Scola postliceala sanitara

Centru de studi european

Piatra Neamt

ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI
PATOLOGIA EPIFIZEI

Elev / AMG1A
Profesor: Harabagiu Luiza
Baluta / Murariu Mariana
 CE ESTE ?

• GLANDA PINEALĂ SAU EPIFIZA ESTE O GLANDĂ ENDOCRINĂ A CREIERULUI VERTEBRATELOR .

• IEȘEȘTE LA CAPĂTUL POSTERIOR AL CELUI DE-AL TREILEA VENTRICUL ȘI APARȚINE EPITALAMUSULUI . ESTE
CONECTAT DE NIȘTE FASCICULE NERVOASE UNIFORME ȘI SIMETRICE (PEDUNCULII EPIFIZARI) LA PĂRȚILE NERVOASE
ÎNCONJURĂTOARE. CELULELE SALE, NUMITE PINEALOCITE , PRODUC MELATONINĂ CARE REGLEAZĂ RITMUL
CIRCADIAN SOMN-VEGHE, REACȚIONÂND LA LUMINĂ SLABĂ ȘI INFLUENȚÂND ACTIVITATEA OVARELOR . SE
PRESUPUNE CĂ MODIFICAREA ACTIVITĂȚII GLANDEI PINEALE (INDUSĂ DE ANUMITE SUBSTANȚE) POATE AVEA UN ROL
ÎN DEZVOLTAREA DEPENDENȚEI DE DROGURI.
• GLANDA ESTE CUNOSCUTĂ DIN CELE MAI VECHI TIMPURI ȘI SE CARACTERIZEAZĂ PRIN CALCIFICAREA SA LA VÂRSTA
MATURĂ. DIMENSIUNILE SALE SUNT DE APROXIMATIV UN CENTIMETRU LUNGIME LA JUMĂTATE LĂȚIME, IAR
GREUTATEA SA ESTE DE APROXIMATIV JUMĂTATE DE GRAM.
• INFLUENȚA ACESTEI GLANDE ASUPRA RITMULUI CIRCADIAN A FOST CONFIRMATĂ DE OBSERVAREA REACȚIEI
ORGANISMULUI DUPĂ UN ZBOR TRANSCONTINENTAL: ORGANISMUL ÎNSUȘI ARE NEVOIE DE CEVA TIMP PENTRU A SE
ADAPTA LA NOUL RITM LUMINĂ-ÎNTUNERIC ÎN DECURS DE 24 DE ORE (UN FENOMEN DEFINIT DE JET LAG SAU DISCRONIE
CIRCADIANĂ ) ȘI DURATA PERIOADEI DE ADAPTARE ESTE SEMNIFICATIV REDUSĂ DUPĂ ADMINISTRAREA ORALĂ DE
MELATONINĂ.
• EPIFIZA SAU GLANDA PINEALĂ, ESTE O EXCRESCENȚĂ A VENTRICULULUI III ACOPERIȘULUI. ACESTA ESTE ACOPERIT
DE O CAPSULĂ DE ȚESUT CONJUNCTIV DIN CARE SE EXTIND ÎN ȘUVIȚE, ÎMPĂRȚIREA CORPULUI ÎN ACȚIUNI. FELIILE
CONȚIN PINEALOCYTES PARENCHIMULUI ȘI CELULE GLIALE. PRINTRE PINEALOCYTES DISTINGE MAI MARI, MAI
UȘOARE ȘI MAI MICI ÎN CELULE ÎNTUNECATE DIMENSIUNE. O CARACTERISTICĂ A NAVELOR EPIFIZA ESTE, APARENT,
NICI UN CONTACT APROPIAT ÎNTRE CELULELE ENDOTELIALE, PRIN BARIERA HEMATOENCEFALICĂ ÎN ACEST
ORGANISM ESTE DE NECONCEPUT. DIFERENȚA PRINCIPALĂ DE ORGANE PINEALĂ SPECIILE DE MAMIFERE
