CBT CUPLU ŞI FAMILIE

FORMARE APSC

18.05.2019
SCOPURI CBT SAU CBTC
 Îmbunătăţirea deprinderilor de identificare şi
modificare a distorsiunilor cognitive
 Încurajarea cuplurilor/familiilor de a opera
modificări la nivel comportamental
 Optimizarea deprinderilor de comunicare şi
rezolvare de probleme
EVALUAREA ŞI CONCEPTUALIZAREA CBT
ÎN CUPLU ŞI FAMILIE

 I. Interviul partenerilor

 Strângerea de informaţii
 Definirea ariilor problematice şi a celor de
conflict
 Compararea şi identificarea constrastului
percepţiilor membrilor cuplului în ceea ce
priveşte problema cu care au venit în terapie
EVALUAREA ŞI CONCEPTUALIZAREA CBT
ÎN CUPLU ŞI FAMILIE (2)

 Identificarea de către terapeut a distorsiunilor

sau a credinţelor membrilor cuplului despre ei
înşişi/+despre partener/ă
 Explorarea unor intervenţii anterioare (fie de
specialitate, sau cele de self-help)
 Ce a funcţionat şi ce a dat greş

 Distribuirea chestionarelor/inventarelor etc.

II ŞEDINŢELE INDIVIDUALE
 Identificarea şi prezentarea scorurilor obtinute la
chestionare şi feedback-ul legat de şedinţa
comună anterioară
 Concentrarea asupra gândurilor automate, a
schemelor şi comportamentelor maladaptative
 Evaluarea disponibilitătii individuale de a se
schimba
 Disponibilitatea de a colabora
III. CEA DE A DOUA ÎNTÂLNIRE DE CUPLU
 Feedback despre problemă
 Discutarea disponibilităţii de schimbare în cuplu

 Identificarea şi dezbaterea expectaţiilor realiste

vs expectaţii nerealiste
 Orientarea cuplului spre modelul cognitiv-
comportamental
 Stabilirea unui plan de acţiune (comunicarea,
disputarea credinţelor rigide, rezolvarea de
probleme)
MECANISMELE SCHIMBĂRII ÎN CUPLU ŞI FAMILIE DIN
PERSPECTIVĂ COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ

 Elementul central al abordării cognitiv-

comportamentale: procesările cognitive
 Schimbarea în cuplu/familie va fi dată de
modificările cognitive cu impact asupra emoţiilor
şi comportamentelor
SUSCEPTIBILITATEA LA DISTORSIUNI
COGNITIVE ŞI AUTOBIASAREA ÎN CUPLU

 Atenţia selectivă – observarea doar a unor aspecte din

relaţie
 Atribuirile – inferenţe despre ce anume a influentat
acţiunile partenerului
 Expectanţele – inferenţe/predicţii despre
probabilitatea anumitor evenimente în relaţie
 Asumpţiile – credinţe despre caracteristicile oamenilor
şi ale relaţiilor
 Standardele – credinţe despre caracteristicile pe care
oamenii (partenerul/a de cuplu) şi relaţiile ar trebui să
le aibă
STANDARDE
 Standarde de interrelaţionare între
membrii cuplului/familiei:

 maniera în care comportamentul şi emoţia sunt

exprimate
 menţinerea centrului de putere şi de control în
cuplu/familie
STANDARDE (2)
 Standardele de diviziune a muncii:
 modul în care treburile sunt alocate în
cuplu/familie
 cine şi ce face în casă
STANDARDE (3)
 Standardele pentru a face faţă conflictelor:

 ceea ce este tolerat şi ceea ce nu este

 modul în care echilibrul este restabilit
STANDARDE (4)
 Standarde de limite şi
de confidenţialitate:
 Cum şi unde sunt trase
delimitările
 Cine poate face

 Ce, şi

 Când
STANDARDE PENTRU CEILALŢI DIN AFARA
UNITĂŢII CUPLULUI/FAMILIEI

 Proceduri pentru a fi utilizate cu membrii familiei extinse

 Procedurile cu prietenii (Schwebel & Fine,1994)
DOUĂ SETURI SEPARATE DE SCHEME DESPRE
CUPLU/FAMILIE

 Schema cuplului/familiei cu privire la

experienţele pe care le-au trăit părinţii
 Schema cu privire la familii în general (teoria
personală a vieţii de familie)
TENDINŢE TRANSGENERAŢIONALE
 Procese predictibile şi ordonate ale relaţiilor care
se conectează cu funcţionarea membrilor
cuplului/familiei peste generaţii
COGNIŢII ŞI SCHEME
TRANSGENERAŢIONALE

 Atunci când schemele despre propria persoană şi

despre propria relaţie sunt întipărite la o vârstă
fragedă, ele au un potenţial ridicat de a opera la
un nivel inconştient şi sunt usor transferate
peste generaţii
 Tilden şi Dattilio (2009) disting două categorii
importante ale schemelor:
 (1) schema centrală vulnerabilă (aspecte ale
experienţei trecute, care sunt dureroase şi
evitate) şi
 (2) schema protectivă de coping
DISTORSIUNILE COGNITIVE COMUNE ÎN
CUPLU ŞI FAMILIE (1)

 Inferenţa arbitrară. Se trag concluzii în lipsa

dovezilor, părinţii ai căror adolescenţi ajung
acasă târziu ajung la concluzia: „Sigur face ceva
rău!”

