Pierdere, jelire si doliu

Care este rolul medicului in pierdere, jelire si perioada de doliu ?

Medicii au un rol important in sustinerea persoanelor in perioada de doliu prin :
 Oferirea de informatii si suport tuturor
 Identificarea acelor persoane care au nevoie de consiliere sau terapie in
perioada de doliu

1
Pierdere=cand nu mai ai ceva la care tii

2
Pierderile tangibile (fizice) sunt usor de recunoscut :
 Pierderea unei parti a corpului
 Pierderea starii de sanatate
 Pierderea unei persoane dragi
Pierderile intangibile sunt mai putin evidente :
 Pierderea prestigiului, puterii, securitatii
 Pierderea sperantelor si viselor pentru sine/altii
 Pierderea increderii in propriul sistem de credinte (suferinta spirituala)
Jelire=reactie emotionala si psihologica la pierdere

Perioada de doliu=o perioada dupa o pierdere, in special dupa moartea cuiva

drag
Bocet=manifestarea de expresii sociale ale jelirii care sunt modelate de o anumita
societate sau grup social; de exemplu ritualuri, traditii care urmeaza pierderii
Diagnosticul de boala incurabila poate conduce la:
Pierderea:
 Controlului
 Stimei de sine
 Imaginii de sine
 Locului de munca, roluri in societate
 Independentei
 Sprijinului
 Increderii in profesionisti/medicamente/tratamente

3
Teama de:
 Stigmatizare
 Abandon
 Izolare
 Ce pregateste viitorul
 Moarte
 Capacitatea de a face fata pe termen lung
Confruntarea cu schimbarea/pierderea
Pentru a face fata pierderilor, este important ca persoanele sa primeasca sprijin
pentru a :
 Pastra speranta ca lucrurile pot fi gestionate
 Pastra stima de sine
 Cauta si accepta ajutorul celorlalti
 Simti ca are inca valoare pt ceilalti/societate
 Aceste nevoi sunt la nivelele mai inalte ale ierarhiei de nevoi a lui Maslow.

Stadiile jelirii (Kubler-Ross)

1.Negare(soc)

4
  Soc, neincredere, amortire
2.Negociere(separare si durere)
 Cautare, asumarea de riscuri, sacrificiu
3.Furie (vina)
 Dor si cautare
4.Depresie (tristete)
 Pierderea sau absenta sperantei, dezorganizare
5.Acceptare (rezolutie)
 Renuntarea la sperante false
 Acceptarea realitatii
 Crearea planurilor de viitor
Sarcini de jelire (William Worden)
1.Acceptarea realitatii
2.Asimilarea durerii
3.Adaptarea la pierdere
4.Reinvestirea energiei emotionale in altceva

Raspunsuri normale la suferinta (Worden cont)

Sentimente :
 Tristete
 Furie
 Vina
 Anxietate
 Soc
 Neputinta
 Dor

5
  Usurare
 Amortire
Senzatii fizice :
 Gol
 Incordare
 Hipersensibilitate la stimuli
 Lipsa aerului
 Lipsa energiei
 Xerostomia
 Pierderea apetitului
Cognitiv :
 Neincredere
 Confuzie
 Preocupare
 Absenta-distragere
Comportamente :
 Probleme cu somnul
 Retragere sociala
 Evitarea amintirilor
 Hiperactivitate
 Plans
Teoria legaturilor continue (Klass, Silvermann & Nickman)
 Relatie continua
 Nedetasare
 Relatie schimbatoare
 Fara rezolvare

6
Doliu anticipativ-jelirea anticipativa
 Parcugerea stadiilor jelirii inainte de pierderea propriu-zisa.
 Desi aceasta este diferita de jelirea care urmeaza unui deces, jelirea
anticipativa poate avea simptomele jelirii obisnuite : tristete, furie, izolare,
uitare si depresie.
 Aceste emotii complicate sunt adesea insotite de epuizarea rezultata din
rolul de ingrijitor si asumarea de responsabilitati si roluri suplimentare,
roluri avute anterior de catre persoana care moare.
Doliu complex/pathologic-cronic
 Cunoscut de asemenea ca si doliu complicat, doliu traumatic, doliu
prelungit sau doliu cronic.
 Acesta se manifesta prin jelire extrema ce are un impact negativ asupra
vietii de zi cu zi a persoanei in cauza, inclusiv asupra relatiilor, locului de
munca si a vietii sociale.
Doliu nepermis-jelire nepermisa

