C4 – Mediastinul

MUSCHIUL DIAFRAGMA sept musculoaponevrotic ce separă cavitatea toracică de cea abdominală; este fixat pe conturul aperturii inferioare a toracelui

alcătuire
formă, direcţie centrul tendinos al diafragmei (centrul frenic)

-formaţiune lată, boltită, convexă postero-superior spre Are 2 părţi: centrală şi periferică: format din 3 foliole care îi dau aspectul de frunză de
torace şi concavă antero-inferior spre abdomen -porţiunea centrală este aponevrotică şi se numeşte trifoi; superior, în zona centrală, ia contact cu
-bolta diafragmei proemină în cavitatea toracelui şi centrul tendinos al diafragmei pericardul fibros la care aderă prin ligg.
cuprinde 2 cupole: -porţiunea periferică este porţiunea musculară formată, pericardofrenice
1)una dreaptă cu maxim de convexitate la nivelul spaţiului după
IV originea fibrelor, din:
intercostal drept pe linia medioclaviculară  partea sternală
2)una stângă cu maxim de convexitate la nivelul  partea costală
spaţiului V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.  partea lombară

COMUNICARILE DIAFRAGMEI
1. HIATUSUL AORTIC 2. HIATUSUL ESOFAGIAN 3. ORIFICIUL VENEI CAVE INFERIOARE
-cea mai joasă şi posterior situată deschidere a -situat la nivelul T10; în -conţinut -orificiu cu margini -conţinut:
diafragmei; orificiu osteofibros inextensibil porţiunea musculară  esofagul aponevrotice, situat la  nervul frenic drept,
-la nivelul vert. T12 şi discului intervert.toracolombar lombară a diafragmei,  plexul esofagian nivelul T8 - T9, în centrul  vena cavă inferioară
-delimitare -conţinut anterior, superior şi puţin  rr.esofagiene din tendinos
anterior – lig.arcuat median  aorta descendentă stânga de hiatusul aortic vasele gastrice stângi
lateral - stâlpul diafragmatic  canalul toracic -orificiu muscular  vase limfatice
de partea respectivă  vv.azygos lombare
posterior - coloana vertebrală  vase limfatice
(vertebra T12 şi discul
toracolombar)

4. între stâlpul extern (de pe arcada psoasului) şi
stâlpul mijlociu (fibrele cu originea pe faţa laterală a
vertebrelor şi discurilor lombare) se formează un
interstiţiu în care trec:
 trunchiul simpatic laterovertebral
 nervul splanhnic mic
 nervul splanhnic imus
5. între stâlpul mijlociu şi cel intern (fibre cu originea pe 6. prin orificiul circumscris de lig.arcuat medial trece
feţele anterioare ale vertebrelor şi discurilor lombare)
este un interstiţiu în care trec:
 nervul splanhnic mare  vena lombară ascendentă
 rădăcina internă a venei azygos (vena azygos
lombară).

1
MEDIASTINUL - este regiunea mediană interpleuropulmonară.
DELIMITAREA MEDIASTINULUI APERTURA SUPERIOARĂ A TORACELUI ÎMPĂRŢIREA MEDIASTINULUI
planul anatomic prin unghiul sternal şi vertebra T4
 anterior = plastronul sternocostal e comunicarea toracelui cu gâtul şi e delimitată împarte mediastinul în 2 etaje:
 posterior = vertebrele toracale (T1 – T12) de:  mediastin superior
 lateral = faţa mediastinală a plămânului şi  manubriul sternal  mediastin inferior.
pleura mediastinală  coastele 1 o mediastin anterior = între stern şi pericard
 inferior = m.diafragma  vertebra T1 o mediastin mijlociu = conţine inima învelită de
 superior = apertura sup. a toracelui pericard
o mediastin posterior – între pericard şi col.vertebrală

MEDIASTINUL SUPERIOR
DELIMITARE
anterior
manubriul sternal
art.sternoclaviculare
posterior inferior superior lateral
primele 4 vertebre toracale şi planul anatomic prin unghiul planul aperturii superioare plamânul (porţiunea suprahilară a feţei
discurile intervertebrale sternal şi vertebra T4 a toracelui mediastinale) şi pleura mediastinală