 Abstracţiuni selective. Informaţia este luată în

afara contextului şi anumite detalii sunt
evidenţiate, în timp ce alte informaţii importante
sunt ignorate. Un bărbat, a cărui parteneră îi
răspunde întrebărilor cu un singur cuvânt,
deduce: „Este furioasă pe mine”.
DISTORSIUNILE COGNITIVE COMUNE ÎN
CUPLU ŞI FAMILIE (2)

 Suprageneralizarea. Unul sau două incidente

izolate pot servi drept o reprezentare a situaţiilor
similare, care au sau nu legătură. Atunci când un
părinte refuză cererea copilului său de a ieşi cu
prietenii, copilul concluzioneaza: „Nu mă laşi să
fac niciodată nimic”

 Exagerare şi minimizare. O situaţie este

percepută ca fiind mai mult sau mai puţin
importantă decât ar trebui. Un soţ furios
izbucneşte în momentul în care descoperă
cheltuielile facute de sotie şi îi spune: „Avem
mari necazuri!”
DISTORSIUNILE COGNITIVE COMUNE ÎN
CUPLU ŞI FAMILIE (3)

 Personalizare. Evenimentele externe sunt atribuite

propriei persoane, în cazul în care dovezile sunt
insuficiente pentru a ajunge la o concluzie. De
exemplu, o femeie care îşi vede soţul că mai adaugă
sare în mâncare crede, „Nu-i place cum gătesc”

 Gândire dihotomică. Experienţele sunt codificate în

alb sau negru, un total succes sau un total eşec. Acest
lucru este cunoscut şi sub numele de gândire
polarizată. Partenerul se gândeşte: „Nu este niciodată
mulţumită de ceea ce fac"
DISTORSIUNILE COGNITIVE COMUNE ÎN
CUPLU ŞI FAMILIE (4)

 Etichetarea. Identitatea unei persoane este prezentată pe

baza defectelor şi greşelilor făcute în trecut, iar acestea
sunt lăsate să o definească. Dacă face greşeli consecutive
în ceea ce priveşte dorinţele soţului, o soţie se gândeşte:
„Nu sunt bună de nimic”, în loc să recunoască cât de
minoră este greşeala sa

 Vedere în tunel. Uneori partenerii de cuplu văd doar

ceea ce vor să vadă sau ceea ce este în concordanţă cu
starea lor de spirit. Un bărbat care este de părere că soţia
sa “face oricum numai ce vrea”, o poate acuza că ia o
decizie bazată numai pe motive egoiste
DISTORSIUNILE COGNITIVE COMUNE ÎN
CUPLU ŞI FAMILIE (5)

 Explicaţii eronate. Acesta este un tip de gândire pe care

partenerii îl dezvoltă în perioadele de stres, presupunând
automat că soţul sau soţia are un motiv alternativ negativ în
spatele intenţiei sale. De exemplu, o femeie îşi spune: “Este
foarte atent deoarece vrea o favoare din parte mea. Îmi intinde
cu siguranţă o cursă.“

 Citirea gândurilor. Acesta este darul magic prin care poţi să

îţi dai seama la ce se gândeşte o altă persoană, fără a avea
nevoie de ajutorul comunicării verbale. Unii parteneri ajung să
îşi atribuie intenţii rele. De exemplu un bărbat se gândeşte în
sinea sa: “Ştiu ce îi trece prin minte; crede că sunt neatent şi nu
mă interesează ceea ce face ea.”
CHESTIONARE

 Marital Attitude Questionnaire – Revised,

Pretzer, Epstein and Fleming, 1991
 Dyadic Adjustment Scale (DAS), Spainer, 1976

 Marital Happiness Scale (MHS), Azrin, Master,

& Jones, 1973
 Marital Satisfaction Inventory (MSI), Snyder,
1981
 Marital Happiness Scale (MHS), Azrin, Master,
& Jones, 1973
STRATEGII – TEHNICI COGNITIVE

 Identificarea gândurilor automate, emoţiilor şi

comportamentelor asociate
 Ex: El nu este în stare să se schimbe.

