www.referat.

ro

Hipertensiunea arteriala

Numeroase studii arata importanta deosebita pe care o are stresul, sub toate
formele sale, in declansarea  si intretinerea bolii hipersenzitive.

Stresul social, stresul professional, stresul familial, socurile emotionale erodeaza in timp
sanatatea individului, declansand in  final  boala.
S-a demonstrate ca nu intensitatea sau durata stresului reprezinta elemental pathogen, ci
gradul de implicare al individului si semnificatia pe care omul o acorda situatiei stresate.
Exista o legatura indiscutabila intre tipul A de personalitate si factorii de stress in
declansarea H.T.A.
 
Discutie asupra conceptului de hipertensiune arteriala esentiala.
Definitie
In mod curent se considera ca H.T.A. reprezinta cresterea presiunii arteriale peste valorile
considerate normale.
Neexistand o linie de demarcatie neta intre populatia normotensiva si cea hipertensiva
(dupa cum a aratat Pickering), comitetul de experti O.M.S. a stabilit totusi (1976), in mod
arbitrar, urmatoarele limite la adult
.
Tensiune  arteriala sistolica
Tensiune arteriala diastolica
> =  160 mm Hg
> = 95 mm Hg – hipertensiune arteriala (HTA)
< =  140 mm Hg
< =  90 mm Hg – normotensiune
intre 140 – 160 mm Hg
intre 90 – 95 mm Hg – H.T.A. “la limita” (de granita)

Persoanele cu valori tensionale cuprinse in notiunea de H.T.A. “la limita” nu se vor

socoti, fiind doar controlati din punct de vedere al tensiunii arteriale, la intervale mari (1
an).
H.T.A. reprezinta acea forma de hipertensiune in care tensiunea arteriala (H.T.A.) creste
progresiv in timp indelungat ( luni si ani de zile), ajungand la valori mari. Ea nu are
practic  o cauza cunoscuta si determina modificari vasculare generale la nivelul cordului,
creierului
si rinichilor.
2. Etiologie
Este cunoscuta numai in  5% din  cazurile de hipertensiune si anume H.T.A. secundare.
Restul de 95% din cazuri apartin H.T.A. esentiale si din punct de vedere stiintific, pana in
prezent, nu au o cauza cunoscuta. 
in urma cercetarilor facute in acest domeniu ca factori de risc principali au fost
mentionati: ereditatea, continutul de Na din , tipul de comportament, varsta, sexul,
fumatul, obezitatea, consumul de cafea, alcool, starile de incordare.
3. Clasificarea etiologica deosebeste H.T.A.
a) esentiala (primara), denumire data de Frank (1911), in care nu exista o cauza organica
evidentiata;
b) secundara in care cauza este clar identificata.
 

Implicarea factorilor psihologici In etiologia h.t.a.

In prezent boala hipertensiva nu mai este cercetata din punct de vedere strict medical. Pe
langa factorii ereditari si factorii de mediu sunt studiati tot mai multi factori psihologici
care ar putea fi raspunzatori de declansarea H.T.A. Studiile efectuate an ultimul deceniu
au aratat existenta unei anumite structuri de personalitate (personalitate obsesiv-
compulsiva) sau in orice caz anumite caracteristici de personalitate care ii diferentiaza de
normotensivi. Principalele cause de crestere a tensiunii arteriale in timpul vietii sunt:
efortul fizic si mental, racirea pielii, stimuli senzoriali (sonori) si in general orice stimuli
fizici cu actiune intrusa si prelungita. Se poate spune ca H.T.A. poate sa apara la persoane
care prezinta:
- o anumita reactivitate a sistemului nervos determinata genetic si prin factori de mediu;
- o anumita structura de personalitate caracterizata prin sensibilitate, compulsivitate si
rigiditate;
- conflicte repetate si prelungite in care tendintele agresive sunt reprimate constant;
Factorii psihologici implicati pot duce la perturbarea si distrugerea sistemelor defensive
ale eul-ui, care nu-si mai poate mentine mecanismele de aparare.

