Sunteți pe pagina 1din 51

 Extremitatea cefalică este regiunea anatomo-

topografică care include capul şi gâtul


 CAP / GÂT
 Menton
 Unghiul mandibulei
 Apofiza mastoidă
 Protuberanţa ociipitală
 GÂT / TORACE
 Furculiţa sternală
 Claviculă
 Articulaţia acromio-claviculară
 Apofiza transversală T1 apertură toracică superioară.
 NEUROCRANIUL  VISCEROCRANIUL
 Reg. Frontală  Reg. Orbitară
 Reg. Parietală  Reg. Suborbitară
 Reg. Temporală  Reg. Nazală
 Reg. Occipitală  Reg. Labială
 Reg. Mentonieră
 Reg. Zigomatică
 Reg. Geniană
 Reg. Parotido- maseterină
 SUBIECTIV
 OBIECTIV
 Examinare sistemică prin INSPECŢIE şi PALPARE
 Pielea păroasă a capului
 Craniu
 Faţa
 Cavitatea bucală
 Fosele nazale
 Sinusuri
 Orbite
 Pavilioanele urechilor
 MALFORMAŢII, TRAUMATISME, TUMORI, INFECŢII
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
 “Orice particularitate pe care o prezintă un individ în
comparaţie cu marea majoritate a indivizilor aparţinând
speciei, vârstei şi sexului său” (G.S. Hilaire – 1818)
 “Anomalii ale funcţiei, structurii şi formei organismului în
totalitate sau care cuprind numai anumite organe, aparate
şi sisteme” (C. Arseni)
 Congenital - malformaţii prezente la naştere prin factori
genetici sau de mediu
 Sunt consecinţa opririi în evoluţia embrionară, într-o
perioadă precoce de dezvoltare, a tubului neural.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
1. MACROCEFALIA
Creşterea exagerată a craniului. Poate fi în limite fiziologice,
atât timp cât ventriculii cerebrali sunt normali.
Macrocefalia patologică – rezultatul unei hidrocefalii (“apă
în creier”)
Cap disproporţionat de mare şi deficienţe neuro-psihice
severe.
Circulaţie venoasă tegumentară evidentă, iar copilul priveşte
“în apus de soare”. Semen neurologice – convulsii,
vărsături, tulburări de vedere.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
2. MENINGOENCEFALOCELUL
Cefalocel (gr. Kephale = cap+kele = hernie)
Defect congenital de închidere a tubului neural şi a învelişurilor sale.
Deficit de substanţă osoasă – hernierea conţinutului intracranian (meninge, ţes.
Nervos, ventricul) acoperit de tegumant de aspect normal.
Defect osos:
 Fisură totală care interesează craniul de la o extremitate la alta (extrofie
cerebrală totală – exencefalie)
 Fisură completă care interesează numai o paret a craniului, pe linia mediană
(sutură sagitală)
 Fisură incompletă (interesează numai osul şi duramater) – breşă parietală,
creierul şi leptomeningele fiind integru – meningocel.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
2. MENINGOENCEFALOCELUL
Tumoare cu volum variabil, acoperită de tegument modificat,
subţiat, cu desen vascular intens, uneori cu aspect cicatricial,
angiomatos sau cu ulceraţii. Tumora conţine fie lichid
cefalorahidian, într-un diverticul subarahnoidian –
meningoencefalocelul, fie substanţă cerebrală ± ventricul –
encefalocistocel.
Meningocel – tumoare chistică alcătuită din meninge, acoperită de
tegument integru şi situată de obicei nazofrontal.
Dgn. dif. – chisturi sebacee!!!
II. TRAUMATISME
Masa cerebrală şi cutia craniană recaţionează ca o unitate morfo-funcţională
faţă de agnetul vulnerant → TCC
TCC cu sau fără leziuni ale conţinătorului
30% din TCC – leziuni encefalice fără lezarea conţinătorului / meninge

Fiziologic:
 TCC prin acţiune directă – urmarea unui impact ce acţionează direct
asupra craniului şi conţinutului său (prin accelerare, decelerare,
accelerare rotatorie)
 TCC prin acţiune indirectă – cădere de la înălţime, suflu, accidente
rutiere (diferenţe între viteza de deplasare a craniului şi cea a creierului,
acesta lovindu-se de endocraniu)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC
 ANALIZA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ
 Starea de conştienţă = forma superioară de reflectare a lumii
obiective şi presupune starea de veghe, depinzând de nivelul de
excitabilitate corticală, substratul anatomo-fiziologic = sistemul
activator ascendent şi structuri
 Alterarea stării de conştienţă apare în 90% din TCC în grade
variate.

