Sunteți pe pagina 1din 5

BOLILE APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care participa la realizarea digestiei si este format dintr-un tub ce se ntinde de la cavitatea bucala la anus Aparatul digestiv, recunoscut si ca prima bariera de aparare a organismului mpotriva bolilor, poate prezenta afectiuni acute sau cronice, provocate de diferite cauze, boli ce pot cuprinde unul sau mai multe organe componente. Aceste afectiuni pot fi functionale sau organice. Astfel, se pot deosebi boli ale esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subtire si intestinului gros. O serie de afectiuni digestive pot constitui reactii ale dereglarii altor structuri sau organe, cum ar fi: ficat, colecist, glande, sistem nervos, renal etc. Un tratament corect presupune eliminarea cauzelor care produc perturbarea. O mare parte din afectiunile aparatului digestiv beneficiaza de tratamente reflexoterapeutice, nsotite obligatoriu de un regim igieno-dietetic adecvat. Se cuvine sa mentionam aici ca primul element digestiv de aparare al organismului mpotriva componentelor toxice ingerate este intestinul subtire. Zonele reflexe ale organelor tubului digestiv sunt dispuse n talpi, dupa cum urmeaza ; . zonele stomac, duoden - se gasesc n ambele talpi, dedesubtul degetului mare, pe bolta plantara. . zona intestin subtire - se gaseste n ambele talpi, n mi loc, spre interior, deasupra calc!ielor. . zona intestin gros "colonul# - este divizata n: - colon ascendent; - colon transversal; - colon descendent; - colon sigmoid. $ona colonului ascendent: este proiectata n talpa piciorului drept, n partea externa de deasupra calc!iului, %-& cm n sus. $ona colonului transversal: porneste de unde se termina colonul ascendent si traverseaza orizontal talpa dreapta, p!na la marginea ei interioara, continu!ndu-se la acelasi nivel orizontal n talpa st!nga, p!na la marginea exterioara a talpii st!ngi. $ona colonului descendent: se continua n talpa st!nga, de la capatul colonului transversal, n os, %-& cm.

$ona colonului sigmoid : formeaza un S n talpa st!nga, termin!ndu-se sub zona de proiectie a vezicii urinare, unde se gaseste punctul reflex pentru rect si anus. $ona reflexa pentru 'emoroizi, constipatie se gaseste n gamba piciorului st!ng deasupra maleolei interne, ntre tendonul lui Ac'ile si musc'i, pe o distanta de ()-(% cm n sus.

3.1. Gastritele
Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului. *xista o varietate de factori capabili sa produca boala: (# +actori infectiosi: virali, bacterieni "toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase#, micotici "candida - cel mai frecvent#; ,# +actori c'imici: - exogeni "medicamente, substante toxice, alcooli - endogeni "uremie, acidocetoza#. -# +actori fizici: iradiere ; .# +actori mecanici; %# +actori alergici "sensibilitate la medicamente#; 6) +actori nutritionali "carente proteice, vitaminice, minerale#. /astritele acute apar n urma unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice datorita actiunii repetate si prelungite a unora dintre factorii amintiti. Simptomatologie: dureri n regiunea epigastrica, accentuate dupa mese bogate, balonari postprandiale, gust neplacut, greata, regurgitari, uneori varsaturi si diaree, n gastritele 'iperacide creste cantitatea de acid clor'idric. Din stomac,apar arsuri n regiunea epigastrului si pe traiectul esofagului. Tratamentul reflexotera euti! urmareste mbunatatirea circulatiei mucoasei gastricepentru refacerea ei, anihilarea unora din acesti factori, cu rol n producerea acestei boli. Rezistenta organismului va creste prin masarea zonelor limfatice si mbunatatirea circulatiei generale. Este indicata masarea zonelor renale pentru influentarea unor factori endogeni (uremia ). Combaterea factorilor alergici se va realiza prin masarea zonelor glandelor suprarenale,stimulnd astfel cresterea cantitatii de cortizon. S!"ema #e masa$

. . . .

zona stomac - %-() minute la fiecare picior; zona glandelor suprarenale - - minute la fiecare picior; zona rinic'i-uretere-vezica - % minute la fiecare picior; zona vezicii biliare - - minute.

n faza acuta se vor efectua ,-- sedinte0zi, iar n faza cronica l sedinta0zi. 1upa aproximativ 2-() sedinte, simptomatologia clinica se atenueaza, dispar!nd pe parcursul a circa ,)-,% de sedinte.Se va continua ,-- luni cu (-, sedinte pe saptam!na pentru ntretinere. este favorabil n peste 3)4 din cazuri, mai ales c!nd sedintele de masa sunt combinate cu regimuri igieno-dietetice corespunzatoare, ceaiuri si pansamente gastrice naturale. Reteta pentru protectia mucoasei gastrice; , linguri de caimac de lapte se bat bine cu , galbenusuri si cu , linguri de miere de albine, p!na se face o crema. Se ia de - ori0zi, cu o umatate de ora nainte de mesele principale. 5u se va consuma alcool, carne pra ita de porc, condimente si orice alte elemente iritante pentru tubul digestiv; confortul psi'ic este absolut necesar si n dereglarile tubului digestiv. Ceaiuri "cu concentratie redusa#: . iarba-mare (Rhizoma cum radicibus inulae), tataneasa (Symphtum offcinale), iarbat!l'arului (Betonica officinalis), (Micelis muralis), sunatoare ( ypericum perforatum), galbenele (!lores calendulae)" Se pot folosi fiecare din aceste plante sub forma de infuzie, ( lingurita de planta la o cana de ,%) de ml de apa clocotita sau decoct. 6lantele pot fi utilizate si n combinatii. 1upa tratamentul prin reflexoterapie, este recomandat mersul descult pe pietre ude sau roua, evitarea stresului, autosugestie " prin g!nduri pozitive si credinta de vindecare#. *ste absolut necesara evitarea factorilor care cauzeaza boala.