Abordarea h.t.a. esentiala din perspective psihosomatica. Tipuri comportamentale

implicate in h.t.a. esentiale

Conceptia psihosomatica considera ca obiect de studio atat rolul factorilor psihosomatici

in edificarea unor tulburari, mergand pana la adevaratele boli somatice, cat si
mecanismele psihofiziologice prin care se produc aceste dereglari initial reversibile, ce
evolueaza an veritabile leziuni la nivelul de organ aparat si sistem.
Psihosomaticienii din zilele noastre sunt preocupati atat de tipul de personalitate al
bolnavului predispus cat si de specificitatea reactiei anumitor organe la actiunea unor
stresuri emotionale.
In present se acorda o atentie deosebita tipului A de comportament (Tipul
psihocomportamental A - Behavioral patern type A) care predispune la stres psihic si la
aparitia bolii coronariene la persoanele care il poseda.
Acest tip psihocomportamental este intalnit nu numai la bolnavii cu H.T.A. esentiala ci si
la bolnavii cu ulcer, astm. Aceasta inseamna ca tipul A predispune la stres psihic, care in
functie de slabiciunea unui organ sau predispozitia genetica produce declansarea bolii.
Tipul psihocomportamental A prezinta doua tipuri de insusiri de baza:
a) starea de alerta - sentimental urgentei;
b) starea de ostilitate - animozitatea.
 
Personalitate de tip “A” Consecintele comportamentului de
tip “A”
1.        Competitivitate - anxietate
excesiva - depresie
2.        Iritabilitate - frustare
3.        Agresivitate si - ostilitate capricioasa
ostilitate (interiorizate) - lipsa de liniste sufleteasca
4.        Obsesia urgentei - reactivitate crescuta la stres:
timpului hormonii de stres crescuti dublu
5.        Insecuritate (fata de tipul “B”)
6.        Intreaga sa viata este - aflux sporit de sange catre
urmarita de jocul “de-a muschii sclerici, neconsumat
scorul” (datorita sedentarismului) cu
7.        Este insetat dupa depunere vasculara consecutiva de
razbunarea nedreptatii colesterol
8.        Succesul (economic) - cardiopatii, slabirea sistemului
este tinta lui constanta imunitar (inclusiv cancerul), alte
9.        Comportamentul sau boli psihosomatice.
impulsive il impinge sa
realizeze tot mai mult, din
care insa se bucura tot mai
putin
10.     Are o nelimitata
dorinta de aprobare si
recunoastere
11.     Incontinuu ii verifica
activitatile dupa ceas
12.     Incheierea unei
lucrari ii da prea putina
tihna si satisfactie.

Tipul comportamental B este relaxat, satisfacut, rareori este grabit, rareori se lupta sa faca
multe lucruri intr-un timp scurt. Pentru patogeneza este demn de remarcat faptul ca
indivizii cu tip A sunt fiziologic mai reactivi decat cei cu tipul B. La ei se observa o
crestere dubla a hormonilor de stres intr-o situatie stresanta fata de persoanele cu tip B.
Subiectii cu hipertensiune arteriala se caracterizeaza prin negativism, lipsa dorintei de a-
si manifesta agresivitatea si neuroticismul, prezentand o reactivitate tensionala exagerata
la sarcini experimentale.

Investigarea diferitelor dimensiuni ale bolnavului suferind de h.t.a. esentiala

1. Lotul de subiecti si probele psihologice folosite
Cercetarea s-a desfasurat pe un esantion de 60 de subiecti, dintre care 30 alcatuiesc lotul
martor (de control), iar 30 alcatuiesc lotul de cercetat, prezentand forme mai mult sau mai
putin grave de H.T.A. esentiala.

Subiectii care au alcatuit esantionul au fost selectionati in functie de: sex, varsta, valorile
normale respectiv crescute ale tensiunii arteriale, profesie, mediul de provenienta (rural,
urban). Fiecare lot este alcatuit din 17 persoane de sex feminine si 13 persoane de sex
masculine iar varsta este cuprinsa in general, pentru ambele loturi, intre 40 si 62 ani,
media de varsta fiind de 49 ani.
Subiectii cu valori crescute ale tensiunii arteriale au fost recrutati din sectia cardiologie a
Spitalului Judetean Bacau unde au fost internati.

Desi bolnavul cu H.T.A. esentiala se trateaza in general la domiciliu, el se interneaza

uneori in spital, fie in debutul bolii, fie datorita unor puseuri hypertensive sau datorita
complicatiilor pe care le determina boala si care trebuie tratate sub supraveghere
medicala.
in ceea ce priveste nivelul de scolarizare al subiectilor cercetati mentionez ca ei apartin
aproximativ tuturor categoriilor.