1. AGITAŢIA – hiperactivitate haotică, poate fi motorie (mişcări


dezordonate) sau pasihomotorie (logoreic, agresiv uneori,
mişcări dezprientate etc.)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

2. STUPOAREA - adinamie, indiferență. Activitate psihomotorie


aparent suspendată – răspunde dificil la întrebări şi stimuli
puternici.

3. TORPOAREA – dezorientare, scăderea tonusului, indiferenţă,


apatie – răspunde la stimuli repetaţi.

4. OBNUBILAREA – coborârea tonusului funcțional al întregului


psihism, ridicarea pragurilor senzoriale, reactivitate lentă.
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

5. COMA – pierderea parţială sau totală, pe o durată de timp


variabilă, a stării de conştienţă , asociată cu perturbări ale
funcţiilor vegetative, cu dispariţia reacţiilor reflexe la
diferiţi stimuli.
 Coma posttraumatică se poate instala din momentul
accidentului şi până la intervale de 3-10 zile, în funcţie de
substratul lezional.
 Aprecierea gravităţii leziunilor nervoase – scale ale comei
(factor pronostic)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

5. COMA
Grad I – comă superficială – abolirea parţială a stării de conştienţă, cu păstrarea
unui grad de reactivitate la stimuli nociceptivi. Deglutiţie posibilă
Grad II - + mişcări necoordonate, elementare – flectarea sau rotarea seg.
membrelor. Deglutiţie posibilă dar cu un timp labial absent. Clipitul este abolit.
Grad III – coma profundă – abolirea stării de conştienţă cu areceptivitate şi
areactivitate completă. Modificări ale ritmului respirator, transpiraţii, tulburări
de termoreglare, deglutiţie practic absentă. Reflexe pupilare lente.
Grad IV – viaţă posibilă numai prin mijloace artificiale - ATI
Deschiderea Spontan 4 pct
ochilor La cerere 3 pct
La durere 2 pct

II. TRAUMATISME Nu 1 pct

EXAMEN CLINIC Răspuns


motor
Normal 6 pct
La comenzi 5 pct
Retrage membrul la durere 4 pct
Flexie anormală 3 pct
5. COMA Extensie 2 pct
Nu 1 pct
GLASGOW SCALE Răspuns Orientat temporo-spaţial 5 pct
3-15 puncte verbal Confuz 4 pct

Sub 5 puncte → IOT + VM Delir 3 pct


Sunete nearticulate 2 pct
Nu 1 pct
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

ANALIZA FUNCŢIILOR VEGETATIVE


Respiraţia – alterare → pronostic sumbru
Circulaţia
Homeotermia → hipertermie / hipotermie
ANALIZA MOTILITĂŢII
Musculatura cefei – redoarea cefei – iritaţie meningiană (!!! Numai după excluderea certă a
unei leziuni de coloană cervicală !!!)
Tonusul muscular
Reflexe
Proba antebraţelor – leziuni piramidale
Prezenţa mişcărilor dezordonate
Stereotipii cinetice
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
Coma
EXAMENUL NERVILOR CRANIENI
 RIGIDITATEA DE DECEREBRARE

 Leziunea trunchiului cerebral

 Contractură în extensie a trunchiului şi capului - opistotonus

 RIGIDITATEA DE DECORTICARE (leziune mai puţin profundă)

rigiditate în flexie a membrelor superioare


II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.1. Contuzia scalpului
Piele, ţesut celular subcutanat, aponevroza, periostul
Mobilitatea pielii capului asigurată de alunecarea aponevrozei pe periost.
Travee fibroase care cloazonează în profunzime structura scalpului.
Numeroase vase de sânge.

1.1.1. BOSA SEROSANGUINĂ


Tumefacţie cu întindere variabilă, de consistenţă păstoasă localizată la
nivelul capului nou născutului. Este o consecinţă a presiunii suferite de
capul fetal în momentul naşterii – extravazare sanguină. Resorbţie.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.1. Contuzia scalpului


1.1.2. HEMATOMUL SUBCUTANAT
Extravazare sanguină în ţesutul celular subaponevrotic şi poate cuprinde întreaga regiune pericraniană,
uneori fuzând până în regiunea cervicală. Dureros spontan şi la palpare. La palpare – crepitaţii –
cheaguri / fractură a calotei