 Asumţia

 Nu-i pasă decât de ceea ce face el. Lui să-i fie

bine.
 Schema: La fel ca ceilalţi şi el este egiost şi rău,
aşadar oamenii sunt egoişti şi răi.
 Distorsiunea cognitivă: Gândire totul sau nimic.
RESTRUCTURARE
 Loialitate faţă de părinţi
 Decorul vechi

 Rigiditate
TEHNICI COMPORTAMENTALE
 Training de comunicare

 Strategii pentru vorbitor:

 Vorbeşte cu atenţie asertiv/privire

 Pune întrebări cu înţeles

 Nu vorbi prea mult

 Acceptă tăcerea

 Evită interogatoriul contradictoriu

STRATEGII PENTRU ASCULTĂTOR
 Ascultarea cu atenţie a partenerului/a
 Nu întrerupe partenerul/a

 Clarificarea a ceea ce aude

 Reflectarea asupra a ceea ce aude

 Sumarizare
TEHNICI PENTRU MODIFICAREA ŞI REDUCEREA
ÎNTRERUPERILOR ÎN COMUNICARE

 utilizarea Stop
 Tehnica hârtie-creion (partenerul/a scrie orice
gând în timp ce ascultă interpretarea
partenerului în legătură cu incidentul)
REZOLVARE DE PROBLEME
 Definirea problemei în termeni comportamentali
 Generarea unui set de soluţii posibile

 Avantaje-dezavantaje

 Alegerea soluţiei realizabile de comun acord

 Implementarea soluţiei şi evaluarea eficacităţii

acesteia (feedback parteneri)
CONTRACTE DE SCHIMBARE COMPORTAMENTALĂ ŞI
CONTRACTE DE CONTINGENŢĂ

 Identificarea unui comportament specific care să

implice îmbunătăţiri în ceea ce priveşte propria
persoană
 Maximizarea comportamentelor pozitive) –
utilizarea reciprocităţii – quid pro quo
 Ex: Ceva pentru ceva
DIFERITE TEHNICI ŞI INTERVENŢII
PARADOXALE

 Instruirea membrilor cuplului/familiei să

exagereze simptomul de care se plâng
 Ex: Felul în care se ceartă/în fiecare zi la aceeasi
oră, timp de 20 de minute
 Inversarea rolurilor

 Sarcinile pentru acasă

 Înregistrarea interacţiunilor acasă (filmare:

feedback vizual)
CONTINUARE TEHNICI
 Testarea predicţiilor prin experimente
comportamentale
 Tehnici comportamentale şi control parental
(întărire pozitivă)
 Abordarea unui potenţiale recidive (manieră
coregrafică)
 Abordarea blocajelor şi rezistenţei la schimbare

 Identificarea expectanţelor nerealiste şi dialogul

ghidat pentru înţelegerea consecinţelor acestora
EXEMPLU: IMPASUL ÎN CUPLU
 Care sunt obiecţiile partenerilor?
 Cum se transformă aceste obiecţii în termeni
comportamentali?
 Care sunt consecinţele apariţiei acestor
comportamente pentru fiecare dintre partenerii
de cuplu?
CUM SCHIMBĂM IMPASUL, CUM SE CREEAZĂ
NOI PATTERN-URI COMPORTAMENTALE

 Modelul de mediere cognitiv

 Stereotipurile tradiţionale
 Poziţia de curiozitate: nu ştiu ce gândeşte el/ea
 Provocarea
 Validarea în cuplu: sentimentele şi nevoile
relaţionale sunt recunoscute dar nu sunt
comunicate în mod direct, se află undeva în
aşteptare
 Tehnică de îngheţare pe momentul de impas
 Asumarea riscului descoperirii în relaţia de cuplu
duce spre emoţie şi flexibilitate
SUMARIZARE
 1. Cât de nefericiţi sunt partenerii în acest cuplu?
 2. Cât de apropiaţi/angajati/dedicaţi sunt
partenerii în acest cuplu?
 3. Care sunt problemele care conduc la păreri
diferite între partenerii acestui cuplu ?
 4. Ce face ca aceste probleme să aibă atâta
greutate pentru partenerii acestui cuplu?
 5. Care sunt punctele forte ale acestui cuplu?

 6. Care este intervenţia adecvată care i-ar putea

ajuta?
PAS LOGIC 1: SUFERINȚA/NEFERICIREA
 Care sunt semnele că relația de cuplu este
fericită sau nefericită?