In grupul de control (sanatos) 2 persoane cu studii inferioare (< de 10 clase), 9 persoane

cu studii superioare si 19 persoane cu studii medii. Dintre acestia 10 locuiesc la sat, 2 in
orasul Buhusi, iar restul locuiesc in orasul Bacau.

Lotul de cercetant are urmatoare alcatuire: 2 persoane cu studii inferioare (< de 10 clase),
11 persoane cu studii superioare si 17 persoane cu studii medii. Dintre acestia 7 locuiesc
la sat iar restul in orasul Bacau.
Deoarece loturile de subiecti nu au fost omogene, nu se poate spune ca acest esantion este
reprezentativ pentru intreaga populatie a hipertensivilor.

Chestionarea si observarea bolnavilor s-a facut in doua sedinte si ar putea sa apara

fenomenul de fatada in fata unui om cunoscut.

Probele psihologice folosite pentru investigarea personalitatii bolnavului de H.T.A.

esentiala sunt preluate din literature de specialitate;
- Inventarul de personalitate Eysenck (E.P.I.);
- chestionarul de personalitati accentuate al lui Karl Leonhardt;
- scara de anxietate Cattell;
- chestionarul stresului.

In discutiile purtate cu bolnavii am putut observa ca in general ei vorbeau fie de debutul

bolii, fie de evenimentul care le-a determinat internarea si toate problemele produse de
boala.
In general am putut observa ca bolnavii nu accepta situatia pasiva impusa de boala, in
marea lor majoritate fiind oameni foarte activi.
De asemenea , am remarcat declansarea H.T.A. in urma unui traumatism psihic puternic
(soc emotional).
Bolnavii se simt inferiori in ceea ce priveste exprimarea agresivitatii.

Chestionarul de personalitate H.I. Eysenck cuprinde doua forme care permit retestarea
subiectului fara ca rezultatele la test sa fie influentate de memorie. Fiecare forma
cuprinde 57 itemi grupati in 3 scari.

- Scara de extroversiune-introversiune (E)

- scara de nevrozism (N)
- scara de minciuna (L)

Chestionarul de anxietate R.B. Cattell vizeaza anxietatea, factor de personalitate

profound implicat in patologia psihosomatica. Contine 40 de itemi cu referire la cele doua
forme ale anxietatii: voalata (A) si manifesta prin semen patologice (B) si cinci
subfactori:
- Q3 - eul social; arata gradul de motivatie in integrarea comportamentului individual in
jurul unui sentiment de sine, acceptat, constient si a standardelor sociale aprobate. Este
una din cauzele majore ale anxietatii. Arata gradul in care s-a legat anxietatea cu
structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate.
- C - forta eului; reprezinta capacitatea de a controla imediat si de a exprima intr-un mod
adaptat si realist.
- L - insecuritate sau tendinta paranoica.
- O - tendinta catre culpabilitate; autoacuzare si anxietate combinata. Sentimentul de
anxietate si depresie (cauzata de presiunile superegoului).
- Q 4- randamentul psihoprofesional sau tensiunea ergica; anxietatea este nascuta prin
presiunea pulsiunilor trezite si nevoilor nesatisfacute de orice fel. Nivelul sau se
manifesta in inclinarea catre emotivitate, tensiune, iritabilitate si nervozitate.

Chestionarul "Personalitatii accentuate" a fost elaborate de neuropsihiatrul Karl

Leonhardt si adaptat la noi in tara de L.Nestor. Acest chestionar cuprinde 88 de intrebari,
prezentate amestecat, formand 10 grupe, fiecare grupa urmarind exploatarea unei trasaturi
accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanirea,
hipertimia, distimia, ciclotimia, exaltarea, anxietatea, emotivitatea.
in interpretarea testului se considera ca o trasatura este accentuata daca procentajul
raspunsurilor semnificative depaseste 50%.

Chetionarul stresului Quiz.

Acest chestionar face parte dintr-un program de tratament al nivelurilor inalte de stress si
este creat de Audio Health Service si masoara cantitatea de stres produsa in contextual
diferitelor aspecte ale vietii cotidiene. Stresul este foarte frecvent in antecedentele lotului
de bolnavi, el nu lipseste nici in trecutul celor sanatosi.

