂ ÎN PROCENTE VARIABILE – DECI SCHEMA DE MAI SUS PRELUATĂ DIN PAPILIAN E

DEPĂŞITĂ DE MULT, UITAŢI DE EA !

GLANDELE LINGUALE
GRUP POSTERIOR înapoia şanţului terminal
GRUP MARGINAL (WEBER) la nivelul marginilor corpului limbii
GRUP ANTERIOR (BLANDIN- situate în grosimea m.lingual inferior, se deschid pe laturile
NUHN) frîului lingual
GLANDE ANEXATE PAPILELOR VALATE ŞI FOLIATE

tripla inervaţie a limbii

motorie n.XII >> mm.intrinseci, SG, HG, GG, SÎNGE
n.XII este n.VII >> m.SG (?)
nervul motor n.IX >> mm.PG, AG, FG
al limbii
senzitivã n.lingual (din Vc) = în 2/3 anterioare (înaintea V-ului lingual)
(sensibilitate n.IX = la nivelul V-ului lingual, şanţului terminal şi în partea anterioarã a
generalã) rãdãcinii limbii
n.X (prin r.internã a n.laringeu superior) - mucoasa glosoepigloticã
senzorialã n.VII (n.coarda timpanului) = în 2/3 anterioare (înaintea V-ului lingual)

LIMBA …………………… 5
 (gustativã) n.IX = la nivelul V-ului lingual, şanţului terminal şi în partea anterioarã a
rãdãcinii limbii
n.X (prin r.internã a n.laringeu superior) - mucoasa glosoepigloticã

m.genioglos
situat paramedian, pe cel mai puternic are un fascicul prin faţa lateralã are
latura septului lingual propulsor al limbii continuat cu m.CSF raport cu conţinutul
(m.geniofaringian) lojei glande
sublinguale
originea pe apofiza fibrele sale trec în un fascicul al lui trece tonusul acestui muşchi
geni superioarã a evantai în limbã, de la la epiglotã menţine poziţia limbii;
spinei mentale vîrful limbii la hioid (m.glosoepiglotic) paralizia lui face ca
limbã sã cadã peste
epiglotã şi sã producã
asfixie)
m.hioglos
origine: fascicul inserţie = pe raporturi: > participã în dispus lateral de
bazioglos de la corpul marginea peretele medial al lojei m.genioglos, trage limba
hioidului, fas-cicul aponevrozei submandibulare; > inferior şi posterior
condroglos de la cornul linguale delimiteazã intern
mic şi fascicul interstiţiul hio-
ceratoglos de la cornul glosomilohioidian; > are
mare profund a.lingualã
m.stiloglos
originea la nivelul face parte din inserţie printr-un fascicul delimiteazã
stiloidei temporalului buchetul stilian longitu-dinal ce îşi intricã compartimentele spaţiului
fibrele cu cele ale laterofaringian şi furca
m.lingual superior şi un mm.stilieni
fasci-cul oblic, decusat cu
fibrele m. hioglos
traiect inferior şi trage limba trecând la limbã se participã în peretele
anterior posterior si situeazã intern de unghiul medial al lo-jei
superior mandibulei, m.pterigoidian gl.submandibulare
medial

m.amigdaloglos = inconstant, are originea la nivelul tonsilei palatine; la inserţia lingualã îsi intricã
fibrele cu cele ale palatoglosului
m.palatoglos = are originea la nivelul vãlului palatin; fibrele sale se îndreaptã anterior, inferior şi
lateral, ridicãnd o cutã mucoasã numitã arcul palatoglos (pilierul anterior al vãlului palatin), înaintea
tonsilei palatine, cu extremitatea inferioarã în dreptul extremitãtii şanţului terminal al limbii; fibrele
sale se rãspândesc în grosimea limbii, sub mucoasa dorsumului lingual sau amestecându-se cu cele
ale m.transvers
m.faringoglos reprezintã fasciculul constrictorului superior faringian cu origine la nivelul rãdãcinii
limbii; la nivelul peretelui faringian, printre mm.constrictori superior si mijlociu trece
m.stilofaringian
mm.intrinseci ai limbii
m.lingual > nepereche
superior > este o lamã muscularã cu fibre longitudinale, situat sub mucoasa dorsalã a limbii
> prin contracţie scurteazã limba
m.lingual > singurul m.intrinsec dublu
inferior > pe faţa inferioarã a limbii, lateral de m.genioglos şi medial de m.hioglos
> de la mucoasa rãdãcinii limbii la vîrful limbii
LIMBA …………………… 6
 > prin contracţie trage limba postero-inferior şi o scurteazã
m.vertical > fibrele acestuia trec de la aponevroza lingualã la faţa inferioarã a limbii
> prin contracţie turteşte limba
m.transvers > ocupã toatã masa limbii
> cuprinde fibre scurte (de la marginea limbii la septul lingual) şi fibre lungi (întinse
între marginile limbii, strãbat septul lingual)
> prin contracţie îngusteazã limba

LIMBA …………………… 7