3.2. Ulcerul gastro-duodenal


Ulcerul duodenal sunt leziuni ale peretelui stomacului, lui cauzate de secretia gastrica de acid si pepsina de foarte multe ori datorate si bilei anormale secretate de ficat. Simptomatologia este complexa: durere arsuri, varsaturi, flatulenta, diaree sau constipatie anxietate Sindromul dispeptic dureros respecta periodicitatea sezoniera "primavara si toamna mai ales n ulcerul duodenal, greturile si varsaturile predomina n ulcerul gastric. S-a constatat ca ma oritatea ulcerelor se datoreaza n principal secretiei de bila anormala. Reflexoterapia urmareste ndepartarea durerii, nc'iderea ulceratiei, prevenirea recurentelor si a complicatiilor. $onele reflexe ale stomacului si duodenului n ulcer sunt

extrem de sensibile, la fel si zonele plexului solar plasate n mi locul talpii, sub pernute, plexul solar reprezent!nd o componenta importanta sistemului nervos vegetativ ce coordoneaza activitatea organelor interne. Uneori, n zona reflexa stomac sau duoden, descoperim o masa dura de dimensiunea unei alune, extrem de dureroasa la masa . S!"ema #e masa$ . . . . . zona stomac-duoden - %-() minute la fiecare picior; zona plex solar - - minute la fiecare picior; zona vezica biliara - % minute ; zone suprarenale, renale, uretere, vezica - % minute la fiecare picior. zona sistem limfatic - , minute fiecare punct.

n faza acuta a bolii se pot efectua (-, sedinte pe zi, n faza cronica ( sedinte pe zi sau c'iar la , zile, timp de aproximativ 7-2 saptam!ni, prima etapa incluz!nd obligatoriu : odi'na la pat, eliminarea sosurilor, condimentelor, bauturilor alcoolice, alimentelor pra ite, bulionului de rosii, cruditatilor si, n general, a alimentelor care i produc bolnavului dureri si balonari, greturi varsaturi. 6entru protectie gastrica, n afara de ceaiuri, sunt recomandate urmatoarele retete naturiste: Reteta 1: ,)) de fire de patlagina (#lanlago lanceoleta), c!nd i-a dat spicul si - 8g morcovi ($aucus carota) rasi se pun la fiert ntr-un vas "sa nu clocoteasca# cu apa c!t cuprinde ".-% ore#. Se strecoara zeama si se pune din nou la fiert cu , 8g de miere de albine "de preferat mierea din luna mai#. Se fierbe p!na c!nd ram!n , litri. Se ia timp de (. zile c!te o lingura, cu o umatate de ora nainte de mese. Se face o pauza de %-& zile si se poate repeta. Reteta , : ()) de grame de ceara de albine, ()) de grame rasina de brad (%etheroleum abieti) si ()) de grame de unt proaspat se amesteca si se ncalzesc ntr-un vas acoperit. 9!nd preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc si se da la rece. Apoi se prepara pastile de marimea boabelor de mazare si se iau .-7 pastilute pe stomacul gol, cu (%-,) de minute nainte de mesele principale Reteta - : cu nuci (&iiglans regia), n lunile mai-iunie "c!nd nucile ncep sa faca coa a alba# curatam coa a verde de deasupra, iar restul continutului se rade si se pune n borcanele astfel: un r!nd de nuci, un r!nd de za'ar. :orcanele se nc'id ermetic si se lasa la caldura ()-(. zile. Se iau din acest preparat , - - lingurite cu (%-,) de minute naintea meselor principale.

:olnavii vor continua masa ul energetic "automasa # la palme si talpi, , ori0saptam!na, la urmatoarele puncte reflexe : stomac, vezica biliara, plex solar Sunt valabile si recomandarile de la cap. -.(. ;/astritele;. Urm!nd toate cele indicate mai sus, ulcerele se trateaza n peste &%-2)4 din cazuri fara medicamente sau interventii c'irurgicale. <ierea - recomandata in gastrita cronica 'ttp:00===.medicultau.com0plantemedicinale0leacuri-populare0mierea-recomandata-in-gastrita-cronica.p'p /astrita cronica si infuzia din frunze de salata 'ttp:00===.medicultau.com0plantemedicinale0leacuri-populare0gastrita-cronica-si-infuzia-din-frunze-de-salata.p'p