2. Analiza datelor obtinute de teste

Tinand cont de principala variabila independenta, boala, am comparat performantele
lotului de bolnavi cu cele ale lotului echivalent pentru evaluarea unor posibile diferente.
In tabelul 1 sunt prezentate mediile notelor luate la starile de: extroversiune -
introversiune (E) si stabilitate - instabilitate emotionala - nevrotism (N) la testul E.P.I., la
cele doua loturi (experimental si de control).
 
Tabelul nr. 1
 
N
E
Loturi de subiecti (media
(media notelor)
notelor)
Lotul A (de
18,24 27,81
cercetat)
Lotul B (de
24,68 23,84
control)
 

Urmarind datele din tabelul nr. 1 la introversiune-extroversiune (E) observam ca lotul B

prezointa o medie a notelor luate, situata, conform etalonlui Eysenck adaptat populatiei
romanesti, In clasele de mijloc (5-6-7) caracterizate de coexistenta trasaturilor de
extroversiune-introversiune, majoritatea fiind ambivalenti.
Lotul A prezinta o medie a notelor luate, situata, conform etalonului Eysenck adaptat
populatiei romanesti, In clasa 3, caracterizata de tendinta spre introversiune.
Pentru indicele N, in lotul de control, media notelor luate se situeaza in clasele de mijloc
(5-6-7).
Pentru lotul A s-au obtinut un N = 27,61, care se situeaza in clasa 9 si corespunde
instabilitatii nevrotice.
Folosind testul de semnificatie parametrii „t", am obtinut pentru E un t(58) = 2,48, caruia
ii corespunde un prag de semnificatie p < 0,05, iar pentru N un t(58) = 1,75, caruia ii
corespunde un prag de semnificatie p <0,05.
Majoritatea subiectilor din lotul A sunt mai instabili din punct de vedere emotional si
manifesta tendinta spre introversiune.
�n tabelul al 2-lea sunt prezentate mediile notelor luate pentru subfactorii de la
chestionarul de anxietate Cattell.

Tabelul nr. 2
 
Q3 C L O Q4
Lotul de
(media (media (media (media (media
subiecti
notelor) notelor) notelor) notelor) notelor)
 Lotul A
(de 6,766 5,366 7,266 6,200 4,666
cercetat)
Lotul B
(de 5,533 3,966 6,000 4,266 7,533
control)

Media notelor luate la acest test situeaza majoritatea subiectilor din lotul B in clasele de
mijloc (4-5-6).
Media notelor luate situeaza majoritatea subiectilor din lotul A in clasele care corespund
la forme diferite de anxietate (6-7-8).
Nota 6 = anxiosi de nivel mijlociu.
Nota 7 = putin nevrotici.
Nota 8 = anxietate medie superioara
Nota 4, 5 = normali.

Folosind testul de semnificatie parametrica, obtinem pentru:

- Q3 un t(58) = 3,447, caruia si corespunde un p= 0,0017
- Q4 un t(58)= 8,403, caruia si corespunde un p= 0,0000
- C un t(58) = 3,102, caruia si corespunde un p= 0,0042
- O un t (58)= 3, 537, caruia si corespunde un p= 0,0013
- L un t(58) = 2,883, caruia si corespunde un p= 0,0073

Majoritatea subiectilor din lotul A sunt mai anxiosi decat subiectii din lotul B si se
situeaza in clasele corespunzatoare unor forme diferite de anxietate.

Tabelul nr. 3
 
X
IX
Loturi de subiecti (media
(media notelor)
notelor)
Lotul A (de
83,31 82,91
cercetat)
Lotul B (de
33,75 37,50
control)
Tinand cont ca in urma aplicarii chestionarului "Personalitatii accentuate" (P.A.) al lui K.
Leonhardt, se considera ca o trasatura este accentuata daca depaseste semnificativ media
de 50%, se observa ca se obtine o crestere semnificativa peste media de 50% la factorul
anxietate (IX) pentru majoritatea subiectilor din lotul A fata de subiectii apartinand
lotului B. De asemenea , se obtine o crestere semnificativa peste media de 50% la
factorul emotivitate (X) pentru majoritatea subiectilor apartinand lotului A fata de
subiectii din lotul B.
Folosind testul de semnificatie parametrica, obtinem pentru factorul anxietate (IX) un
t(58) = 22,52 , careia ii corespunde un p = 0,000; pentru factorul emotivitate (X) obtinem
un t (58)= 18,66 , caruia ii corespunde un p = 0,000.
Se poate spune ca majoritatea subiectilor din lotul A sunt mai anxiosi si mai emotivi
decat subiecti din lotul B.