 Tema 1
 Participarea la sesiuni cognitiv-comportamentale
cu cuplul implică pentru terapeut:
 Managementul interacțiunilor partenerilor de
cuplu
 Validarea stresului fiecărui partener

 Identificarea problemei cu care se prezintă

PAS LOGIC 2:
APROPIEREA/ANGAJAMENTUL
 Care sunt argumentele pro şi contra pentru
aceşti parteneri de a fi într-o relaţie de cuplu?
 Tema 2

 Evaluarea motivaţiei

 Evaluarea agendei partenerilor cuplului

PAS LOGIC 3: SITUAŢIILE /PROBLEMELE
 Pentru ce se ceartă partenerii în acest cuplu?
 Tema 3:

 Evaluarea zonelor de dezacord și diviziune în

cuplu
 Evaluarea vieţii sexuale
PAS LOGIC 4:
FORMULAREA/CONCEPTUALIZAREA
 Care sunt lucrurile care transformă o mică
diferență sau un dezacord într-un conflict
prelungit sau nefericire pentru partenerii acestui
cuplu?
 Tema 4:

 Evaluarea dinamicii cuplului

 Se evaluează fitness-ul cuplului (potrivirea dintre

cei doi parteneri) şi motivele pentru care sunt (au
ajuns să fie) împreună
 Se procedează la conceptualizarea problemei și la
identificarea intenţiilor pozitive (anterioare sau
prezente)
PAS LOGIC 5: DE LA IUBIRE LA RĂZBOI
 Care este tema principală în acest moment?
 Ce se întâmplă în legatură cu percepţiile mele
despre partenerul meu/partenera mea, ceea ce
înseamnă că eu nu ajung să îmi satisfac nevoile
mele și
 Ce se întâmplă cu partenerul/partenera şi face ca
acesta/aceasta să nu aibă nevoile satisfăcute?
 Polarizarea - Paternuri coercitive de influență

 Capcană mutuală - nu putem continua așa, dar

nici nu putem renunța
PAS LOGIC 6: PUNCTELE TARI
 Ce face ca o relație de cuplu să fie rezistentă sau
fragilă?
 Tema 5

 Evaluarea factorilor de protecție, a resurselor și a

deficitelor în cadrul cuplului
PAS LOGIC 7: INTERVENŢIA CBTC
 Ce doreşte fiecare membru al cuplului de la
terapeut și ce nu ar vrea fiecare dintre ei ca
acesta să facă?
 Tema 6

 Cuplul şi terapeutul dezvoltă și propun un plan

comun pentru terapie bazat pe acceptare și
schimbare
PAS LOGIC 8: ACCEPTAREA
 Generează intimitate prin reflectare empatică
 Partenerii comunică eficient emoţional

 Partenerii gestionează intensitatea emoțională

 Revizuirea percepțiilor nefolositoare

 Explorarea impactului interacțiunilor care

provoacă durere/suferinţă asupra fiecărui
partener și asupra familiei mai largi
PAS LOGIC 9: SCHIMBAREA
 Schimbarea comportamentului
 Managementul stresului în diadă

 Rezolvarea problemelor / gestionarea conflictelor

 Prevenirea recăderilor
TEME SPECIALE LUCRATE COGNITIV-
COMPORTAMENTAL ÎN TERAPIA DE CUPLU ŞI DE
FAMILIE

 Divorţ
 Situaţia fenomenului infidelităţii/relaţii
extraconjugale
 Violenţa domestică

 Cupluri de acelaşi sex/copii

FACTORI PRAGMATICI DIN PERSPECTIVĂ
COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ

 rolurile de gen
 relaţiile cu familia

 factori financiari

 atitudini individuale la utilizarea banilor în

cadrul relaţiei de cuplu/familiei
CUPLU ŞI DETERIORARE

 Multe relaţii de cuplu se deteriorează din cauza

următorilor factori:
 Obiceiurile partenerului/partenerei care odată erau
amuzante acum devin frustante
 Factori externi:
 cariera partenerului/ei
 relaţia fiecărui partener cu familia şi prietenii lui/ei
 un nou loc de muncă
 dezintegrare treptată a comunicării
 utilizarea cyberspace ca mijloc de comunicare
 apariţia personalităţilor de carton şi cultivarea
acestora în mediul online
DETERIORAREA
 Infidelitate, separare şi divorţ
 dependenţa şi codependenţa
 ciocnirile culturale
 dezacorduri privind modalităţile de utilizare a
finanţelor
 relaţie proastă cu familiile extinse
 dificultăţi sexuale
 conflicte cu privire la creşterea copilului
 infertilitate
 furie şi violenţă
 schimbarea rolurilor de status în cuplu (de exemplu,
plecarea copiilor de acasă, vârsta pensionării, etc.)
OPŢIUNI PENTRU RELAŢIA DE CUPLU
ŞI/SAU DE FAMILIE ÎN UTILIZAREA CBT

