Limba

-alcatuire, functie, boli-

Realizat de:
Hodea Sasha
Ignat Theodor
Festila Matei
Ivoncu Dennis
Nistor Constantin
Acsintoae Vlad
Alcatuirea Limbii

•Limba este principalul organ de simt al gustului,

având importanță majoră și în vorbire. Aceasta este o
structură musculară localizată în cavitatea orală. În
medie, limba are o lungime de 10 cm. Partea dorsală
a limbii Dorsum linguae este ușor bombată, partea
anterioară fiind liberă cu un șanț median Septum
linguae fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care
sunt bogat vascularizați și inervați), în partea
posterioară mucoasa limbii prezintă deschiderea
glandelor salivare, partea ventrală (inferioară),
median este legat de planșeul cavității bucale prin
frâul limbii (Frenulum linguae), astfel încât numai
vârful limbii este liber. Baza limbii (Radix linguae) este
prin mușchi și ligamente fixat de laringe.
 Muschii Limbii
Muschii limbii sunt muschi striati, in numar
de 17, opt pereche si unul nepereche. Dupa originea
lor se clasifica in muschi extrinseci (scheletici) si
muschi intrinseci (nescheletici).
Muschii extrinseci au originea pe oasele
invecinate si modifica pozitia limbii prin contractie.
Ei sunt reprezentati:
• Muschiul Genioglos – cel mai puternic;
• Muschiul Hioglos – este dispus pe marginea
limbii, asigura retropulsia si coborarea limbii;
• Muschiul Stiloglos – duce limba postero-
superior si mareste diametrul transversal al
limbii;
• Muschiul Palatoglos – asigura mobilizarea
limbii postero-superioare;
Muschii intrinseci au originea in interiorul
limbii si determina modificarea formei limbii. Ei
sunt reprezentati:
• Longitudinalul Superior – asigura scurtarea
limbii si mobilizeaza varfului postero-superior;
• Longitudinalul Inferior – asigura scurtarea
limbii si mobilizeaza varfului postero-inferior;
• Muschiul Transvers – determina micsorarea
diametrului lingual transversal;
• Muschiul Vertical – determina micsorarea
diametrului lingual dorso-ventral;
Gustul este, ca şi mirosul, un simţ chimic. Se
bazează pe legarea substanţelor chimice din
alimente de receptorii localizaţi în celule
Mugurii Gustativi
specifice şi anume mugurii gustative care
transmit apoi informaţiile pe calea nervilor
până la creier. pentru a putea fi interpretate ca
„gusturi”. Fiecare mugur gustativ este format
din 40 până la 100 de celule epiteliale, care
formează epiteliul, adică stratul care acoperă
întreaga suprafaţă externă a corpului şi a
structurilor sale cavitare. In mugurii gustativi
se găsesc trei tipuri de astfel de celule: de
susţinere, receptoare şi celule bazale. Celulele
de susţinere formează cea mai mare parte a
mugurului gustativ şi separă celulele
receptoare una de cealaltă. Celulele mugurilor
gustativi sunt înnoite în permanenţă – durata
medie de viaţă a acestora fiind de circa 10 zile.
Limba este desigur, organul principal al
gustului, de vreme ce toate alimentele ingerate
trebuie să treacă prin cavitatea bucală.
Suprafaţa superioară a limbii este acoperită de
numeroase proeminenţe mici, numite papile,
iar majoritatea mugurilor gustativi sunt grupaţi
in jurul acestor structuri. Se mai găsesc însă
câţiva şi în zonele învecinate cum ar fi
faringele, palatul moale şi epiglota.
Mucoasa Limbi
Mucoasa linguală este o membrană de culoare roz
alcătuită din epiteliu pavimentos ... în care se află
formațiuni caracteristice numite papile linguale.
In structura limbii descriem:
• Fata superioara: mucoasa orala specializata
• Fata inferioara: mucoasa orala propriu-zisa
Fata inferioara are rol de absorbtie si e neteda,
subtire si transparenta
Fata superioara a limbii este acoperita de mucoasa orala
specializata care prezinta papilele linguale care au forme si
marimi diferite. Datorita lor, atunci cand mancam, putem simti
gustul alimentelor: dulce, sarat, acru, amar sau numeroase
combinatii ale acestora.
Mucoasa orala de la nivelul obrajilor si buzelor
captuseste fata interna a acestora, protejand musculatura. Este
mobila si are o culoare roz-pal.
De asemenea mucoasa limbii mai contine receptori
tactili, termici si pentru durere.
Funcţiile limbii sunt:
Masticaţie: în primul timp al masticaţiei are rolul de a dirija
alimentele spre arcadele dentare.
Deglutiţie: prin fibrele musculare din care este compusă,
limba împinge bolul alimentar către faringe.
Fonaţie: intervine în pronunţia majorităţii literelor, prin
reglarea şi modelarea sunetelor trimise de către corzile
vocale.
Percepţia gustului: baza limbii înregistrează informaţii cu
privire la gustul amar, marginile laterale cuprind informaţii
despre gusturile sărat şi acru iar vârful limbii percepe
senzaţiile dulci.
  Pe spatele limbii se afla multiple bacterii care formeaza flora
bacteriana linguala. La un individ sanatos, aceasta flora bacteriana
naturala este echilibrata. In cazul in care aceasta sufera dezechilibre,
se produc leziuni ale membranelor mucoase ale cavitatii bucale.
 Limba rosie Cea mai comuna cauza a limbii rosii este consumul

Boli
unor alimente colorate (zmeura, capsune) sau al unor bauturi acide
care pot provoca roseata si disconfort temporar. Cu toate acestea, o
limba rosie poate fi si semnul unei afectiuni medicale.
 Limba geografica Este o afectiune care determina aparitia pe
limba a unui model asemanator hartii. Persoanele cu aceasta afectiune
au pete netede, rosiatice cu margini albe. In zonele rosii lipsesc
papilele gustative care sunt in mod natural situate pe suprafata limbii.
 Limba neagra Limba neagra paroasa este o afectiune care
determina cresterea in dimensiune a papilelor gustative, favorizand
acumularea de celulele moarte pe suprafata limbii. Aceasta genereaza
o culoare mai inchisa si un aspect asemanator firelor de par.