CONŢINUT
plan muscular mm.sternotiroidieni şi sternohioidieni
plan timic timus (la copil) sau grăsimea timică WALDEYER (la adult)
plan venos v.brahiocefalică dreaptă, v.brahiocefalică stângă, v.cavă superioară, vv.toracice interne, v.tiroidiană inferioară, vv.pericardofrenice, v.intercostală
superioară stângă. VCS primeşte pe faţa posterioară crosa venei azygos.
planul nervos nn.frenici drept şi stâng, nn.vagi drept şi stâng, n.laringeu recurent stâng, nn.cardiaci
plan arterial crosa aortei cu cele 3 ramuri ale sale: trunchiul brahiocefalic, a.carotidă comună stângă şi a.subclavie stângă
plan visceral trahee şi esofag; la stânga traheei urcă nervul laringeu recurent stâng şi la stânga esofagului urcă canalul toracic
plan retrovisceral lanţurile simpatice toracale ( pe feţele laterale ale vertebrelor toracale), vasele intercostale posterioare

MEDIASTINUL ANTERIOR compartiment îngust, între faţa posterioară a plastronului sternocostal şi faţa anterioară a pericardului fibros.
DELIMITARE
anterior posterior inferior superior lateral
faţa posterioară a corpului faţa anterioară a pericardului fasciculele sternale şi costale lig.sternopericardic superior ce porţiunea anterioară a pleurelor
sternului şi procesului xifoid fibros anterioare ale m.diafragma, închide distal loja timică mediastinale
mm.transverşi ai toracelui acoperite de membrana frenică
fascia endotoracică (parte a fasciei endotoracice)

CONTINUT
Părţile moi ale plastronuluisternocostal: o mm.transverşi ai toracelui
o vasele toracice interne
o gg.limfatici
o ligg.sternopericardice superior (manubriopericardic) şi inferior (xifo-pericardic)
o recesurile pleurale costomediastinale anterioare drept şi stâng
2
MEDIASTINUL MIJLOCIU compartimentul mediastinal cel mai larg (compartimentul cardiopericardic al mediastinului inferior)
DELIMITARE
anterior posterior inferior superior lateral
planul frontal tangent la faţa planul frontal tangent la faţa Centrul frenic al diafragmei planul anatomic prin unghiul pleurelemediastinale
anterioară a pericardului fibros posterioară a pericardulu ifibros; sternal al lui LOUIS şi vert.T4

CONTINUT
Porţiunile intrapericardice ale vaselor mari: Porţiunile central mediastinale ale pediculilor
Inima şi pericardul o aorta ascendentă pulmonari:
o vv.cave, superioară şi inferioară o bronhiile principale
o trunchiul pulmonar o aa.pulmonare
o vv.pulmonare drepte şi stângi o vv.pulmonare
Pachetele vasculonervoase frenice superioare: o limfaticele pulmonare
o nn.frenici o plexurile pulmonare
o vasele pericardofrenice o plexul cardiac (este cuprins între bifurcaţia
trunchiului pulmonar şi bifurcaţia traheei)

MEDIASTINUL POSTERIOR - între pericardul fibros şi coloana vertebrală.

DELIMITARE
anterior posterior inferior superior lateral
planul frontal tangent la faţa vertebrele T5 – L2 m. diafragma planul anatomic prin unghiul pleurele mediastinale
posterioară a pericardului fibros sternal al lui LOUIS şi vertebra
T4

Conţinut
planul esofagian o esofagul
o nervii vagi – cel stâng – anterolateral de esofag, cel drept – posterolateral de esofag
o recesurile preesofagiene ale pleurelor mediastinale dreaptă şi stângă

planul azygoaortic o vena azygos – anterior şi la dreapta coloanei vertebrale

o aorta descendentă toracică – anterior şi la stânga coloanei vertebrale
o canalul toracic – între v.azygos şi aortă

planul paravertebral o venele hemiazygos şi hemiazygos accesorie – posterior de aorta descendentă toracică
o vasele intercostale posterioare
o lanţurile simpatice toracale
o nn.splanhnici

cu excepţia vv.hemiazygos, celelalte formaţiuni sunt acoperite de fascia endotoracică a lui LUSCHKA