 Pentru a înţelege şi a rezolva conflictele, cu

scopul de a îmbunătăţi relaţia de cuplu/familie
 Pentru a accepta şi a se tolera unul pe celalalt, cu
scopul de a îmbunătăţi relaţia (cuplu/familie)
 Pentru a găsi modalităţi amiabile de a pune
capăt relaţiei lor, paşnic, dacă nu a fost
identificată o soluţie pentru dificultăţile
înregistrate
DIVORŢ
 Obiectiv principal: a diminua şi în cele din urmă
a dizolva legăturile conjugale, spre deosebire de
terapia conjugală, care urmăreşte să consolideze
şi să păstreze legătura maritală
POZIŢIA TERAPEUTULUI CBTC ÎN TERAPIA
DIVORŢULUI

 Terapeutul se află într-o situaţie care poate fi

catalogată ca ambiguă
 Terapeutul este prins între alternativele
explorării existenţei conservării sau decuplării
relaţiei, care reflectă ambivalenţa normală de
separare în cazul unui cuplu aflat în divorţ
 Cuplurile se pot prezenta cu obiective de salvare
a căsătoriei
 Varianta existenţei cel puţin a unuia dintre
parteneri care este destul de sigur şi angajat în
dizolvare
CONTINUARE
 Terapeutul aşteaptă de la partenerii cuplului să
decidă care va fi traiectoria întreruperii relaţiei
 Terapeutul continuă să-şi ajute clienţii în
afirmarea dorinţelor lor reale şi monitorizează
obiectivele şi angajamentele acestora
 Terapeutul rămane flexibil la strategiile de
schimbare corespunzătoare acestor obiective
FAZELE DIVORŢULUI
 Majoritatea conceptualizărilor fac referire la trei
faze:
 (1) o perioadă de predivorţ (şoc, negare, deziluzie,
decizia de divorţ)
 (2) o perioadă de tranziţie şi restructurare
(separare, negocieri, restructurare)
 (3) o perioadă de recuperare postdivorţ
(reorientare, stabilitate, echilibru)
DIVORŢUL - STRESOR MAJOR
 Terapeuţii CBTC evaluează numărul, severitatea
şi impactul cumulativ al diferitelor cerinţe pe
care le au membrii unui cuplu sau a unei familii
pe parcursul unui divorţ, dar şi resursele şi
abilităţile lor de coping disponibile pentru acele
cerinţe

 Compatibil cu un model de stres sau cu un model

de coping, riscul disfuncţiei unui cuplu sau al
unei familii creşte odată cu nivelul cerinţelor şi
deficitelor din resurse
STRATEGII
 Modificarea distorsiunilor cognitive pot fi foarte
importante în îmbunătăţirea strategiilor de
coping ale cuplurilor/familiilor
 Modificarea distorsiunilor cognitive sunt
relevante pentru indivizii care trec printr-un
divorţ, în special din cauza schemelor
dezadaptative şi disfuncţionale pe care aceştia le
au în ceea ce priveşte propria persoană
 Credintele inactive devin active ca urmare a
cerinţelor stresante ale procesului de divorţ
SENTIMENT DE RESPINGERE
 Dorinţa partenerului/partenerei de a divorţa este
un mijloc de confirmare a faptului că persoana în
cauză nu are valoare (stima de sine)
INFIDELITATEA
 Proces de echilibrare a nevoilor sau dorinţelor,
ajunse la un anumit grad de tensiune
 Tensiunea existentă în relaţia de cuplu este
generată de ambii parteneri
 Societatea oferă oficial servicii monogamiei, dar
sprijină, de fapt relaţiile extramaritale prin
reclame, TV, presă, literatură și filme
 Infidelitatea este o problemă de șanse egale care
traversează genul, nivelurile de educație,
orientarea sexuală, clasele sociale, economice și
cultura
NEVOI CE POT DEVENI TENSIONATE ÎNTR-O
RELAŢIE DE CUPLU

 de apreciere, confirmare, recunoaştere, respect,

valorizare, acceptare, sprijin, încurajare,
consolare, stimulare, autonomie, apropiere,
comunicare tactil-kinestezică
 infidelitatea ca orientare către un alt partener (în
plan sexual/ emoţional/ intelectual/ spiritual) este
indicele unei relaţii aflate în suferinţă
PRECURSOR AL INFIDELITĂŢII
 Autodezvăluirea
 Istorisirea relaţiilor anterioare
CAZUISTICĂ
 Infidelitatea şi relaţiile extraconjugale sunt
considerate a fi printre cele mai frecvente
probleme în terapia de cuplu
 s-au constatat efecte traumatice ale infidelităţii
asupra ambilor parteneri

 Se conturează 3 faze după dezvăluire:

 Faza roller coaster emoţional (stres
posttraumatic)
 Faza moratoriu (calm şi acceptare + CBTC)

