ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

1.1.

DEFINIA I CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

ACCIDENTUL VASCULAR C EREBRAL REZULT DIN RESTRICIA SANGUIN CTRE CREIER I CAUZEAZ LEZIUNEA NEURONILOR I DEFICIT NEUROLOGIC . CLINIC SUNT POSIBILE O VARIETATE DE DEFICITE : MOTOR, SENZITIV I DE LIMBA J . DIN PUNCT DE VEDERE CLINIC ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE DE TERMIN TULBURRI MASIVE ALE CIRCULAI EI NTR - UN TERITORIU ARTERIAL IMPORTANT CU ASPECT ISCHEMIC , HEMORAGIC SAU EDEMUL CEREBRAL HIPERTENSIV ( ENCEFALOPATIA HIPERT ENSIV ) A. ISCHEMIA CEREBRAL APARE CA URMARE A PE RTURBRII FUNCIONALE I/SAU ANATOMICE
A PARENCHIMULUI CERE BRAL DATORIT DIMINURII SAU NTRERUPERII CIRCULAIEI CEREBR ALE NTR- UN ANUMIT TERITORIU . GRAVITA

SE POATE PREZENTA SUB DIFERITE ASPECTE N FUNCIE DE 21121J94V TEA I DURATA PROC ESULUI PATOLOGIC :

ATAC ISCHEMIC COMPLET INFARCTUL CEREBRAL ATAC ISCHEMIC PROGRESIV ATAC ISCHEMIC REGRESIV ATAC ISCHEMIC TRANZITORIU (AIT)

1. INFARCTUL CEREBRAL (RAMOLISMENTUL CEREBRAL) ESTE NECROZA ESUTUL UI CEREBRAL CONSECUTIV UNEI OCL UZII ARTERIALE TROMB OTIC SAU EMBOLIC. CA FACTORI DE RISC AVEM : HIPERTENSIUNEA ARTER IAL, DIABETUL ZAHARAT , BOLI ISCHEMICE CARDIACE , OBEZITATEA I ABUZUR ILE ALIMENTARE , ETILISMUL , FUMATUL EXCESIV , ANOMALII ALE LIPIDELOR SANGUINE, TRAUMA PSIHIC, CONTRACEPTIVE ORALE . ETIOLOGIA AVC TROMBOTICE : ATEROSCLEROZA, HIPERTENSIUNEA ARTER IAL, HIPOTENSIUNEA ARTERI AL, SCDEREA

ACTIVITII FIBRINOL ITICE NOCTURNE ;

ARTERITE INFECIOASE : LUETICE , TIFICE ; ARTERIOPATII : TROMBAGEITA OBLITERA NT; BOLI DE SNGE : ANEMIE , COAGUALOPATII ;

ALTE CAUZE : TRAUMATISME CRANIO - CEREBRALE , MALFORMAII INTRACRA NIENE,

GRAVIDITATEA, ETC.

ETIOLOGIA AVC EMBOLICE:

A)

FIA, I.M., ENDOCARDITE BACTERIENE BOLI CONGENITALE ALE INIM II I COMPLICAII AL E CHIRURGIEI CARDIACE;
B) DE ORIGINE EXTRACARD IAC: ATEROSCLEROZA AORTEI I A ARTERELOR CAROT IDE,

DE ORIGINE CARDIAC : STENOZA MITRAL,

TROMBI DIN VENELE PULMONARE , EMBOLII GRSOASE DUP FRACTURI , EMBOLII GAZOASE , EMBOLII TUMORALE .