3
TRUNCHIUL PULMONAR (T.P.)
Porneşte din ventriculul drept al inimii cu care
comunică prin orificiul pulmonar: acest orificiu este
închis de 3 valvule semilunare sau sigmoide
pulmonare: una anterioară şi 2 posterioare – dreaptă şi
stângă
La origine se dispune pe dinaintea porţiunii iniţiale a
aortei; ulterior, trunchiul pulmonar se aşează la stânga
aortei ascendente, cu un traiect oblic, în sus şi
posterior.
Trunchiul pulmonar este intrapericardic.
T.P. + AO ascendentă alcătuieşte pediculul arterial
al inimii ce este învelit într-o teacă comună formată de
pericardul seros
-înapoia pediculului arterial al inimii se găseşte sinusul
transvers al pericardului seros (sinusul lui THEILE)

AORTA IN TORACE (AO)

Porneşte din ventriculul stâng al inimii cu care
comunică prin orificiul aortic: acest orificiu este
închis de 3 valvule semilunare sau sigmoide aortice:
una posterioară şi 2 anterioare – dreaptă şi stângă .
La nivelul sigmoidelor aortice lumenul aortic este
mai larg = această porţiune a aortei se numeşte
bulbul aortei
Are 3 porțiuni:
AO ASCENDENTĂ – intrapericardică, în mediastinul mj
CROSA AO – extrapericardică, în mediastinul sup.
(trece pe deasupra P.P.S, oblic posterior și spre stânga)
AO DESCENDENTĂ– extrapericardică, în mediastinul
post. (anterior și la stânga de coloană)
AO ascendentă + T.P. alcătuieşte pediculul arterial al
inimii ce este învelit într-o teacă comună formată de
pericardul seros
-înapoia pediculului arterial al inimii se găseşte sinusul
transvers al pericardului seros (sinusul lui THEILE)

AORTA ASCENDENTA – intrapericardică, în mediastinul mijlociu

Limite Ramuri
o orificiul aortic al ventriculului stâng artera coronară stângă
o originea trunchiului brahiocefalic artera coronară dreaptă

CROSA AORTEI – extrapericardică, în mediastinul superior

Limite Ramuri
o originea trunchiului brahiocefalic Trunchiul brahiocefalic
o inserţia pe aortă a lig.arterial Artera carotidă comună stângă
Artera subclavie stângă
Curburi - crosa aortei are 2 concavităţi: una medială, în raport cu traheea şi esofagul şi una inferioară – în raport cu pediculul pulmonar stâng

AORTA DESCENDENTĂ - extrapericardică, în mediastinul posterior

Limite Ramuri parietale Ramuri viscerale
- de la nivelul feţei laterale stângi a vertebrei T4 o rr.mediastinale o rr.pericardice
- până la T12: hiatusul aortic al diafragmei o rr.diafragmatice superioare o rr.esofagiene
o aa.intercostale posterioare 3-11 o aa.bronşice
o aa.subcostale

4
TRAHEEA IN TORACE
DEFINITIE
Conduct ce continua laringele si
se continua cu bronhiile principale
LIMITE FORMA
TRAIECT
superior – marginea inferioară a tub aplatizat posterior oblic, în jos şi înapoi; în mediastin crosa aortei o împinge cu
vertebrei C6 ¾ anterioare – inele traheale 1 cm. la dreapta planului sagital.
inferior – planul prin unghiul sternal şi şi ligg. Intertraheale, Planul aperturii superioare a toracelui împarte traheea în 2:
vertebra T4 ¼ posterioară = m.traheal - porţiunea cervicală
- porţiunea toracală – în mediastinul superior