 Faza de reconstruire a încrederii

RELAŢIA EXTRADIADICĂ/EXTRACONJUGALĂ
 Relaţia/aventura extradiadică/extraconjugală
este un simptom al unei probleme mult mai mari,
care se află în substraturile relaţiei şi care
trebuie abordată
 Cel care a fost trădat poate avea tendinţa să
perceapă terapeutul ca fiind persoana care
minimalizează efectele trădării şi merge mai
departe
PARADOX
 Un paradox este faptul că în timp ce sondajele
indică 90 % dezaprobare faţă de relațiile
extraconjugale, aproape o treime dintre oameni
au o astfel de relație
 Femeile par să se angajeze în infidelitate atunci
când nu sunt mulțumite de relația lor primară, în
timp ce bărbații tind să aibă rate mai mari de
infidelităţi/relaţii sexuale cu o parteneră extra-
diadică
EFECTUL DE INFIDELITATE
 Efectul de infidelitate poate fi negativ, neutru
sau pozitiv
 Gelozia este “patentată” şi legată biologic şi
construită social
 Culturile occidentale moderne tind să
supraevalueze importanța monogamiei în
căsătorie, în comparație cu alte valori, cum ar fi
bunătatea și compasiunea
 Unele studii arată că persoanele narcisiste pot fi
deosebit de predispuse la infidelitatea conjugală
DURATA RELAȚIEI
 Durata relației primare are, de asemenea,
legătură cu infidelitatea
 Printre cuplurile căsătorite şi cei care locuiesc
împreună se pare că dacă relația primară
continuă, este mult mai probabil ca infidelitatea
sexuală să aibă loc (Förste & Tanfer, 1996;
Hansen, 1987)
7 ANI
 În rândul femeilor căsătorite, probabilitatea de
implicare extraconjugală apare mai ales cam în
al șaptelea an de căsătorie, apoi scade, iar printre
bărbații căsătoriți, probabilitatea de implicare
extraconjugală scade în timp până în anul al
optsprezecelea al căsătoriei, după care
probabilitatea crește (Liu, 2000)
PHILANDERING

 Anumite etape de dezvoltare într-o căsătorie,

inclusiv sarcina și nașterea unui copil, sunt, de
asemenea, factori de mare risc pentru
infidelitatea în rândul bărbaților (Allen &
Baucom, 2001; Whisman et al., 2007).
 Deoarece philandering (afemeiarea) (în asociere
cu monogamia socială) este atât de răspândită în
întreaga lume, fiind relaţionată cu o gamă largă
de factori psihologici și sociologici, și pentru că
este corelată cu mai multe baze biologice, este
firesc de consemnat că infidelitatea trebuie să fi
contribuit la reproducerea noastră în preistoria
umană şi până azi
EVOLUTIONISM

 Teoreticienii evoluţionişti au sugerat că, deoarece

femeile au de efectuat o mai mare investiţie de
timp pentru creşterea copilului, iar bărbaţii au
mai mult timp și resurse pentru a se dedica
“împerecherii”, femeile sunt obligate să concureze
pentru bărbaţi iar aceştia au mai multe
oportunităţi de a se angaja într-o relatie extra-
diadică (Buss, 1993, 2015)
BACK-UP
 Deşi beneficiile de reproducere, de varietate
sexuală si infidelitate în special par să fie mai
mari pentru bărbați, puncte din teoria
evoluționistă arată o serie de motive pentru care
infidelitatea poate fi adaptativă si pentru femei
 Buss (2000) a sugerat că femeile au putut avea
un "back-up", individ - pereche pentru a servi
diverse funcții (de exemplu, individul oferă
protecție, resurse), în cazul în care partenerul
obișnuit nu este în jur
TEORIA "FIILOR SEXY" BUSS (2000)
 Sugerează ca prin împerecherea cu bărbați
atrăgători, femeile îşi cresc şansele lor de a purta
fii atractivi, care, la rândul lor, vor atrage un
număr peste medie de femei
 În acest fel, aceste femei obțin un avantaj genetic
asupra concurenței și astfel îşi sporesc succesul
lor de reproducere final
 Pe scurt, infidelitatea a avut câştiguri biologice
inconștiente, atât pentru bărbați și femei din
întreaga preistorie, perpetuând astfel bazele
biologice și un gust de infidelitate pentru ambele
sexe azi
TULBURĂRI MENTALE ASOCIATE CU
INFIDELITATEA

 Oamenii care au în mod repetat relaţii

extradiadice, pot suferi de o tulburare compulsivă
şi / sau pot avea o depresie mascată, anxietate
mascată, probleme legate de stima şi iubirea de
sine
 Diagnostice privitoare la o tulburare de adaptare
sunt de asemenea posibile
MITURILE INFIDELITĂŢII

 O relaţie extradiadică distruge în mod inevitabil,

căsnicia
 Ființele umane sunt în mod natural monogame.

