Sarmanul Dionis

-Demonstratie-
Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoani - d. 15 iunie 1889, Bucureti) a ost un !oet,
!ro"ator i #urnalist rom$n, socotit de cititorii rom$ni i de critica literar% !ostum% dre!t cea mai
im!ortant% &oce !oetic% din literatura rom$n%.
'u&ela Srmanul Dionis e o construc(ie e!ic% cu!rin"%toare )i a ost !u*licat% +n ,on&or*iri
-iterale +n 18./.
'u&ela este s!ecia 0enului e!ic in !ro"a,de re0ula cu un sin0ur ir narati&,cu un conlict
unic,desasurat in mai multe s!atii si intr-un inter&al mai mare de tim!,cu !ersona#e nu !rea
numeroase,sur!rinse in mai multe i!osta"e de &iata,in ceea ce au mai semniicati&.'u&ela
antastica,culti&ata mai ales in e!oca romantica in conormitate cu 0ustul acestui curent !entru
e&a"iunea din real si tot ce e straniu,neo*i#nuit, se caracteri"ea"a !rin sus!ans , incertitudine , mister,
olosirea tehnicii e!icului du*lu, atmosera de conu"ie,mister ,narator omniscient, !ersona#e
eni0matice,sensi*ile care !oseda ca!acitate de cunoastere e1ce!tionala. 2"&etan 2odoro& ace
distinctia dintre antasticul straniu (e&enimentele sunt e1!licate !rintr-o cau"a naturala) , antasticul
miraculous ( intam!larile sunt considerate su!ranaturale) si antasticul !ur (nu oera o e1!licatie
a!telor,!ersona#ul osciland intre o e1!licatie naturala si una su!ranaturala).
3&and toate trasaturile mai sus mentionate, Srmanul Dionis este !rima nu&el% antastic% din
literatura rom$n%, Eminescu ini(iind un antastic reali"at !rin +m*inarea !lanului real cu cel antastic.
3utorul aduce antasticului o coloratura ilosoica conclu"ionand ca in a!t 4lumea e &isul
suletului nostrum5.,ea mai mare !arte a criticii a ost de !arere ca nu&ela ilustrea"a teoria lui 6ant
des!re tim! si s!atiu,considerate orme a!rioli a sensi*ilitatii li!site de e1istent in ade&aratul inteles al
cu&antului.7ara a ne0a inluenta lui 6ant,,alinescu considera ca esentiala cu ade&arat este !entru
&i"iunea autorului notiunea de arhaeus !reluata din ilosoia oculta, care desemnea"a indi&idul etern
ce se incarnea"a intr-un sir de indi&i"i trecatori si !e care iecare il !oarta alaturi de sine su* orma
um*rei.
8rota0onistul se remarca !rin trasaturi e1ce!tionale,!ortretul sau i"ic iind construit !rin
!rocedeul romantic al antite"ei.8ersona#ul a!are ca un amestec !arado1al de orta si
sla*iciune,ratiune si !asionalitate,masculin si eminin. Descrierea lui Dionis din inci!utul nu&elei este
intreru!ta de un e!isode narati&9 in caenea isi ace a!aritia un *aiat im*racat cu haine !rea mari,care
canta dintr-o &ioara de"acordata si &rea sa-l aca sa danse"e !e 4un un0ur lun0an5. 3ceasta
sec&enta re!re"inta o !unere in a*is a nu&elei,re"umandu-i su*iectul.Dionis e co!ilul cu haine !rea
mari,care !rin dorinta lui de a atin0e a*solutul isi im!une o sarcina ce de!aseste limitele
umanului,&ioara e cartea de astrolo0ie, 4lun0anul5 i0urea"a misterul cosmic si di&in la care
!rota0onistul &rea sa a#un0a a!eland la ma0ie.E1ce!tional este !ersona#ul si din !ers!ecti&a
acultatilor sale de cunoastere9 Dionis e in"estrat cu o 0andire s!eculati&a, !rounda , meditea"a la
sensul adanc al e1istentei,a#un0and la conclu"ia ca lumea e &is ,ca s!atiul si tim!ul i"ic sunt li!site
de o e1istenta reala si !ot i dominate !rin ma0ie.