Tabelul nr. 4 (Stres)

 
Stres
Loturi de subiecti
(media notelor)
Lotul A (de
79,53
cercetat)
Lotul B (de
33,03
control)

Folosind testul de semnificatie parametrica se obtine pentru un t (58)= 26,87 un p =

0,000.
Deci, majoritatea subiectilor apartinand lotului A sunt mult mai stresati decat subiectii
lotului B.
Multi dintre subiectii lotului A, apartin tipului A de comportament (tipul
psihcomportamental A - Behavioral pattern type A), care predispune la stres psihic si
aparitia H.T.A. esentiale.

Tabelul nr. 5
 
Cele doua teste care exploreaza nevrozismul (N) si
emotivitatea (X) coreleaza pozitiv si se constata o
Nevrozism si
crestere a nevrozismului odata cu cresterea
factorul X
emotivitatii. Se obtine un coeficient de corelatie  r
(emotivitate)
= 0.9029, caruia ii corespunde un p = 0,000,
corelatia fiind inalt semnificativa.
Cele doua teste care exploreaza anxietatea
Q4 si
(factorul Q4 si factorul IX)  coreleaza pozitiv. Se
factorul IX
obtine un coeficient de corelatie Beavis-Person r =
(anxietate)
0,7634, caruia ii corespunde un p = 0,000.
Nevrozism si Corelatia este inalt semnificativa, obtinandu-se un
extroversiune coeficient de corelatie Beavis-Pearson r= 0,9257,
 caruia ii corespunde un p = o,000 si se constats o
-
crestere a nevrozismului odata cu accentuarea
introversiune
introversiunii.
Cele doua teste care exploreaza stresul si
nevrozismul coreleaza pozitiv si se constata ca
subiectii  cu stres accentuat au in general un grad
Stres si mai inalt de nevrozism. Corelatia este inalt
nevrozism semnificativa, pentru r = 0,9247 se obtine un p =
0,000, stiut fiind faptul ca majoritatea subiectilor
din lotul A (de cercetat) apartin tipului A de
comportament, care predispune la stres psihic.

Interactiunea efectelor variabilelor independente (boala hipertensiva versus sanatate

clinica) si sex (barbati versus femei) este semnificativa.
- stres - pentru F(3,56) = 277, 92 se obtine un p = 0,000
- nevrozism (Eysenck)- pentru F (3,56)= 145, 82 se obtine un p = 0,000
- introversiune - extroversiune - pentru F (3,56)= 85,2 se obtine un p = 0,000
- anxietate (factorul IX P.A.) - pentru F(3,56) = 177, 23 se obtine un p= 0,000
- emotivitate (factorul X P.A.) - pentru F(3,56) = 80, 02 se obtine un p = 0,000

Cattell:
- Q3 pentru F(3,56) = 5,198 se obtine un p = 0,0030
- C pentru F(3,56) = 3, 251 se obtine un p = 0,0028
- L pentru F(3,56) = 2, 510 se obtine un p = 0,067
- O pentru F(3,56) = 28, 886 se obtine un p = 0,000
- Q4 pentru F(3,56) = 28,372 se obtine un p = 0,000

Analiza de varianta simpla factoriala - ANOVA - a evidentiat modificari semnificative

ale variabilelor dependente.
In concluzie, se poate spune ca exista analogii cu profilul tipului A de comportament care
predispune la aparitia H.T.A. esentiale.
Din analiza datelor obtinute in urma aplicarii testelor pe ambele loturi s-au obtinut
rezultate semnificative. Am constatat ca la majoritatea subiectilor din lotul A - subiecti
hipertensivi, domina anxietatea, iritabilitatea, agresivitatea, sunt mult mai instabili din
punct de vedere emotional si mult mai vulnerabili la stress si de aceea orice incercare
psihoterapeutica este binevenita.