 Monogamia este norma în societatea noastră și în

multe alte societăți
 Societatea, în ansamblu, susține monogamia

 Bărbatii inițiază aproape toate infidelităţile

 Infidelitatea este un semn că sexul lipseşte sau

este nesatisfăcător acasă
 Sexul pe Internet și infidelitatea pe Internet nu
sunt considerate relaţii extraconjugale
VIOLENŢA DOMESTICĂ
 Violenţa domestică se manifestă întodeauna în
cadrul unei relaţii intime, în spaţiu restrâns şi
privat iar acţiunile care însoţesc violenţa sunt:
 intimidarea şi manipularea

 izolarea şi sechestrarea

 controlul asupra banilor şi abuzuri asupra

copiilor
DEFINIŢIE

 Shainnes (1979) prezintă violenţa ca masochism,

proces care implică trăsături socioculturale, şi nu
de instinct, care se subordonează forţelor primare
(libidoului)
 Bărbaţii violenţi tind să-şi folosească violenţa ca
pe un mecanism de intensificare a Eu-lui,
deoarece repertoriul lor de comportamente
nonviolente este foarte limitat
TEORII VD

 Susţinătorii teoriei sistemelor explică violenţa

domestică prin prisma rezultatelor acţiunii din
sistemului familial
 În cadrul acestui model, familia este văzută ca un
sistem cu o structură dinamică, având anumite
componente interdependente (subsisteme), care
interacţionează reciproc
 Din perspectivă teoretică, o acţiune violentă în
familie este o reacţie în lanţ declanşată de un
membru al familiei
COEXISTENŢA AGRESIUNII PSIHICE ŞI A
INSATISFACŢIEI MARITALE

 Coexistenţa agresiunii psihice şi a insatisfacţiei

maritale în cadrul cuplului este asociată cu
niveluri înalte de aversiune, reciprocitate a
comportamentului negativ, cu replici însoţite de
furie, ostilitate făţişă, defensivitate

 Există posibilităţi slabe de rezolvare a

problemelor
 Modelele de „pretenţie-renunţare” din partea
ambilor indivizi domină în această situaţie
MODELE DE CICLITATE A VIOLENŢEI
(WALKER, 1984, 1995)
 Ipoteza: femeile se cantonează într-o relaţie abuzivă,
deoarece se obişnuiesc cu acest tip de relaţie, neavând
dorinţa de a ieşi din ea
 Modelul cuprinde trei faze care sunt caracteristice de
cele mai multe ori în în violenţa domestică:
 faza de formare a tensiunii
 incidentul violent acut
 faza de „lună de miere” sau chiar perioada de absenţă
a tensiunii
 faza de calm - un element al fazei lunii de miere /
reconciliere, relația este relativ calmă și pașnică. În
această perioadă abuzatorul poate fi de acord să facă
consiliere, să ceară iertare și să creeze o atmosferă
normală…
CBT

 Raportarea abuzului
 Asigurarea siguranţei partenerei/partenerului
care este victimă
 Terapie individuală

 Interacţiune comportamentală alternativă

 Contract nu-violenţă

 Proceduri de auto-ventilare

 Restructurare GAN care produc furie la individul

violent
 Psihoeducaţie
CUPLURILE DE ACELAŞI SEX ŞI COPIII LOR
 Presiunea externă la care sunt expuşi partenerii
de cuplu
 Problematica este identică (cu cea a cuplurilor
hetero)
 A-i ajuta să se simtă normali cu privire la relaţia
lor reprezintă un aspect important al terapiei
 Homophobia
CUPLURILE DE ACELAŞI SEX ŞI COPIII LOR
(2)
 Heterosexism (presupunerea că toate persoanele
sunt heterosexuale până la proba contrarie)
 Biphobia: aversiunea față de bisexualitate și față
de oamenii bisexuali ca grup social sau ca indivizi
 Poate lua forma negării faptului că
bisexualitatea este o orientare sexuală veritabilă
sau stereotipuri negative despre persoanele
bisexuale (cum ar fi credința că sunt promiscuite
sau necinstite)
 Transphobia: antipatia sau prejudecăţile
împotriva persoanelor transsexuale, transgender
FAPTE IMPORTANTE PENTRU TERAPEUȚI
 Homosexualitatea a fost eliminată din lista de
tulburări psihice a Asociației Americane de
Psihiatrie din 1973, o mișcare care a fost ulterior
susținută de Asociația Americană de Psihologie
(vezi declarația Asociației Psihologice Americane
de la http://www.apa.org/pi/lgbpolicy/against.
html)
 Încercările de a schimba orientarea sexuală prin
terapie ("terapia de conversie") au fost în mare
parte nereușite și au avut efecte dăunătoare
asupra clienților
THANK YOU DAVID BOWIE FOR REMINDING US
IT’S OKAY TO BE WEIRD
CONTINUARE