N PRODUCEREA INFARCTULUI CEREBRAL PE LN G EMBOLIE I TROMBOZ, INTERVIN I ALTE ELEMENTE : SPASMUL CEREBRAL , INSUFICIENA CIRCULATORIE CEREBRAL I S TAZA VASCULAR CEREBRAL . SIMPTOMATOLOGIE N TROMBOZA CEREBRAL DEBUTUL ESTE MAI LENT I PRECEDAT DE SEMNE PREMONITORII CA : AMEELI , CEFALEE , PARESTEZII , HEMIANOPSII URMATE DE INSTALAREA UNEI HEMIPLEGII FLASCE . COMA LIPSETE N GENE RAL , DAR N LEZIUNILE NTINSE SE POATE ASOCIA O STARE COMATO AS CU INSTALARE LENT. N EMBOLIA CEREBRAL DEBUTUL ESTE BRUSC , UNEORI DRAMATIC N R APORT CU MRIMEA EMBOLUSULUI , LIPSESC SEMNELE PREM ONITORII I SE NSO ESC N 1/3 DIN CAZURI CU TULBURRI DE CONTIIN. UNII AUTORI DESCRIU CA SEMNE PREMONITORII : CEFALEE , VRSTURI , VERTIJ , IAR CONVULSIILE SUNT RAR NTLNITE . DE CELE MAI MULTE ORI EMBOLIILE SE PRODUC N CURSUL ZILEI , CND BOLNAVUL ESTE N ACTIVITATE ( PRIN DETAAREA TROMBILOR DETERMINAT DE CONTRACIILE MAI ENERGICE ALE INIMII). UNEORI , HEMIPLEGIA MASIV DE LA DEBUT P OATE RETROCEDA RAPID PRIN MIGRAREA EMBOLUSULUI NTR - O RAMUR MAI MIC, NEIMPORTAN. EMBOLIILE GRSOASE APAR DUP 24 - 48 ORE DE LA PRODUCEREA FRACTURILOR CU : OBNUBILARE PROGRESIV , MUTISM AKINETIC , CRIZE TONICE DE TIPUL RIGIDITII PRIN DECEREBRARE CU INSTA LARE RAPID A UNEI COME I SEMNE DE FOCA R. TETRADA CARACTERISTIC ESTE :
MICAREA DE TORSIUNE I PRONAIE A MEMBRE LOR SUPERIOARE LA CIUPIREA

SEGMENTELOR ;

TULBURRI NERVOASE ; PETESII CUTANEO - MUCOASE ; TULBURRI RESPIRATOR II ( POLIPNEE NSOIT DE CIANOZ).

DUP LOCALIZAREA ISCH EMIEI PE VASELE PRINCIPALE SE DESCRIU O SERIE DE SINDROAME TOPOGRAFICE : SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE ANTERIOARE DE TERMIN SIMPTOME DIF ERITE N RAPORT CU LOCALIZAREA PROCESULUI OCLUSIV DISTAL SAU PROXIMAL : 1. N SD. OCLUSIV PROXIMAL APA RE O HEMIPAREZ CONTRALATERAL PRODOMINE NT

FACIOBRAHIAL, DIZARTRIE I TULBUR RI PSIHICE ;

SD. OCLUSIV DISTAL PREZI NT O HEMIPAREZ CONTRALATERAL PREDOMINENT

CRURAL , CU TULBURRI DE SENS IBILITATE , AFAZIE MOTORIE , APRAXIA MERSULUI , INCONTINENA URINAR.

SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE MIJLOCII (SYLVIANE) SUNT CELE MAI FRECVE NTE I SE DISTING: 2. RAMOLISMENT TOTAL : HEMIPLEGIE TOTAL OPUS, HEMIANESTEZIE , HEMIANOPSIE ,

AFAZIE GLOBAL, DEVIAIA CONJUGAT A GLOBILOR OCULARI I CAPULUI URMAT DE COM APOI EXITUS ;

RAMOLISMENTUL SUPERFICIAL : HEMIPLEGIE PREDOMINENT FACIOBRAHIAL , TULBURRI

DE SENSIBILITATE ( STEREOGNOZIE I SENS IBILITATE DISCRIM INATIV), AFAZIE PREDOMINENT MOTORIE ( EMISFERUL DOMINANT ), FENOMENE APRAXO - AGNOZIVE ( EMISFERUL NEDOMINANT );

RAMOLISMENTUL PROFUND: HEMIPLEGIE SAU HEMIP AREZ PREDOMINANT DISTAL I

AFAZIE TOTAL ( EMISFERUL DOMINANT ).

3.

