LIMBA

REALIZAT DE:
• Cojoc Ioana
• Ciucanu Vasilica
• Moșu Andreeia
• LIMBA ESTE UN ORGAN MUSCULOS, ACOPERIT DE MUCOASĂ, FOARTE MOBIL, CU
SENSIBILITATE TACTILĂ MARE, AFLAT ÎN CAVITATEA BUCALĂ A ANIMALELOR ȘI OMULUI.
ARE ROL ÎN PREHENSIUNEA ALIMENTELOR, ÎN MASTICAȚIE, DEGLUTIȚIE. PRIN FAPTUL
CĂ ESTE DOTATĂ CU UN TIP SPECIAL DE CHEMORECEPTORI (MUGURII GUSTATIVI), ESTE
CONSIDERATĂ "ORGANUL SIMȚULUI GUSTATIV", DAR ARE UN ROL IMPORATANT ȘI ÎN
OLFACȚIE. LA OM ȘI PRIMATE ARE ROL ȘI ÎN FONAȚIE.
• PARTEA DORSALĂ A LIMBII DORSUM LINGUAE ESTE UȘOR BOMBATĂ, PARTEA
ANTERIOARĂ FIIND LIBERĂ CU UN ȘANȚ MEDIAN SEPTUM LINGUAE FIIND LOCUL DE
INSERȚIE A MUȘCHILOR LIMBII (CARE SUNT BOGAT VASCULARIZAȚI ȘI INERVAȚI), ÎN
PARTEA POSTERIOARĂ MUCOASA LIMBII PREZINTĂ DESCHIDEREA GLANDELOR
SALIVARE, PARTEA VENTRALĂ (INFERIOARĂ), MEDIAN ESTE LEGAT DE PLANȘEUL
CAVITĂȚII BUCALE PRIN FRÂUL LIMBII (FRENULUM LINGUAE), ASTFEL ÎNCÂT NUMAI
VÂRFUL LIMBII ESTE LIBER.
• MUCOASA LIMBII
• MUCOASA DEZVOLTATĂ CARE ACOPERĂ LIMBA ESTE CONTINUAREA MUCOASEI CAVITĂȚII
BUCALE PE CARE SE AFLĂ PAPILELE LINGUALE (PAPILLAE LINGUALES), PRELUNGIRI CU
FORME DIFERITE PAPILLAE FILIFORMES, PAPILLAE CONICAE, PAPILLAE
LENTIFORMES CU ROL MECANIC (LA RUMEGĂTOARE ACESTE PAPILE SUNT ACOPERITE
CU STRAT CORNOS CEEA CE DETERMINĂ ASPECTUL ASPRU AL LIMBII),
PAPILELE GUSTATIVE (PAPILLAE GUSTATORIAE) CE AU FORMA DE CIUPERCĂ (PAPILLAE
FUNGIFORMES) CARE SUNT TERMINAȚIILE NERVILOR GLOSOFARINGIAN ȘI FACIALAU
ROL SENZITIV: TACTIL, TERMIC ȘI GUSTATIV.
PE MARGINEA LIMBII SE AFLĂ PAPILELE PAPILLAE VALLATAE CE SUNT ÎNCONJURATE DE
UN BRÂU DE GLANDE SALIVARE, PE CÂND PAPILLAE FOLIATAE(PAPILELE LAMELARE)
DEZVOLTATE LA CABALINE, NU SUNT PREZENTE LA TOATE MAMIFERELE.
MUCOASA LIMBII CONȚINE MAI ALES LA BAZA LIMBII NUMEROASE GLANDE SALIVARE.
• ROLUL LIMBII
• LIMBA ARE ROLUL DE PREHENSIUNE (LA UNELE ANIMALE) TRANSPORT, AMESTEC CU
SALIVA ȘI AJUTOR ÎN MASTICAȚIA ȘI DEGLUTIȚIA HRANEI LA NIVELUL FARINGELUI.
LA OM ARE UN ROL IMPORTANT ÎN VORBIRE, FORMAREA SUNETELOR ARTICULATE.
DE ASEMENEA JOACĂ UN ROL IMPORTANT CA ORGAN GUSTATIV (A GUSTULUI DULCE,
ACRU, AMAR SI SĂRAT) ACESTE PAPILE GUSTATIVE FIIND UNIFORM REPARTIZATE PE
SUPRAFAȚA LIMBII, CU EXCEPȚIA GUSTULUI AMAR CARE ESTE MAI BINE REPREZENTAT
LA BAZA LIMBII.