ESOFAGUL
Origine: Traiect: Porţiuni: Configuraţie exterioară:
continuă faringele de la nivelul descendent, cu 2 curburi: - cervicală tub aplatizat antero-posterior
marginii inferioare a cartilajului - una convexă la stânga, - toracică are 3 strâmtori:
cricoid al laringelui (situată la la nivelul T4 - abdominală cricoidiană – la nivelul cartilajului cricoid laringian
nivelul vertebrei C6) - una convexă la dreapta, (subdiafragmatică) bronhoaortică – la nivelul crosei aortei şi bronhiei principale stângi –
la nivelul T7 la nivelul acestei strâmtori se opresc frecvent corpii străini
esofagieni
diafragmatică – la nivelul hiatusului esofagian al diafragmei

VENA CAVA SUPERIOARA

Origine Traiect Porţiuni Terminaţie
posterior de prima art.condrosternală descendent, paralel cu marginea - superioară = extrapericardică, în Vena cavă superioară se deschide în
dreaptă, din vv.brahiocefalice drt. şi stg. dreaptă a sternului mediastinul superior atriul drept, la nivelul peretelui superior
- inferioară = intrapericardică, în al acestuia.
mediastinul mijlociu
Afluenţi Fiecare venă brahiocefalică se formează înapoia art.sternoclaviculare respective,
- v.brahiocefalică dreaptă din unirea a 2 vene: v.jugulară internă şi v.subclavie:
- v.brahiocefalică stângă unghiul venos jugulosubclavicular (unghiul lui PIROGOFF) primeşte:
V.cavă superioară primeşte pe faţa posterioară crosa venei azygos.  în dreapta – ductul limfatic
 în stânga – canalul toracic

Sistemul venelor azygos - vene ce drenează peretele toracic şi viscere toracice

VENA AZYGOS VENELE HEMIAZYGOS
Afluenți de origine Afluenți colaterali Afluenți de origine v. HEMIAZYGOS Afluenți colaterali
v. lombară ascendentă dreaptă vv.intercostale posterioare drepte 4 – 11 v. lombară ascendentă stângă
v. subcostală dreaptă v.intercostală superioară dreaptă (vv.I.C. dr. 2-3) v. subcostală stângă vv.intercostale posterioare stângi 9 – 11
vv.esofagiene (la v. hemiazygos)
vv.pericardice Afluenți de origine v. HEMIAZYGOS ACC.
vv.mediastinale vv.intercostale posterioare stg. 2 – 8 vv.esofagiene
5
 vv.bronşice drepte vv.pericardice
vv.hemiazygos şi hemiazygos accesorie – la vv.mediastinale
nivelul vertebrei T8 vv.bronşice stângi

VENA CAVA INFERIOARA

V.cavă inferioară drenează membrele inferioare şi cavitatea abdominopelvină; din abdomen urcă în mediastin prin m.diafragma.
Intră în mediastinul mijlociu: printr-un orificiu din centrul frenic al diafragmei – la nivelul vertebrelor T8/T9; la dreapta v.cave inferioare sau printr-un orificiu separat, trece
n.frenic drept
deasupra diafragmei, v.cavă inferioară intră în pericard şi se deschide la nivelul peretelui inferior al atriului drept:
orificiul atrial este acoperit pe dinainte de valvula venei cave inferioare (valvula lui EUSTACHIO)

CANALUL TORACIC
Canalul toracic este cel mai mare vas colector limfatic al organismului. Are o lungime de 38 – 45 cm. şi se întinde de la nivelul vertebrei L2 până la rădăcina gâtului.
Începe în abdomen printr-o dilataţie numită cisterna chyli, situată anterior de corpul vertebrei L2.
Intră în mediastin prin hiatusul aortic al diafragmei şi urcă în mediastinul posterior, între aorta descendentă toracică şi vena azygos.

