LEUCEMIA

CURSANTI:SERBAN FLORENTINA ANCUTA

IVANCIU DANIELA
IONESI DANIELA
GRUPA D
ANUL III
PROFESOR:DR CIMPAN ANDREEA
 DEFINITIE

• LEUCEMIA ESTE O BOALA DE SANGE CARACTERIZATA PRIN ACUMULAREA SAU PROLIFERAREA NECONTROLATA, IN MADUVA OSOASA, A
CELULELOR CE SE AFLA LA ORIGINEA GLOBULELOR ALBE, NUMITE CELULE PRECURSOARE. ACESTE CELULE TINERE, IMATURE,
DENUMITE BLASTI SAU CELULE LEUCEMICE, INVADEAZA MADUVA OSOASA SI IMPIEDICA FABRICAREA NORMALA A CELULELOR
SANGVINE.
 SANGELE

• MADUVA OSOASA ESTE O SUBSTANTA SEMILICHIDA, PREZENTA

• SANGELE ESTE COMPUS IN MOD NORMAL DIN CELULE MATURE
CARE NU SE MAI DIVID:
• - GLOBULE ROSII (ERITROCITE SAU HEMATII) – A CAROR
FUNCTIE PRINCIPALA ESTE TRANSPORTUL DE OXIGEN, CU
AJUTORUL UNEI PROTEINE NUMITA HEMOGLOBINA CARE LE
CONFERA CULOAREA ROSIE
• - GLOBULE ALBE SAU LEUCOCITE – AU UN ROL IMPORTANT IN
LUPTA IMPOTRIVA INFECTIILOR. SE DISTING DOUA MARI GRUPE
DE LEUCOCITE, A CAROR DENUMIRE ESTE DATA DE ASPECTUL
LOR LA MICROSCOP:
• POLINUCLEARE (CELULE CU NUCLEE NEREGULATE) -
REPREZINTA 60 -70% DIN LEUCOCITE
• MONONUCLEARE (CU NUCLEU REGULAT) - SE IMPART LA
RANDUL LOR IN LIMFOCITE (25 – 30% DIN LEUCOCITE) SI
MONOCITE (2 - 10%).
• - PLACHETELE SANGVINE (TROMBOCITELE) – PARTICIPA LA
HEMOSTAZA, ADICA TOTALITATEA PROCESELOR CE PERMIT
OPRIREA HEMORAGIILOR.
IN INTERIORUL OASELOR PLATE, RESPONSABILA PENTRU
PRODUCEREA TUTUROR ELEMENTELOR FIGURATE ALE
SANGELUI: GLOBULE ROSII, GLOBULE ALBE SI PLACHETE. LA
ORIGINEA ELEMENTELOR FIGURATE COEXISTA IN MADUVA
OSOASA CELULE STEM PLURIPOTENTE, AFLATE IN STADII
DIVERSE DE MATURARE.
• ASTFEL, IN MADUVA OSOASA SE GASESC ERITROBLASTI
(CELULE PRECURSOARE ALE GLOBULELOR ROSII),
LIMFOBLASTI (CELULE CARE SE AFLA LA ORIGINEA
LIMFOCITELOR), MIELOBLASTI (LA ORIGINEA CELULELOR
POLINUCLEARE) SI MEGACARIOCITE (PRECURSOARE ALE
PLACHETELOR SANGVINE).
• PROGNOSTICUL LEUCEMIEI VARIAZA FOARTE MULT DE LA O
FORMA LA ALTA. RATA DE SUPRAVIETUIRE A CRESCUT SIMTITOR
IN ULTIMELE PATRU DECENII DATORITA PROGRESELOR DIN
METODELE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT.
• IN 1960, SUPRAVIETUIREA LA 5 ANI LA TOATE TIPURILE DE
LEUCEMIE ERA DE 14%. IN PREZENT, EA A AJUNS LA 60%.
 CLASIFICAREA TIPURILOR DE LEUCEMIE

• EXISTĂ MAI MULTE TIPURI DE LEUCEMIE. CLASIFICAREA SE

FACE PE BAZA CELULEI DE PROVENIENȚĂ (CELULĂ STEM SAU
PROGENITOARE) DIN MĂDUVA HEMATOGENĂ. ASTFEL,
CELULELE STEM SE DIFERENŢIAZĂ CA CELULE MIELOIDE (DIN
CARE SE NASC NEUTROFILE, EOZINOFILE, BAZOFILE,
MONOCITE, PRECUM ȘI ERITROCITE ȘI TROMBOCITE) ORI CA
CELULE LIMFOIDE (DIN CARE SE NASC LIMFOCITE ȘI CELULE
NATURAL KILLER). CA ATARE, DUPĂ CELULA DE PROVENIENȚĂ,
SE DESCRIU DOUĂ TIPURI PRINCIPALE DE LEUCEMII :

• LEUCEMII MIELOIDE (LAM);

• LEUCEMII LIMFOIDE (LAL).

• FIECARE DINTRE ACESTE DOUĂ CATEGORII MARI DE LEUCEMIE

POT FI ACUTE ŞI CRONICE. LEUCEMIA CRONICĂ, ÎN GENERAL,
EVOLUEAZĂ MULT MAI LENT DECÂT LEUCEMIA ACUTĂ,
SIMPTOMELE BOLII PUTÂND FI ABSENTE PENTRU MAI MULŢI
ANI.