• INERVAȚIA LIMBII
• LIMBA PREZINTĂ MAI MULTE TIPURI DE INERVAȚIE:
• - SENZITIVĂ: DE LA PERECHEA V DE NERVI CRANIENI(TRIGEMENI), PRIN ACEȘTI NERVI PUTEM SIMȚI
TEMPERATURA ALIMENTELOR;
• - MOTORIE: DE LA PERECHEA XII DE NERVI CRANIENI(HIPOGLOȘI), ACEȘTI NERVI INTERVIN ÎN
MIȘCĂRILE LIMBII ÎN DEGLUTIȚIE, ÎN MASTICAȚIE.
• - SENZORIALĂ: ACEASTĂ INERVAȚIE CONSTITUIE CALEA DE CONDUCERE A ANALIZATORULUI GUSTATIV:
PROTONEURONUL (PRIMUL NEURON) CĂII GUSTATIVE SE AFLĂ ÎN GANGLIONII ANEXAȚI NERVILOR VII
(GGL GENICULAT), IX ȘI X (GGL INFERIOR PENTRU AMBII NERVI), DENDRITELE LOR VIN LA BAZA
RĂDĂCINII LIMBII, DE UNDE VOR CULEGE INFORMAȚII GUSTATIVE. AXONII LOR SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE
BULBUL RAHIDIAN (NUCLEUL SOLITAR), UNDE SE AFLĂ DEUTONEURONUL (AL II-LEA NEURON) CĂII
GUSTATIVE. AXONII DIN NUCLEUL SOLITAR SE ÎNCRUCIȘEAZĂ, STRĂBAT ÎN DIRECȚIE ASCENDENTĂ
TOATE CELE 3 ETAJE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL ȘI SE ÎNDREAPTĂ SPRE TALAMUS. ÎN TALAMUS SE
AFLĂ CEL DE-AL III-LEA NEURON AL CĂII GUSTATIVE, AXONII DIN TALAMUS VOR PROIECTA ÎN PARTEA
INFERIOARĂ A GIRULUI POSTCENTRAL. AICI SE ANALIZEAZĂ ȘI SE ELABOREAZĂ SENZAȚIA DE GUST.
• SUPRAFATA SUPERIOARA A LIMBII ESTE ACOPERITA DE PAPILELE GUSTATIVE, CU DIFERITE
FORME SI DIMENSIUNI:
- PAPILELE FILIFORME AU FORMA DE CON SI SE INTALNESC SUB FORMA UNOR PROIECTII
ALE MUCOASEI CU VARFUL RAMIFICAT PREDOMINANT IN 2/3 ANTERIOARE ALE LIMBII.
PAPILELE FILIFORME NU CONTIN MUGURI GUSTATIVI.
- PAPILELE FUNGIFORME AU FORMA DE CIUPERCA, MAI MARI, INSA MAI PUTIN NUMEROASE
DECAT CELE FILIFORME SI SUNT ASEZATE INAINTEA „V”-ULUI LINGUAL, CONCENTRATE IN
SPECIAL PE MARGINILE LIMBII.
- PAPILELE CIRCUMVALATE SUNT CELE MAI MARI, DE FORMA CILINDRICA SI SE GASESC IN
NUMAR DE 8-12 INAINTEA „V”-ULUI LINGUAL. ACESTEA NU SUNT PROEMINENTE SPRE
DEOSEBIRE DE CELELALTE, FIIND INVAGINATE IN MUCOASA LINGUALA. INTRE ELE, LA
EXTERIOR SUNT DELIMITATE DE SANTURI CIRCULARE ACOPERITE DE EPITELIU CE CONTINE
MUGURI GUSTATIVI.
- PAPILELE FOLIATE SE PREZINTA SUB FORMA UNOR PLIURI LINEARE ASEZATE
PERPENDICULAR PREPONDERENT IN REGIUNILE POSTERIOARE ALE MARGINILOR LIMBII.
IN GENERAL, PAPILELE MARESC ARIA DE CONTACT INTRE SUPRAFATA LIMBII SI CONTINUTUL
CAVITATII ORALE, AVAND TOATE MUGURI GUSTATIVI, CU EXCEPTIA CELOR FILIFORME.