 Astfel de încercări au putut şi pot contribui, de

exemplu, la părerile negative ale clienților față de
ei înșiși (a fi homosexuali / lesbiene / bisexuali/
pansexuali) și / sau pentru lume (de exemplu,
creșterea așteptărilor de dezaprobare a societății
sau familiei)
 Aceste opinii negative pot contribui la depresie și
suicid
TED TALKS
 https://www.youtube.com/watch?v=LVgzOyHVcj4
 https://www.youtube.com/watch?v=UkQ6FBltdY
U
 https://amycolor.com/
BIBLIOGRAFIE
 Baucom, D. H., Shoham, V., Mueser, K. T., Daiuto, A. D., & Stickle, T. (1998).
Empirically supported couple and family interventions for marital distress and
adult mental health problems. Journal of Consulting and Clinical Psychology,
66, 53–88.
 Epstein, N. B., & Baucom, D. H. (2002). Enhanced cognitive-behavioral therapy
for couples. Washington, DC: American Psychological Association.
 Epstein, N. H., Baucom, D. H., & Daiuto, A. (1997). Cognitive-behavioral
couples therapy. In W. K. Halford, & H. J. Markman (Eds.), Clinical handbook
of marriage and couples intervention (pp. 415–449). West Sussex, England:
Wiley.
 Halford, W. K., & Markman, H. J. (Eds.). (1997). Clinical handbook of marriage
and couples intervention. New York: Wiley.
 Keefe, F. J., Caldwell, D. S., Baucom, D. H., Salley, A., Robinson, E., Timmons,
K., et al. (1996). Spouse-assisted coping skills training in the management of
osteoarthritic knee pain. Arthritis Care and Research, 9(4),
 Kiecolt-Glaser, J. K., & Newton, T. L. (2001). Marriage and health: His and
hers. Psychological Bulletin, 127(4),
 Shadish, W. R., & Baldwin, S. A. (2005). Effects of Behavioral Marital Therapy:
A Meta-analysis of randomized controlled trials. Journal of Consulting and
Clinical Psychology, 73(1), 6–14.
BIBLIOGRAFIE
 Bernstein, G.S. (1995). Not heterosexual: An educational program about gay, lesbian, and bisexual
people. Denver, CO: GSB Productions.
 Lev, A.I. (2004). Transgender emergence: Therapeutic guidelines for working with gender-variant
people and their families. Binghampton, NY: Haworth Clinical Practice Press.
 Shipherd, J.C., & Harris, H.N. (2004). Gender as a continuum: Implications for trauma researchers
and clinicians. Traumatic Stress Points, 18, 9-12.
 Bernstein, G.S,. & Miller, M.E. (1995). Behavior therapy with lesbian and gay individuals. In M.
Hersen, R.M. Eisler, & P.M. Miller (Eds.), Progress in behavior modification: Vol. 30 (pp. 19-45).
Newbury Park, CA: Sage.
 Hart, T. A., & Heimberg, R.G. (2001). Presenting problems among treatment seeking gay, lesbian,
and bisexual youth. Journal of Clinical Psychology, 57, 615-628. Israel, G.E., & Tarver, D.E. (1997).
Transgender care: Recommended guidelines, practical information and personal accounts.
Philadelphia, PA: Temple University Press.
 Kaysen, D., Lostutter, T.W., & Goines, M.A. (2005). Cognitive processing therapy for acute stress
disorder resulting from an anti-gay assault. Cognitive and Behavioral Practice, 12, 278-289.
 Martell, C. R., Safren, S. A., & Prince, S. E. (2003). Cognitive-behavioral therapies with lesbian, gay,
and bisexual clients. New York: Guilford Press. Purcell, D.W., Campos, P.E., & Perilla, J.L. (1996).
Therapy with lesbian and gay men: A cognitive-behavioral perspective. Cognitive and Behavioral
Practice, 2, 391-415.
 Safren, S.A., & Rogers, T. (2001). Cognitive-behavioral therapy with lesbian, gay, and bisexual
persons. Journal of Clinical Psychology, 57, 629-645.
 Safren, S.A., Hollander, G., Hart, T.A., & Heimberg, R.G. (2001). Cognitive-behavioral therapy with
lesbian, gay, and bisexual youth. Cognitive and Behavioral Practice, 8, 215-223.
 https://bisexual.org/thank-you-david-bowie-for-reminding-us-its-okay-to-be-weird/