CORESPUNZĂTOARE INFERIOR ESTE LIPSA ÎN EA CELULELE FOTORECEPTOARE SENSIBILE. CELE MAI MULTE DINTRE
CELULELE NERVOASE ALE GLANDEI PINEALE ARATĂ FIBRELE GANGLIONULUI SIMPATIC CERVICAL SUPERIOR.
TERMINAȚIILOR NERVOASE FORMEAZA O RETEA IN JURUL PINEALOCYTES. CELE MAI NOI PROCESE ÎN CONTACT CU
VASELE DE SÂNGE ȘI CONȚIN GRANULE SECRETOARE. GLANDA PINEALĂ ESTE DEOSEBIT DE VIZIBILĂ LA O VÂRSTĂ
FRAGEDĂ. PRIN PUBERTATE SCAD, DE OBICEI, DIMENSIUNILE SALE, IAR ULTERIOR DEPOZITATE ÎN ACESTEA SĂRURI
DE CALCIU ȘI MAGNEZIU. O ASTFEL DE CALCIFIERE POATE DE MULTE ORI FRUMOS PENTRU A VEDEA PE RAZE X A
EPIFIZEI CRANIULUI. GLANDA PINEALĂ ÎN MASĂ A UNUI ADULT ESTE DE APROXIMATIV 120 MG. ACTIVITATEA
EPIFIZĂ DEPINDE DE FRECVENȚA LUMINII. AVÂND ÎN VEDERE PROCESELE SINTETICE ȘI SECRETORII ÎN INHIBAT ȘI
AMPLIFICATE ÎN ÎNTUNERIC. IMPULSURI LUMINOASE SUNT PERCEPUTE RECEPTORII RETINIENE ȘI ACȚIONEAZĂ ÎN
REGLAREA CENTRELOR NERVOS SIMPATIC DIN CREIER ȘI MĂDUVA SPINĂRII A SISTEMULUI ȘI ÎN CONTINUARE - LA
GANGLIONULUI SIMPATIC CERVICAL SUPERIOR, DÂND NAȘTERE LA INERVAȚIE A GLANDEI PINEALE. IN EFECTUL
INHIBITOR NERVUL ÎNTUNECAT DISPARE, IAR ACTIVITATEA CREȘTE GLANDEI PINEALE. ÎNDEPĂRTAREA
GANGLIONULUI SIMPATIC CERVICAL SUPERIOR DUCE LA DISPARIȚIA RITMULUI ACTIVITĂȚII GLANDEI PINEALE A
ENZIMELOR INTRACELULARE IMPLICATE ÎN SINTEZA HORMONILOR SĂI. NORADRENALINA CONȚINÂND
TERMINAȚIILOR NERVOASE PRIN RECEPTORI DE CELULE PENTRU A CRESTE ACTIVITATEA ACESTOR ENZIME. ACEST
FAPT PARE SĂ CONTRAZICĂ DATELE PRIVIND EFECTUL INHIBITOR AL EXCITAREA NERVILOR SIMPATICI ASUPRA
SINTEZEI ȘI SECREȚIEI DE MELATONINĂSURSĂ:
 FIZIOLOGIE
• EPIFIZA PROVINE DIN ECTODERM . DIN PUNCT DE VEDERE FILOGENETIC PROVINE ȘI DIN
CELULELE FOTORECEPTOARE SENSIBILE LA LUMINĂ ȘI CAPABILE SĂ GENEREZE UN IMPULS
ELECTRIC . ACEASTĂ CARACTERISTICĂ S-A PIERDUT LA MAMIFERE, PRIN URMARE ACESTE
ORGANISME AU DEZVOLTAT ÎN CURSUL EVOLUȚIEI UN SISTEM NERVOS COMPLICAT CARE
A PERMIS IMPULSURILOR PROVENITE DE LA RECEPTORII RETINALI OCULARI SĂ AJUNGĂ
LA EPIFIZĂ.
• PARENCHIMUL EPIFIZAR ESTE ORGANIZAT ÎN STRUCTURI DE CORDON. ÎN INTERIOR
EXISTĂ DOUĂ TIPURI DE CELULE: PARENCHIMATUL SAU PINEALOCITELE ȘI CELE
INTERSTIȚIALE