Posibilitatile terapiei in h.t.a. esentiala

Obiectivele psihoterapiei in H.T.A. esentiala sunt urmatoarele:

- reducerea tensiunii pana la valori cat mai apropiate de cele normale;
- modificarea comportamentului care predispune la H.T.A.;
- determinarea pacientului de a urma tratamentul medicamentos care ajuta la mentinerea
in limite normale a tensiunii arteriale.
in vederea atingerii acestor obiective au fost incercate diferite forme de psihoterapie.
1. Tehnicile de relaxare (Schultz, Jacobson) au adus rezultate semnificative in cazul
H.T.A. esentiale, determinand o clara scadere a tensiunii arteriale. Sunt aplicate in sedinte
regulate si produc relaxarea pacientului prin administrarea unor sugestii de caldura,
greutate, liniste, calm, urmarindu-se distragerea atentiei pacientului de la propria sa
boala. De exemplu, masurandu-se tensiunea arteriala inainte si dupa aplicarea
antrenamentului autogen s-au constatat scaderi semnificative ale acesteia. De asemenea
tehnicile de relaxare urmaresc si schimbari ale atitudinii, incercand directionarea
comportamentului catre un stil de viata mai putin tensionat.

2. Terapia prin sugestie si hipnoza a fost de asemenea aplicata in H.T.A. esentiala dandu-
se sugestii de relaxare, urmarindu-se schimbarea ritmului de viata si a atitudinii fata de
boala.

3. Psihoterapia suportiva este aplicata de obicei de catre medical currant si urmareste o

intarire a mecanismului de aparare si refacerea mecanismului de adaptare. Terapia
suportiva urmareste o educare si o permanenta incurajare a bolnavului si de asemenea
favorizarea descarcarii emotionale care duce in final la scaderea anxietatii. Mijloacele
prin care psihoterapia suportiva realizeaza toate acestea sunt: " indrumarea, persuasiunea,
incurajarea, catharsis-ul, presiunea si coercitatia, desensibilizarea, exteriorizarea
intereselor si manipularea mediului".
[Minsie si Campbell citati de I.B. Iamandescu - Manual de Psihologie medicala, editura
Infomedica, 1995].

4. Terapia comportamentala a fost utilizata si acreditata in abordarea psihoterapeutica a

H.T.A. esentiale. Dupa unii autori terapia comportamentala este mai eficienta in cazul
hipertensiunii usoare, in timp ce alti autori afirma vca este mai eficienta la persoanele cu
valori mari ale tensiunii arteriale, obtinindu-se la acestia o normalizare a valorilor
tensiunii catre sfarsitul tratamentului. in present psihoterapia comportamentala este
folosita in tratamentul H.T.A. esentiala ca adjuvant la tratamentul medicamentos.

5. Psihoterapia psihanalitica (freudiana, adleriana si a lui C.G. Jung), a fost valorizata cu

doua decenii in urma cand era considerata ca unica metoda psihoterapeutica folosita in
tratarea H.T.A. In forma sa actuala psihoterapia psihanalitica determina: verbalizarea
trairilor conflictuale, exteriorizarea sentimentelor agresive, stabilirea unei bune relatii cu
psihoterapeutul, care contribuie la diminuarea sau inlaturarea anxietatii si a tendintei
depresive. In present psihoterapia psihanalitica este folosita mai ales la pacientii tineri cu
H.T.A. esentiala la care apar tulburari associate cum ar fi depresiile secundare si starile
de anxietate prelungita.

6. Terapia ocupationala si ergoterapia sunt mai putin folosite la noi in tara desi reprezinta
metode de tratament in occident. Activitatile sunt alese in general de tehnicile artizanale,
iar munca trebuie sa fie simpla si sa suscite motivatia si creativitatea. In cadrul terapiei
ocupationale si ergoterapiei activitatile trebuie sa fie compatibile cu posibilitatile
bolnavului iar acesta trebuie sa invete sa-si dozeze efortul si sa accepte pauzele ca pe
ceva necesar. Se mai pot folosi activitati ca tapiseria, macrameul, tricotajul si broderia.
Indiferent ce metode psihoterapeutice sunt folosite, este cunoscut faptul ca singular nu
dau rezultate ci doar ca adjuvant al tratamentului medicamentos. Psihoterapia este
recomandata in H.T.A. atat pentru efectul sau in diminuarea valorilor tensiunii arteriale
cat si pentru reechilibrarea psihica a individului.

Bibliografie

Athanasiu, A. - Elemente de psihologie medicala, Editura Medicala, Bucuresti, 1983;

Cucu, I. - Medicina psihosomatica, Editura Litera, Bucuresti, 1981;
Cucu, I. - Psihologie Medicala, Editura Litera, Bucuresti, 1980;
Radu, I. - Metodologie psihologica si analiza datelor.

www.scribd.com/doc/46670391/sdr-1-psihopatologice

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate