CONCEPIA PSIHOSOMATIC N MEDICIN

Dr.psih.Aurora Frunz

Concepia psihosomatic CPS( I)

Abordarea /reconsiderarea bolnavului
fizic
psihic.
Aceasta atitudine influenteaza :
demersul teoretic
diagnosticul
demersul terapeutic
presupune o abordare holistic a individului, adic att din
punct de vedere al examenului clinic si al investigaiilor
paraclinice, cat si din p.d.v. psihologic, al tririlor pacientului
generate de suferina sa, de restriciile impuse de boala sau
chiar de ctre echipa terapeutic.

Concepia psihosomatic CS( II)

Aproximativ 1/3 din tulburrile pacienilor au o
cauz exclusiv psihologic.
Este evident faptul c boala nsi reprezint
o surs major de stress.
Factorul psihic poate fi :
Cauza/factor precipitator/de risc a bolii
Factor agravarea /de ntreinere a bolii
Factor de rezisten la tratament

Concepia psihosomatic CPS( III)

CS are ca scop :
Inventarierea comportamentelor nocive pentru sntate

generatoare de boli PS

Elaborarea conduitelor antistress individuale i colective

Concepia psihosomatic CPS( IV)

CPS aduce n discuie :
Reconsiderarea relaiei medic-pacient dpv al implicarii componentei psihice ca factor:

precipitator/de risc a bolii

agravarea /de ntreinere a bolii
complian/rezisten la tratament
alian terapeutic medic-pacient/ pacient echip
terapeutic/medic- aparintori

Concepia psihosomatic CPS(V)

Suferinele n plan psihologic pot genera

boli psihice
boli somatice
anumite boli somatice pot determina tulburri psihice
importante generate de :
disconfortul simptomelor (reacia la simptom,
ateptarea anxioasa a recidivelor i complicaiilor )
situaia de bolnav( reacia la situaie).
o afectare a indicilor de calitate a vieii i a statutului
socio-profesional a individului.

Simptomele psihosomatice(I)
Simptomele psihosomatice sunt legate n mod obiectiv de:

cantitatea i natura hormonilor de stress

minima rezisten a organelor i aparatelor la nivelul crora preexist disfuncii

bazate pe existena unor vulnerabiliti structurale sau biochimice, nnscute sau
dobndite.

Unii autori consider c tulburrile i bolile PS apar mai frecvent la anumite tipuri de
personalitate care se caracterizeaz prin:

reactivitate emoional crescut

rigiditate n derularea proceselor corticale
agresivitate orientat de cele mai multe ori spre sine
tenacitate sau ncpnare
susceptibilitate, orgoliu, egocentrism

Simptomele psihosomatice(II)

Teorii restrictive:
un anumit tip de personalitate este predispus la o
anumit BPS infirmat prin faptul c la aceeai
persoan pot aprea mai multe boli PS
teoria conflictelor specifice conform creia
personaliti diferite fac aceeai boal n condiii de
stress asemntoare

Diferene interindividuale

Factori psihici predispozani (I)

vulnerabilitatea la stressul psihic

trsturi disimunogene de personalitate ( anxietate,

nevrotism, depresie )

trsturi psihocomportamentale cu risc de mbolnvire

nemplinirea unor nevoi psihice fundamentale

expectaii nerealiste i /sau discrepante

Factori psihici predispozani (II)

Comportamente nocive pt sntate :
Fumatul
Sedentarismul
Consumul excesiv de alcool
Stressul psihic acut sau cronic
Dificulti n planul relaiilor
interpersonale(frustrare, anxietate, timiditate
i inhibiie)

Factori psihici predispozani (III)

Terenul de organ morfofuncional sau predispoziia de organ

genereaz o tulburare sau o boal PS

organul ,,fragilconstituie o ,,cutie de rezonanpentru stress

canalizarea stressului psihic ctre un organ sau aparat se realizeaz

de catre :

Factori psihologici care implic momente din biografia subiectului de interferen ntre
SP i o disfuncie somato-visceral

Factori care in de hiperactivitatea unui organ, inclusiv o anumit predominant a unor

receptori pt. diferii hormoni de stress ( de exemplu: bronic pt astmatic, cardio-vascular pt
cei cu tahicardie paroxistica, intestinal pt cei cu colon iritabil)

Modelul bio-psiho-social (Engel)

abordare holistica unitatea dintre soma i psihic

bazat pe observaii clinice, rezultate experimentale psihofiziologice i neuro-endocrinologice

recunoaterea influenei mediului social asupra bolii

reliefarea la bolnavii psihosomatici a unei duble vulnerabiliti:

psihic i de organ

stressul psihic reprezint factorul de risc major i/sau sumativ

n patogeneza.

Manifestrile clinice psihosomatice(I)

Manifestrile clinice PS sunt numeroase i pot fi :

simptome

i semne PS
tulburri PS
boli PS

Unii autori susin c ntreaga patologie este de natur PS, de ex: chiar i o
fractur poate fi rezultatul unui SP (ex: ngrijorare, preocupare) ce a dus la
neatenie.

Manifestrile clinice psihosomatice(II)

Simptomele i semnele PS

= manifestri clinice asociate emoiilor, care

dureaz puin i sunt rapid reversibile. Ex : palpitaii, paloare, roeaa, tremor,etc

Tulburrile PS = modificri clinice structurate , ample ca intensitate i durat, care

depesc firescul. TPS sunt considerate tulburri funcionale, n general benigne i reversibile,
care pot fi de natur vegetativa, umorala, biochimic sau electric (ex: cefalee, dispnee, crize
de tahicardie paroxistica supraventriculara, tulburri de dinamic sexual, prurit, diverse algii)
De regul, stressul cronic transforma TPS n BPS prin:

persistenta sau repetarea aciunii unor ageni stressori

suprasolicitarea funcional a unor structuri afectate de anumite defecte

Manifestrile clinice psihosomatice(III)

O noiune complementar celei de TPS este aceea de tulburare somatopsihic (TSP)

TSP reprezint ecoul n sfera psihic a unei boli somatice, ele sunt de fapt
rezultatul unui stress psihic determinat de boala iniial i pot s exprime o
nou boal, de ex : o stare depresiv instalat n urma unui infarct miocardic.

n boli incurabile precum SIDA, unele forme de neoplasm exist frecvent

afectarea mai multor nivele : cognitiv, voliional, afectiv i comportamental

Strile de anxietate i depresie apar frecvent la bolnavii de cancer, SIDA,

inclusiv n anumite boli care mpiedic exercitarea profesiei: de ex; o discopatie
lombar la un hamal, un astm la un brutar

Este evident aici cercul vicios psihic-somato-psihic

Manifestrile clinice psihosomatice(IV)

Bolile PS au de regul o baz organic, sunt acele boli

organice survenite la un individ cu un anume tip de
personalitate, determinate de o serie de factori dintre care
factorul psihogen joac un rol important, uneori decisiv

BPS sunt condiionate obligatoriu de preexistenta unui teren de

organ vulnerabil la aciunea SP.

Mecanisme prin care SP poate induce o BPS

Exist cel puin 2 mecanisme prin care SP poate induce o BPS:

Hormonal: este implicat axa hipotalamo-hipofizosuprarenaliana i descrcarea crescut de cortizol

2. comportamental : SP poate determina,

concomitent cu mecanismul hormonal, adoptarea
unor comportamente nocive pt sntate, care
constituie ele nsele factori n apariia BPS ( de ex: n
ulcerul duodenal, consumul de alcool, tutun, cafea).

Bolile somatice cu etiologie psihic

bolile psihice - psihogeniile

boli endocrine boala Basedow, amenoreea de
stress
boli psihosomatice
unele boli infectioase tuberculoza, hepatita virala A
unele boli metabolice diabetul zaharat, obezitatea
neoplasm

Bolile psihice - psihogeniile

MICHAEL ODOUL
Editura

DERVY, 1999

SPUNE-MI UNDE TE DOARE

Psihogeniile(I)
Dezechilibrele sistemului nervos central
sunt semnul dificultatilor noastre de a
integra constient, voluntar si intelectual
viata noastra si emotiile pe care le traim.
Duritatea, excesul in munca, tendinta de a
trai si de a rezolva lucrurile rational si nu
prin sentimente se vor manifesta prin
dezechilibre, boli sau tensiuni ale
sistemului nervos central.

Psihogeniile(II)
Procesul

de raionalizare domina si vrea sa

regleze totul sau sa inteleaga totul dar nu
reuseste
Raportul nostru cu viata este construit pe
ratiune, pe logica rationala si rationament
Tensiunile sau patologiile cerebrale exprima
aceasta vointa de a regla totul prin gandire
pura si fara emotii.

Psihogeniile(III)

Rationarea oricarui lucru in termeni de rationalitate binara, de

rentabilitate, atat de caracteristica unui numar mare de oameni
de stiinta / manageri se traduce prin probleme cerebrale

Plecand de la simplele migrene, trecand de vertij, probleme de

concentrare si de memorie, apoi probleme circulatorii ale
creierului si terminand uneori prin tumori sau disjunctaje totale
datorate suprasolicitarii

Acestea se numesc burn out in America de Nord, sau karochi

in Japonia unde face ravagii omorand mii de persoane
Romania (caz tv)

Psihogeniile(IV)
Dezechilibrele

cerebrale vorbesc despre

dificultatea noastra de a lasa loc placerii si
bucuriilor simple in viata noastra

Prevalena

> urban
<rural
>studii superioare/medii
< studii primare

Psihogeniile(V)

Dezechilibrele sistemului neurovegetativ exprima dificultatea

noastra de a uni constientul cu inconstientul. Ele ne spun ca
inconstientul are dificultati in a integra solicitarile /emotiile
venite din lumea exterioara
Are loc atunci un fenomen de suprasaturatie a sistemului
nervos central, constient care nu mai poate controla activitatea
noastra psihica si astfel sistemul neurovegetativ preia comanda
Ne obliga sa facem /sa nu putem face un anumit numar de
gesturi, acte sau ne impiedica accesul la anumite nivele ale
constiintei sau memoriei.

Psihogeniile(VI)
Spasmofilia

Toate manifestarile spasmofiliei : tremurat, ticuri asazis nervoase, ameteli, migrene, crampe, crize de
tetanie sunt expresia acestei dificultati interioare de a
stapani si de a raspunde corect solicitarilor venite din
lumea exterioara

Sa ne amintim ca sistemul nervos neurovegetativ

/endocrin este cel pe care Maestrul Interior se
sprijina pentru a ne trimite in permanenta mesaje

Psihogeniile(VII)
MALADIA ALZHEIMER(I)

n accepiunea comun Maladia Alzheimer este o

degenerare progresiva si generala a creierului

Prin studiile stiintifice actuale au demonstrat ca

frecventa creste odata cu varsta( dar sa ne amintim
ca stiinta spunea acelasi lucru cu privire la cancer,
acum vreo 30 de ani)

Aceasta degenerare se traduce printr-o degradar/

disparitie a facultatilor mintale ale persoanei

Psihogeniile(VIII)
MALADIA ALZHEIMER(II)

Cunostintele pe care le avem, ne permit sa stim ca MALADIA ALZHEIMER atinge

procesele constiente ale individului
In ceea ce priveste facultatile inconstiente, nu se stie nimic

Studiile lui Jung despre arhetipuri par sa demonstreze ca in afara de

constiinta de veghe, inconstient, umbra exista prin ea insasi. Ea simte
si intelege. Ea se imbogateste cu gandurile care-i sunt exterioare. Ea
integreaza datele inconjuratoare.

Dezordinea care apare in manifestarile constiente nu poate fi o

dezordine de structura ci, fara indoiala, o dezordine de expresie a bolii
sau o necunoastere a codului pentru cei care sunt in relatie cu boala.

Carl Yung(I)

n Dialectica eului i incontientului Jung descrie procesul de confruntare a eului cu

incontientul sau mai precis cu coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale

Dintre acestea el citeaz cteva, universale: Umbra, Anima/Animus, Btrnul nelept i

Personalitatea Mana

Dar ce este arhetipul?

Un dat ereditar care modeleaz i transform contiina individului.

Un dat care se definete mai degrab printr-o tendin dect prin coninuturi specifice, imagini etc.
motenite

O matrice care influeneaz conduita uman att n planul ideilor ct i n cel al moralei, eticii,
conduitei n general

Jung vorbete despre arhetip (la nceput numit "imagine primordial") ca despre acele patterns of
behaviour (trsturi comportamentale nnscute) ale biologilor. Deci, tendine nnscute care
modeleaz conduita uman.

Carl Yung(II)

"Noiunea de arhetip - scrie Jung - deriv din

observaia repetat adeseori c miturile i povetile
literaturii universale conin teme bine definite care
reapar pretutindeni i ntotdeauna.
ntlnim aceleai teme n fanteziile, visele, ideile
delirante i iluziile indivizilor care triesc n zilele
noastre."
Aceste imagini tematice sunt reprezentri ale
arhetipurilor, au la baz un arhetip.
Ele ne impresioneaz, ne influeneaz i ne
fascineaz.

Carl Yung(III)

Arhetipurile nu au un coninut determinat "dect din momentul

n care devin contiente, adic alimentate cu materialul
experienei contiente...
Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva
dect o posibilitate de preformare, tendin de reprezentare
dat a priori".
Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi
recunoscute ca atare dect din momentul n care se manifest
n intenie sau act.
n fine, arhetipul este psihoid pentru c el nu este accesibil
direct contiinei (minii contiente), ci este transcendental

MALADIA ALZHEIMER(III)

S revenim la MALADIA ALZHEIMER !!!!

Aceasta teribila boala are doua aspecte e distincte:

Primul aspect are legatura cu persoana afectata
Al doilea cu cei apropiati ei
In ceea ce priveste persoana, sensul asociat acestei patologii este foarte global
cel de moarte constienta.Treptat ,bolnavul isi pierde constiena
Perceperea constient a realitatii are loc in perioade scurte de timp fiind de
aspect degradat, trunchiat
Regasim efectul comun multor patologii mentale, in care unul din efecte este
detasarea de realitate
Totusi, spre deosebire de marea majoritate a bolilor de acest tip, boala
Alzheimer este mereu calm, iar momentele mai mult sau mai putin frecvente
de revenire a constiintei sunt insotite doar de amintiri frumoase.

MALADIA ALZHEIMER(IV)

Ca numeroase alte boli, ea vorbeste, fara indoiala si celor care-l inconjoara pe

bolnav.

Ce suferinta sa vezi astfel un apropiat a carui minte se degradeaza pana a-si

pierde chiar coerenta de sine. Lectia e dura. Si ne incita sa reflectam la
zadarnicia vointei si a cautarii absolute de a stapanii lumea materiala.

Suferinta este aceeasi ca si in cazul unui handicap, cu incarcatura suplimentara

de a-l fi cunoscut si pe cel sanatos. Ce lectie dura de dragoste neconditionata,
de atasament si de acceptare !

Bolnavul o simte ? Ne observa el dincolo de constientul sau simte suferinta

noastra, disperarea sau aversiunea fata de el ?

Sa fim sinceri atat fata de noi cat si de el ca nu stim acest lucru.

AMNEZIA
TULBURARILE DE CONCENTRARE
TULBURARILE MEMORIEI

Tulburarile memoriei sunt dificultati care intervin in

procesul de fixare/evocare a amintirilor
Fie ca sunt importante sau nu, persoana se
confrunta cu un fel de absenta care face ca sa nu
poata sa-si aminteasca ceva foarte recent sau din
contra ceva foarte indepartat
Tulburarile frecvente de concentrare se produc in
acest caz si-l impiedica sa se fixeze asupra ideilor

AMNEZIA (I)

Amnezia partial sau total manifetat clinic prin absene apare dup
un traumatism important care ar putea fi de natur :
Fizic
Psihic
Moral
Observaia empiric i stiinific pune n eviden faptul c aceste
tulburari ale memoriei apar, de regul atunci cand traversam perioade
de impas existeial (suntem contrariati, suprasolicitai de griji sau nelinisti,
traversam perioade dificile n care toat fiina noastr este solicitat la maxim i din
toate partile, un episod depresiv de aspect clinic sau subclinic )

Psihosomaticienii consider c suntem n prezenta unei cutari a

protectiei din partea Inconstientului nostru

AMNEZIA (II)

Multiplele i nesfritele solicitari fac ca interiorizarea lumii exterioare sa fie dificil de realizat, mai
mult chiar periculoas pentru constientul nostru (vezi concepia stressul cronic)
Metaforic ....Vizitiul este prea solicitat din toate partile, intersectiile aparute in drum sunt prea
complicate i fr indicatoare i direcii bine definite

Toate drumurile sunt importante i nu mai tie pe care s-l aleag

Risc s fac un accident

Contientul risc s explodeze

Atunci, instana Incontient scaneaz ,elibereaz, taie, diminueaza numrul elementelor la care
constientul ar putea avea acces in acelasi timp, cam tot asa cum se intampla in procesul numit
automatism pe care-l intalnim la epileptici.Criza nsi fiind o eliberare a tensiunii acumulate n
creier

Protejeaz astfel contientul, evitnd suprancarcarea, saturarea care l-ar fi

ca un sistem informatic

Elementele accesibile nu mai sunt dect elemente de baz, i astfel tensiunea interioar este
sczut/diminuat aproape fiziologic i.....Manejul continu n adncime la nivelul
inconstientului.

fcut sa explodeze

AMNEZIA (III)

Cel mai bun remediu cunoscut de medicina clasic i

modern:
Odihna activ sau pasiv
Deconectarea de la grijile cotidiene
Relaxarea fizic i psihic

i ca prin minune revine memoria

Constientul poate astfel ncetul cu ncetul s
reinvee s integreze informatiile sau s le accepte
n cazul unui traumatism moral.

AMNEZIA (IV)

n cazul amneziei pariale, aceasta poate avea legatur cu un

eveniment din viata persoanei
Apropiat sau indepartat, acest eveniment este un moment
dureros sau un traumatism pe care persoana l-a suferit i pe
care-l ascunde inconstient pentru a se proteja de suferinta
asociata amintirii

Perioade din copilarie, doliu, violenta suferit sau trait, sunt

sterse din memorie dar uneori continu s actioneze din
subteran

Soluii terapeutice :eliminarea acestor amintiri cu ajutorul

tehnici corespunzatoare

AMNEZIA (V)

n genereal ne confruntm cu tulburari usoare ale memoriei care sunt

semnul clar al unei saturaii a constientului. Fr indoial suntem
preocupati, contrariati, suprasolicitai, supraincarcati de gnduri, de
indoieli de temeri. Incontietul ne trimite un mesaj foarte clar cerandune s-l eliberam, s scdem putin presiunea,ne someaz s mergem
la esenial, dac nu, se ocup el de aceasta situaie

vom avea mai greu acces la memoria noastr i n acelai timp vom
avea dificultai de concentrare

De fapt tulburarile de concentrare sunt intotdeauna asociate cu cele de

memorie, scopul lor fiind acela de a evita sa ne fixam prea mult asupra
ideilor

EPILEPSIA(I)

Epilepsia este produs, mecanic vorbind, de descarcri electrice intense

n anumite grupe de neuroni localizai pe anumite regiuni ale creierului i
mai exact ale cortexului cerebral
Ne aflam deci, in dimensiunea cea mai inalta a individului Emotionalul
profund, nevoia de crestere, de subtil, de finete sunt cu siguranta foarte
importante pentru individ. Aceste nevoi, desi foarte puternice, sunt
inconstiente
La nivel constient, individul se comporta si duce un stil de viata total
diferit de cel al asteptarilor sale profunde (reale, idealizate,
fantasmagorice sau nu)
Diferenta de espectaii contiente /incontiente recurge la adevarate
electrosocuri, violente, intense, asa cum sunt descarcarile electrice aflate
la baza fenomenului mecanic al epilepsiei.

EPILEPSIA(II)

Epilepsia este agravata de alcool si calmata de calmantele chimice

care taie relatia cu inconstientul
Actiunea alcolului, pe moment, este opusa medicamentelor.
Ea elibereaza cenzura pusa in aplicare de un constient
educat/supraeu
Cealalta actiune a alcoolului este de a distruge increderea
Aceasta actiune isi are sens, pentru ca stim ca intrebarea filozofica
asociata energiei increderii este cine sunt ?
Epilepticul este adesea o persoana dezamagita de sine, de
incapacitatea ei de a actiona, de a decide, chiar daca nu
constientizeaza acest lucru
Aceasta veleitate este traita rau si produce o furtuna interioara care
explodeaza uneori in violenta interioara (criza de epilepsie) sau
exterioara (agresiune).

MALADIA PARKINSON (I)

Maladia Parkinson este o afectare neurologica cerebrala.
Ea atinge cativa neuroni si perturba gesturile si miscarile persoanei bolnave
Manifestri clinice:
Tremuraturi
Tulburari ale tonusului
Dificultati de grafie
sunt cateva din manifestarile bolii
Este interesant sa ne oprim asupra celulelor nervoase in cauza afectate de
aceasta maladie
Vorbim de neuronii numiti dopaminergici, adica cei care actioneaza,
functioneaza datorita unei substante care se numeste dopamina
dopamina este un neurotransmitator, precursor a doi hormoni distincti care
sunt adrenalina si noradrenalina

Adrenalina

Noradrenalina

La ce servesc acesti hormoni ?

Adrenalina accelereaza ritmul cardiac, creste presiunea
arteriala, dilata bronhiile si pupilele si creste valoarea zaharului
din sange.
Noradrenalina are rolul de repartitie in corp si de gestionare a
efectelor adrenalinei
Efectele adrenalinei sunt bine cunoscute in procesul de fuga,
de exemplu, sau de agresivitate
Unul din efectele mai putin cunoscute este acela de a ridicare a
parul, fenomen mai bine identificat la animale decat la oameni
Interesant sa ne amintim ca parul se ridica cnd simim furie.

MALADIA PARKINSON (II)

Afectarea celulelor dopaminergice care se afla la

baza maladiei Parkinson ne spune foarte clar ca
suntem in prezenta unei inhibitii a procesului de
reactivitate sau de expresie a furiei individului
Dificulatea la demaraj a bolnavilor ilustreaza bine
acest lucru
Al doilea efect al acestei afectiuni este bineinteles
neindemanarea datorata tremuratului si dificulatii in
actiune
Maladia Parkinson afecteaza n principal barbatii.

MALADIA PARKINSON (III)

Avand in vedere toate acestea, sensul pe care-l putem da este urmatorul : e vorba fara indoiala de o
persoana careia, toata viata i s-a spus ce trebuia sa faca, cum si cand

Au facut acest lucru fara sa se revolte niciodata (adrenalina), retinandu-si furia, inabusindu-si
sentimentele de revolta

Sunt adesea barbati care au trait adesea aceasta stare in cuplul lor

Nu e ceva sistematic, dar adesea femeia cuplului (mama, sotie, sora) este o femeie puternica,
dominanta sau sufocanta

Se poate ca aceasta constrangere sa vina din zona socio-profesionala sau a unei structuri de
constrangere(mai rar)

Responsabilitatea este impartita intre femeia puternica si barbatul care accepta sa se supuna. Pretul
platit i poate parea greu i e mereu semnul unei mari suferinte

Si aici e interesant sa observam ca patologia aleasa, intoarce constrangerea contra celui sau celei care
l-a facut sa o sufere.Femeia puternica va trebui sa indure la randul ei barbaul slab. Ea nu-i mai poate
spune ce sa faca, ea va fi obligata sa faca singura totul si pentru el

Vom vedea cum situaia se exprima in scleroza in placi.

SCLEROZA N PLCI (I)

Scleroza in placi este o distrugere, in placi, a mielinei

care este partea protectoare a sistemului nervos
central sau motor
Rolul mielinei este de a accelera influxul nervos
Distrugerea mielinei face dificila conducerea
mesajului nervos motor, partiala sau totala
Mielina actioneaza si asupra capacitatii senzoriale,
ceea ce face ca persoana sa fie nevoita sa faca mai
putin dar si sa simta mai putin
capacitatea de a simti are pentru ca ea priveste
aspectul feminin, aspectul sensibil al persoanei

SCLEROZA N PLCI (II)

E interesant sa ne amintim de incriminare

vaccinurilor care este foarte suspectata pentru
scleroza in placi
Deci,exista o legatura intre sistemul nervos si
sistemul imunitar ?
Exista o legatura intre capacitatea de a simti, adica
modul de a percepe exteriorul si capacitatea noastra
de a ne proteja si apara ?
Aceast teorie a aprut ptr prima dat n Frana i
pare a fi la baza unor lucrari extraordinare efectuate
de neuro-bio-imunologii din USA.

SCLEROZA N PLCI (III)

Suntem intr-un proces invers fata de maladia Parkinson, chiar

daca exista un element comun care e incapacitatea de a gesticula

In scleroza nu exista tremuraturi, adica miscari necontrolate si

jenante care se amelioreaza prin gesturi

In Parkinson nu exista afectarea senzorialului si persoana

continua sa simta ceea ce atinge

Scleroza are un efect de neputinta pasiva. Muschii nu mai

raspund din cauza lipsei conductivitatii fluxului nervos.
Influxul nervos nu mai ajunge si in acelasi timp persoana nu mai
simte (mod special durerea. ).

