Sunteți pe pagina 1din 16

Limba si bolile de limba

Ispas Denisa Emanuela Miftode Laura

Limba este un organ musculomembranos, mobil,

situat in cavitatea bucala, detinand multiple functii (n masticatie, digestie, deglutitie si supt la sugari), fiind o componenta importanta a aparatului dentomaxilar, dotata cu posibilitati deosebite de apreciere, nu numai gustativa, ci si de perceptie intervenind totodata n limbajul articulat. In constitutia ei, intra un schelet fibros, muschi, glande ,mucoasa, pe suprafata ei fiind prezente o serie de formatiuni numite papile, variate ca aspect si functie.

Conformatia exterioara
Limba e formata din doua segmente: corpul si

radacina. Separatia dintre corp si radacina o face un sant in forma de V, numit santul terminal, situat la cativa milimetri dupaV-ul lingual. El prezinta la varful lui o depresiune numita gaura oarba. Radacina limbii este portiunea situata dupa santul terminal. Ea e situata in faringe, de unde si numele de segment faringian. Corpul limbii este portiunea situata inaintea santului terminal. Aceasta portiune se gaseste in cavitatea bucala si de aceea e numit segmentul bucal. Corpul limbii prezinta doua fete (fata dorsala sau superioara si fata inferioara), doua margini, un varf si o baza.

Structura limbii
Limba are un schelet osteo- fibros, un continut muscular si

o membrana invelitoare; este lipsita de submucoasa. Scheletul osteo- fibros este format din osul hioid si din doua formatiuni fibroase: membrana hioglosiana si septul lingual. Muschii limbii se impletesc intre ei intr-un mod extrem de complicat. Dupa origine, ei se grupeaza in: * muschi extrinseci (cu origine pe oasele sau pe organele invecinate) *muschi intrinseci (care se fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii) Muschii extrinseci actioneaza asupra limbii in intregime, realizand deplasari ale ei. Rolul muschilor intrinseci este de a modifica forma acestui organ. Mucoasa linguala acopera musculatura limbii si se continua cu mucoasa buco-faringiana. Mucoasa linguala prezinta: papile, glande si foliculi limfatici.

Simtul gustului
Receptorii gustativi sunt stimulati prin contact

direct de un anumit numar de substante sapide, numai daca ele sunt solubile in apa. Pentru fiecare substanta exista un prag de perceptie diferit. Sub influenta unui stimul gustativ continuu, se produce fenomenul de adaptare, mai rapid pentru substantele sarate si dulci. Caile de transmitere de la nivelul papilelor linguale pana la scoarta cuprinde trei neuroni: protoneuronul situat in ganglionii nervilor cranieni; deutoneuronul, in bulb si cel de-al treilea neuron, in talamus.

Inervaia limbii
Limba prezinta mai multe tipuri de inervatie:

- senzitiva: de la perechea V de nervi cranieni(trigemeni), prin acesti nervi putem simti temperatura alimentelor. - motorie: de la perechea XII de nervi cranieni(hipoglosi), acesti nervi intervin in miscarile limbii in deglutitie, masticatie. - senzoriala: aceasta inervatie constituie calea de conducere a analizatorului gustativ.

Boli de limba

Depunerile
Indiferent de cauza lor, sunt

ntotdeauna fenomene patologice, deoarece deranjeaza simtul gustului, provoaca lipsa poftei de mancare si produc un miros neplacut al gurii. Indepartarea acestora se poate realiza cu ajutorul
periutei de dinti nmuiata n solutie de perogen 2 la suta (apa oxigenata). Limba va fi mentinuta afara pentru prinderea varfului cu un tifon sau batista curata. Excluderea depunerilor intensifica simtul gustului, ce va aduce un apetit crescut, completand autocuratirea gurii si oferind conditii optime unui echilibru favorabil ntre

Limba geografica.
In anumite cazuri (unele boli sistemice, n unele

avitaminoze etc), limba se descuameaza numai partial, imitand o harta geografica.

Limba scrotala
Suprafata limbii este brazdata de numeroase

santuri, mai mult sau mai putin profunde.

Leucoplachia Limba Alba


Leucoplachia poate aparea atunci cand exista un

numar mare de bacterii si acumulare de resturi alimentare pe suprafata dorsala a limbii datorita deshidratarii usoare, bolilor insotite de febra.

MELANOGLOSIE
Afeciune caracterizat prin faptul c micile denivelri

aflate la nivelul limbii (denumite papile) se mresc n dimensiuni, dnd suprafeei limbii un aspect i o textur proas. Se dezvolt n urma unei infecii micotice.

Sfarsit!