SINDROMUL ARTEREI CEREBRALE POSTERIOARE : SINDROM TALAMIC , HEMIANOPSIE OMONIM, TULBURRI AFAZICE CU ALEXIE I UNEORI AGNOZIE VIZUAL. 4. SINDROAME OCLUZIVE ALE RAMURILOR TRUNCHIULUI VERTEBRO-BAZILAR: SINDROAME

ALTERNE CU INTERESAREA NERVILOR CRANIENI DE ACEEAI PARTE CU LEZIUNEA I HEMIPLEG IE SAU MODIFICRI CEREBELOASE I SENZITIVE DE PARTE OPUS.

5.

OCLUZIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE: ESTE PRECEDAT DE FE NOMENE TRANZITORII DE

HEMIPAREZ, AFAZIE SAU AMBLIOPIE , ALTEORI SE INSTALEAZ HEMIPLEGIA MASIV CA PRIMA MANIFESTARE.

EVOLUTIA N ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC COMPLET DETERMIN MO ARTEA N PRIMELE 4 SPTMNI . FORMELE MAI UOARE POT AVEA O EVOLUIE FAVORABIL CU RECUPERARE N CATEVA LUNI . 2. ATACUL ISCHEMIC TRANZITORIU A.I.T. SE CARACTERIZEAZ PR IN SIMPTOMATOLOGIA DESCRIS LA ISCHEMIE DAR CU O DURAT DE L A 15, 20 MINUTE, LA CTEVA ORE , DUP CARE

BOLNAVUL I REVINE TOTAL .

A.I.T. SE POT REPETA I ELE REPREZINT UN SEMNAL DE ALARM, N SENSUL C SE POT TRANSFORMA N ACCIDE NTE VASCULARE CEREBRALE CONSTITUITE. B. HEMORAGIILE CEREBRALE SE CARACTERIZEAZ PRIN PREZEN DE FOCAR E HEMORAGICE DIFUZE CE INFILTREAZ PARENCHIMUL CEREBR AL. ETIOLOGIE: HIPERTENSIUNEA ARTER IAL, ATEROSCLEROZA, ANEVRISMELE, BOLI SANGUINE , UNELE MEDICAMENTE ANTICUAGULANTE , TRAUMATISME , INSOLAII , STRI SEPTICE , INTOXICAII , TUMORI CEREBRALE . F ACTORI FAVORIZANI : VRSTA NTRE 40 -60 DE ANI , OBEZITATEA, EFORTURI FIZICE I I NTELECTUALE , EXCESE ALIMENTARE , ALCOOLISM , TRAUME PSIHICE . SIMPTOMATOLOGIE DEBUTUL ESTE BRUSC ASOCIAT CU PIERDEREA CONSTIINEI . SE POATE SEMNALA DE SCURT DURAT: CEFALEE , VERTIJ , GREURI I VRSTURI , DUP CARE SE INSTALEAZ FENOMENE NEUROLOGICE ( HEMIPLEGIE , AFAZIE ) URMATE SAU NU DE COM . N PERIOADA DE STARE BOLNAVUL E N COM PROFUND, SERTOROAS, FEBR, TENSIUNE ARTERIAL CRESCUT. EXAMENUL NEUROLOGIC : PREZENA UNEI HEMIPL EGII OPUSE , FACIES VULTUOS ASIMETRIC PRIN PREZENA UNEI PARALI ZII FACIALE DE TIP CENTRAL . BABINSKI PREZENT , HIPOTONIE MUSCULAR DE PARTEA PARALIZIEI , REFLEXELE OSTEOTENDINOASE ABOLITE , TULBURRI SFINCTERIENE . EVOLUIE 70-80% DIN CAZURI AU SFRI T LETAL . N HEMORAGIILE MAI LIMITATE PRONOSTICUL ESTE MAI PUIN SEVER , 2-3 ZILE BOLNAVUL I REVINE DIN COM I RM NE CU O HEMIPLEGIE FLASC DE PARTEA OPUS, CARE DUP 3-8 SPTMNI SE TRANSFORM N HE MIPLEGIE FLASCO- SPASMODICA CU REFLEXE OSTEOTENDINOASE EX AGERATE I HIPOTONIE MUSCULAR, APOI URMEAZ STADIUL SPASTIC DE HIPERTONIE. 1.2 HEMIPLEGIA DEFINIIE I CLASIFI CARE

HEMIPLEGIA DEFICITUL MOTOR REZU LTAT DUP ACCIDENT V ASCULAR CEREBRAL ESTE CARACTERIZAT DE PARALIZIE ( HEMIPLEGIE ) SAU SCDEREA PARIAL DE FOR ( HEMIPAREZA) I ESTE SITUAT PE PARTEA CORPULUI OPUS SEDIULUI LEZIUNII CEREBRALE .