NERVUL FRENIC
ram profund al plexului cervical (C3 – C5)
– nerv mixt
– nervul motor al porţiunii centrale a diafragmei
La nivelul aperturii superioare a toracelui încrucişează pe dinainte a.toracică internă şi coboară în mediastin:
– iniţial în mediastinul superior, ulterior în mediastinul mijlociu
1) ramuri pericardice
2) ramuri pleurale (la pleura mediastinală)
3) ramuri frenicoabdominale > pentru:
porţiunea centrală a m.diafragma pleura diafragmatică pericardul diafragmatic peritoneul diafragmatic
4) ramuri celiace > pancreas şi căile biliare - de aceea în patologia lor durerile iradiază la baza gâtului

NERVUL VAG ÎN MEDIASTIN

N. vag drept N. vag stâng
• peste artera subclavie dreaptă, la baza gâtului • intră în mediastin între a.carotidă comună stângă şi a.subclavie stângă, înapoia
• între a.subclavie dreaptă şi v.brahiocefalică dreaptă v.brahiocefalice stângi
• coboară pe latura traheei: • coboară lateral de crosa aortei:
– posterior de v.cavă superioară – profund de n.frenic stâng
– medial de crosa v.azygos • coboară posterior de pediculul pulmonar stâng:
• coboară posterior de pediculul pulmonar drept unde se împarte în ramuri – pe faţa anterioară a aortei descendente toracice
divergente la plexul pulmonar posterior; dintre acestea, inferior, două – la acest nivel trimite ramuri ce formează plexul pulmonar posterior

6
 trunchiuri coboară la nivelul esofagului şi formează, cu ramuri din vagul
stâng, plexul esofagian
• inferior, aceste ramuri sunt colectate într-un trunchi vagal
posterior care însoţeşte pe faţa posterioară esofagul şi
trece cu acesta prin hiatusul esofagian al diafragmei în
abdomen
Ramuri vagale in torace
• fibrele vagale trec de la nivelul plexului pulmonar stâng pe faţa anterioară a
esofagului, unde participă la alcătuirea plexului esofagian:
– la nivelul hiatusului esofagian al diafragmei ia naştere trunchiul vagal
anterior ce coboară în abdomen con-ţinând majoritatea fibrelor vagale
stângi

– n.laringeu recurent stâng rr.cardiace toracice – la plexul rr.bronşice anterioare – la plexul rr.bronşice posterioare – la rr.esofagiene – la plexul
cardiac pulmonar anterior plexul pulmonar posterior esofagian

LANŢUL SIMPATIC LATEROVERTEBRAL TORACAL

• format din 12 ganglioni para(latero)vertebrali, uniţi prin fibre interganglionare

• ganglionul simpatic T1 poate fuziona cu ganglionul simpatic cervical inferior şi să formeze astfel ganglionul stelat (gg. cervico-toracic = THOMA IONESCU-
NEUBAUER ce ocupă foseta supra-retropleurală SEBILEAU - THOMA IONESCU a domului pleural)

RAMURILE SUPERIOARE ALE LANŢULUI SIMPATIC TORACAL RAMURILE VISCERALE INFERIOARE ALE LANŢULUI SIMPATIC TORACAL
– trec la vase şi viscere din torace • > se unesc şi formează nervii splanhnici; aceşti nervi trec în abdomen şi se
– pleacă din primii 5-6 gg.simpatici toracali termină în plexurile nervoase prevertebrale; nervii splanhnici conţin fibre
– sunt 2 grupe: preganglionare care fac sinapsa în ganglionii prevertebrali
• rr.vasculare pentru mm.netezi din: v.azygos, aortă şi • > au fibre preganglionare din gg. T6 - T12
vasele intercostale posterioare, canalul toracic NERVUL SPLANHNIC MARE
• rr.viscerale pentru mm.netezi de la nivelul se formează din ramurile ganglionilor T6 - T9 şi cuprinde fibre simpatice
» esofagului preganglionare care au traversat fără a face sinapsă lanţul simpatic toracal;
» traheei NERVUL SPLANHNIC MIC
» bronhiilor • se formează din ramurile gg.T10 - T11;
» plămânilor • situat posterior de n.splanhnic mare trece în abdomen printre fibrele
» inimii stâlpului diafragmatic;
NERVUL SPLANHNIC IMUS (inferior)
• inconstant, provine atunci când este prezent din ganglionul T12
• trece printre fibrele lombare ale m.diafragma