7
 Kenneth Doka definiste jelirea nepermisa drept “Jelirea pe care persoana o
simte atunci cand pierderea nu poate fi recunoscuta in mod deschis, este
sanctionata social sau nu poate tine doliu in public”.
1.Pierderea nu este considerate importanta ex. o pierdere ce nu implica moarte
2.Relatia este sigmatizata (ex. aventuri extra-maritale)
3.Modalitatea de deces este stigmatizata (ex.suicid)
4.Persoana care jeleste nu este recunoscuta ca persoana afectata (ex.coleg de
munca sau fost partener)
5.Modul in care cineva jeleste este stigmanizat (ex.absenta exteriorizarii suferintei
sau raspunsul extrem la suferinta)
Se considera ca femeile si barbatii jelesc in moduri diferite
Barbatii-trebuie sa fie puternici
-nu arata niciun sentiment
-nu vorbesc despre asta
Femeile-plang foarte mult
-impartasesc gandurile si sentimentele
Consideratii privind asistenta :
 Credinte religioase si culturale
 Bariere emotionale-jelire, furie, vina
 Dorinta si motivatia de a vorbi despre sentimente
 Limitari fizice si/sau cognitive
 Bariere de comunicare sau limba
Factorii de risc de a face fata situatiei includ :
 Varsta la care are loc pierderea
 Pierderi anterioare
 Cum este comunicata vestea proasta
 Semnificatia pierderii pentru familie
 Relatii dificile in interiorul familiei

8
  Dificultati de comunicare (familie/HCPs/altii)
 Alti membrii dependenti de familie
 Prezenta unor dificultati-financiare, sociale sau emotionale
 Experiente anterioare cu pierderi care NU s-au vindecat inca
 Dificultati anterioare cu privire la sanatatea mentala
 Absenta sprijinului (inclusiv spirjin cultural/spiritual/social)
Indicatori clinici de a nu face fata situatiei sunt :
 Reactii excesive la vestile proaste
 Agitatie psihologica sau comportamentala
 Nivel ridicat de anxietate
 Idealizarea excesiva sau persistenta a viitorului
 Ganduri obsesive si preocupare persistenta privind bunastarea pacientului
 Inabilitatea de a trece prin diferitele reactii tipice ale celor care se
confrunta cu vesti proaste
 Inabilitatea de a exprima sentimentele sau gandurile
 Furie cronica sau combinatie intre furie si depresie
Cum putem ajuta ?
 Fii prezent
 Asculta, fara a judeca
 Demonstreaza empatie
 Accepta tacerea
 Fii constient de propriile sentimente
 Reasigura-I ca esti acolo ca sprijin
 Nu lua furia personal
 Accepta faptul ca adaptarea la pierdere dureaza
Lucruri pe care familia ar vrea sa le stim
 Nu exista un mod corect sau gresit pentru a plange pierderea
 Suferinta poate implica emotii si comportamente extreme
 Nu exista timp limita pentru jelire
 Mentine liniile de comunicare deschise-chiar daca nu stii ce sa spui. Faptul
ca poti empatiza, este un bun inceput.

9
  Asculta-poate fi mai important decat ceea ce spui. Cateodata, familiile au
nevoie sa stie ca sunt ascultate/auzite.
Sustinerea proprie
 Sesiuni de discutii
 Supraveghere
 Sprijin de la colegi
 Programe de sprijin pentru personal (extern)
 Resurse personale/profesionale
Ganduri finale
 Sanatatea si bunastarea sunt importante pentru toata lumea.
 O ingirjire paliativa mai buna, se intampla atunci cand ascultam
preocuparile si dorintele pacientilor si familiior acestora-ce conteaza cel
mai mult pentru ei, nu doar ce putem trata sau percepem noi ca fiind
importante.
 Sprijinul necesar pentru pierdere si jelire este individual si necesita
intelegere si angajare activa cu pacientii si familiile

10