Tipul celulei Descriere

Celulele parenchimatoase
Celulele interstițiale
Numite și pinealocite , acestea sunt responsabile pentru sinteza melatoninei . Sunt
de origine neuroepitelială și au un aspect epitelialoid. Metoda de impregnare a
argintului evidențiază bazofilicitatea citoplasmei și aspectul dendritic (cu extensii
subțiri și lungi care se termină în apropierea capilarelor). În plus, pinealocitele
produc o matrice proteică care suferă calcificare. De fapt, chiar și
după pubertate există concrețiuni calcaroase numite acervuli.
Ele constituie alicota stromală. Sunt elemente gliale modificate, de asemenea, de
origine neuroepitelială. Există fagocite , scufundate între celulele interstițiale și în
apropierea capilarelor care furnizează epifiza. Acestea joacă rolul APC.
 VASCULARIZATIE SI INERVATIE
• EPIFIZA APARȚINE FAMILIEI ORGANELOR CIRCUMVENTRICULARE (PRIN URMARE
NU ARE O BARIERĂ HEMATOENCEFALICĂ ). CU TOATE ACESTEA, GLANDA PINEALĂ
ESTE UN ORGAN EXTREM DE VASCULARIZAT. ÎN SPECIAL, SÂNGELE ARTERIAL
AJUNGE PRIN ARTERELE COROIDIENE POSTERIOARE , ÎN TIMP CE SÂNGELE VENOS
CURGE ÎN VENELE CERVICALE INTERNE.
• EPIFIZA PRIMEȘTE INFORMAȚII FOTOSENZORIALE DE LA OCHI DE PE CANALELE
NEURONALE INDIRECTE. LUMINA PERCEPUTĂ DE CELULELE
GANGLIONARE ALE RETINEI ESTE TRANSFORMATĂ ÎNTR- UN IMPULS ELECTRIC ȘI
TRANSFERATĂ ÎN NUCLEUL SUPRACHIASMATIC (SCN) PRIN
INTERMEDIUL FASCICULULUI RETINOHIPOTALAMIC (RTH).
• MAI TÂRZIU, IMPULSUL TRECE LA HIPOTALAMUSUL LATERAL ; DE AICI
PÂNĂ LA TRUNCHIUL CEREBRAL PRIN FASCICULUL PROSENCEFALIC MEDIAL ȘI
PÂNĂ LA COLOANA VERTEBRALĂ INTERMEDIOLATERALĂ A PORȚIUNII
CERVICALE A MĂDUVEI SPINĂRII. ÎN ACEST MOMENT, IMPULSUL
ATINGE GANGLIONUL CERVICAL SUPERIOR ȘI DE ACOLO
ÎN TENTORIUL CEREBELULUI . ÎN CELE DIN URMĂ, PRIN NERVII EPIFIZARI AJUNGE
LA EPIFIZĂ.
 PATOLOGII

• PROBLEME MENTALE: PRINCIPALELE TULBURĂRI PSIHICE

CARE POT APĂREA ÎN ACEST CAZ AR FI TULBURĂRILE DE
SOMN ATUNCI CÂND RITMUL CIRCADIAN AL PERSOANEI ESTE
ALTERAT. PE DE ALTĂ PARTE, TULBURĂRILE DEPRESIVE NU
ELIBEREAZĂ SUFICIENTE ENDORFINE ÎN CREIER CARE, DUPĂ
CUM AM VĂZUT, SUNT HORMONII RESPONSABILI PENTRU
BUNĂSTAREA PSIHOLOGICĂ ȘI FERICIREA.
• OSTEOPOROZA: PERFORMANȚA SLABĂ ÎN PRODUCȚIA DE
MASĂ OSOASĂ AR DUCE LA BOLI CA ACESTEA CARE
DETERIOREAZĂ GRAV OASELE.
• TUMORI SAU CHISTURI LA NIVELUL GLANDEI PINEALE,
• DEFICIENȚE ALE FUNCȚIILOR COGNITIVE.
 SIMPTOME
• CÂND AVEM O DEFICIENȚĂ SAU O PROBLEMĂ LEGATĂ DE GLANDA PINEALĂ, O PUTEM DETECTA
DACĂ ACORDĂM ATENȚIE UNEI SERII DE SIMPTOME CARE AR PUTEA SĂ O INDICE. UNELE DINTRE
SIMPTOMELE CARE POT INDICA O DEFICIENȚĂ A GLANDEI PINEALE SUNT URMĂTOARELE:

• EXPERIMENTAȚI MODIFICĂRI BRUȘTE ALE RITMULUI CIRCADIAN SAU ALE SOMNULUI, CARE POT
FI OBSERVATE ATUNCI CÂND APAR PROBLEME ÎN SOMN, FIIND FOARTE ACTIV ȘI NEPUTÂND SĂ
VĂ ODIHNIȚI SUFICIENT, OBOSIȚI TOT TIMPUL ETC.
• GREAȚĂ, CEFALEE CARE POATE FI UȘOR CONFUNDATĂ CU MIGRENĂ, TREMOR ȘI CHIAR
VĂRSĂTURI.
• OSTEOPOROZA
• MODIFICĂRI FRECVENTE ALE CICLULUI MENSTRUAL ȘI ALE OVULAȚIEI LA FEMEI.
• EXPERIMENTAȚI UN DEZECHILIBRU EMOȚIONAL CARE GENEREAZĂ DISCONFORT ȘI
NEMULȚUMIRE.
 SECRETIA DE MELATONINA
• MELATONINA ESTE O SUBSTANȚĂ PRODUSĂ DE PINEALOCITE
PORNIND DE LA NEUROTRANSMIȚĂTORUL SEROTONINĂ (5-
HIDROXI-TRIPTAMINĂ) PRIN N-ACETILARE ȘI OXI-METILARE,
DATORITĂ FAPTULUI CĂ ACESTE CELULE CONȚIN ENZIMA
HIDROXI-INDOL-OXI METIL TRANSFERAZĂ (HIOMT), ENZIMA
MARKER A EPIFIZEI.
• GLANDA PINEALĂ ESTE ÎN CONTACT STRÂNS CU LICHIDUL
CEFALORAHIDIAN . PENTRU A EXPLICA PREZENȚA HORMONILOR
PINEALI ÎN PLASMĂ ȘI URINĂ, A FOST IPOTEZATĂ ȘI O SECREȚIE
PINEALĂ LA NIVEL VASCULAR. PRINCIPALUL LOC DE ACȚIUNE AL
MELATONINEI ESTE ÎN CREIER, DAR POATE ACȚIONA ȘI DIRECT
ASUPRA GLANDEI PITUITARE ȘI ASUPRA ALTOR ORGANE
PERIFERICE. NIVELUL DE ALCOOL, SÂNGE ȘI URINĂ AL
MELATONINEI VARIAZĂ, DE ASEMENEA, ÎN RAPORT CU LUMINA
AMBIENTALĂ, CU VÂRFURI ÎN ORELE ÎN CARE ACEASTA DIN URMĂ
ESTE SCĂZUTĂ.
 GLANDA PINEALA SI BOLILE CARDIOVASCULARE

• IN URMA UNUI STUDIU, S-A DEMONSTRAT CA MELATONINA PRODUSA DE GLANDA PINEALA

POATE AVEA O INFLUENTA POZITIVA ASUPRA INIMII SI A TENSIUNII ARTERIALE. PRIN
URMARE, ESTE POSIBIL CA SUPLIMENTELE CU MELATONINA SA FIE FOLOSITE PENTRU A
TRATA BOLILE DE INIMA.
 GLANDA PINEALA SI CANCERUL

• UNELE STUDII ARATA CA POT EXISTA ANUMITE CONEXIUNI INTRE FUNCTIONAREA ANORMALA A GLANDEI
PINEALE SI RISCUL DE CANCER. UN STUDIU RECENT EFECTUAT PE COBAI A EVIDENTIAT CA SCADEREA
FUNCTIEI GLANDEI PINEALE, PRIN SUPRAEXPUNEREA LA LUMINA, A DUS LA LEZAREA CELULARA SI LA
CRESTEREA RISCULUI DE CANCER DE COLON.
• ALT STUDIU A ARATAT CA, ATUNCI CAND ESTE FOLOSITA IMPREUNA CU TRATAMENTELE TRADITIONALE,
MELATONINA POATE IMBUNATATI PROGNOSTICUL PERSOANELOR CU CANCER. ACEST LUCRU POATE FI DE
AJUTOR IN SPECIAL PERSOANELOR CARE AU CANCER IN STADIU AVANSAT.
• GLANDA PINEALA ESTE LOCALIZATA IN VECINATATEA MAI MULTOR STRUCTURI IMPORTANTE SI
INTERACTIONEAZA MASIV CU SANGELE SI CU ALTE LICHIDE DIN CORP. TUMORA LA NIVELUL GLANDEI
PINEALE POATE DETERMINA APARITIA SIMPTOMELOR:
1. CONVULSII;
2. TULBURARI DE MEMORIE;
3. DURERI DE CAP;
4. GREATA;
5. SCADEREA ACUITATII VIZUALE SI A ALTOR SIMTURI.
6. DISCUTATI CU MEDICUL DACA AVETI TULBURARI DE SOMN SAU DACA AVETI INTREBARI LEGATE DE
ADMINISTRAREA SUPLIMENTELOR CU MELATONINA.
SUPLIMENTE CARE AMPLIFICA ACTIVITATEA GLANDEI PINEALE

• ULEIUL DE OREGANO SI EXTRACTUL DE NEEM

• CACAO CRUDA
• SUPERALIMENTELE BOGATE IN CLOROFILA
• OTETUL BRUT DIN CIDRU DE MERE
• ALIMENTELE BOGATE IN IOD
 BIBLIOGRAFIE

• HTTPS://RUM.GURUSHEALTH.RU/MISCELANEU/MATERIALE-
PENTRU-MEDICI/13828-ANATOMIA-%C8%99I-FIZIOLOGIA-
GLANDEI-PINEALE.HTML
• HTTPS://VIATAVERDEVIU.RO/TOP-6-SUPLIMENTE-PENTRU-A-
TI-AMPLIFICA-ACTIVITATEA-GLANDEI-PINEALE
• HTTPS://WWW.FARMACIATA.RO/GLANDA-PINEALA-CE-
ROL-ARE/