1.2. Contuzia craniului


Impactul asupra cutiei craniene poate duce la fractura oaselor craniului, indiferent de tipurile de leziune
ale ţesuturilor suprajacente.
Fracturi complete sau incomplete – tablele osoase.
Fisură simplă, multiplă, comunicativă, cu fragmente decalate şi lezarea structurilor subjacente prin
eschile.
Iradierea fracturilor bolţii craniului spre bază.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.2. Contuzia craniului


Simptomatologie:
Fracturile bolţii – hematom, crepitaţii
Fracturile bazei craniului:
 Fără simptomatologie
 Rinoragie / otoragie
 Rinorahie / otorahie (licvoree)
 Echimoza structurilor periorbitare uni-/bilaterală “în ochelari”
 Sufuziuni conjunctivale uni-/bilaterale
 Echimoza peri- sau retromastoidiană
 Echimoza faringiană
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.1. COMOŢIA CEREBRALĂ


Nu are corespondenţă morfo-patologică: depolarizare cu
blocarea conductibilităţii şi siderare funcţională.
Clinic – pierderea conştienţei de scurtă durată (secunde /
minute) ± tulburări vegetative.
Deşi pierderea conştienţei poate fi mai îndelungată,
fenomenele trebuie să fie complet reversibile.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂ
Anatomo-patologic – după impact la nivel cerebral se produce vasodilataţie paralitică
asociată cu hemoragii peteşiale; agent vulnerant mai puternic – lezarea vaselor din
profunzimea substanţei cerebrale – hematom intracerebral
1) Contuzia minoră
 abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore;

 LCR clar sau uşor rozat;

 EEG – traseu normal sau cu mici modificări;

 postcontuzional – cefalee, vărsături, inegalitatea reflexelor, simptome care se remit

treptat
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului
1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂ
2) Contuzia medie
 Abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore;
 Hemoragie intraparenchimatoasă;
 Postcontuzional – cefalee persistentă, vertij, redoarea cefei, asimetria reflexelor, apatie, depresie, somnolenţă;
 LCR sanguinolent;
 EEG – traseu modificat
3) Contuzie gravă
 Localizare predominant la nivel cortical sau trunchi cerebral;
 Comă profundă şi prelungită;
 Rigiditate;
 LCR intens hemoragic;
 EEG – hipovoltat;
 Tulburări sfincteriene / midriază.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.3. DILACERAREA CERBRALĂ


Este lezată substanţa cerebrală de eschile sau zdrobite de endocraniu;
Manifestări clinice variate;
Coma !

1.4. Leziuni compresive traumatice


După manifestarea primară a leziunii, se poate instala un “interval remisiv” (după
variabilă), ulterior intervenind “sdr. de agravare”, ca urmare a dezvoltării unor
revărsate sanguinolente cu efect compresiv.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL EPIDURAL (EXTRADURAL)


Se dezvoltă în spaţiul dintre duramater şi endocraniu, cel mai adesea în
zona temporală – zona decelabilă Gerard Marchand. Sursa sângerării –
artera meningee mijlocie, sinusurile durale.
Clinic – traumatism urmat de interval liber – pierderea conştienţei şi sdr. de
agravare (supraacut, acut, cronic)
Semnul Battle – echimoza scalpului în regiunea temporală şi
retroauriculară.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL SUBDURAL (HSD)


Revărsat dezvoltat între duramater şi scoarţa cerebrală.
În funcţie de timpul scurs de la traumatism şi până la manifestarea clinică –
recent sau tardiv.
HSD recent – fenomene de compresiune manifestate prin hemipareză sau
hemiplegie; modificări pupilare.
HSD tardiv – sdr. de agravare apare după un interval de 3 săptămâni.
Cefalee, vărsături, edem papilar, cu semne neurologice în funcţie de
topografie.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
1.4.3. HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOS
Revărsat circumscris în plină substanţă cerebrală,
ca urmare a unei contuzii sau dilacerări.
Clinică nespecifică; sindrom de agravare
II. TRAUMATISME
2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi nepenetrante


Soluţia de continuitate a unuia sau mai multor straturi ale cutiei
craniene, fără interesarea duramater.