SCLEROZA N PLCI (III)

Ne aflam in prezenta unui tip de inhibitie a potentialui de actiune si simtire

Persoana este victima, ea sufera si nu poate actiona sau misca

Ea nu mai resimte acest exterior care a facut-o sa sufere

Ea cauta o protectie fata de aceasta lume exterioara in fata careia se simte dezarmat si
care a facut-o s sufere

Ruperea fata de aceasta lume exterioara, oricare ar fi sensul relatiei (din exterior spre
interior = simtire sau din interior spre exterior = actiune), ii da impresia inconstienta de
protectie (iata si sistemul imunitar)

E foarte interesant sa ne amintim aici intrebarea asociata auto-stimei : cine sunt ?

Constiinta de sine este esentiala in procesul imunitar

si Este tulburator sa stii ca vaccinul suspectat in scleroza in placi este cel al hepatitei B.

SCLEROZA N PLCI (IV)

Din nefericire, ca si in cazul maladiei Parkinson, prin starea de victima,

strategia se intoarce impotriva persoanei

Aceasta patologie afecteaza mai mult femeile in timp ce Parkinson afecteaza

barbatii

Este interesant sa observam ca aceasta maladie evolueaza in mai multe etape,

cu crize care sunt punctate de plaje de remisiune pe parcursul carora
conductibilitatea impulsului nervos revine

Ar fi de cercetat ,in interes de cunoatere persoana cu SC sa noteze pe un

calendar fazele de agravare si de remisiune

Punandu-le in corespondenta cu trairile momentului, persoana in cauza va

putea sa inteleaga mai bine boala sa, mai mult chiar sa prelungeasca fazele
de remisiune

SCLEROZA N PLCI (V)

Cazul Florentina
Aceasta tanara femeie a inteles pe parcursul sedintelor ceea ce se afla la baza
raului sau. Ea a recunoscut ca in urma cu cativa ani, cand era insarcinata, a
descoperit infidelitatea sotului sau

Rana a fost violenta si sentimentul de tradare imens. Suferinta resimtita atunci

a fost teribila, cu atat mai mult cu cat nu a putut sa o imparta cu nimeni si mai
mult chiar se simtea in imposibilitatea de a actiona in vreun mod din cauza
copilului pe care-l astepta si a constrangerilor socio-familiale pe care le credea
de nedepasit

Primele semne ale screlozei au aparut la putin timp dupa aceea si au progresat
odata cu dificultatea ei de a accepta trairea ei

A trecut ceva timp in care nu am revazut-o, sedintele de lucru asupra iertarii au

permis o usoara remisie a maladiei.

SPASME/SPASMOFILIA/TETANIA (I)

se manifesta la nivelul anumitor parti ale organismului (organele

digestive, respiratorii, circulatorii etc) sau a functiilor reglate de
sistemul nervos

Unele studii medicale neaga caracterul real al bolii, a spasmofiliei si o

claseaza in categoria gunoi a psihosomaticii

Cu siguranta cei care pretind acest lucru nu au suferit de asa ceva

Asemanator cu concepia conform creia epilepsia era considerat o

boala mintala, tratata ca nebunia sau asocita cu isteria pe care nu o
vedeau decat o maladie specific feminina.

SPASME/SPASMOFILIA/TETANIA (II)

Sistemul nervos neurovegetativ are un puternic determinism de inconstient. El

este cel care regleaza viaa emoional a persoanei
Atunci cand cnd apar dificulti de adaptare,cnd Vizitiul nu mai stie sa
conduca Caleasca pentru ca ai sai caluti sunt inspaimantati de elementele din
exterior (zgomote, insecte, lumini)

Incontientul trebuie sa opreasca Caleasca, trebuie sa produca o lovitura de

teatru destinat s reaeze lumea si sa opreasca cresterea in intensitate a
presiunii inconstiente asupra persoanei

Semnalul spasmofil soseste in aceste momente si e fara indoiala semnul

dificulatii persoanei de a se adapta lumii /exteriorului ostil

Toate manifestarile spasmofiliei ca tremuraturi, ticuri zis nervoase, ameteli,

migrene, spasme, crampe, crize de tetanie sunt expresia acestei dificultati
interioare de a stapani si de a raspunde corect solicitarilor lumii exterioare