PRINCIPALELE ASPECTE CLINICE SUNT URMTOA RELE: HEMIPLEGIA CU COM: BOLNAVUL ESTE INCON TIENT, MEMBRELE RIDICATE PA SIV I LSATE S

CAD, CAD INERT I MAI BRU SC PE PARTEA HEMIPLE GIC.

HEMIFAA PARALIZAT ESTE ATON, APARND SEMNE DE PARALIZIE : COMISUR BUCAL DE PARTEA PARALIZAT COBORT, ANUL NASO - LABIAL TERS ; REFLEXUL CORNEAN ABOLIT DE PARTEA HEMIPLEGIEI . FRECVENT EXIST O DEVIAIE CONJUGAT A CAPULUI I OCHILOR . SEMNUL B ABINSKI ESTE PREZENT . APAR MODIFICRI DE TONUS MUSCULAR I REFL EXE OSTEO-TENDINOARE. HEMIPLEGIA FLASC SE CARACTERIZEAZ PRIN : SEMNE DE PARALIZIE F ACIAL, IAR LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOR I SUPERIOR AFECTATE FORA MUSCULAR ESTE ABOLIT, REFLEXE OSTEO- TENDINOASE ABOLITE , SEMNUL BABINSKI PREZENT . HEMIPLEGIA SPASMODIC: APARE DUP PERIOADA DE HEMIPLEGIE FLASC. SE CARACTERIZEAZ PRIN FOR MUSCULAR , DE OBICEI , DIMINUAT MULT , CONTRACTURA I REFLEXE EXAGERATE , SEMNUL B ABINSKI PREZENT , APAR SINKINEZII . 1.3 CAUZE I STRATEGII DE PREVENIRE A HEMIPLEGIILOR
SAU

CONTROLUL TENSIUNII ARTERIALE;

COMBATEREA ATEROSCLE ROZEI I PREVENIREA ACCIDENTELOR TROMBEMBOLICE ; DECELAREA PRECOCE A COMPRESIUNILOR CEREBRALE - INVESTIGAIA CU TOMO GRAFUL RMN IMEDIAT CE APAR SEMNE ALE BOLII (DURERI DE CAP , GREURI, AMEELI ETC .). O

NLTURARE PRECOCE A FORMAIUNII TUMORALE POATE FACE TRATAMENTUL DE RECUPERARE MULT MAI SIMPLU I M AI EFICACE .

PREVENIREA TRAUMATISMELOR CEREBRALE

- HEMIPLEGIILE PROVOCATE DE

TRAUMATISME CEREBRALE POT FI EVITATE DAC VOM LUA UNELE MSURI DE PROTECIE .

ASTFEL, CND MERGEM CU BICICLETA, ESTE BINE S PURTM O CASC DE PROTECIE , CND MERGEM CU MAINA ESTE BINE S FOLOSIM CENTURA DE SIGURAN C ARE, N CAZ DE ACCIDENT RUTIER , NE FERETE DE A FI PROIECTAI PRIN PARBR IZ. C ND MERGEM LA
VNTOARE ESTE BINE S NU STM PE DIREC IA DE TRAGERE A PARTENERILOR DE PLCERI CINEGETICE .

ODAT HEMIPLEGIA INST ALATA, PACIENTUL VA INTRA N SFERA DE ACTIVITATE A ECHIPEI DE RECUPERARE , CARE ESTE FORMAT DI N MEDICI DE DIVERSE SPECIALITI , KINETOTERAPEUI , ERGOTERAPEUI , LOGOPEZI , ASISTENTE MEDICALE I INFIRMIERE .