2.1.1. PLĂGILE SCALPULUI


Tăiate
Contuzii
2.1.2. PLĂGILE CRANIULUI
Fracturile craniului
II. TRAUMATISME
2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi penetrante


Soluţia de continuitate a unuia sau a mai multor
starturi ale cutiei craniene, cu interesarea dura
mater.
Obiecte contodente, zdrobiri, arme de foc.
II. TRAUMATISME
3. SDR. POST-TRAUMATIC

3.1. Sdr. postcontuzional


SPC minor – cefalee, vertij (mai ales la schimbările bruşte ale capului)
SPC mediu – cefalee + ameţeli + instabilitate psihică (depresie, nelinişte, violenţă)
SPC grav – deficite neurologice (hemipareze, deficite intelectuale, afazie, sdr. extrapiramidal, etc.)

3.2. Encefalopatie post-traumatică

3.3. Epilepsia post-traumatică

3.4. Nevroza şi psihoza post-traumatică


Tulburări de personalitate.
II. TRAUMATISME
4. AFECŢIUNI INFLAMATORII POST-TRAUMATICE

4.1. Osteomielită craniană

4.2. Meningoencefalită post-traumatică


Cefalee, vărsături, febră, redoarea cefei.

4.3. Abcese cerebrale post-traumatice


Febră, alterarea stării de conştienţă, semne neurologice, redoarea cefei.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.1. Chisturi sebacee


Tumori rotunde sau ovalare, unice sau multiple de consistenţă
renitentă elastică, dimensiuni variabile şi acoperite de tegument de
obicei intact sau cu leziuni de grataj. Indolore, dar dacă se
suprainfectează apar semnele inflamaţiei – rubor, calor, dolor.
Fistule purulente.
Conţine o magmă brânzoasă – sebum.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.2. Lipoame
Tumori rotunde sau ovalare de dimensiuni mai mari
decât chisturile, dificil de diferenţiat clinic de
chisturile sebacee.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.3. Angiomul
Nou-născut
Dimensiuni şi formă variabile.

1.4. Melanomul malign


III. TUMORI
1. TUMORI INTRACRANIENE
Simptomatologie variabilă în funcţie de topografie (semne de focar) şi apoi semne induse de
hipertensiunea intracraniană (HIC).
 Lobul frontal – excitaţie psihomotorie urmată de depresie, dezorientare, apatie.
 Lob parietal – crize de epilepsie de tip senzitiv, cu paroxisme dureroase şi parestezii,
tulburări de sensibilitate.
 Lob temporal – epilepsie, tulburări psihomotorii, mişcări automate, gesturi stereotipe, iluzii,
halucinaţii olfactive sau gustative.
 Lob occipital – amnezie, halucinaţii vizuale, hemianopsie, afazie nominală şi senzorială,
agnozie optică, alexie.
 HIC – cefalee (matinală) + vărsături + tulburări de vedere(diplopie) + stază (edem)
palpebral.
 Aceste simptome apar în orice proces expansiv – hemoragii cerebrale (ATS, anevrisme, etc).
I. MALFORMAŢII CONGENITALE

1. DESPICĂTURI LABIO-MAXILO-PALATINE
Soluţia de continuitate care interesează sagital paramedian buza
superioară, podeaua nazală, bolta şi vălul palatin.
Buză de iepure – despicătură totală unilaterală cu interesarea tuturor
structurilor.
Gură de lup – despicătură totală bilaterală cu deschiderea largă a
foselor nazale.
Despicături parţiale: unilaterale, anterioare sau posterioare.
Tulburări de alimetaţie sau fonaţie.
II. TRAUMATISME

1. CONTUZII
1.1. Luxaţia temporo-madibulară
Apare în urma unui impact sau a unei acţiuni musculare care coboară
excesiv mandibula.
Durere vie localizată temporo-mandibular, iar accidentatul nu mai
poate închide gura.
Mandibulă coborâtă şi împinsă către înainte, astfel încât arcada
dentară inferioară se proiectează înaintea celei superioare
II. TRAUMATISME

1. CONTUZII
1.2. Fracturile oaselor feţei
Mandibula – fractură deschisă deoarece comunică cu creasta alveolară. Durere la
mobilizarea mandibulei + sialoree reflexă + fonaţie şi deglutiţie dificile. Devierea
bărbiei spre partea bolnavă + leziuni de mucoasă; echimoze.

Maxilarul – marginii alveolare / bolţii palatine; deformarea feţei, echimoză.

Osul malar – deformarea unilaterală a feţei cu echimoză palpebrală; coborârea globului


ocular şi hipoesteziei în jumătatea buzei superioare (n. suborbitar)

Disjuncţia cranio-facială.
II. TRAUMATISME
2. Plăgile feţei

Plăgi complexe, sângerânde, infectate.