• MUSCHII INTRINSECI SE GASESC LA INTERIOR REPREZENTATI DE LONGITUDINAL
SUPERIOR SI INFERIOR, TRANSVERS SI VERTICALI. ACESTIA SUNT RESPONSABILI
CU MODIFICAREA FORMEI LIMBII PRIN:
- ALUNGIREA SI SCURTAREA LIMBII;
- RASUCIREA APEXULUI SI MARGINILOR
- APLATIZAREA SI ONDULAREA SUPRAFETEI.
COLABORAND IN PERECHI SAU SOLITARI, MUSCHII INTRINSECI AI LIMBII
CONTRIBUIE LA REALIZAREA MISCARILOR ASOCIATE DE PRECIZIE NECESARE IN
VORBIRE, MASTICATIE SI DEGLUTITIE.

MUSCHII EXTRINSECI AJUNG LA LIMBA DE PE STRUCTURILE INVECINATE ACESTEIA,

IAR CEI MAI IMPORTANTI PE FIECARE PARTE SUNT MUSCHII GENIOGLOSI,
HIOGLOSI, STILOGLOSI SI PALATOGLOSI.
MUSCHII GENIOGLOSI SE INTIND SUB FORMA UNUI EVANTAI PE FIECARE PARTE A
SEPTULUI MEDIOSAGITAL ADUCAND O CONTRIBUTIE SEMNIFICATIVA LA
STRUCTURA LIMBII.
• VASCULARIZATIA ARTERIALA A LIMBII
• PRINCIPALA SURSA DE VASCULARIZATIE ARTERIALA A LIMBII ESTE ARTERA
LINGUALA.
DE FIECARE PARTE, ARTERA LINGUALA SE DESPRINDE DIN ARTERA CAROTIDA
EXTERNA LA NIVELUL VARFULUI CORNULUI MARE AL OSULUI HIOID. DE LA
ORIGINE FORMEAZA O CURBA ASCENDENTA DUPA CARE SE ONDULEAZA
DESCENDENT SI INAINTE PENTRU A PATRUNDE IN PROFUNZIMEA MUSCHIULUI
HIOGLOS, INSOTIND MUSCHIUL PRIN APERTURA DESCRISA DE MARGINILE
MILOHIOIDULUI, CONSTRICTORUL SUPERIOR SI MIJLOCIU PENTRU A INTRA
ULTERIOR IN PLANSEUL CAVITATII BUCALE. DE LA ACEST NIVEL, ARTERA
LINGUALA SE CONTINUA INAINTE IN PLANUL FORMAT DE MUSCHII HIOGLOS SI
GENIOGLOS PANA LA APEXUL LIMBII. IN TRAIECTUL SAU ARTERA LINGUALA
EMITE COLATERALE PENTRU GLANDELE SUBLINGUALE, GINGII SI PENTRU
MUCOASA ORALA DE LA NIVELUL PLANSEULUI CAVITATII BUCALE.
• VASCULARIZATIA VENOASA A LIMBII
• SANGELE VENOS DE LA NIVELUL LIMBII ESTE DRENAT IN PRINCIPAL DE VENELE
DORSALE SI PROFUNDE LINGUALE.
VENA LINGUALA DORSALA INSOTESTE ARTERA LINGUALA PRINTRE MUSCHII
HIOGLOSI SI GENIOGLOSI SI SE VARSA IN VENA JUGULARA INTERNA.
VENELE LINGUALE PROFUNDE SUNT VIZIBILE PRIN MUCOASA SUBLINGUALA.
DESI INITIAL ACESTEA ACOMPANIAZA ARTERA LINGUALA IN PARTEA
ANTERIOARA A LIMBII, ULTERIOR SE SEPARA POSTERIOR DE MUSCHII
HIOGLOSI. DE FIECARE PARTE, VENA LINGUALA PROFUNDA INSOTESTE
NERVUL HIPOGLOS PE SUPRAFATA EXTERNA A MUSCHIULUI HIOGLOS DUPA
CARE TRECE DE PLANSEUL CAVITATII ORALE PRIN APERTURA FORMATA DE
MARGINILE MUSCHILOR CONSTRICTORI SUPERIORI, MIJLOCII SI MILOHIOIDIENI.
IN FINAL SE VARSA IN VENA JUGULARA INTERNA.