• DUPĂ TIPUL CELULEI LEUCEMICE ȘI DUPĂ VITEZA DE

EVOLUȚIE, EXISTĂ PATRU TIPURI PRINCIPALE DE LEUCEMII
 LEUCEMIE LIMFOCITARĂ ACUTĂ LAL ŞI CRONICĂ LLC

• LEUCEMIA ACUTĂ LIMFOIDĂ (LIMFOBLASTICĂ) ESTE CEL MAI

FRECVENT TIP DE LEUCEMIE ACUTĂ ÎNTÂLNIT LA COPII,
ADOLESCENȚI ȘI ADULTUL TÂNĂR (PÂNĂ LA VÂRSTA DE 39 ANI),
DAR POATE AFECTA ADULŢII LA ORICE VÂRSTĂ. SE DESCRIU
TREI TIPURI PRINCIPALE DE LAL, BAZATE PE CRITERII DE RISC ȘI
PROGNOSTIC:
• LAL PH - A COPILULUI, ADOLESCENTULUI ȘI ADULTULUI;
• LAL PH - A COPILULUI;
• LAL PH - A ADULTULUI.
• ACESTE TREI TIPURI SE BAZEAZĂ PE PREZENŢA SAU ABSENŢA
CROMOZOMULUI PHILADELPHIA (O MUTAŢIE GENETICĂ) CARE
APARE PRIN TRANSFERUL DE MATERIAL GENETIC (ADN) ÎNTRE
DOI CROMOZOMI ȘI APARIŢIA UNEI GENE ANORMALE,
DENUMITĂ BCR/ABL. PREZENȚA ACESTEI GENE CONFERĂ
PARTICULARITĂȚI DE EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC (MAI BUN) ȘI
POSIBILITATEA UNUI TRATAMENT ȚINTIT SPRE ELIMINAREA
ACESTEI MUTAȚII.
• LEUCEMIA LIMFOCITARĂ CRONICĂ ( LLC) ESTE CEA MAI
FRECVENTĂ FORMĂ DE LEUCEMIE CRONICĂ LA ADULȚI ȘI
APARE, DE OBICEI, DUPĂ VÂRSTA DE 60-65 ANI, FIIND, DE
FOARTE MULTE ORI, DIAGNOSTICATĂ CU OCAZIA UNOR
ANALIZE DE LABORATOR DE RUTINĂ.
 LEUCEMIE MIELOIDĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ

• LEUCEMIA MIELOIDĂ ACUTĂ ESTE CEL MAI FRECVENT TIP DE

LEUCEMIE ACUTĂ ÎNTÂLNITĂ LA ADULŢI, DE CELE MAI MULTE
ORI LA VÂRSTE DE PESTE 65 ANI, ŞI RAR ÎNTÂLNITĂ LA COPII.
EXISTĂ MAI MULTE SUBTIPURI DE LEUCEMIE MIELOIDĂ
ACUTĂ, ÎN FUNCȚIE DE ASPECTUL ŞI MORFOLOGIA CELULEI
LEUCEMICE EXAMINATĂ LA MICROSCOPUL OPTIC. ÎN PREZENT,
SUNT ACCEPTATE DOUĂ FORME MAJORE: LEUCEMIA ACUTĂ
PROMIELOCITARĂ ȘI LEUCEMIA ACUTĂ MIELOBLASTICĂ, A
CĂROR MANIFESTARE, EVOLUȚIE ȘI TRATAMENT DIFERĂ
SEMNIFICATIV. LA RÂNDUL SĂU, LEUCEMIA ACUTĂ
MIELOBLASTICĂ ESTE SUBCLASIFICATĂ ÎN TREI CATEGORII DE
RISC (DE AGRESIVITATE), PE BAZA PREZENȚEI SAU ABSENŢEI
UNOR MUTAȚII GENETICE ÎN CELULA LEUCEMICĂ ȘI CARE,
ANALIZATE, PERMIT ADOPTAREA UNOR TRATAMENTE
SPECIFICE ȚINTITE SAU PERSONALIZATE ACELOR TIPURI DE
MUTAȚII.
• LEUCEMIA MIELOIDĂ CRONICĂ (LMC) ESTE MAI FRECVENTĂ
LA ADULȚII VÂRSTNICI (PESTE 65 ANI), DAR POATE AFECTA
ADULȚII LA ORICE VÂRSTĂ. SIMPTOMELE POT FI ABSENTE
PENTRU CÂȚIVA ANI ÎNAINTE DE DIAGNOSTICARE.
 ALTE TIPURI DE CANCER HEMATOLOGIC

• LEUCEMIA CU CELULE PĂROASE;

• LEUCEMIA CU CELULE MARI GRANULARE;

• LEUCEMIA /LIMFOMUL HTLV POZITIV;

• LEUCEMIA CU PLASMOCITE;

• SINDROMUL SEZARY;

• BOLILE MIELOPROLIFERATIVE CRONICE FĂRĂ CROMOZOM PH;

• SINDROAMELE MIELODISPLAZICE.
 LEUCEMIA CU CELULE PĂROASE

• LEUCEMIA CU CELULE PĂROASE („HAIRY CELL LEUKEMIA”) ESTE O BOALĂ LIMFOPROLIFERATIVĂ

RARĂ (2% DIN LEUCEMII, 8% DIN LIMFOPROLIFERĂRILE MALIGNE), CARACTERIZATĂ PRIN EVOLUŢIE
CRONICĂ, SPLENOMEGALIE, FRECVENT PANCITOPENIE (SE ÎNȚELEGE O REDUCERE MAJORĂ A
CELULELOR SANGVINE; ASTFEL, SUNT PREZENTE: ANEMIE, TROMBOCITOPENIE, LEUCOPENIE)
ŞI PREZENŢA DE CELULE MONONUCLEARE CU PRELUNGIRI CITOPLASMATICE ÎN SÂNGE, MĂDUVA
OSOASĂ ŞI ÎN ALTE ORGANE. SUNT DESCRISE DOUĂ PRINCIPALE FORME DE BOALĂ: LEUCEMIA CU
CELULE PĂROASE CLASICĂ ŞI O VARIANTĂ A LEUCEMIEI CU CELULE PĂROASE, CU PARTICULARITĂŢI
CLINICE ŞI DE LABORATOR. LEUCEMIA CU CELULE PĂROASE ESTE MAI FRECVENTĂ LA
BĂRBAŢI (RAPORT SEX MASCULIN VS SEX FEMININ ESTE DE 5 LA 1) ŞI APARE CEL MAI ADESEA ÎN
JURUL VÂRSTEI DE 45 – 50 DE ANI.
 LEUCEMIA CU LIMFOCITE GRANULARE MARI

• LEUCEMIA CU LIMFOCITE GRANULARE MARI (LGLL - LARGE GRANULAR

LYMPHOCYTE LEUKEMIA) ESTE REPREZENTATĂ DE PROLIFERĂRI CLONALE
INDOLENTE, FIE CU CELULE T SAU CELULE NK (NATURAL-KILLER). SUNT EXPANSIUNI
CLONALE PERSISTENTE (PESTE 6 LUNI) A LIMFOCITELOR GRANULARE MARI
(LGL- LARGE GRANULAR LYMPHOCYTES), FĂRĂ O CAUZĂ CERTĂ IDENTIFICABILĂ.
• ÎN MOD NORMAL, LGL CUPRIND 10-15% DIN CELULELE MONONUCLEARE ȘI POT FI FIE
CELULE T (CD3+), FIE CELULE NK (CD3-). INTERVALUL NORMAL ESTE CUPRINS ÎNTRE
200-400/MM3. REPREZINTĂ UN SUBTIP CELULAR MORFOLOGIC DISTINCT CU
DIMENSIUNI MAI MARI DECÂT MAJORITATEA LIMFOCITELOR CIRCULANTE, CU
GRANULE AZUROFILE CARE CONȚIN HIDROLAZE ACIDE.
• PACIENTUL TIPIC ESTE VÂRSTNIC, PREZENTÂND CITOPENII MULTILINIARE SAU
UNILINIARE, CU EVIDENȚE CLINICE ȘI PARACLINICE DE AUTOIMUNITATE (
NEUTROPENIE AUTOIMUNĂ, ANEMIE HEMOLITICĂ AUTOIMUNĂ, TROMBOCITOPENIE
IMUNĂ, OCAZIONAL APLAZIE PURĂ A LINIEI ROȘII) ȘI DEFICIT IMUN.
• ÎN LEUCEMIA CU LIMFOCITE GRANULARE MARI DE LINIE T, FACTORUL REUMATOID
ESTE CRESCUT ȘI EXISTĂ SEMNE ȘI SIMPTOME SPECIFICE POLIARTRITEI REUMATOIDE.
MAJORITATEA PACIENȚILOR PREZINTĂ NEUTROPENIE CRONICĂ. JUMĂTATE DINTRE
ACEȘTIA PREZINTĂ ANEMIE.
 LEUCEMIA /LIMFOMUL HTLV POZITIV

• ONCOVIRUS A.R.N. DIN FAMILIA RETROVIRUSURILOR, RESPONSABIL

DE LEUCEMIILE CU CELULE T (LEUCEMII CU TRICOLEUCITE) SI DE
LIMFOAMELE CUTANATE. HTL V (DIN ENGLEZA HUMAN T-CELLS
LEUCEMIA / LYMPHOMA VIRUS) INFECTEAZA LIMFOCITELE SI LE
MODIFICA METABOLISMUL. REPARTITIA SA GEOGRAFICA, FOARTE
VARIABILA, PARE MAI RASPANDITA IN ANUMITE POPULATII DIN
JAPONIA, CARAIBE SI DIN AFRICA. TRANSMISIA ACESTUI VIRUS SE
FACE PRIN SANGE SI PE CALE SEXUALA, DOAR BARBATII PUTAND
CONTAMINA FEMEILE.
 LEUCEMIA CU PLASMOCITE

• ESTE O FORMA RARA DE NEOPLAZIE A PLASMOCITELOR (2 - 4%), CARACTERIZATA PRIN PREZENTA IN SANGELE
PERIFERIC A PESTE 20% PLASMOCITE, SAU IN VALOARE ABSOLUTA > 2XIO9/L.
EA POATE FI PRIMARA, PREZENTA DE LA DIAGNOSTIC, SAU SECUNDARA, CARE APARE PE PARCURSUL EVOLUTIEI
BOLII. IN 60-70% DIN CAZURI ESTE PRIMARA. DE FAPT, TERMENUL DE LEUCEMIE CU PLASMOCITE SE REFERA IN
SPECIAL LA FORMA PRIMARA.

• FORMA PRIMARA A LEUCEMIEI CU PLASMOCITE APARE LA VARSTE MAI TINERE DECAT MIELOMUL MULTIPLU SAU
FORMA SECUNDARA, IAR INCIDENTA EI E MAI MARE DUPA VARSTA DE 40 DE ANI.
INCIDENTA BOLII ESTE USOR MAI MARE LA BARBATI DECAT LA FEMEI.
 SINDROMUL SEZARY

• SINDROMUL SÉZARY ESTE UN CANCER LEUCEMIC AVANSAT ȘI RAR. ESTE O FORMĂ AGRESIVĂ A AȘA-NUMITULUI
LIMFOM CUTANAT. ACEASTA ESTE O BOALĂ MALIGNĂ CARE SE DEZVOLTĂ DIN AȘA-NUMITELE LIMFOCITE
(CELULE ALE SISTEMULUI IMUNITAR) ȘI AFECTEAZĂ ATÂT PIELEA, CÂT ȘI SÂNGELE ȘI, ÎN UNELE CAZURI, CHIAR
GANGLIONII LIMFATICI. SINDROMUL SÉZARY POATE DUCE LA DEZVOLTAREA DE CELULE CANCEROASE ÎN
SÂNGE, LA MĂRIREA GANGLIONILOR LIMFATICI ȘI/SAU LA LEZIUNI EXTINSE SAU ERUPȚII CUTANATE.

• SINDROMUL SÉZARY ESTE MAI FRECVENT LA PERSOANELE DE VÂRSTĂ MIJLOCIE ȘI MAI ÎN VÂRSTĂ ȘI
AFECTEAZĂ MAI DES BĂRBAȚII DECÂT FEMEILE. BOALA CREȘTE RISCUL DE A DEZVOLTA ALTE TIPURI DE
CANCER SAU LIMFOM. ÎN PLUS, SINDROMUL SÉZARY POATE AFECTA FUNCȚIA SISTEMULUI IMUNITAR ȘI, PRIN
URMARE, POATE CREȘTE RISCUL DE INFECȚIE. CU CONDIȚIA CA BOALA SĂ FIE DIAGNOSTICATĂ ȘI TRATATĂ
RAPID, ESTE POSIBIL SĂ SE GESTIONEZE EFECTELE BOLII.
 BOLILE MIELOPROLIFERATIVE CRONICE FĂRĂ CROMOZOM PH

• TULBURARILE MIELOPROLIFERATIVE REPREZINTA UN GRUP DE BOLI IN CARE MADUVA OSOASA

PRODUCE UN NUMAR CRESCUT DE GLOBULE ROSII, ALBE SAU PLACHETE (TROMBOCITE).

• IN MOD NORMAL, MADUVA OSOASA PRODUCE CELULE STEM (CELULE SANGUINE IMATURE) CE SE
VOR DEZVOLTA IN CELULE MATURE.

• TULBURARILE MIELOPROLIFERATIVE AU CA PUNCT DE PLECARE MADUVA OSOASA, IAR CAUZA

ESTE CREEREA UNUI NUMAR MARE DE CELULE STEM CE SE VOR DEZVOLTA IN UNUL SAU MAI
MULTE TIPURI DE CELULE SANGIUNE. BOALA SE AGRAVEAZA TREPTAT PE MASURA CE CRESTE
NUMARUL DE CELULE SANGUINE
 SINDROAMELE MIELODISPLAZICE

• SINDROAMELE MIELODISPLAZICE SUNT BOLI CLONALE ALE CELULEI STEM PLURIPOTENTE CARACTERIZATE PRIN
APARIŢIA UNEI PANCITOPENII ÎN SÂNGELE PERIFERIC ŞI PRINTR-O MĂDUVĂ OSOASĂ HIPERCELULARĂ. DIN PUNCT
DE VEDERE CLINIC, ESTE VORBA DESPRE O INSUFICIENŢĂ MEDULARĂ, IAR LA EXAMENUL MORFOLOGIC SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN PREZENŢA UNOR MODIFICĂRI DISPLAZICE ÎN UNA SAU MAI MULTE LINII CELULARE ÎN
MĂDUVA OSOASĂ SAU ÎN SÂNGELE PERIFERIC. EXISTENŢA UNUI APOPTOZE (MOARTE CELULARĂ PROGRAMATĂ)
CRESCUTE, ÎN CIUDA UNEI PROLIFERĂRI CELULARE ACCELERATE, DUCE LA DISCREPANŢA DINTRE MĂDUVA
HIPERCELULARĂ ŞI CITOPENIA DIN SÂNGELE PERIFERIC. MAJORITATEA PACIENŢILOR AU MODIFICĂRI GENETICE, DAR
INCIDENŢA ACESTORA DEPINDE DE METODA DE DIAGNOSTIC UTILIZATĂ, EXAMENUL CITOGENETIC STANDARD FIIND
MAI PUŢIN SENSIBIL DECÂT FISH (FLUORESCENCE IN SITU HYBRIDIZATION – HIBRIDIZARE FLUORESCENTĂ IN SITU).
• ÎN POPULAŢIA GENERALĂ, INCIDENŢA SINDROAMELOR MIELODISPLAZICE ESTE DE 5 CAZURI LA 100.000 DE
PERSOANE, DAR CREŞTE LA 50 – 60 LA 100.000 PESTE VÂRSTA DE 70 DE ANI, FIIND PRACTIC UNA DINTRE CELE MAI
FRECVENTE BOLI ALE SÂNGELUI.
 CAUZE

• LEUCEMIA IA NAȘTERE ATUNCI CÂND ADN-UL UNEI SINGURE

CELULE DIN MĂDUVA OSOASĂ SE MODIFICĂ: ADN-UL
REPREZINTĂ CODUL DE INSTRUCTAJ AL CELULEI CARE ÎI SPUNE
ACESTEIA CÂND SĂ SE MULTIPLICE, CUM SĂ CREASCĂ ȘI SĂ
FUNCȚIONEZE ȘI CÂND SĂ MOARĂ. DIN CAUZA ACESTOR
MUTAȚII (SAU ERORI DE CODIFICARE), CELULELE LEUCEMICE
ÎȘI PĂSTREAZĂ CAPACITATEA DE MULTIPLICARE
NECONTROLATĂ PE TIMP NEDEFINIT. TOATE CELULELE CARE
PROVIN DIN CELULA CU MUTAȚIA ORIGINALĂ AU ACELAȘI ADN
MUTANT.
 FACTORI DE RISC

• NU SE ȘTIE, DIN PĂCATE, CARE ESTE FACTORUL

SAU FACTORII CARE PROVOACĂ MUTAȚIILE
ACESTOR CELULE. ORICINE POATE DEZVOLTA O
LEUCEMIE .

• EXISTĂ, ÎNSĂ, CÂȚIVA FACTORI PREDISPOZANȚI,

CUM AR FI TRATAMENTE ANTERIOARE PENTRU UN
ALT CANCER, FUMATUL, EXPUNEREA LA
SUBSTANŢE CHIMICE INDUSTRIALE (BENZEN,
FORMALDEHIDĂ, PESTICIDE, COLORANŢI), UNELE
BOLI GENETICE (NEUROFIBROMATOZĂ,
SINDROMUL DOWN, SINDROM KLINEFELTER,
SINDROM SHWACHMAN-DIAMOND).
 SIMPTOME

• SIMPTOMELE LEUCEMIEI SUNT DIFERITE, ÎN

FUNCȚIE DE TIPUL ACESTEIA. TOTUȘI, CEA MAI
MARE PARTE A MANIFESTĂRILOR SUNT
ASEMĂNĂTOARE:

• STARE DE OBOSEALĂ PERSISTENTĂ;

• FEBRĂ ȘI TRANSPIRAȚII NOCTURNE;

• DIFICULTATE LA RESPIRAȚIE;

• TEGUMENTE PALIDE;

• DURERI OSOASE;

• SCĂDERE ÎN GREUTATE BRUSCĂ, INEXPLICABILĂ;

• MANIFESTĂRI HEMORAGICE ( SÂNGERĂRI NAZALE,

ALE GINGIILOR, ECHIMOZE);

• INFECŢII FRECVENTE;

• MĂRIREA ÎN VOLUM A GANGLIONILOR, SPLINEI,

FICATULUI.
 FACTORI DE RISC

• EXISTA O SERIE DE FACTORI DE RISC, CE INCLUD:

• FUMATUL;
• VARSTA INAINTATA – LEUCEMIA MIELOIDA ACUTA ESTE MAI FRECVENTA LA ADULTII DE 65 DE ANI SI PESTE;
• GENUL – RISCUL ESTE MAI MARE PENTRU BARBATI;
• EXPUNEREA LA ANUMITE SUBSTANTE CHIMICE, CUM AR FI BENZENUL (UN SOLVENT UTILIZAT IN RAFINARIILE DE PETROL
SI ALTE INDUSTRII SI PREZENT IN FUMUL DE TIGARA), PESTICIDE, RADIATII IONIZANTE, ANUMITE PRODUSE DE CURATARE,
DETERGENTI ETC.;
• UNELE MEDICAMENTE CHIMIOTERAPICE UTILIZATE PENTRU TRATAREA ALTOR TIPURI DE CANCER, CUM AR FI
CICLOFOSFAMIDA, DOXORUBINA, MELFHALANUL SI MITOXANTRON;
• EXPUNEREA LA DOZE MARI DE RADIATII;
• ANUMITE AFECTIUNI ALE SANGELUI, CUM AR FI MIELODISPLAZIA, MIELOFIBROZA, POLICITEMIA VERA SAU
TROMBOCITEMIA;
• TULBURARI GENETICE – CA SINDROMUL DOWN;
• ISTORIC FAMILIAL DE LEUCEMIE MIELOIDA ACUTA.
 DIAGNOSTICARE

• DIAGNOSTICAREA LEUCEMIEI SE BAZEAZĂ, ÎN PRIMUL RÂND, PE EXAMENUL DE RUTINĂ AL SÂNGELUI (HEMOLEUCOGRAMĂ),

CARE ÎI POATE OFERI MEDICULUI INDICII DESPRE EXISTENŢA UNEI LEUCEMII, ACUTĂ SAU CRONICĂ, ȘI CARE SĂ NECESITE
APOI EFECTUAREA UNOR TESTE SUPLIMENTARE DE SÂNGE PENTRU STABILIREA TIPULUI DE LEUCEMIE. ACESTEA SUNT:
• CITOMETRIA ÎN FLUX;
• EXAMENUL CITOGENETIC;
• EXAMENELE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ;
• EXAMENUL MĂDUVEI OSOASE - PRIN PUNCŢIE ASPIRATORIE SAU BIOPSIE DE MĂDUVĂ; ACESTE DOUĂ PROCEDURI SE FAC PRIN
INTRODUCEREA UNUI AC ÎN MĂDUVA OSOASĂ (DE OBICEI ÎN OSUL BAZINULUI) PENTRU RECOLTAREA DE LICHID (DENUMIT
„SUC MEDULAR”) ȘI, RESPECTIV, PENTRU RECOLTAREA UNUI FRAGMENT DE MĂDUVĂ. PROCEDURILE SUNT PRECEDATE DE
ANESTEZIE LOCALĂ ȘI SEDARE DE SCURTĂ DURATĂ PRIN ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ A UNUI SEDATIV. ANALIZELE
PERMIT EVALUAREA PROCENTULUI DE CELULE LEUCEMICE DIN MĂDUVA OSOASĂ, CARACTERIZAREA CELULEI LEUCEMICE ȘI
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI DE LEUCEMIE;
• TESTELE IMAGISTICE: MEDICUL HEMATOLOG POATE INDICA EFECTUAREA UNUI EXAMEN RADIOLOGIC DE TORACE, A UNUI
EXAMEN CT SAU RMN, ÎN FUNCȚIE DE SITUAȚIE ȘI DE SIMPTOMELE PACIENTULUI, PENTRU DIAGNOSTICUL UNOR POSIBILE
COMPLICAŢII SECUNDARE ALE BOLII SAU TRATAMENTULUI, DAR ACESTE INVESTIGAŢII IMAGISTICE NU SUNT ABSOLUT
NECESARE PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI;
• PUNCŢIA LOMBARĂ (SPINALĂ): MEDICUL HEMATOLOG POATE EFECTUA, ÎN ANUMITE SITUAȚII, RECOLTAREA DE LICHID SPINAL
(LICHID CEFALORAHIDIAN) PENTRU A DIAGNOSTICA O RĂSPÂNDIRE A CELULELOR LEUCEMICE ÎN LICHIDUL CARE
ÎNCONJOARĂ CREIERUL ȘI MĂDUVA SPINALĂ.
 HEMOLEUCOGRAMA

HEMOLEUCOGRAMA (HEMOGRAMA) FURNIZEAZĂ

INFORMAŢII IMPORTANTE DESPRE SISTEMUL
HEMATOLOGIC ŞI ALTE SISTEME DE ORGANE.
HEMOLEUCOGRAMA CONSTĂ ÎN MĂSURAREA
AUTOMATĂ A URMĂTORILOR PARAMETRI:
1.NUMĂR ERITROCITE
2.HEMOGLOBINA (HB)
3.HEMATOCRIT (HT)
4.INDICI ERITROCITARI - VOLUMUL MEDIU ERITROCITAR
(CORPUSCULAR) (MCV), HEMOGLOBINA ERITROCITARĂ
(CORPUSCULARĂ) MEDIE (MCH), CONCENTRAŢIA DE
HEMOGLOBINĂ ERITROCITARĂ (CORPUSCULARĂ) MEDIE
(MCHC), LĂRGIMEA DISTRIBUŢIEI ERITROCITARE (RDW)
5.NUMĂR TROMBOCITE
6.NUMĂR LEUCOCITE
7.FORMULA LEUCOCITARĂ (NEUTROFILE, LIMFOCITE,
MONOCITE, EOZINOFILE, BAZOFILE). VALORILE ACESTOR
PARAMETRI VARIAZĂ ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ ŞI SEX.
 CITOMETRIA ÎN FLUX

FLOWCITOMETRIA (CITOMETRIA ÎN FLUX) ESTE O

TEHNICĂ MODERNĂ, COMPLEXĂ ȘI PERFORMANTĂ
DE ANALIZĂ CELULARĂ, CARE PERMITE
DETERMINAREA SIMULTANĂ A MAI MULTOR
PARAMETRI FIZICI ȘI BIOCHIMICI CARACTERISTICI
UNEI SINGURE CELULE AFLATE ÎN MIȘCARE ÎNTR-
UN CURENT LICHID
 EXAMENUL CITOGENETIC
ANALIZA CITOGENETICĂ (CARIOTIP SAU
CROMOZOMIALĂ SAU HARTĂ) ESTE STUDIUL
CROMOZOMILOR CELULELOR. CROMOZOMII
CONȚIN GENE CARE SUNT FORMATE DIN ADN,
MOLECULA CARE CONȚINE TOATE INFORMAȚIILE
NECESARE ÎN CONSTRUCŢIA UNUI INDIVID ȘI
FUNCȚIONAREA ORGANISMULUI ACESTUIA.
 PUNCŢIE ASPIRATORIE SAU BIOPSIE DE
MĂDUVĂ
PRIN BIOPSIA ȘOLDULUI (BIOPSIA DE MĂDUVĂ
OSOASĂ) SE ÎNȚELEGE ACEA PROCEDURĂ PRIN
CARE ESTE RECOLTATĂ O PROBĂ DE MĂDUVĂ
OSOASĂ HEMATOGENĂ, DE LA NIVELUL ȘOLDULUI,
PRIN INTERMEDIUL PUNCȚIEI CU UN AC SPECIAL
DE BIOPSIE
 RECOLTAREA DE LICHID SPINAL (LICHID CEFALORAHIDIAN)

• PUNCȚIA LOMBARĂ ESTE O PROCEDURĂ ÎN CADRUL CĂREIA

MEDICUL FOLOSEȘTE UN AC PENTRU A AJUNGE ÎN CANALUL
SPINAL, CU SCOPUL DE A RECOLTA LICHID CEFALORAHIDIAN
(LCR). EXAMINAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN (LCR) ESTE
UN INSTRUMENT DE DIAGNOSTIC IMPORTANT PENTRU O
VARIETATE DE AFECȚIUNI NEUROLOGICE INFECȚIOASE ȘI
NEINFECȚIOASE
 TRATAMENT

• TRATAMENTUL DEPINDE DE TIPUL LEUCEMIEI, DE VÂRSTĂ, DE STAREA GENERALĂ DE SĂNĂTATE (DE ALTE AFECŢIUNI DE FOND
ASOCIATE) ŞI CUPRINDE:
• CHIMIOTERAPIA: ESTE CEA MAI COMUNĂ FORMĂ DE TRATAMENT AL LEUCEMIILOR. IMPLICĂ UTILIZAREA UNOR MEDICAMENTE
CARE DISTRUG CELULELE LEUCEMICE SAU LE INHIBĂ MULTIPLICAREA. ADMINISTRAREA LOR SE FACE PE CALE INTRAVENOASĂ,
SUBCUTANATĂ, INTRARAHIDIANĂ SAU ORALĂ, DE OBICEI ÎN COMBINAȚIE, SUB FORMA UNOR PROTOCOALE SAU SCHEME DE
TRATAMENT;
• TERAPIA ȚINTITĂ: UTILIZEAZĂ MEDICAMENTE DESTINATE SĂ ATACE PĂRȚI SPECIFICE ALE CELULEI LEUCEMICE (CUM AR FI O
PROTEINĂ SAU O GENĂ) CARE LE FACE SĂ IA LOCUL CELULELOR SANGUINE NORMALE. TERAPIILE DE ACEST TIP PREVIN
MULTIPLICAREA CELULEI ANORMALE ȘI AU EFECTE TOXICE MAI REDUSE ASUPRA CELULELOR NORMALE. EXEMPLE DE TERAPIE
ȚINTITĂ SUNT ANTICORPII MONOCLONALI ȘI INHIBITORII DE TIROZIN KINAZĂ.
• RADIOTERAPIA: UTILIZEAZĂ FASCICULE DE RADIAȚII DE ENERGIE ÎNALTĂ SAU RAZE X. ÎN LEUCEMII, UTILIZAREA ACESTEI TERAPII
ESTE LIMITATĂ, ÎN GENERAL, LA DOUĂ PROCEDURI: IRADIEREA ÎNTREGULUI CORP, CA MODALITATE DE PREGĂTIRE ÎN VEDEREA
TRANSPLANTULUI DE CELULE HEMATOPOIETICE, ȘI IRADIEREA CRANIO-SPINALĂ, CA METODĂ TERAPEUTICĂ SAU DE PROFILAXIE A
EXTINDERII CELULELOR LEUCEMICE ÎN CREIER ȘI MĂDUVĂ;
• TRANSPLANTUL DE CELULE HEMATOPOIETICE (TRANSPLANTUL DE CELULE STEM SAU TRANSPLANTUL DE MĂDUVĂ
OSOASĂ): ACEST TRATAMENT ÎNLOCUIEŞTE CELULELE CANCEROASE, FORMATOARE DE CELULE SANGUINE, CARE AU FOST
DISTRUSE PRIN CHIMIOTERAPIE ŞI/SAU RADIOTERAPIE, CU CELULE HEMATOPOIETICE NOI, SĂNĂTOASE, RECOLTATE DE LA UN
DONATOR. CELULELE SĂNĂTOASE SE MULTIPLICĂ ȘI FORMEAZĂ O MĂDUVĂ NOUĂ, AVÂND, DE OBICEI, CARACTERISTICILE
MĂDUVEI DONATORULUI;
• TERAPIA CU CELULE T, AVÂND RECEPTOR DE ANTIGEN CHIMERIC SAU (CAR) T-CELL THERAPY: ESTE UN TIP NOU DE TERAPIE
CARE PRESUPUNE RECOLTAREA DE CELULE (LIMFOCITE) DE TIP T DIN SÂNGELE BOLNAVULUI ŞI MODIFICAREA LOR PRIN INGINERIE
GENETICĂ, PROCEDURĂ CARE LE FACE APTE SĂ LUPTE ŞI SĂ DISTRUGĂ CELULELE LEUCEMICE DUPĂ REINTRODUCEREA LOR ÎN
SÂNGELE BOLNAVULUI.
 • CHIMIOTERAPIA ESTE UN TIP DE TRATAMENT ANTICANCERIGEN CARE
FOLOSEȘTE MEDICAMENTE PENTRU A DISTRUGE CELULELE CANCEROASE SAU
PENTRU A LE ÎNCETINI DEZVOLTAREA.

• MEDICAMENTELE ADMINISTRATE SE NUMESC CITOTOXICE SAU CITOSTATICE.

UNEORI SE ADMINISTREAZĂ UN SINGUR TIP DE MEDICAMENT, IAR ALTEORI O
COMBINAȚIE DE MEDICAMENTE. MEDICAMENTELE CITOTOXICE SAU
CITOSTATICELE DISTRUG CELULELE CANCEROASE SAU LE ÎMPIEDICĂ SĂ SE
CHIMIOTERAPIA ÎNMULȚEASCĂ. DIFERITELE MEDICAMENTE CITOTOXICE FAC ACEST LUCRU ÎN
MODURI DIFERITE. UNELE POT AFECTA MATERIALUL GENETIC AL CELULELOR
ȘI ALTELE ACȚIONEAZĂ BLOCÂND ACCESUL CELULELOR LA NUTRIENȚII
NECESARI PENTRU DIVIZIUNE ȘI MULTIPLICARE.
 • RADIOTERAPIA ESTE UN TRATAMENT PENTRU CANCER CARE
FOLOSESTE DOZE MARI DE RADIATII PENTRU A UCIDE CELULELE
CANCEROASE SI A MICSORA TUMORILE

• LA DOZE MARI, RADIOTERAPIA OMOARA CELULELE CANCEROASE

SAU INCETINESTE CRESTEREA LOR, DAUNAND ADN-UL LOR.
CELULELE CANCEROASE AL CAROR ADN ESTE DETERIORAT
RADIOTERAPIA INCETEAZA SA SE MAI DIVIZEZE SAU MOR. CAND CELULELE
DETERIORATE MOR, ACESTEA SUNT DESCOMPUSE SI ELIMINATE DE
CORP. RADIOTERAPIA NU UCIDE CELULELE CANCEROASE IMEDIAT.

• DUREAZA ZILE SAU SAPTAMANI DE TRATAMENT PANA CAND ADN-

UL ESTE AFECTAT SUFICIENT PENTRU CA CELULELE CANCEROASE
SA MOARA. APOI, CELULELE CANCEROASE CONTINUA SA MOARA
SAPTAMANI SAU LUNI DUPA TERMINAREA RADIOTERAPIEI.
 TRANSPLANTUL DE CELULE HEMATOPOIETICE (TRANSPLANTUL
DE CELULE STEM SAU TRANSPLANTUL DE MĂDUVĂ OSOASĂ)

• IN CAZUL CANCERULUI, CUM AR FI LEUCEMIA, • UN TRANSPLANT DE CELULE STEM REPREZINTA

PROCEDURA DE TRANSPLANT DE CELULE STEM
POATE AJUTA LA INDEPARTAREA CELULELOR
CANCEROASE DIN MADUVA OSOASA. CAND
CELULELE SANATOASE SUNT TRANSPLANTATE,
PRODUCTIA DE CELULE NORMALE POATE FI RELUATA.
IN PLUS, FACTORII IMUNI DIN CELULELE
TRANSPLANTATE POT AJUTA LA DISTRUGEREA
CELULELOR CANCEROASE CARE POT RAMANE IN
MADUVA OSOASA.
O PERFUZIE DE CELULE STEM SANATOASE IN
ORGANISMUL PACIENTULUI. ACESTA POATE FI
NECESAR DACA MADUVA OSOASA NU MAI
FUNCTIONEAZA SAU DACA NU PRODUCE
SUFICIENTE CELULE STEM SANATOASE. ACEST
TIP DE TRANSPLANT POATE AJUTA ORGANISMUL
SA PRODUCA SUFICIENTE GLOBULE ALBE
SANATOASE, GLOBULE ROSII SI PLACHETE
SANGUINE PENTRU A REDUCE RISCUL
PACIENTULUI DE A FACE INFECTII
AMENINTATOARE DE VIATA, ANEMIE SI
SANGERARI.
 TERAPIA CU CELULE T

TERAPIA CAR-T ESTE O TERAPIE INOVATIVA IN

CARE LIMFOCITELE T RECOLTATE DE LA PACIENT
SUNT MODIFICATE IN LABORATOR, IN SENSUL IN
CARE ANUMITE GENE CARE CODIFICA RECEPTORI
SPECIALI DE LEGATURA CU PROTEINE DE PE
SUPRAFATA CELULELOR TUMORALE SUNT
ADAUGATE ACESTORA.
 COMPLICAŢII

• COMPLICAȚIILE DEPIND DE TIPUL LEUCEMIEI, DE TIMPUL SCURS PÂNĂ LA STABILIREA

DIAGNOSTICULUI, DE EVOLUȚIA BOLII ŞI DE RĂSPUNSUL LA TRATAMENT PRECUM ŞI DE
FAZELE ACESTUIA.

• PRINTRE CELE MAI FRECVENTE COMPLICAȚII SE NUMĂRĂ: INFECȚIILE, INSUFICIENȚA

RENALĂ, COMPLICAȚIILE TROMBOTICE SAU HEMORAGICE ȘI COMPLICAȚIILE
IMUNOLOGICE (BOALA GREFĂ – CONTRA - GAZDĂ).
 PREVENȚIE

• LEUCEMIA ESTE O BOALĂ PE CARE NU O PUTEM PREVENI ÎNSĂ PUTEM REDUCE ȘANSELE DE APARIȚIE A
ACESTEIA PRIN EVITAREA FUMATULUI, A EXPUNERII LA RADIAȚII IONIZANTE, A EXPUNERII ȘI CONTACTULUI
CU SUBSTANȚELE CHIMICE CU POTENȚIAL CANCERIGEN ŞI MENŢINEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS.

• LEUCEMIA ESTE O BOALĂ SEVERĂ, DIFICIL DE TRATAT, CARE NECESITĂ, DE REGULĂ, UN TRATAMENT IMEDIAT,
IAR PREZENTAREA LA MEDIC, ÎNCĂ DE LA APARIȚIA PRIMELOR SIMPTOME, ESTE ESENȚIALĂ PENTRU
MAXIMIZAREA ȘANSELOR DE RĂSPUNS OPTIM LA TRATAMENT ȘI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGNOSTICULUI.
“ LIFE IS SHORT USE IT WELL