7ascinat de cunoastere, Dionis &a incerca sa e&ade"e din limitele uni&ersului i"ic cu a#utorul
unei carti de ma0ie.,a si 4*atranul dascal5 din Scrisoarea I, Dionis sta!aneste ormula tainica du!a
care a ost creat uni&ersal, intemeiat !e ma0ia cirei .. ,alatoreste in tim!,!ana in e!oca lui 3le1andu
cel Bun, de&enind calu0arul Dan.3stel ormula narati&a de&ine antastica !rin teme si moti&e s!eciic9
cautarea a*solutului,intoarcera in tim!, du*lul (Dionis:Dan). Discursul de&ine am*i0u !rin tehnica
e!icului du*lu. 7a!tele !ot !rimi o du*la inter!retare,ca niste intam!lari ce s-au !rodus eecti& sau ca
&is al !rota0onistului. ;nca!a*il sa se ada!te"e la s!iritul meschin al societatii *ur0he"e in care ocu!a
un loc mar0inal,Dionis e&adea"a intr-un trecut ideali"at de unde as!ira la misterul ultim al uni&rsului.
,u a#utorul maiestrului <u*en (tra&esti al dia&olului) si al cartii de astorlo0ie,el isi schim*a natura
trecatoare cu natura um*rei sale. 8leaca im!reuna cu iu*ita sa,Maria in -una,actiunea nu&elei
im*o0atindu-se cu alte moti&e antastice9 !actul cu dia&olul si moti&ul calatoriei cosmice.
,u!lul Dionis = Maria re!re"inta o i!osta"a a !erechii !rimordiale care mi0rea"a intr-o lume
!aradisiaca ,unde in0erii trans!un in a!t 0andurile !rota0onistului,acesta !osedand acum toate
!uterile de care dis!unea 3dam inainte de caderea lui in !acat. Dar dorinta de cunoastere a lui Dionis
nu e satisacuta nici acum. El &a incerca sa cunoasca misterul a*solut,esenta ascunsa a di&initatii
i0urata sim*olic de 4doma lui Dumne"eu5,stra#uita de ima0inea ochiului triun0hiular.8unctul
culminant al re*eliunii lui Dionis il re!re"inta momentul in care acesta se intrea*a daca nu cum&a el
insusi este Dumne"eu,ceea ce din !unct de &edere 0noseolo0ic e o eroare,iar din !unct de &edere
moral,un !acat. Dionis nu se !ra*useste insa ca -ucier in ;nern,mai intai !entru ca 0andul sau
&ino&at nu e dus !ana la ca!at,iar in al doilea rand !entru ca e sal&at de credinta Mariei. Dionis isi
!ierde !uterile s!iritual,de&ine !rota0onistul unei initieri ratate si recade in !lanul terestru,dar cu o
situatie materiala im*unatatita, astel incat sa se !oata casatori cu Maria. 7inalul e in a!arenta o
im!inire9de!osedat de *unurile sale s!iritual,eroul e recom!ensat cu *unuri materiale care-i !ermit
inte0rarea in societate. E transormat intr-un *ur0he" oareceare,iar !erechea !rimordiala de&ine un
cu!lu con#u0al comun.3stel eroul nu merita nici inernul,nici !aradisul iind redus la ni&elul omului
comun.
;n conclu"ie,nu&ela Sarmanul Dionis este antastica !rin mi#loacele narati&e culti&ate.
'outatea incontesta*il% a nu&elei const% +n modul ori0inal +n care Eminescu +m*in% ilo"oia cu
nara(iunea antastic% )i descrierea, trans!un$nd +n ima0ini artistice un ori"ont ce nu e1ist% dec$t +n
!uterea ima0ina(iei, ine1!lica*il )i necontrola*il ra(ional.