Leziuni nervoase – filetele n. facial – paralizia pleoapelor şi buzelor.

Plăgi tăiate, contuze.

Prin arme de foc, arme albe, etc.

Fistulă canal Stenon.


II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

1. INFECŢII CUTANATE
Acneaa vulgaris
Furunculul (preauricular, al buzei superiaore)

2. INFECŢIILE LOJELOR SUPERFICIALE


L. submandibular – molar inf. – reg. submentonieră – trismus – imposibilitatea de
a descleşta maxilarele – spasm al mş. maseteri / pterigoidieni.
L. sublinguală – bombarea crestei sublinguale şi deplasarea limbii către partea
sănătoasă. Masticaţie şi deglutiţie imposibilă
II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

3. INFECŢIILE LOJELOR PROFUNDE


Provin de la abcese dento-alveolare sau rezultatul inoculării directe
(puncţii sinusale, plăgi)
Fosa zigomatică (durere, tumefacţai obrazului, trismus)
Spaţiul laterofaringian (de la procese septice amigdaliene sau molarii
inferiori – trismus, durere la deglutiţie, proeminenţa peretelui
faringelui de partea bolnavă)
Infecţia planşeului bucal – infecţie cu tendinţă la difuziune.
II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

4. INFECŢIILE GL. SALIVARE


Parotidita acută epidemică – tumefierea bilaterală uşor dureroasă a dl. parotide.
Consistenţă păstoasă.
Parotidita supurată – la pacienţii taraţi; semne de împăstare, tegumentele sunt roşii
violacee; saliva vâscoasă cu dopuri de fibrină, fluctuenţă

5. ACTINOMICOZA CERVICO-FACIALĂ
Actinomyces sp.
Regiunea perimandibulară – nodul dur sau placard cu zone de ramolire şi mici
abcese care fistulizează multiplu (“în stropitoare”)
III. TUMORI
1. CANCERUL BUZELOR
Bazoteliom sau carcinom spinocelular
Traumatisme, fumători
Adenopatii submandibulare, laterocervicale.

2. TUMORILE LIMBII
Cancerul limbii – spinocelular
Ulceraţii cu margini neregulate, dure, dimensiuni variabile, cu fundul neregulat, care
sângerează uşor la atingere.
Drenaj limfatic în ganglionii submentonieri, submandibulari şi jugulp-carotidieni.
Hemangiomul limbii.

3. TUMORILE GL. SALIVARE


IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE
1. FLEGMONUL ORBITAR: etmoidită supurată sau abces paradentar – tumefacţia
roşie a pleoapelor
2. TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS
Furuncul al buzei superioare – vena oftalmică – sinus cavernos
Febră, stare generală alterată, edem şi cianoză al pleoapei superioare. Protruzia
globului ocular şi uneori midriază.
3. PTOZA PALPEBRALĂ: paralizia n. oculomotor. Ptoza bilaterală – miastenia gravis
4. BLEFARITA: proces inflamator acut a marginii pleoapei
5. ECTROPION: răsfrângerea în afară a marginilor pleoapei
6. STROPION
7. ORGELETUL: infecţia acută a unei glande sebacee de la nivelul marginii
pleoapelor
IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE
8. DACRIOCISTITA: inflamaţia cronică a sacului lacrimal
9. CONJUNCTIVITELE
10. GLAUCOMUL : hipertensiunea intraoculară – crize dureroase asociate cu
cefalee, edeme, sufuziuni sanguine, pupile dilatate, tulburări de vedere
11. BOALA BASEDOW
Semnul Graefe – pleoapa superioară nu urmează globul ocular la privirea în jos
Semnul Stewag – clipitul bolnavului este mai rar
Semnul Moebius – lipsa de convergenţă a globilor oculari
Semnul Joffroy – fruntea nu se încreţeşte când bolnavul priveşte în sus (disinergie
oculofrontală)
Semnul Darlimpe – pigmentarea accentuată a pleoapelor
V. EXAMINAREA LIMBII

1. LIMBA NEAGRĂ: hipertrofia papilelor filiforme, colorate în brun


sau negru – micoză cu aspergilius

2. LIMBA GEOGRAFICĂ

3. LIMBA MARE-MACROGLOSIA

4. LIMBA FISURATĂ: fisuri longitudinale - lues


V. EXAMINAREA BUZELOR

1. SDR. PEUTZ JEGERS


Pete cafe au lait perioral + polipoză intestinală

2. CHEILITA

3. TUMORI
Angioame, etc.

S-ar putea să vă placă și